Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)

1895-10-14 / nr. 243

Anul XIII No. 243 oalele secrete epulsința Scârfoâteasc» Se vindecă dupe cele mai nouă metode, radi­cal și fără dur­ere și împedicare, dupe experiență de 23 ani de specialitate în boli lumești ®*’. T­M II SI — No. 1, STRADA EMIGMtATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. MEDIC ȘI CHIRURG Doctor RUDOLF PETELENZ SPECIALIST pentru BOALELE de FEMEI și OCHI — Calea Rahovei No. 80 — Vindecă repede și fără întrerupt,iune în ocu­­pațiune toate boalele secrete și boalele de piele ; asemenea bolnavi suferinzi de vermile solitar (panglică) sunt cu­ siguranță vindecați în timpul cel mai scurt. Orele de consultațiuni zilnic de la 8—12 si 3—6. Se poate și prin corespondență: 1110 Doctor VELESCO — DENTIST — Fost șef-asistent de clinică la Facultatea Den­tistică din Philadelphia (America) i Bulavardul Academiei No. 4, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de la 8 la 9 dimineața. 1379 ____________­ (36) Doctor OCHLENDEM - MEBIG CHniUi!0--DENTiST — Calea Victoriei No. 73 și Strada Modei pșo. 1. CASA DE SĂNĂTATE 51, Str. Teilor 31 — Consultațiuni speciale neutru — BOALE INTÉRNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurată. — Tratament special Con­s­ult­a­ț­iunea numai un leu­. Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strada Tailor 3STO. L3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT spe­cial în boalele de copii, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru serac. 1 leu. (980) AGENȚIA UNIVERSALĂ calea Victoriei No. 150, București-Se ocupă cu următoarele: Pace împrumuturi de bani pe hipotecă, Sconturi de creanțe la­­ ordin, plasează bani particulari, cumpărări, vînzări de case, locuri virane, moșii, vii, viile, duri, arendări, etc. Cumpărări și vânzări de cereale. Bani se va ca imprumut Lei 8000-40.000—15.000 -20.000-25.000 30.000—38.000—40.000—45.000—50.000, 70.000,80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau imediat cu îm­prumut pe­ hipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala No. 150 Calea Victoriei București. Discrețiune garantata Asmalia Waehneri SALON de MODE S’a mutat de la sft. Gheorghe a. c. in casa ‘ proprie, str. Stela No. 18. Face cunoscut onor. clientelei sale că s’a reîntors din streinătate și a primit un mare asortiment de Novoteuri în pălării de dame și domnișoare. 1325 FOARTE IMPORTANT D-relor MIRESE ! ! 1 La Paul, coafor de dame, Str. Biserica Em­ 9, se vind bâtele foarte frumoase numai cu 30 lei una. Cocarde bogate pentru nunți, de la 1 leu până la 3 lei una. 1267 (26) 3D © înch­iriat De acum o casă în perfectă stare, în strada Mama Pompiliei No. 19, între Ministerul de finanțe și cel de culte, 4 camere mai mari, 2 camere mai mici, o bucătărie, 2 antreuri, 2 pim­­jnițe, curte pavată, canalizată și apă condusă. j Se­ pot închiria în total sau în parte, câte 3 odăi.­­Informațiuni acolo. 1348 ’ ________ Alexandru Alexandrescu Licențiat în drept Advocat Consultațiuni de la 8—10 a. m.­­© to. ^Sin­cipatele­’UTxiste 3i To. 5 To. 4370 J ö Dani m Capitala.*—10 Bani în județe Sämbätä, Octombre 1895 CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Joui, 12 Octombrie. — Ap. Tarah și An­drei. Catolic Joul, 24 Octombrie.— Rafael. Ref. soarelui 6.28 Ap. soarelui 5.0 București 12 Octombrie. Consuelo Vanderbilt.—(Vezi explicația) 60 de ani în țara noastră , s’ami schimbat cu desăvîrșire, în vremea aceasta condițiile de trai. Dar, ia să stăm strîmb și să judecăm drept, lumea a ajuns indeferentă față cu biserica, dar ce a făcut biserica, în toată vremea asta, pentru a atrage lumea? Nimic. Pe când toate instituțiunile au progresat, biserica s’a închis ca într’un cerc și nu s’a mișcat, ca și cum străină ar fi fost de ce se petrece în țara aceasta. Indiferentismul de care se plânge onora­bilul preot e urmarea și pedeapsa acestei lipse de activitatea din partea bisericeî noas­tre. Uitați-ve la Papa de la Roma, pe care ’l luați de pildă , se ivește vr’o chestiune mare asupra căreia să nu ’și spue cuvîn­tul? Și ce activitate desfășură preoțimea catolică și protestantă . Această preoțime se interesează zi cu zi, clipă cu clipă, de nevoile materiale și morale ale credincioșilor, de bucuriile și durerile lor. Se poate ase­măna întru­cât­va activitatea clerului nos­tru cu a aceluia din alte țări? Remediul, după corespondentul nostru, ar fi ca Duminicele și sărbătorile să se închi­dă piețele și prăvăliile, iar toți diregătorii începând de la capul Statului, și școlile să meargă la biserică. Cu toată părerea de rea, dar nu credem în izbânda unui asemenea leac. Lumea nu poate și nu trebue să fie obligată a merge la biserică , lucrul făcut de silă nici odată nu e bun nici trainic. Dar biserica trebuie să facă tot ce-i stă prin putință pentru a atrage lumea la dânsa. Acțiunea aceasta n’o pot întreprinde, firește, preoții singuri, individual. Inițiativa și direcțiunea aparține înaltului cler. Dar despre aceasta vom vorbi cu altă o­caziune. Iar chestiunea clerului Articolele noastr­e asupra misiunii cleru­lui și a îndeplinirii ei au avut norocul să atragă atențiunea cercurilor noastre biseri­cești. Așa, am înregistrat și noi știrea că I. S. S. părintele Mitropolit Primat a dat o circu­lară către protoierei invitându-i să oblige pe preoții din comunele rurale să fie pre­dici Duminicile. Ne bucurăm foarte mult de această dis­­posițiune și sperăm că exemplul dat de pă­rintele Mitropolit va fi urmat și de cei­ l’alțî eparhiști , într’un immer viitor vom dis­cuta mai de aproape măsura aceasta și vom arăta ce credem că ar mai fi de făcut. Pe lângă această aprobare însă, articolele noastre au găsit și dezaprobare. Un onora­bil preot ne-a trimes zilele astea o lungă scrisoare, în care critică vederile noastre. In­tot­dea­una respectuoși pentru părerile altora, chiar dacă sunt absolut opuse a­lor noastre, vom rezuma aci scrisoarea onora­bilului nostru contradictor și vom face ob­­servațiunile noastre.★­­ * . Dacă biserica nu merge cum se cuvine, pri­cina nu e că preoții nu ’și fac datoria ; vina e a profesorilor și a doctorilor, cari neagă religiunea și spun oamenilor să nu asculte de preoți. Așa zice contradictoriu­ nostru. In privința acestui d’intâi punct, trebuie să observăm din capul locului că e o mică neînțelegere. Noi n’am pretins că preoții nu’și fac datoria ; dar ceea ce înțeleg ei prin datorie este departe ca cerul de pă­­mînt de misiunea cea adevărată a clerului. In ce privește pe profesori și pe doctori, noi credem că învinuirea pe care le-o adu­ce autorul scrisorii nu e întemeiată. Pro­fesorii și medicii sunt siliți de multe ori să vie în conflict cu religiunea, fiind­că se iz­besc de o sumă de prejudiții și superstiții— rămășițe ale barbariei — pe cari religiunea le întreține cu multă sîrguință, fără nici un folos pentru dânsa și în mare pagubă pen­tru credincioși. Dacă preoții ar combate a­­ceste superstiții vătămătoare, atunci­­ nici profesorii și nici medicii n’ar avea de ce să discrediteze biserica și acțiunea lor s’ar armoniza în loc să se ciocnească. Dar chestiunea aceasta e prea întinsă pen­tru ca să poată fi discutată adânc într’un articol de ziar. O a doua pricină pentru care Biserica nu merge bine, ar fi «indiferența pe care o a­­rată față cu religiunea oamenii mai lumi­nați, cari conduc țara , ce să te așrepți de la cei de jos ? Acum șase­zeci de ani, zice corespondentul nostru, religiunea era la înăl­țime și bisericile erau pline de creștini, de la nobilime până la cei de jos, deși preoții nu erau așa de învățați ca astă­zi. Capii bi­sericii noastre n’au autoritatea morală pe care o are Papa de la Roma de pildă.» Vom observa că multe s’au schimbat de min turcia (Corespondența particulă a ziarului «Universul Constantinopol, 8 Octombre. Tulburările sângeroase din Constantino­pol și patriarhul In cercurile politice de aici se asigură că cel mai mare vinovat pentru­ tulburările sângeroase di­n ultimele zile este patriarhul armean. Densul are o mare influență asupra supușilor săi, dar n’a voit să’î­­mpedece ele la săvîrșirea unui masacru îngrozitor. De altmintrelea,­patriarhul primise, înainte de isbucnirea tulburărilor, o mulțime de scrisori amenințătoare în cari i se spunea categoric că va fi omorît dacă se va o­­pune­­ curentului revoluționar armean. „ Când s’au ținut discursurile violente în bise­rica Baku­ Bazar din cartierul Pera și în cate­drala armenească din Galata, patriarhul n’a in­tervenit de loc și a lăsat pe oratori să arate mul­țimea. Guvernul turcesc a trimis a doua zi după mă­cel la patriarh pe Apik-Efendi Andisian și pe Nurian­ Effendi ca să-l roage să intervină și cu marea lui putere morală să liniștească spiritele. Patriarhul n’a voit și a zis : — Poporul e înfuriat. El cere drepturi, cari trebue să i se dea ! Vom vedea ce va eși din­ revoltele acestea ! Pumnalul unui armean Dovadă că armenii au plănuit și au început tulburările sunt următoarele fapte­­: In timpul­ luptelor sângeroase, soldații au smuls din mâna unui armean un pumnal. Pe acest pumnal era gravat anul 1882 și următoa­rea inscripție în limba armenească Să dea D-zeu națiunea și copiilor noștri pute­­rea să aibă curagiul nostru în viață și să știi, că noi am murit ca niște martiri pentru drept­turile lor. Un individ, cu numele Nisan, slujbaș armean la vama din Galata, a strigat, în ziua isbucni­­rei revoltei, către hamalii armeni din port: Ia să ve ved acum in această zi solemnă! Un comerciant din cartierul Kassim-pașa a ți­­nut armenilor o cuvântare fulgerătoare, ’ zicâ’m­du-le la sfârșit: Acum vi se prezintă ocaziunea! Cuceriți-vb drepturile cu forța. Declarația unui revoluționar Când a isbucnit revolta a fost arestat imediat un agitator cu numele Agop. Acesta a mărturisit imediat că comitetele re­voluționare armene au decis deja de mai multă vreme să facă mari tulburări în Constantinopol, să atace cartierele turcești și să omoare pe toți musulmanii din acele cartiere. La început era vorba că atacul să se facă pe neștiute, fără nici o întrunire prealabilă. In ca­zul acesta ar fi fost omorîți un număr foarte mare de mahomedani.­­ Armenii Mihran și Hamparsun, arestați cu o zi înainte de isbucnirea revoltei, au întărit spu­sele lui Agop în fața lui Apik Andjian și a lui Naum­an­ Effendi. Instrucțiunile comitetului revoluționar Șefii comitetelor—a declarat Agop—au dat­ re­­­voluționarilor următoarele instrucțiuni: «Dacă chestia armenească nu va fi regulată­ repede, atunci peste o lună ne vom ridica îm­­­potriva guvernului. Noi o să împărțim arme.­ Pe toți mahomedanii cari ne vor sta în cale să’î’ atacăm și să’i măcelărim. Planul era să fie omorîțî­­ntâia polițiștii și­ funcționarii statului. După asasinarea acestora și în primul rînd a armenilor cari se află în­ serviciul guvernului turcesc, toți revoluționarii trebuiau să atace cartierile mahomedanilor. S-a dovedit că numerul revoluționarilor era de 200 și tot­ aveau revolvere din aceeași fabrică.

Next