Universul, iunie 1896 (Anul 14, nr. 128-153)

1896-06-25 / nr. 148

An»­ anv-SQnW- — -------------------L Bani in Capitala, 10 Bani în județe­ni» * .«* Foarte interesant Paharele adevărate de la încoronarea Țarului Rusiei, Nicolae II Si ©i 3.50 bucata Se află spre vânzare la administrația ziarul­ «Universul», strada Brezoianu No. 11 și la su­cursala ei, calea Victoriei No. 102, București. Dr.I.POENIM. Cu o practică de 6 ani in serviciile de spital ale d-lor Prof. Ass­aki si Stoicescu — STRADA ROMANA No. 22 — Consultațiune psalm­orî­ce locals as­ta 1—3 p. m­ Cei fără mijloace a fi o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50b. visita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația ; de asemenea au un scăzământ însemnat )a una din farmaciile din capitala­. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noul 219 DOCTOR I. BRAUNSTEIN POST ASISTENT DE PROFESOR IN VIENA, FOST ȘEF DE CLINICA Pentru boalele de­ gură și dinți în New-York De 18 ani specialist în boalele de gât, gură, nas și urechi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) I Prin mijloace nevătămătoare. Insa interzisa Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GARA Consultat­iuni de la 8—9 și de la 3—5 p. m. — STRADA COLȚEI No. 14 — Boitorul G. Fisch­er Fost asistent al d-rului Galezwski (Paris) SPECIALIST IN BOALELE DE OCHI S’a stabilit, strada Colței No.­ 16 Consultațiuni de la 8—9 a. m. și 2—5 p. m. — Pentru săraci gratis — 2(30 a s «gw *0i­n *3 Mașini de cusot și Arme din cele m­ai renumite fabrici ale Europei și Americei, se vînd cu 30 la sută maî­­eftin ca ori-unde, în calea Victoriei No. 102,­în fața Palatului Regal și în strada Brezoianu No. 11, la administrația ziarului «Universul». Vânzarea și în rate cu o bună garanție. Se trimete catalogul gratis la cine’l va cere. EST IMPORTANT VAR ALB GRAS BE C.­LUNG Fiind-că sub-semnatul am lichidat și m’am retras din societatea formată între sub-semnatul Solomon Haimovici și alții, remâind singur a’mi desface și vinde producțiu­nea fabricelor mele . Rog pe onora mea clientelă, care de mai bine de 10 ani le este cunoscută calitatea gazului excelent ce produc, a mă onora ca și în trecut cu cererile necesare. Adresa în București, calea Griviței No. 134 Ia depozitul meu și la Rucăr prin fa.­Lung la adresa sub-semnatului. 167 Iosef Bunescu. AGENȚIA UNIVERSALA Calea Victoriei No. 450 București m- 6,000.000 lei -nu se dau in parte cu împrumut pe bipotecă asu­­­­pra caselor din capitală și moșii, în lume înce­pând de la 6000 lei în sus, atât în primul rang cât și dupe credite. GRATIS se plasează bani particularilor, pe hipoteci sigure, atât în primul rang, cât și dupe credite funciare.­Gratuit se dau deslușiri. DE VINZARE de ocaziune și cu înlesnire de plată fiind hipotecate la credite funciare : 4634 de case în București; 725_ locuri virane pentru construiri; 317 moșii și păduri în orî-ce județ;­­83 de vile și vii în București și provincie. De asemenea d-nii proprietari doritori de a vinde imobile nu plătesc absolut nimic îna­intea terminare­­a orî-ce afaceri. n A<»Ain'4-al Renumitului Cognac , JJGpOÎ&lXt; Kom, Bitter și diferite băuturi spirtoase al d-lui G. Gaetan, din gara Făurei, județul Brăila, se află spre vânzare în calea Rahovei No. 5, colț cu strada Bibescu- Vodă. 275 (15) Ocaziune favorabilă 1 %gy Mantale de cauciuc, impermeabile, din cea mai bună și renumită fabrică englezească: Mantale negre,pentru bărbați. . lei 55 bucata .Mantale colorate, imitație de stofă desemnurî ultima noutate, pen­tru dame .«••••.­• lei 40 bucata și lei 45 bucata ■ Geamantane de mână, pentru vo­­iagiu, impermeabile, diferite culori și desemnuri . . lei 15 bucata De vânzare la administrația ziarului «Univer­sul», strada Brezoianu No. 11 și la sucursala ei dio calea Victoriei No. 102, București. Cufundarea vaporului «Drummond Castle». — (Vezi explicația). CALENDAR PE ANUL 1896 Ortodox Luni 24 Iunie. — tt Nașterea Sf. Ioan Botezătorul. Catolic Luni 6 Iulie.— Iesaia. Res. soarelui 4.23 Ap. soarelui 7.42 București, 24 Iunie. Datorie națională Explicând dintr’un nou punct de vedere marea datorie pe care o avem noi Românii din Regat față cu frații noștri de peste frun­tarii, am spus că nu prea ne împlinim a­­ceastă datorie. Vom da dovezi pentru această învinuire care ne privește pe toți. Se știe în ce grea situațiune se găsesc școalele românești din Transilvania și Un­garia; deși contribuesc la toate sarcinele pu­blice in aceeași măsură ca Maghiarii, to­tuși românii nu au școli făcute de Statj peste toate dă zile, frații noștri sunt siliți să se cotizeze pentru a ține școli românești, în cari copiii lor să nu fie desnaționalizați. Gu­vernul maghiar, prin fel de fel de mijloace, caută să se amestece chiar în aceste școli pentru cari el nu dă nici un ban ; între al­tele, prin legea după care Statul se oferă să dea ajutor bănesc școalelor, el caută să ajungă a pune mâna pe direcțiunea școale­lor românești. Până anul acesta, școalele fraților noștri au fost scutite de nevoia de a cere ajutor de la Stat; în anul acesta însă, această groaz­nică nevoe a dat peste ele. In luna Martie sau Aprilie—nu ne adu­cem bine aminte,—organul Mitropoliei ro­­mâne­ unite, «Unirea» din Blaj, a publicat un articol în care, constatând starea de res­triște a școlilor din eparhie, dădea sfatul ca școlile să ceară de la 1 Mai ajutor de la Statul unguresc, în condițiunile prevăzute de lege. «Unirea» recunoștea cât de pericu­los e acest ajutor, dar îl recomandă ca sin­gurul mijloc posibil pentru a nu se închide școlile. El bine, nu era oare datoria noastră, a Românilor din Regat,­ să sărim cu mie cu mare, să punem mână de la mână și să pro­curăm fraților noștri mijloacele de cari au nevoe pentru a’și scăpa școlile de primej­diosul amestec al guvernului maghiar ? Netăgăduit că da. Făcut-am însă noi aceasta ? Nu , n’am făcut-o. Strigătul desperat al or­ganului mitropolitan din Blaj a răsunat în pustiu, presa noastră nu l’a auzit și opi­­niunea publică nu s’a mișcat. Ast­fel, din cauza nepăsării noastre, școa­­lele românești de peste munți au căzut sub mâna guvernului maghiar, care va ști de sigur să le întrebuințeze pentru îndeplinirea vrăjmașelor sale scopuri. Iată o primă și puternică dovadă pentru temeinicia învinuirii pe care o facem. * * * O a doua dovadă. Frații noștri Bucovineni, amenințați de­­ primejdia Rutenizării, au hotărît să înfiin­țeze la Cernăuți, cu banii lor, un internat secundar românesc. Această frumoasă ini­țiativă a fost luată de societatea pentru cul­tura și literatura românească în Bucovina, societate care a jertfit pentru realizarea mă­rețului scop o parte însemnată din averea sa­­; comitetul de inițiativă a deschis o sub­scripție publică și a făcut apel la toți Ro­mânii să-î fie în ajutor. Era o frumoasă ocaziune pentru noi să a­­rătăm că ne pricepem bine datoria națională. Folositu-ne-am de acest prilej ? Nu. S’au sub­scris, pe ici pe calea, și la noi oare­carî sume, dar aceasta nu e de­cât o picătură de apa.*­­ ¥ Ș­O a treia dovadă. Avem de câțî­va ani o Ligă pentru uni­tatea culturală a tuturor Românilor, insti­tuție din cele mai frumoase și mai folosi­toare. Ce am făcut cu densa ? Am ajuns la dezbinare, la certuri, la scan­dal, la o stare de lucruri care trebue să umple de mâhnire sufletul ori­cărui bun Român. Iată ce am făcut cu Liga culturală, cu cea mai frumoasă instituțiune a noastră. ★ * * Nu sunt acestea destule dovezi că nu cu ușurință aruncam învinuirea că nu ne înțe­legem datoria către frații noștri ? Credem că da. Dacă am ridicat această chestiune, n’am făcut-o pentru a supăra pe cine­va, ci nu­mai din dorința de a vedea îndreptându-se lucrurile. Neamul nostru are mulți dușmani, puter­nici vrăjmași cari necontenit ne pândesc și profită de toate prilejurile pentru a ne lovi și a ne slăbi. Să ne deșteptăm dar și să ne pătrundem mai bine de datoria noastră națională. Sh­n Anniin (Coresp. particulară a ziarului «Universul») Londra, 19 iunie 1896 Misiunea emirului Leg Mirtya Mai toate ziarele engleze se ocupă cu misiu­­­­nea lui Leg Mirtya, purtător al scrisorilor vasu­­­­lui Mangalia și vasului Alula către lordul Cro­­­­mer, reprezentantul Angliei în Cairo­­­­ După unii, el ar fi însărcinat să invite Anglia­­ să intervie între Negus și Italia pentru o înțe­legere pacinică. După alții ar fi însărcinat să o­ i­fere neutralitatea abisiniană în războiul egiptean I , în contra mahd­iștilor, cu oare­care condițiune. I . Adevĕrul e însă că lordul Cromer a trimis­­ ; un reprezentant, ca să-l primească la gară și că j : întrevederile se succedă una după alta. I Emirul este înalt, trecut de 60 de ani, cărunt, are ochi mari, față deschisă și ovală și poartă obicinuita mantilă albastră. El e oaspetele pa­­­­triarhului copt.­­ Un ziarist care a reușit să-l intervieveze, spune­­ că emirul Leg Mirtya vorbește englezește destul de bine și că misiunea sa are de scop tet de-a­i cere intervenirea amicală a Angliei, pentru­ o înțelegere pacinică între Italia și Negus, d­e a­r oferi neutralitatea Abisiniei în războiul a­­glo-­ egiptean în contra sudanezilor și de a cere ca Egiptul să reia Casala. :­ Enciclica papală Ziarele di­n Londra, publică enciclica «Salis cognitum» asupra unitatei Bisericei. Ea este o expunere doctrinală în care unitatea Bisericei este declarată de regulă fundamentală a constituției ei cu un șef autentic și perpetuei.­­ Enciclica adaugă că misiunea Bisericei pe lân­gă menținerea integrală a doctrinei, îmbrățișează toate mijloacele de sacctificație, toate actele a­­cestei religiuni pe care Christos vrea să o în­corporeze în Biserica sa.­­ Reprezentarea Bisericei ca lucru civil și în voia puterei civile este un dispreț pentru ea, căci Dumnezeu a stabilit Biserica ca o societate superioară tuturor celor­l­alte.­­ Ca o societate dreaptă și perfectă și spre a­­ complecta unitatea de comuniune, Christos a dat Bisericei unitatea de comandament încredințând­­ lui Petru și succesorilor sai ca o supremă auto­­­­ritate, nu­­ numai onoarea dar deplina juridicție­­ asupra tuturor episcopilor și asupra tuturor oa­­­­menilor în mod colectiv.­­ Enciclica conchide invitând pe toți cei ce­croț­i în Christos de a nu mai sta departe de Biserica­­ sa și adresează aceeași invitație tuturor acelora­­ cari, neconrupți de nepietate, să caute cel puțin ca tată al lor pe Dumnezeul Creator al cerului și al pământului, recunoscând pe Isus Christos ca frate al lor și Biserica drept mamă a lor. Ziarele, în special Times, Daily News și Daily Telegraph declară că ideile exprimate de Papa în enciclica sa Satis cognitum asupra unităței Bisericei, nu pot fi primite. Times zice că prin unirea Bisericei înțelege su­punerea pură și simplă Vaticanului, și de aceea nici nu mai e necesar a se discuta asupra aces­tei chestiuni. Procesul Jameson.­Boala lui Stanley Doctorul Jameson și cei cinci tovarăși ai sâi vor tribui să se prezinte în ziua de 8 Iunie în­aintea unui tribunal criminal ad-hoc. Acest tribunal va fi format pentru această ocazie din lordul Russel din Killoren, lord-șef al justiției, baronul Pollock și Enric Hanskins, doui judecători ai curtei reginei.­­ Cu toate neîncetatele îngrijiri date de doc­tori, dureroasa gastrită a celebrului călător afri­can Stanley este staționară. Doctorii i-au interzis chiar să primească și pe­ amicii cei mai intimi. Propagandă prin fapt Curtea de poliție a cartierului Marylebone a judecat pe un straniu­ personagiu care s’a pre­zentat înaintea ei îmbrăcat numai cu o cămașe decoltată, fără mâneci și lungă până la genuchi. Pe cap n’avea nimic și drept încălțminte sandale legate cu sfoară. Acest original fusese arestat în ajun la Hyde Park, unde era urmărit de o mulțime de oamenii —o mulțime așa de mare, în­cât circulația deve­nise imposibilă. El răspunde la numele de Wil­liam Macdonnal și se dă drept inventatorul unei îmbrăcăminte raționale destinate a da omului grație, eleganță și sănătate. Cazul era destul de ciudat. Costumul rațional este, cu toată excentricita­tea sa, de o decență ireproșabilă. Portul san­dalelor nu e un delict. Toată lumea are drep­tul de a eși cu capul gol, și școlarii cunoscuți la Londra sub numele de Blue coats boys sunt obligați de a umbla cu capul gol, în toate ano­timpurile, pînă la vârsta de 20 de ani. Macdo­­mias nu putea fi învinovățit că a împedicat cir­culația publicului, fiind-că circulația era oprită, nu de el, ci de cei 7-8.000 de curioși cari î 1 e­­scortați la Hyde­ park. x. Dificultatea sporea pentru magistrat prin ex­celenta atitudine a acuzatului, care, expunând cu o convenință perfectă ideile sale asupra în­­brăcămintei bărbaților, greutatea de a purta un guler, forma ridiculă a pălăriilor noastre, precum și greutatea de a purta una peste alta o cămașă, o vestă, un pantalon, o redingotă când e așa de cald, pericolul de a purta ghete rău­ făcute, care produc bătături, etc. Judecătorul îl asculta cu un mare interes și aprobă din cap aceste idei așa de simple și așa de drepte.

Next