Universul, iunie 1896 (Anul 14, nr. 128-153)

1896-06-11 / nr. 136

atm XIV—&l; — g------------, 5 MM la Capitala, 10 Bani In județe ____, Marți,­n (2a) iunie­ 1896 ^1 CURA BE 3LA3A TE Preparate de lapte conform regulelor higienice si terapeutice moderne INSTITUTUL DE CALACTOTERAPIE sub direcțiunea ID-rul-u.­ 0"X7* Asistent la Institutul de Bacteorologie al­ d-nuică profesor dr. Babeș și al dL-sia-l-ai X. STEÁÍTHlASíT Medic de copil Strada Radu-Vcdă No. 9 LAPTE STER1LISAT PUR ÜLs^pfe s&mtemal Are composiția exactă a laptelui de țîță, înlo­­cuește doicile. E Introdus în toate țările civili­­zate ca cel mai ideal nutriment pentru copiii până la vârsta de un an. Me fir Lapte peptonisat prin fermentațiune. Cel mai recomandat în boalele de plămâni, bronh­ite cronice, pleuresie și mai cu seamă tu­­­­berculosa. In toate boalele de stomac, de intes­­­­tine (mațe), în boalele de ficat, de rinichi și de inimă, în toate stările de convalescență în urma maladiilor grave ca tiphosul, pnemonia, scarla­ I­tina, pojarul, dysenteria, precum și în boalele­­ constituționale ca siphilis, scrofuloza, anemia. Ei suportat de stomacurile cele mai delicate și bol­­i nave. Institutul posedă o fermă model cu vaci elve­­s­tiene și tiroliene și expediază toate preparatele­­ sale în flacoane hermetic închise, la domiciliu, întrebuințarea preparatelor institutului luând un event mai mare­ și pentru a le răspândi în toate clasele societăței, prețurile lor s’au redus. Deposit la farmacia W. Weinhold — Strada Col­țel No. 24— _______ la 1­8 vânzare sau de închiriat —( Xxi SirtialSj )— O FRUMOASA VILA cu preț moderat A se adresa la administrația ziarului «Universul» intre Arendat . Pe un period de cinci ani, începător de la 1 Martie 1897 lotul No. 1 din moșia Chitila-Mo­­goșoaia, în întindere de 1815 pogoane din cart 67a ,pădure,­­ restul arabil, calitate de pământ superioară, pământ nou. Doritorii să se adreseze la proprietar, docto­­­­rul G. Panaitescu, strada Luminea No. 10, în­­ toate zilele de la ora 7—8 a. m. și de la 6—8­­ p. m. pentru a lua informatiunî. 204 ütX poenaiiii Cu o practică da 6 ani în serviciile de spital ale d-lor dr. Prof. As Baki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ Tip. 22 — Consultațiuni pentru crî­ce boale de la 1—3 p. m­ Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 219 Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la Doctor I Petelen­z Specialist in boali de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Consultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m­.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1567 Doctorul VINEȘU — MALADII de COPII și INTERNE — După o practică îndelungată în spitalele din Paris (clinicele profesorilor Grandier, Pétain, Jules Simon), în­torcând­u-se s’a stabilit în calea Moșilor No. 53. Consultațiuni de la orele 1 și jum.— 3 și jum. — Pentru săraci gratis — 186 U­n domn cu o îndelungată experiență în comptabilitate, comercială și agricolă, dorește a­ se angaja cu , regularea și îndreptarea de registre de natură comercială sau agricolă. Adresa «Librăria Robin» calea Victoriei No. 40. 182 DOCTOR J. BRAUNSTEIN FOST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de­ gură și dinți în New­­ York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA­ NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTE SI­A (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevetămătoare, insa interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultatiuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — ’­vrs. /Vot/tut sgr 14 CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Luni 10 Iunie.— Mucenicul Timoteiu. Catolic Luni 22 Iunie. — Paulin. Res. soarelui 4.16 Ap. soarelui 7.47 Dar guvernul se teme că liberând sclavii, să ‘ nu se producă noul și mari turburări și să transforme această insulă în teatrul unui nou­ războiu. De aceia guvernul și-a rezervat, după cum are și dreptul, de a face promulgarea desfiin­­țărei sclaviei atunci când va crede că a sosit momentul oportun. Toată lumea acum e mulțumită, căci, grație­ acestei măsuri, nu se vor da naștere la tulbu­­­rări în insulă, care s’ar naște printr’o aplicare­ precipitată a legislației Republicei. Un duel între «sportsmanî» Un duel cu floreta a avut loc ori dimineață­­la orele 10 în parcul Saint-Ouen, între d. de­ I Saint-Alary, un sportsman cunoscut la Paris, și­ i d. Saint-Valery, redactor la ziarul «Paris-Sport».­­ Motivul duelului este acesta : un articol apă­rut în acest ziar cu sub semnătura d-lui de Saint Valery, și pe care d. de Saint-Alary l’a so­cotit drept ofensător. Lupta a durat 4 secunde. La prima repriză, cei doui adversari s’au aruncat unul asupra al­tuia, cu o adevărată furie și s-au rănit amân­­douî. D. de Saint-Valery, a fost atins în partea dreaptă a pieptului și d. de Saint-Alary a fost­­ atins la sternum. I Dacă floreta d-lui de Saint-Valery nu se 0­­i prea în osul sternului adversarului său, atunci­­ ambii combatanți ar fi fost străpunși dintr’o­­ parte în alta a corpului.­­ Starea d­­us de Saint-Valery e destul de gra­­­­vă. Vârful floretei i-a pătruns de 7 centimetri aproape și în timp de o oră și jumătate, mar­­­­torii rănitului și doctorul, au trebuit să­ dea­­ îngrijiri spre a’l readuce la viață.­­ Dacă nu se vor ivi alte complicațiuni, d. de­­ Saint-Valery va scăpa cu viață. I D. de Saint-Alary, care e ușor rănit, a refuzat îngrijirile doctorului său și a plecat însoțit de­­ martori.­­ Un asasinat îngrozitor a fost comis era într-o­­ casă situată la No. 26 al străzei Penthièvre, din­­ Paris.­­ O bătrână femee în vârstă de 80 de ani, ba­­­­roneasa Valley, a fost strangulată de doui indi­­­­vizi care, după ce au comis crima, au răscolit­­ toate mobilele spre a găsi bani și apoi au fugit , fără a fi zăriți de cine­va. Victima Baroneasa Valley locuia de mult timp într’un mic apartament, situat într’un corp de clădiri la dreapta, în fundul cursei, și care clădire a­­­­vea trei stagiuri.­­ Această bătrână femee era foarte cunoscută în cartier. Ea trăia singură, cu trei câini, și în toate diminețile eșia cu servitoarea spre a cumpăra cele de trebuință. Ea trecea drept foarte bogată și făcea specu­lationi­ bănești, împrumutând bani cu dobândă. Era foarte cunoscută la comisariat, unde se duceau aproape în fie­care zi, spre a depune plângere, în contra diferitelor persoane împrumutate, cari nu pluteau la termen. Asasinatul In seara de Luni,pe la 9 ore, doui tineri ve­niră la baroneasă, dar auzind pe aceasta că vor­bea cu mai multe persoane, se retraseră decla­rând portăresei că se vor reîntoarce a doua zi. Intr’adevăr a doua zi dimineața pe la 9 ore ei se înfățișară din nou la bătrâna femee, care, fie că era plecată fie că nu se sculase încă, nu răspunse ciocăniturilor lor în ușe. Ei se întoarseră după un sfert de ceas dar nu obținură nici de astă dată nici un răspuns. La­ 10 ore aceeași încercare inf­ructoasă și în fine la 11 ore și jum, baroneasa Valley’s primi la ea. Ce se petrecu ? Nimeni nu știe încă. Pe la ora 1 d. n. femeea Thiron, care era în serviciul baronesei, veni ca de obiceiu spre a dere­­teca prin casă. Ea bătu în ușe și, neprimindi răspuns, se duse la portăreasă­ și ’’I zise: — E probabil că d-na să fie bolnavă, căci ea nu răspunde. Ar fi imprudent de a o lăsa sin­gură la vârsta ei ; mă duc să caut un lăcătuș. Câte­va minute după aceea d-na Thiron se în­toarse cu un lăcătuș. Intrând în apartament se aflară în fața unui spectacol oribil. In mijlocul unei mari dezordine au zărit pe baroneasă moartă pe patul ei. Ea fusese strangulată prin ajutorul unei ba­tiste și asasinii ’I așezaseră o pernă sub cap. Cele două picioare ’I erau legate cu­ o sfoară, îmbrăcată cu o rochie veche, având pe cap un bonet, victima era cu fața întoarsă spre zid,­­cu corpul încovoiat, iar pe mâini avea vînătăi, dovadă că susținuse o luptă cu agresorii ei. Ancheta îndată, privitorii acestei oribile drame se gră­biră de a preveni pe d. Garrette, comisar de poliție, care alergă cu secretarul său. Câte­va minute după aceea sosiră și reprezen­tanții parchetului cari începură ancheta. El aflară că între 11 ore și jumătate și amiazi un vizitiu din aceeași casă auzise strigătele da Ah! Ah! urmate de mai multe lătrături de câini. El nu dăduse acestui amănunt nici o atenție cu atât mai mult că strigătele nu se mai repe­taseră și că lătrăturile încetaseră aproape îndată. Toate mobilele fuseseră răscolite, dovadă că asasinatul, avea furtul drept mobil. După primele constatări, d-na Valley a primit pe cei două vizitatori în momentul în care ea curăța niște fragi, căci s’au găsit pe vasul cu fructe pete de sânge. Asasinii s’au repezit la ea și au strangulat o, apoi, după ce i-au legat o batistă în jurul gâ­tului, au așezat-o pe pat și i-au legat pi­cioarele. Apoi au început cercetările lor, cercetări pe cari le credeau din cele mai fruotoase, fiind­că în cartier se zicea că baroneasa avea o a­­vere de un milion de franci. In ori­ce caz asasinii au lucrat repede și fără o crimă îngrozitoare București 10 Iunie încasam dărilor De­sigur, nu se găsește om care, în teo­rie, să nu admită că fie­care locuitor al unei seri e dator să contribue la dările publice. Statul îți dă siguranța vieței, onoare­ și a­­leferea, prin armata sa, prin poliție și prin justiție . Statul îți dă mijloace lesnicioase de comunicațiune și o sumă de avantaje și garanții greu­ de enumerat, dar pe cari toată lumea le cunoaște și le simte. Pentru toate aceste servicii, cari costă foarte scump, lo­cuitorii sunt datori să contribuiască cu o anumită parte, căci Statul nu are alte mij­loace decât contribuțiunile locuitorilor săi. Lucrul acesta e așa de simplu, în­cât toată lumea îl înțelege. Cu toate astea, în practică, locuitorii se feresc cât pot de plata dărilor, și aceasta nu numai la­ noi, ci în toate țările, peste toata fața pământului, căci e în firea ome­nească a căuta să te scapi de sarcini; trebue o bună doză de cultură pentru ca omul să’șî îndeplinească bucuros datoriile, nesilit de nimeni. De aceea pretutindeni fiscul are drepturi foarte întinse pentru a’și asigura încasarea dărilor; ori­cât s’ar părea de exorbitant, ad­­ministrațiunea financiară are voc să se a­­mestece în afacerile private ale oamenilor și să cerceteze de câtă avere dispun­ă pen­tru încasarea impozitelor. Statul dispune de mijloace de constrîngere foarte mari. La noi, încă nici până acum fiscul n'a a­­juns la deplina desvoltare a puterii sale. Până acum în urmă, se putea susține că jumătate din locuitori găseau mijlocul să scape de urmăririle administrațiunii finan­ciare și să nu’șî plătească sarcinele către Stat, așa că toată greutatea cheltuelilor pu­blice cădea numai asupra unei părți a lo­cuitorilor, deși toți se foloseau­, în egală măsu­ră, de bine­facerile serviciilor publice. Pi­icina acestui rol e pe de o parte ne­complecta organizare a Statului, căruia îi lipsesc încă multe organe, pe de altă parte negligiarea unor operațiuni preliminare de cea mai mare importanță. In ce privește necomplecta organizare a Statului, n’avem de­cât să amintim starea rudimentară a celui mai important organ administrativ, a poliției. Nici ca forță ma­terială, nici ca forță intelectuală și morală, poliția noastră n’a ajuns la acea dezvoltare care face dintr’casa o instituțiune respectată de toți cetățenii, mari și mici. E știut că în țara noastră ori­ce strein, dacă a apucat să treacă fruntaria, poate trăi o viață în­treagă fără ca autoritățile noastre să știe­ ceva despre el și despre ce face. Am cu­noscut personal streini cari de mai bine de două­zeci de ani se aflau în țară, fără ca în toată vremea aceasta să­ î fi întrebat poliția cine sunt, de unde vin și ce fac. De alt­mintrelea, surprinzătoarea creștere a numă­rului streinilor și în special al evreilor, fără știrea și controlul autorităților, e cea mai puternică dovadă pentru ceea­ ce spunem. Cu asemenea slăbiciune a organelor ad­ministrative, nu poate fi de mirare dacă așa de mulți scapă de plata dărilor. Deosebit de aceasta, administrațiunea noastră financiară negligia până acum oare­­care operațiuni preliminare, absolut trebui­toare, dar cărora nu li se dedea la noi nici o atențiune. Voim să vorbim de recensă­­mântul piroperațiunii. E un lucru elementar ca, pentru a executa cum se cuvine înca­sarea impozitelor, care e una din cele mai grele operațiuni, e de absolută nevoe să-ți numeri înainte de toate locuitorii, ca să știi câți contribuabili poți avea. La noi nu s’a prea pus preț însă pe această operațiune pregătitoare; deși s’au făcut regulat recensă­minte, acestea s’au considerat ca niște for­malități fără nici un folos, ca o curată be­lea și nu s’au făcut de­cât de formă. Poate că vom povesti o dată cum s’au executat vre-o câte­va recensăminte. * * * In iarna anului 1894 s’a făcut în această din urmă privință un însemnat pas spre progres. Pentru prima oară s’a făcut recen­sământul locuitorilor în condițiuni mai se­rioase și cu oare­care îngrijire. Rezultatul s’a și vezut numai­de­cât, căci numerul contribuabililor a crescut în chip considerabil. Experiența aceasta ar trebui să folosească administrațiunii noastre financiare și s’o facă ca, pentru viitor, să dea operațiunii recen­sământului toată grija pe care o merită. Dacă ținem să progresăm, trebue ca recensămân­tul din 1899 să fie și mai serios organizat de­cât cel din 1894. Dacă, pe lângă aceasta, agenții fiscului vor fi bine conduși și priveghiați, suntem siguri că fiscul va câștiga mult, căci sunt încă foarte mulți oameni în țara aceasta cari nu contribuesc cu nici un ban la sarcinele din ce în ce mai grele ale Statului. Din Franța (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Paris, 6 iunie 1893. Regimul din Madagascar Rezultă din explicațiile ministrului de colonii la comisiunea coloniilor, că înălțarea Madagasca­rului la rangul de colonie franceză atrage după sine aplicarea legislației din Republică, adică în­tre altele și desființarea sclaviei. i

Next