Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)
1895-10-14 / nr. 243
Anul XIII No. 243 oalele secrete epulsința Scârfoâteasc» Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radical și fără durere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești ®*’. TM II SI — No. 1, STRADA EMIGMtATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare. MEDIC ȘI CHIRURG Doctor RUDOLF PETELENZ SPECIALIST pentru BOALELE de FEMEI și OCHI — Calea Rahovei No. 80 — Vindecă repede și fără întrerupt,iune în ocupațiune toate boalele secrete și boalele de piele ; asemenea bolnavi suferinzi de vermile solitar (panglică) sunt cu siguranță vindecați în timpul cel mai scurt. Orele de consultațiuni zilnic de la 8—12 si 3—6. Se poate și prin corespondență: 1110 Doctor VELESCO — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) i Bulavardul Academiei No. 4, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâmbătă de la 8 la 9 dimineața. 1379 ____________ (36) Doctor OCHLENDEM - MEBIG CHniUi!0--DENTiST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei pșo. 1. CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor 31 — Consultațiuni speciale neutru — BOALE INTÉRNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Consultațiunea numai un leu. Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada Tailor 3STO. L3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Policlinică de copii unde doctorul RAPAPORT special în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru serac. 1 leu. (980) AGENȚIA UNIVERSALĂ calea Victoriei No. 150, București-Se ocupă cu următoarele: Pace împrumuturi de bani pe hipotecă, Sconturi de creanțe la ordin, plasează bani particulari, cumpărări, vînzări de case, locuri virane, moșii, vii, viile, duri, arendări, etc. Cumpărări și vânzări de cereale. Bani se va ca imprumut Lei 8000-40.000—15.000 -20.000-25.000 30.000—38.000—40.000—45.000—50.000, 70.000,80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau imediat cu împrumut pe hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala No. 150 Calea Victoriei București. Discrețiune garantata Asmalia Waehneri SALON de MODE S’a mutat de la sft. Gheorghe a. c. in casa ‘ proprie, str. Stela No. 18. Face cunoscut onor. clientelei sale că s’a reîntors din streinătate și a primit un mare asortiment de Novoteuri în pălării de dame și domnișoare. 1325 FOARTE IMPORTANT D-relor MIRESE ! ! 1 La Paul, coafor de dame, Str. Biserica Em 9, se vind bâtele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu până la 3 lei una. 1267 (26) 3D © închiriat De acum o casă în perfectă stare, în strada Mama Pompiliei No. 19, între Ministerul de finanțe și cel de culte, 4 camere mai mari, 2 camere mai mici, o bucătărie, 2 antreuri, 2 pimjnițe, curte pavată, canalizată și apă condusă. j Se pot închiria în total sau în parte, câte 3 odăi.Informațiuni acolo. 1348 ’ ________ Alexandru Alexandrescu Licențiat în drept Advocat Consultațiuni de la 8—10 a. m.© to. ^Sincipatele’UTxiste 3i To. 5 To. 4370 J ö Dani m Capitala.*—10 Bani în județe Sämbätä, Octombre 1895 CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Joui, 12 Octombrie. — Ap. Tarah și Andrei. Catolic Joul, 24 Octombrie.— Rafael. Ref. soarelui 6.28 Ap. soarelui 5.0 București 12 Octombrie. Consuelo Vanderbilt.—(Vezi explicația) 60 de ani în țara noastră , s’ami schimbat cu desăvîrșire, în vremea aceasta condițiile de trai. Dar, ia să stăm strîmb și să judecăm drept, lumea a ajuns indeferentă față cu biserica, dar ce a făcut biserica, în toată vremea asta, pentru a atrage lumea? Nimic. Pe când toate instituțiunile au progresat, biserica s’a închis ca într’un cerc și nu s’a mișcat, ca și cum străină ar fi fost de ce se petrece în țara aceasta. Indiferentismul de care se plânge onorabilul preot e urmarea și pedeapsa acestei lipse de activitatea din partea bisericeî noastre. Uitați-ve la Papa de la Roma, pe care ’l luați de pildă , se ivește vr’o chestiune mare asupra căreia să nu ’și spue cuvîntul? Și ce activitate desfășură preoțimea catolică și protestantă . Această preoțime se interesează zi cu zi, clipă cu clipă, de nevoile materiale și morale ale credincioșilor, de bucuriile și durerile lor. Se poate asemăna întrucâtva activitatea clerului nostru cu a aceluia din alte țări? Remediul, după corespondentul nostru, ar fi ca Duminicele și sărbătorile să se închidă piețele și prăvăliile, iar toți diregătorii începând de la capul Statului, și școlile să meargă la biserică. Cu toată părerea de rea, dar nu credem în izbânda unui asemenea leac. Lumea nu poate și nu trebue să fie obligată a merge la biserică , lucrul făcut de silă nici odată nu e bun nici trainic. Dar biserica trebuie să facă tot ce-i stă prin putință pentru a atrage lumea la dânsa. Acțiunea aceasta n’o pot întreprinde, firește, preoții singuri, individual. Inițiativa și direcțiunea aparține înaltului cler. Dar despre aceasta vom vorbi cu altă ocaziune. Iar chestiunea clerului Articolele noastre asupra misiunii clerului și a îndeplinirii ei au avut norocul să atragă atențiunea cercurilor noastre bisericești. Așa, am înregistrat și noi știrea că I. S. S. părintele Mitropolit Primat a dat o circulară către protoierei invitându-i să oblige pe preoții din comunele rurale să fie predici Duminicile. Ne bucurăm foarte mult de această disposițiune și sperăm că exemplul dat de părintele Mitropolit va fi urmat și de cei l’alțî eparhiști , într’un immer viitor vom discuta mai de aproape măsura aceasta și vom arăta ce credem că ar mai fi de făcut. Pe lângă această aprobare însă, articolele noastre au găsit și dezaprobare. Un onorabil preot ne-a trimes zilele astea o lungă scrisoare, în care critică vederile noastre. Intotdeauna respectuoși pentru părerile altora, chiar dacă sunt absolut opuse alor noastre, vom rezuma aci scrisoarea onorabilului nostru contradictor și vom face observațiunile noastre.★ * . Dacă biserica nu merge cum se cuvine, pricina nu e că preoții nu ’și fac datoria ; vina e a profesorilor și a doctorilor, cari neagă religiunea și spun oamenilor să nu asculte de preoți. Așa zice contradictoriu nostru. In privința acestui d’intâi punct, trebuie să observăm din capul locului că e o mică neînțelegere. Noi n’am pretins că preoții nu’și fac datoria ; dar ceea ce înțeleg ei prin datorie este departe ca cerul de pămînt de misiunea cea adevărată a clerului. In ce privește pe profesori și pe doctori, noi credem că învinuirea pe care le-o aduce autorul scrisorii nu e întemeiată. Profesorii și medicii sunt siliți de multe ori să vie în conflict cu religiunea, fiindcă se izbesc de o sumă de prejudiții și superstiții— rămășițe ale barbariei — pe cari religiunea le întreține cu multă sîrguință, fără nici un folos pentru dânsa și în mare pagubă pentru credincioși. Dacă preoții ar combate aceste superstiții vătămătoare, atunci nici profesorii și nici medicii n’ar avea de ce să discrediteze biserica și acțiunea lor s’ar armoniza în loc să se ciocnească. Dar chestiunea aceasta e prea întinsă pentru ca să poată fi discutată adânc într’un articol de ziar. O a doua pricină pentru care Biserica nu merge bine, ar fi «indiferența pe care o arată față cu religiunea oamenii mai luminați, cari conduc țara , ce să te așrepți de la cei de jos ? Acum șasezeci de ani, zice corespondentul nostru, religiunea era la înălțime și bisericile erau pline de creștini, de la nobilime până la cei de jos, deși preoții nu erau așa de învățați ca astăzi. Capii bisericii noastre n’au autoritatea morală pe care o are Papa de la Roma de pildă.» Vom observa că multe s’au schimbat de min turcia (Corespondența particulă a ziarului «Universul Constantinopol, 8 Octombre. Tulburările sângeroase din Constantinopol și patriarhul In cercurile politice de aici se asigură că cel mai mare vinovat pentru tulburările sângeroase din ultimele zile este patriarhul armean. Densul are o mare influență asupra supușilor săi, dar n’a voit să’împedece ele la săvîrșirea unui masacru îngrozitor. De altmintrelea,patriarhul primise, înainte de isbucnirea tulburărilor, o mulțime de scrisori amenințătoare în cari i se spunea categoric că va fi omorît dacă se va opune curentului revoluționar armean. „ Când s’au ținut discursurile violente în biserica Baku Bazar din cartierul Pera și în catedrala armenească din Galata, patriarhul n’a intervenit de loc și a lăsat pe oratori să arate mulțimea. Guvernul turcesc a trimis a doua zi după măcel la patriarh pe Apik-Efendi Andisian și pe Nurian Effendi ca să-l roage să intervină și cu marea lui putere morală să liniștească spiritele. Patriarhul n’a voit și a zis : — Poporul e înfuriat. El cere drepturi, cari trebue să i se dea ! Vom vedea ce va eși din revoltele acestea ! Pumnalul unui armean Dovadă că armenii au plănuit și au început tulburările sunt următoarele fapte: In timpul luptelor sângeroase, soldații au smuls din mâna unui armean un pumnal. Pe acest pumnal era gravat anul 1882 și următoarea inscripție în limba armenească Să dea D-zeu națiunea și copiilor noștri puterea să aibă curagiul nostru în viață și să știi, că noi am murit ca niște martiri pentru dreptturile lor. Un individ, cu numele Nisan, slujbaș armean la vama din Galata, a strigat, în ziua isbucnirei revoltei, către hamalii armeni din port: Ia să ve ved acum in această zi solemnă! Un comerciant din cartierul Kassim-pașa a ținut armenilor o cuvântare fulgerătoare, ’ zicâ’mdu-le la sfârșit: Acum vi se prezintă ocaziunea! Cuceriți-vb drepturile cu forța. Declarația unui revoluționar Când a isbucnit revolta a fost arestat imediat un agitator cu numele Agop. Acesta a mărturisit imediat că comitetele revoluționare armene au decis deja de mai multă vreme să facă mari tulburări în Constantinopol, să atace cartierele turcești și să omoare pe toți musulmanii din acele cartiere. La început era vorba că atacul să se facă pe neștiute, fără nici o întrunire prealabilă. In cazul acesta ar fi fost omorîți un număr foarte mare de mahomedani. Armenii Mihran și Hamparsun, arestați cu o zi înainte de isbucnirea revoltei, au întărit spusele lui Agop în fața lui Apik Andjian și a lui Nauman Effendi. Instrucțiunile comitetului revoluționar Șefii comitetelor—a declarat Agop—au dat revoluționarilor următoarele instrucțiuni: «Dacă chestia armenească nu va fi regulată repede, atunci peste o lună ne vom ridica împotriva guvernului. Noi o să împărțim arme. Pe toți mahomedanii cari ne vor sta în cale să’î’ atacăm și să’i măcelărim. Planul era să fie omorîțîntâia polițiștii și funcționarii statului. După asasinarea acestora și în primul rînd a armenilor cari se află în serviciul guvernului turcesc, toți revoluționarii trebuiau să atace cartierile mahomedanilor. S-a dovedit că numerul revoluționarilor era de 200 și tot aveau revolvere din aceeași fabrică.