Universul, octombrie 1895 (Anul 13, nr. 232-257)

1895-10-24 / nr. 251

* Anul XIII No. 251 15oalele secrete JirejH Vința Bărbăteasca Se vinflecă după cele mai nouă metode, radi­cal și fără durere și împedicare, după experiență de 23­ ani de specialitate în boli lumești Mr. THOR — No. 1. STRADA EMIGRATII, No. 1. — Intrarea numai prin strada sfinții Voevoz Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care­ casa de sănătate ót. Str. Teilor Sf — Consultațiuni speciale pentru — BOALE INTERNE ȘI SYPHILITICE Boalele secrete la bărbați și femei In toate zilele de la 10—11 dimineața Vindecarea asigurata. — Tratament special Consultațiunea numai in lefi Policlinica de copii CASA DE SANATATE — Strad­a­ Teilor 28 T p. S3. — Direcția casei de sănătate a înființat o Poli­clinică de copii unde doctorul RAPAPORT spe­cial in boalele de copil, dă consultațiuni în toate zilele de la orele 3—4 p. m. Consultațiunea pentru săraci 4 len. (980) Doctor VELESCU — IDZEJSTTIST — Post șef-asistent de clinică la Facultatea Dentistică din Philadelphia (America) Bulevardul Academiei No. 1, colț cu Calea Victoriei No. 42 Consultațiuni de la 9 la 12 a. m. și de la 2 la 5 p. m.—Pentru săraci gratis Marți și Sâm­bătă de, la 8 la 9 dimineața. ■ [UNK]rBTATivi 9Bf se dau cu împrumut Lei 5000-10.000—15.000-20.000-25.000 80.000—36.000—40.000—45.000—50.000, 10.000, 80.000,100.000,150.000,200.000, 250.000 și 300.000 se dau imediat cu îm­prumut pe b­ipotecă asupra case și moșii. A se adresa direct la Agenția Universala No. 150 Calea Victoriei București. fr.’UfÎG se plasează bani particularilor uifeli pe hypoteci sigure atât în primul rang cât și după Credite Funciare. Gratuit se dau deslușiri *13- vânzare de ocaziune și cu înlesnire de plată fiind hypotecate la Cre­dite Funciare . 1634 de Case în București, 725 de Locuri virane pentru construiri. 317 Moșii și Păduri în ori­ce județ. 183 de Vile și Vii în București și provincie. A se adresa la AGENȚIA UNIVERSALA calea Victoriei No. 150, București. Asemenea d-nii proprietari doritori de a vinde imobile nu plătesc absolut nimic înaintea ter­minare­­a or­i­ ce afaceri. De FABLICATIONE Se aduce la cunoștința generală că în ziua de Sâmbătă 23 Noembrie, stil nou, orele 3 p. m., se va ține licitație pentru furnitură de pâine și jimbră necesară brutăriei magazinului de con­sum din gara de Nord, București, pe timp de un an, cu începere de la 2 Decembrie, stil nou anul curent, până la 30 Noembrie stil nou 1896. Cantitățile ce se vând anual în această brută­rie sunt aproximativ cele următoare: 70000 kilograme de simbră 360000 » » pâine Condițiunile sub care are să se facă predarea și vânzarea jimblei și a pâinei precum și con­dițiunile de calitate a acestora, modul de plată și cele­l­alte condițiuni, sunt prevăzute în caetul de sarcină, care se poate cere în toate zilele de lucru, la biuroul magazinului de consum din gara de Nord, București. Doritorii de a lua parte la această licitație sunt rugați a trimite ofertele lor, înainte de sus zisa zi, la adresa următoare : «Magazinul de consum, gara de Nord, Bucu­rești», mai adaogând pe plin cuvintele «Oferta pentru uimbră și pâine, licitația de la 23 Noem­brie». Ofertele, pentru a fi valabile trebue să fie în­soțite de recipisa casei noastre centrale, consta­tatoare că s’a depus o garanție provizorie de lei 1000. Concurentul declarat adjudecator va avea să complecteze o garanție definitivă de lei 3000 (trei mii) care se va restitui după expirarea con­tractului. Supra-oferte, precum și oferte care nu conțin prețuri, adică în care se vorbește de un rabat sub cea mai oftină ofertă, nu se primesc. 1392. ^ De închiriat De acum o casă în perfectă stare, în strada Huma Pompilieî No. 19, între Ministerul de finanțe și cel de culte, 4 camere mai mari, 2 camere mai mici, o bucătărie, 2 antreuri, 2 pim­­­u­țe, curte pavată, canalizată și apă condusă. Se pot închiria în total sau în parte, câte 3 odăi. Informațiuni acolo. 4 34. 5 Ban­­ki Capitala.—10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1895 Ortodox Luni, 23 Octombrie. — Ap. Iacob frat. Domnului M. Catolic Luni, 3 Noembrie.— Carol Barram. Ref. soarelui 6.43 Ap. soarelui 4.44 Marchizul și Marchiza de Nagve—(Vezi Curierul Judiciar) București 22 Octombrie. Curățenie și Regulă Pe când era primar al Capitalei (1884-1886), actualul ministru de interne, dedea mare a­­tențiune curățeniei orașului. După câte se spuneau pe atunci, d. Fleva ajunsese groaza poliției comunale și administrative, din cau­za neadormitei privigheri ce exercita asu­pra a tot ce se ținea de salubritatea publică. Deosebit de curățenie, primarul Fleva se mai îngrijea să fie regulă pretutindeni și ca negustorii de articole de primă necesi­tate, să vândă drept și marfa curată. Seve­ritatea sa a rămas de poveste, în privința asta. Și bine făcea primarul Fleva , atât de bine, în­cât noi am dori ca ministrul Fleva să-l imiteze și să continue, pe o scară mai întinsă, bine înțeles, opera începută atunci pentru București. Cea dintâi condițiune pentru ca orașele să fie sănătoase, e curățenia; acesta e tot­­o­dată și primul semn de civilizație. Cea dintâia condițiune pentru ca popora­­țiunea să fie mulțumită, e ca articolele de primă necesitate să fie sănătoase și să se vîndă cu măsură dreaptă. Actualul ministru de interne a dovedit, pe când era primar al Bucureștiului, că a­­preciază pe deplin însemnătatea acestor condițiuni și de aceea cu încredere ne a­­dresăm d-sale supunându-i câte­va cereri. • * * D. ministru de interne știe cât réü is­­vorăște din faptul că cele mai multe pro­prietăți particulare sunt réa îngrădite și că cel mai mulți oameni au urîtul obiceiu de a arunca în stradă toate necurățeniile. D-sa știe de asemenea că intrarea aeru­lui în orașe se datorește în mare parte de­­fectuozității și neîngrijirii latrinelor. In­deobște, afară de foarte rari e scep­­țiuni, administrațiunile comunale urbane S’au arătat foarte slabe în această privință. Noi nădăjduim că d. ministru de interne va lua măsuri severe pentru ca relele aces­tea să se curme din rădăcină, exercitând o priveghere severă asupra primarilor de orașe și îmboldindu-i necontenit la muncă. D. ministru de interne știe că neguțăto­rii de articole de primă necesitate nu pun destulă grijă în privința curățeniei și cali­tății mărfurilor lor, precum și că lumea se plânge mereu că nu se măsură și nu se cântărește drept. Sperăm că d-sa se va gândi serios și la curmarea acestui rel. In privința comerțului cu articole de con­­sumațiune zilnică, noi am propus și altă dată și repetăm propunerea, ca comercian­ții să fie îndatorați a afișa prețurile cu cari vend, așa cum se face în toate orașele ci­vilizate. Mult folos s’ar aduce prin aceasta consumatorilor. Tot în­ această ordine de lucruri, atragem atențiunea d-lui ministru de interne asupra stării în care se găsesc piețele. Ori­ce om înțelege că piețele, de unde se aprovizio­nează oamenii cu cele trebuitoare hranei, trebue să fie de o curățenie exemplară ; cât de departe suntem de aceasta o poate constata cine­va ducând­u-se la ori­ce piață. În sfârșit, mai cerem de la noul ministru de interne, care e un partizan convins al libertății comerciului, să emancipeze nego­țul de pâine. Se știe că acesta e singurul ram de negoț care a rămas încă subt e­­pitropie, ca în vremea veche, și că multe neajunsuri izvorăsc din aceasta și pentru consumatori, și pentru brutari. Noi suntem siguri că d. Fleva și-ar câș­­tiga recunoștința întregei poporațiuni din țară, dacă-și va da osteneala să se ocupe de aceste interese vitale ale ei. Și avem bună speranță că se va ocupa de ele căci nu se poate ca ministrul Fleva să nu împărtășească vederile fostului primar Fleva. Din Grecia (Corespondența particulă a ziarului «Universul») Atena, 17 Octombrie. Amănunte asupra tulburărilor din Asia­ mică Ziarele de aici publică amănunte interesante privitoare la tulburările sângeroase petrecute în timpul din urmă în Asia­ mică. Ele zic că aceste tulburări au fost provocate de armeni. Aceștia au început să brutalizeze pe turci de când­ au auzit că li se dau reforme. Musulmanii năcăjiți și ei s-au răsculat cu toții și au măcelărit pe ar­meni. Patriarhatul armean e foarte îngrijat de soar­­tea locuitorilor din provincii. Lipsește ori­ce amănunt mai deslușit privitor la numărul victimelor și a chipului cum s’a is­cat încăierarea sângeroasă. Un ziarist grec sosit din Erzinghian spune că acolo au fost omorîți aproape 100 de oameni. Intre cei asasinați se zice că se află și 3 ne­gustori greci.. Revolta din Creta Agitațiile în Creta devin pe zi ce merge tot mai mari. Șefii revoluționarilor greci cutreeră insula și îndeamnă pe conaționalii lor la revoltă împotriva Turciei. Guvernul turcesc a concentrat, ce e dreptul, în câte­va localități, numeroase trupe de soldați pentru menținerea ordinei. Câți­va agitatori au fost prinși dar toate acestea nu fac nimica. Alți agitatori sosesc din Atena și din alte orașe ale țării. In Atena, în Sparta și în alte orașe din țară s’au ținut întruniri publice în favorul cretenilor, s’au deschis liste de subscripții și s’au adunat o mulțime de bani, cari sunt trimiși societăți­lor secrete revoluționare din Creta. Până acum poliția maritimă turcească a prins 3 bărci. Cutremur de pământ Firul telegrafic v’a adus știrea că Peloponesul a fost sguduit de un cutremur violent de pă­mânt. La Sparta mai cu seamă, cutremurul a fost puternic de tot. 2 case s’au prăbușit. O femee bătrână și un copil au perit sub dărîmăturî. Alte case au suferit mari stricăciuni. Popula­ția s'a speriat grozav. Cutremurul era însoțit de teribile bubuituri suzerane. Mulți oameni au fugit afară din oraș. Dacă cutremurul ar fi durat încă vre-o câte­va se­cunde, ar fi pricinuit un dezastru foarte mare. O dramă de amor Un tînăr, nepot al episcopului din Hydra se du­cea de vre-o 4 ani de zile în casa părinților unei fete tinere. Tânărul iubea nespus d­e mult pe fată. Marți, 24 Octombre (5 Noembre) 1895. El era bărbier și câștiga 9^ vreme a câștigat suma acestuia»» ’are dădea cea mai mare parte mamei fetei, bătrâna mamă îl primia foarte bine. Intr’o zi n’a mai avut slujbă. El a cerut atunci mâna acesteia dar a fost re­fuzat categoric. Cu toate acestea venia mereu în casa părinților fetei. Aceștia i-au spus să nu mai vie pe la el, dar văzând că el nu vrea ci vine mereu l’au denunțat poliției, spunând că tânărul bărbier e cam nebun și că le-ar fi furat mai multe obiecte de valoare. Parchetul a lansat împotriva tînărului un man­dat de arestare. Bărbierul auzind despre aceasta s’a dus drept la mama fetei și aici s’a luat cu ea la ceartă. Infuriindu-se grozav el a scos din buzunar un pumnal și l’a împlântat de mai multe ori în pieptul fetei care alergase și ea, apoi și-a tras și lui 2 lovituri puternice în țața stîngă. Răniții au fost transportați într’o stare des­perată la spital. Parchetul a deschis o anchetă și a dovedit că mama fetei e vinovată de această dramă. S’a aflat că fata iubia pe bărbier, dar că bătrâna a exploatat acest amor, storcând bani de la nefe­ricitul amorez. Levant. Un fart îndrăsneț în tren Intr’una din serile trecute, un boier rus cu numele Riedel călătorea cu trenul de la Orel spre Moscova. Dânsul luase un bilet de cl. I. In același cupeu s’a suit tot la Orei două indi­vizi, elegant înbrăcațî, dar pe care Riedel nu’l cunoștea. Cei trei oameni s’au apucat numai de­cât la vorbă și unul dintre indivizi întrebă pe Riedel unde se duce. — La Moscova— respinse boierul, am niște afaceri comerciale foarte interesante. Dar d­v. ? — Și noi mergem tot până la Moscova. Indivizii se recomandă ca membri ai poliției secrete din Moscova și spuneau că sunt pe ur­ma unui complot mare țesut împotriva vieții țarului. Călătorii se împrieteniră și după ce trenul trecu de stația Skuratovo, își scoaseră mezelurile de prin geamantane și se puseră pe mâncare și pe băut. Prânzul a fost scurt. La sfârșit un individ oferă lui Riedel o țigară de lux. Boierul o aprinde și vesel că are niște tovarăși de că­lătorie așa de buni și de gentili, începu să pu­­făe din țigară, scoțând pe nas și pe gură nori groși de fum. Peste câte­va minute îl cuprinde somnul și toate încercările lui ca să nu adoarmă, au fost , în zadar. ! — Scuzați-mă—zise el către cei doi prieteni... mi-e somn grozav... — Nu face nimic...... întinde-te pe fotoliu...... așa o să fac și ea, respinse unul dintre cei doi indivizi căscând a somn. Boerul se întinse pe fotoliu și adormi adânc. Când se deșteptă din somn, trenul trecuse deja stația Ostranda. Riedel se scoală în picioare. Se freacă la ochi dar nu-și putu da seama unde e și ce­l cu el. Dînsul adormi din nou și nu se deșteptă cum se cade de­cît când trenul a ajuns la Moscova. Riedel se uită în jurul lui. Cei doi tovarăși ai lui dispăruseră. Caută geamantanul de mână în care-și avea banii, dar geamantanul nicălrea. Poliția a fost înștiințată imediat. Cei 2 to­varăși de călătorie ai lui Riedel erau niște hoți îndrâsneți. Tutunul din țigara pe care unul din­tre ei o oferise lui Riedel, era îmbibat cu opium și omul a adormit tun din cauza narcoticului. In geamantanul furat se aflau bilete de bancă, hârtii hipotecare, aur și argint, în valoare de 46.000 de ruble. De urma tâlharilor nu s’a putut da până a­­cuma. CRONICA Crima închipuită Era o ploaie așa de deasă și un vânt așa de pătrunzător în­cât ți-ar fi fost milă să lași afară din casă și un câine. Cu toate astea, pe o stradă lăturalnică, un tî­­năr cu gulerul de la pardesiu ridicat și cu mâi­nile în buzunar se plimba de colo până colo. Se auzi sunând zece ceasuri. Dacă ea nu ar veni! Poate că timpul urît ar reține-o la pa­troana ei. Atunci toate acele frumoase declarațiuni pe care și le-a formulat atâtea zile, voința de a o constrînge să’l asculte, intenția sa de a se omorî dacă densa nu va voi să se căsătorească cu el, sunt zadarnice, perdute, vane! Ar trebui încă să’șî adune din nou toate forțele sale spre a în­cerca un nou demers. Și sforțarea care’î trebuise spre a ajunge aci fusese așa de mare în­cât se întreba dacă va avea curagiu, înghețat până la oase de ploaia care -i trecea prin haine, tînărul bărbat explora ulița cu pri­virea și nu se îndura de loc să plece. De­odată era să scoată un strigăt de bucurie, căci văzu silueta unei femei încovoiată sub um­breluța ei. Recunoscând-o, ghicind-o mai mult, el alergă înaintea ei. Speriată de prezența acestui om, care ’i tăia drumul ea se opri scurt. — Nu’țî fie frică, domnișoară Marie, sunt eu ! Tânăra fată scoase un strigăt de spaimă și de uimire. — Ah ! d-ta ești, vecinul meu! Dar ce cauți pe aici ? — Te așteptam. La acest răspuns Maria nu’și putu opri un rîs clar care răsuna tare în tăcerea nopței. — Și pentru ce ați venit ? — Spre a’ți vorbi de amorul meu. — Zei! Și redevenind serioasă, vocea ei luă un ton de mustrare.

Next