Universul, septembrie 1896 (Anul 14, nr. 207-231)

1896-09-15 / nr. 219

Universul­­­o. 219. PROGRAMUL Primirea împăratului Frantz Iosef Luni, 16 Septembrie. — Verciorova-București Imperatul-rege intră în gara Verciorova, la ora 6 și 15 minute dimineața. Oprire : 7 minute. Pe peronul gărei stă o companie din regimen­tul Gorj No. 18, cu steag și cu muzică. La in­trarea trenului se intonează imnul împărătesc. La flancul drept al gardei de onoare, se află generalul Anton Berendele, comandantul cor­pului I de armată, care prezintă împăratului rege raportul corpului său , se mai află comandantul diviz. I, comandantul regimentului, comandan­tul batalionului. Se prezintă ofițerii serviciului de onoare: ge­neralul de divizie Barozzi, șeful marelui stat­­major, colonelul Lambrino de la cavalerie, și a­­tașatul militar la Viena, maiorul Dumitrescu­. Președintele consiliului de miniștri și minis­trul de războiii, salută pe împăratul în numele regelui. Pe peronul gării se află directorul general cu impiegații superiori ai căilor ferate, prefectul județului Mehedinți și autoritățile locale. Trenul împărătesc­­ sosește la Turnu-Severin la 6 ore și 42 minute. Oprire 3 minute. Îndată ce trenul e în vedere, o baterie a re­gimentului 1 de artilerie, așezată pe înălțimi, salută cu 21 lovituri de tun. Toate vasele din port se împodobesc cu po­doabe mari. In gară stă o gardă de onoare din regimentul 1 Mehedinți, No. 17, cu steag și muzică. La in­trarea în gară a trenului, muzica intonează im­nul împărătesc. Autoritățile civile ale județului Mehedinți se află pe peronul gării. Trenul împărătesc sosește la Craiova la 9 ore și 25 minute. Oprire 20 minute. La vederea trenului, o baterie a regimentului 9 de artilerie, așezată înainte de intrarea în gară, salută cu 21 lovituri de tun. Regele întâmpină pe împăratul Austriei. Pe peronul gărei stă o companie din regimen­tul Dolj No. 1, cu steag și muzică și dă ono­rurile militare. La flancul drept al gardei de onoare se află toți ofițerii cari nu sunt în front și ofițerii de rezervă. Pe peron stau, spre întâmpinare, autoritățile civile și militare, împăratul se suie cu regele în trenul regal. In afară de gară, e înșirată, într’o singură li­nie, diviziunea II,—infanteria în coloane de ba­talion,—artileria și cavaleria desfășurate. Trenul regal trece încet pe dinaintea frontului trupe­lor, cari dau onorurile militare, în sunetul im­nului împărătesc. Trenul regal sosește la Slatina la 11 ore și 10 minute. Oprire 5 minute. In gară stă o gardă de onoare a regimentului Olt No. 3, cu steag și muzică, și dă onorurile militare. Se prezintă autoritățile civile și militare ale județului Olt. Intre Slatina și Pitești se ia dejunul, la 11 ore, în vagonul de prânz. Trenul regal sosește la Pitești la ora 1 și 9 minute. Oprire 10 minute. Pe peronul gărei stă o gardă de onoare din regimentul Argeș No. 4 cu steag și muzică. Se intonează imnul împărătesc. La flancul drept al gardei de onoare se află generalul Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată, care prezintă împăratului raportul corpului său, comandantul diviziei III și ofițerii care au rămas în garnizonă. Autoritățile civile stau pe peron spre întîm­­pinare. Generalii de corp de armata însoțesc pe su­verani în circumscripțiunea comandamentului lor, prefecții pe teritoriul județului lor. La toate­ stațiunile de la Vîrciorova până la București stau la gări primarii și școalele ru­rale, cu drapel, îndată ce trenul regal e în vedere, fortul Chi­­tila începe a saluta cu toate tunurile. Porturile ve­cine și baterile intermediare ale frontului de la Nord a cetăței Bucureștilor salută și ele cu tu­nurile lor. La 3 ore 30 minute trenul regal intră în gara București, în sunetul imnului împărătesc. In afară de gară, o baterie a regimentului VI de artilerie dă salutul, la care răspunde o ba­terie din Dealul­ Spirei, spre a vesti sosirea în Capitală a împăratului. Trenul regal intră în gară în sunetul imnului împărătesc și se oprește la flancul drept al gar­dei de onare din regimentul Vlașca No. 5, care dă onorurile militare, împăratul este întâmpinat acolo de regina, de principele și principesa României, precum și de ducele de Saxa Coburg și Gotha, cu suitele lor, însoțit de regele și regina, trece pe dinain­tea frontului gardei de onoare spre salonul de primire. La flancul stâng al gardei de onoare stau pri­marul Capitalei și consilierii municipali. Prima­rul prezintă împăratului, după vechiul obiceiu al țarei, pânea și sarea și salută pe suveran de bună venire , iar doamnele vor prezintă flori. La salonul de așteptare se află miniștrii, pre­ședinții și vice-președinții Senatului și aduna­­rea deputaților, înaltul cler, înalta Curte de jus­tiție și de casație, înalta Curte de compturî, Academia română, Curtea de Apel și tribunalele, funcționarii superiori ai ministerelor, rectorul și decanii Universitățea din București, Banca Națională, Casa de Depuneri, Camera de Co­merț, prefectul Capitalei, prefectul jud. Ilfov. După prezintarea autorităților, suveranii se suie în trăsurile de gală ale Curtei, iar princi­pele moștenitor ia comanda regimentului sef de roșiori, împăratul e în trăsură cu regele, regina cu principesa Maria și ducele­­ de Saxa-Coburg și Gotha. Trupele diviziunei III sunt așezate de a lun­gul stradelor pe abele părți de la gara de Nord la palat și dau onorurile militare, în sunetul im­nului împărătesc. Cortegiul se pune în mișcare în ordinea ur­mătoare : Prefectul poli­ției Capitalei, Un escadron de jandarmi, Trăsurile suveranilor. Trăsurile regale sunt înconjurate de coman­dantul corpului II de armată, de adjutantul ge­neral al Regelui și de adjutanții Regelui. După trăsurile suveranilor, urmează: Excelența Sa cornițele Goluchowski de Golu­­chowo, ministru al afacerilor streine al impe­riului austriac și președintele consiliului de mi­niștri și ministru al afacerilor streine, Dimitrie Sturdza. Excelența Sa Feldzeug maiestru baronul de Beck, șefu­l Statului-major general imperial și regal, cu generalul de divizie Barozzi, șeful ma­relui Stat-major al armatei, Doamna Olga Mauroseny, marea doamnă de onoare a Reginei, cu excelența Sa generalul de cavalerie, cornitele Paar, adjutant general al îm­păratului și Regelui, și cu adjutantul împărătesc și regal locot.-colonel Somogyi de Gyöngös, Doamna Zoe Bengescu, doamna de onoare a Reginei, cu Excelența Sa Feldmareșalul locote­nent Bolfras de Ahrenburg, adjutantul g­eneral și șeful cancelariei militare a Imperatului și Re­gelui și cu adjutantul împărătesc și regal loct.­­colonel cavaler Polak de Klumberg.­ Doamna Maria Greceanu, doamnă de onoare a principesei Maria, cu generalul Alexandru Robescu, maestru al prințului și prințesei Româ­niei, și cu primul locotenent de Wang­enheim, ad­jutantul ducelui de Saxa-Coburg și Gotha și ge­neralul I. Borănescu, atașat în serviciul de o­­noare pe lângă ducele de Saxa-Coburg și Gotha. Un escadron de jandarmi. Urmează trăsurile suitelor imperiale și regale. La sosirea la palat, escadroanele de jandarmi se opresc pe calea Victoriei. In curtea palatului stau toți ofițerii cari nu sunt în front și toți ofițerii de rezervă. O companie ’ din­ reg. Mihaiu­ Viteazu No. 6, cu steag și muzică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. La intrarea în palat a împăratului, se arbo­rează stindardul împărătesc, pe aripa palatului unde locuește, înainte de prînz, împăratul primește în pala­tul legațiunei imperiale și regale, persoanele ce va bine-voi a indica. La 7 ore seara, va fi în palatul regal un prînz de gală, la care vor fi invitați, afară de suitele suveranilor, de membrii legațiunei austro-ungare și de ministrul plenipotențiar al Germaniei, d-niî miniștri, președinții și vice-președinții Se­natului și Adunarea deputaților, foștii miniștri și generali și căpeteniile autorităților. Regele va ridica un pahar în sănătatea oas­­petul său. La 9 ore, muzicile corpului II de armată vor suna retragerea. In timpul călătoriei, la sosire și la prînz, îm­brăcămintea va fi de mare gală,’ cu decorațiu­­nile austro-ungare și alte decorațiuni în mări­me regulamentară. Marți, n (29) Septembrie. București-Sinaia La orele 9 dimineață va fi revista corpul II de armată pe câmpul Costrocenilor, îmbrăcăminte de gală cu decorațiuni austro­­ungare și alte decorațiuni în mărime regula­mentară, împăratul, regele și regina pornesc la 8 și un sfert din palatul­­ regal pentru a merge la Cotroceni, trecând prin calea Victoriei și prin bulevarde. In întăia trăsură ia loc împăratul și regele ; în a doua trăsură, regina cu d-nele de onoare ; în a treia trăsură, cornitele Golub­osovki cu d. Sturdza ; în a patra trăsură, Feldzeug maestrul de Beck cu generalul Barozzi; în a 5-a trăsură, general comite Paar, generalul Bolfras, locotenen­­tul-colonel Pollack și colonelul Lambrino. Urmează trăsurile cu restul suitei. Un escadron de geandarmî, cu prefectul de poliție, deschide cortegiul și îl închide până la poarta parcului de la Cetroceni, de unde se în­dreaptă spre câmpul revistei. Pe bulevarde sunt înșirate diferite corpora­­țiuni și societăți, delegațiunile, foștii sub­ofi­țer­i de armată și publicul. In curtea palatului de la Cotroceni se dau o­­norurile militare de către o companie din re­gimentul Ilfov No 21. Principele și principesa României primesc pe împărat și pe regele și regina. Principele României merge la câmpul revistei și ia comanda regimentului săf. Regele încalecă și înconjurat de adjutantul general și de două adjutanți, merge la câmpul revistei pentru a lua comanda trupelor. La so­sirea regelui la aripa dreaptă a trupelor, aces­tea dau onorurile militare și muzicile intonează imnul românesc. La flancul drept al revistei stau călări toți generalii și ofițerii superiori, cari nu stau în front, atașații militari precum și ofițerii supe­riori în rezervă. La trecerea frontului, toți a­­ceștia vor urma pe suverani. La 9 ore fără 10 minute, împăratul călare, însoțit de principesa Maria și de ducele de Saxa-Coburg și Gotha, urmată de regina, în tră­sură, se îndreaptă din palatul de la Cotroceni spre câmpul revistei. Două adjutatanțî regali merg înainte, iar în urmă suita împăratului și ofițerii din serviciul de onoare­ al regelui. îndată ce împăratul se apropie de câmpul re­vistei, regele ordonă trupelor a se da onorurile militare. Muzicile intoană imnul împărătesc și regele înaintează spre împărat pentru a’î înmâna raportul trupelor în front. Trupele sunt așezate în două linii de bătaie —în întăia infanterie în coloane de batalion — în a doua artilerie desfășurată și cavaleria în coloane de două escadroane; îndată după trecerea frontului unei brigade, aceasta se formează pentru defilare. După trecerea frontului linia a doua, împă­ratul ia locul drept în fața mijlocului tribune­lor. Trăsura reginei se pune în dreapta împă­ratului, care primește defilarea comandată de regele. După terminarea revistei, împăratul, împreu­nă cu regele, principele și principesa României și ducele de Saxa-Coburg și Gotha, călări, și regina în trăsură, se întorc înapoi la palatul de la Cotroceni. La trecerea suveranilor, tru­pele dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. La ora 1­ și 3 sferturi va fi un dejun la principele și principesa României La ora 1, împăratul, regele, regina și prinții vor porni la Sinaia de la stațiunea Cotroceni. In trenul regal, iau loc comitete Goluchow­­sky și suitele împăratului și a regelui, preșe­dintele consiliului de miniștri, ministrul de răz­­boiu, ministrul plenipotențiar al Austro-Unga­­riei, ministrul plenipotențiar al României la Viena, generalul comandant al corpului II de armată, secretarul general al ministerului de războiu și comisiunea fortificațiilor. Trenul­ regal sosește la fortul Chitila la ora 1 și jum. împăratul și regele merg cu principele Pio­­mâniei și ducele de Saxa Coburg Gotha la for­tul Chitila, unde o companie a regimentului 2 de cetate stă gardă de onoare. La aripa dreaptă stau inspectorii generali ai artileriei și ai geniului și comandantul artileriei cetățen Bucureștilor. După vizita fortului, se face o tragere de manevră, la care vor lua parte forturile și ba­teriile învecinate. După ce generalul Pilat, comandantul corpu­lui III de armată, prezintă împăratului și rege­lui raportul corpului său, trenul regal pornește spre Sinaia la 2 jun. ore. Dincolo de Ploiești e înșirată, într-o singură linie, diviziunea V,— infanteria în coloane de batalion, — artileria și cavaleria desfășurate. Trupele primesc trenul regal, care înaintează încet, cu onorurile militare și în sunetul im­nului împărătesc. Trenul regal sosește la Sinaia la 5 și jun. ore. La gară o gardă de­ onoare din batalionul 2 vînători cu muzica, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. Autoritățile locale stau pe peron. Trăsurile regale duc pe suverani cu suitele lor la Castelul­ Peleș, unde stă o companie, cu steag și muzică. — 2 — In sunetul imnului împărătesc, se arborează pe Castel stindardul împărătesc. La 7 și jun. ore va fi prânz la Castel. Miercuri In 18­20 Septembrie. Sinaia împăratul vizitează Sinaia și Împrejurimile. Dejunul va fi în pădure. La 6 și jum. ore seara va fi prânz la Castel,­ la 8 și jum. ore o mică serată. împăratul Austriei pleacă la 10 ore seara. Sinuciderea de la Capsa ’ (Amănunte) Am dat erî știrea că o sinucidere s’a în­tâmplat la cofetăria Capșa. iată amănunte cu privire la acest act: Mihai Samuilescu e numele sinucisului de la cofetăria Capșa. El era calfă la cofe­tărie și în vîrstă abia de 19 ani. Mihai Samuilescu servea în cofetăria d-lui Capșa de mai bine de 6 ani. In apropiere de laboratorul acestei cofe­tării locuește o copilă în vrîstă de 14 ani, anume Constanța. El o vede, îî face cu­noștința și o iubește. De atunci e mult timp, tinerul Mihai la început părea a fi fericit, căci copila i se arăta surîzătoare, încetul cu încetul însă amorul ei se răcește întîlnirile lor devin tot mai rari, copila ca­ută chiar a fugi de dîsul. Acum câte­va zile Mihai Samulescu tri­mite iubitei sale o scrisoare menită a fi cea din urmă. Ea începea ast­fel: «De când am avut amândoi relații amo­roase, nu am vorbit mei­odată în privința amorului nostru. De mai multe ori am voit a-ți spune ceva, dar un spirit, o fantomă, un duh nevăzut pare că-mi lega gura și nu puteam spune nici un cuvînt». Și scrisoarea aceasta, foarte lungă, se termina cu aceste cuvinte : «O, copilă, dar judecă, gîndește-te la toate și pe urmă spune-mî de poți avea un amor sincer pentru mine și pe vecie». După cât se vede însă, scrisoarea nu avu efect și el se hotărî să-șî curme zilele. Alaltă­ era la orele 11 ziua, Mihai Samui­lescu părăsește laboratoriul și se duce pâ­nă la magazinul de arme Zisman di­n calea Victoriei, de unde cumpără un revol­ver calibru șoapte și se întoarce numai­de­cât la cofetăria d-lui Capșa Mihai Samuilescu se urcă în al doilea etaj în apartamentul situat în fundul cur­ții­, intră într’o odaie ce dă cu ușa spre o galerie, se culcă în pat și-și trage un glonț de revolver după urechea dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Sinucisul a lăsat următoarea scrisoare: «Scumpii mei colegi ! «Vă părăsesc în momentul de față, plin­­geți-me de voiți, iar voi, dușmanii mei, bu­­curăți-vă de moartea mea». «Mihai» Nenorocitul Mihai Samuilescu mai are un frate și o soră cari locuesc tot în capi­tală. Când ei au aflat această dureroasă știre, cadavrul fratelui lor era deja transportat la morgă. UN PROVERB PE ZI Cu calul nepotcovit nu ajungi departe­ (sârbesc). LUCRURI DOT TOATA LUMEA Un pelerinagiu curios. — Amatorii de bere din Berlin au organizat «un pelerina­giu la isvoarele din Bavaria și din Boemia» în onoarea patronului lor «Gambrinus». Călătoria băuturilor de bere berlineze va dura opt zile și va cuprinde toate centrele mari din Germania și din Austria, de la Munich până la Pilsen, trecând prin Leip­zig, Nuremberg, Praga și Dresda. Mal mult timp el se vor opri la Munich, care e metropola berel-negre. Amănunt tipic, organizatorii își exprimă d­inainte speranța că «băutorii de bere ber­lineze se vor sili să menție, «prin corecti­tudinea ținutei lor,» bunul renume al capi­talei Imperiului German». In curând vom avea de înregistrat și alte pelerinage «fin de siâcle» ca : «pelerinagiul băutorilor de vin, de mastică, de țuică, de balamac, la isvoarele respective», etc., dar nici­o­dată nu credem că vom înregistra : «Pelerinagiul băutorilor de... apă». —$— O aventură întâmplată Țarului.­ Ța­rului, care e un mare amator de bicicletă, i s’a întâmplat nu de mult o aventură cu­rioasă. In cursul unei preumblări cu bicicleta, în împrejurimile castelului Bernstorff, țarul, întrecând pe tovarășii săi, prințul Walde­mar și Christian, se rătăci într’o pădure. Acolo întâlni pe un necunoscut, pe care îl r’ugă în limba daneză, foarte politicos, să-i arate drumul. Mare fu mirarea țarului când necunoscu­tul îl răspunse într’o limbă rusească, foarte curată. Punându-i întrebări mai amănunțite, ța­rul află că acel necunoscut nu era alt­ceva de­cât un agent al poliției secrete rusești, însărcinat a veglija asupra persoanei sale. Ne­putând fi urmărit cu bicicleta, se în­­șiruiseră agenți polițienești prin toată pădu­rea și prin toate locurile pe unde se pre­­supusese că va trece țarul în preumblarea sa. Se zice că Țarul nu a fost tocmai mulță­­mit aflând că e obiectul unei ast­fel de su­­praveghieri atente din partea agenților po­liției secrete rusești. UN SFAT PE ZI Gălbinarea la copii. — Cauza gălbinărei copiilor e prea multa fiere. La cei născuți de curând, ficatul e foarte activ și e în a­­celaș timp destul de mare. In gălbinare, tot corpul și mai cu seamă pulpele mari, bra­țele și fața, sunt galbene de tot iar ieșirea afară e verzue. Cel mai bun leac e să învelim copilul de­desubtul brațelor până la genuchi, într’o fașe muiată în ceai cald de paie de ovăz și să-l lăsăm așa un ceas și fum, în fie­care zi. Pe dinăuntru,—zice Kneipp, — e foarte bine să i se dea de trei ori pe zi câte o lin­guriță sau două de ceai de enupere pisate și fierte, ori două lingurițe de ceai de izmă pe zi ; asemenea e bun de două ori pe zi câte o jumătate de lingură de cărbune de lemn proaspăt și pisat bine, amestecat cu lapte. Se mai poate face, la fie­care două zile, o spălare totală când se dă copilul jos din pat, și o baie caldă de flori de fîn, de 24—26* R (30 ®—30*1. C) de câte 15 minute după care copilul va trebui muiat în apă rece. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— Gladstone, fostul prim-ministru, a publicat deună­ zi în ziare o scrisoare în care spune că măcelărirea armenilor a fost inspirată direct de Sultanul, care în timp 12 luni de zile a știut să încurce diplomația europeană. Bă­trânul bărbat de stat zicea în acea scrisoare că sultanul nu mai poate susține integritatea impe­riului sef. Austro-Ungaria.­­Ziarele din Budapesta a­­duc știrea ca tribunalul militar din Arad a con­damnat la 15 ani de închisoare grea pe căpita­nul Constantin Mihailovici, pentru­ că a maltra­tat grav pe un soldat. Căpitanul a făcut apel. Franța.—Țarul, a doua­ zi după sosirea sa la Paris, va oferi un banchet în palatul ambasadei rusești în onoarea președintelui Republicei fran­ceze și a miniștrilor. Germania. — 1500 de lucrători din basm­ul minier al Dortmundului s’au pus în grevă. E temere să nu înceteze lucrul toți lucrătorii din minele de acolo. Vine știrea că și la Saarre­­bruck a isbucnit o grevă parțială a minerilor. Greviștii cer sporirea salariilor. Italia.­Monseniorul Macarie, în urma întreve­derei pe care a avut-o cu negusul Menelik, a scris la Roma că are speranța de a anunța în curând liberarea prizonierilor. Rusia.­ Se scrie din Sevastopol că 4 cuira­­sate, 3 canoniere și câte­va torpiloare au plecat de acolo. Comandantul acestei flote a primit îndrumarea ca, la ordinul ambasadorului rus din Constantinopol, să se alipească la cea­l­altă jumătate a flotei de pe Marea Neagră și să mear­gă drept în Bosfor. Flota e pe picior de război. Trei batalioane de infanterie s-au îmbarcat pe vapoare ca să se pregătească pentru o acțiune comună cu trupele din sudul Rusiei. Spania.­ Guvernul din Madrid a trimis or­din guvernatorului insulelor Filipine ca să de­creteze confiscarea proprietăților insurgenților. Turcia.­ In Salonic s’au refugiat un număr mare de familii din Constantinopol. Familiile a­­cestea au fugit de teama isbucnirei unor nouă măceluri. Șeful statului major al escadrei en­gleze din Mediter­ana, lordul Wolseley, a sosit la Salonic. I­LUSTRAȚIA NOASTRĂ In panopticul Castan din Berlin se află expusă și o societate de liliputien! al cărei membru cel mai interesant e Ștefan Sedl­­mayer Bibrowski, supranumit’ Copilul.-ha. Tinerul acesta e lipul cel mai perfect al omului păros; el a fost prezintat nu demult de doctorul Rudolf Virchow societății antro­pologice din Berlin și învățații s’au interesat mult de acest om fenomenal. Afară de buze și de pleoapele de­asupra, toată fața e acoperită de păr’. Părul, foarte blond, crește și pe frunte, începând drept de la sprîncene. Nasul e acoperit cu păr des și blond. Ochii îî sunt vii și capul lui seamănă mai mult cu al unei maimuțe. Băiatul e foarte inteligent, blând și ascultător. El vorbește limba germană și limba poloneză care e limba sa maternă, căci Stefan Bi­­browsk s-a născut în districtul Varșoviei. Ilustrația de pe pag­­i a numărului nos­tru reprezintă pe acest copil fenomenal. Duminecă 15 (27) Septembrie 1896 Cu toate cercetările ei, Liza n’a mai dat nici de Leon, nici de fund­are, și a fost ne­voită să se adreseze tribunalului corecțional. Nu e vorba, tribunalul a condamnat pe Leon destul de aspru, la 6 luni și o zi în­chisoare și la 500 lei despăgubiri, dar slabă nădejde că Liza are să mai pună mâna pe Leon... și mai cu seamă pe parale. Cine știe, în brațele cărei alte Lize, de­sigur tot funciare, s’o fi găsind drăguțul de Leon!* * * Scutire de armată Lui Chiriță Ionescu îî venise vremea de a face armată, dar nu-i trăgea inima la așa ceva. Căutând prin legea recrutatei spre a vedea de nu o fi vre-un motiv de scutire pentru dînsul, dă de articolul care zice că fiul cel mai mare și susțiitor al unei văduve sărace, e scutit de armată. Ge te faci însă cănd soarta te-a făcut să fii al 2-lea fiu în loc de ânteiul ? Chiriță în adevăr avea calitate de a fi fiu de văduvă, dar era al 2-lea. Nu e mare greutate, și-a zis Chiriță, ca să te faci ântăiu. Face un act, bine înțeles fals, că mă-sa l’a făcut pe el ântăiu și se prezintă cu dînsul la consiliul de recrutare. Aci i s’au încurcat ițele. Mama și sora lui cari lineau la fiul cel mare, fiind­că în a­­devăr acesta le susținea, vin să declare sin­gure că Chiriță nu poate să aibă darul ce­lui de ântăiu născut. Chiriță fost dat judecății și condamnat numai la 15 zile închisoare. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE ROMANE Accident nenorocit Cârciumarul Grigoriu din capitală dorea să cumpere un revolver ce i-1 oferea un vînzător, de ocazie. Cum­­ însă Grigoriu nu se pricepea în chestii de revolver și nu voia să-l cumpere, de­cât pe încercare, dete arma în mâna unui sergent de oraș, anume Radu Dumitrescu, spre a o încerca, încer­carea a reușit de minune, căci unul din gloanțele revolverului a nemerit drept în rotula de la genunchiü a unui nenorocit muncitor, anume Niță Ioan Penciu, care se găsea din întâmplare în cârciumă, dând li­niștit spre a’șî mai uita de necazurile zilei, lu­rișoara sa de vin. Probabil că cârciumarul Grigoriu, în ur­ma acestei triste experiențe, s’o fi făcut el stăpân de revolver, dar nu e mai puțin a­­devărat că târgul acesta a costat amputarea piciorului lui Niță Ioan și traducerea ser­gentului Dumitrescu înaintea tribunalului corecțional pentru rănire prin imprudență. Judecătoria de pace a condamnat pe Du­mitrescu la 15 zile închisoare și la 50 lei despăgubiri, atâta socotind judecătorul de pace că este tariful unui picior de om. Afacerea a venit alaltă­ era în apel, înain­tea tribunalului Ilfov, secția a 3-a. Prezida d. președinte Florian asistat de d. judecător Victor Miclescu. D. președinte către inculpat. —Ia spune, cum a­m rănit pe acest nenorocit? R.—Mi-aü dat să încerc revolverul... D. președinte. — Și te-am arătat meșter bun , al nenorocit pe omul ăsta. R.—Dar nu sunt eu de vină. I.—Cum nu ești de vină ? R.—Vînzetorul revolverului nu mi-a spus că e încărcat. I. (către reclamant).—Ce pretenții aî? R.—Ce să cer de la ăsta. Ăla este mai mare vinovat. I.—Bine, dar de la ăsta ceri ceva? R.—De, să-mi dea 300—400 de lei. Tribunalul reduce pedeapsa de la 15 zile la 50 lei amendă, dar mărește despăgubi­rea de la 50 lei la 200 lei. * * * Economiile unei servitoare Liza Tamaș este o femee cum se cade și economă, adunând încetul cu încetul un capitălaș de 500 lei pe care l-a plasat în­scrisuri funciare de câte 200 lei. Toată a­­ceastă averea ei era păstrată într-un cufăr. Probabil că acest capitalaș ar fi crescut cu timpul și i-ar fi servit pentru înzestrarea ei sau pentru zile de bătrânețe. Spre neferi­cirea ei însă, Liza a făcut cunoștință cu un­­ anume Leon Petre, care, după ce i-a furat inima, i-a mai furat și cele 5 scrisuri fun­­ g ’ale armatei «Monitorul» de ieri publică complectarea per­sonalului în consilii, comitete și comisiuni după cum urmează : In consiliul superior de resbel: Generalul de brigadă Borănescu Ioan, secretar general al mi­nisterului de resbel, în locul colonelului Crăini­­ceanu Grigore, mutat ca sub-șef al statului-ma­jor general al armatei, și intendentul Oprescu loan, din administrația centrală a resbelului. In comisiunea fortificațiilor : Intendentul Op­rescu loan, din administrația centrală a res­­elului. In comitetul teh­nic consultativ de stat-major­. Colonelul Crăiniceanu Grigore, sub-șef­ul statu­­lui-major-general al armatei, în locul generalului de brigadă Borănescu Ioan, secretar general al ministerului de resbel ; Colonelul Mareș Gheor­­ghe, șeful secției I din statul-major-gener­al al armatei ; Colonelul Zottu Vasile, șeful secției II din statul-major-general al armatei, în locul co­lonelului Culcer Ioan, mutat ca comandant al regimentului 2 geniu. In comitetui teh­nic consultativ al infanteriei, Colonelul Iarca Constantin, comandantul regi­mentului Vlașca No. 5, în locul colonelului Va­­siliu I. Năsturel, înaintat. In comitetul teh­nic consultativ al cavaleriei, Colonelul Zossima Grigore, comandantul brigadei II călărași, în locul colonelului Roșianu Constan­tin, mutat ca comandant al brigadei III călărași. In comitetul teh­nic consultativ al artileriei: Generalul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul artileriei, în locul generalului de brigadă Po­­pescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșani-Galațî. In comitetul teh­nic consultativ al flotilei: In­ginerul clasa I Alexandreanu Nicolae, din arse­nalul flotilei, în locul inginerului-șef Isvoranu loan, demisionat. In comitetul teh­nic consultativ al intendenței: Intendentul Ciuflea Constantin, șeful intendenței corpului II de armată. In locul intendentului Bengescu Gheorghe, trecut controlor general, sub­ intendentul Mihăiță Dumitru, din adminis­trația centrală a resbelului. In comisiunea școalelor, Generalul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul artileriei, în locul ge­neralului Popescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșanî-Galațî. In comisiunea mixtă de comunicațiuni : Gene­ralul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul arti­leriei, în locul generalului de brigadă Popescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșanî-Galațî ; colonelul Zottu Vasile, șeful sec­ției II din statul-major al armatei, în locul co­lonelului Culcer Ioan, mutat ca comandant al regimentului 2 geniu , intendantul Oprescu Ioan, din administrația centrală a resbelului. In comisiunea de apărare a regiunei întărite Pocșani-Galați , Generalul de brigadă Popescu Mihail, comandantul regiunei întărite Focșani- Galațî, în locul generalului de brigadă Pastia Mihail, mutat ca inspector al artileriei.­­ S’a acordat elevului absolvent al școalei fiilor de militari din Iași, Popescu Marin, un concediu de 5 ani în Franța, pentru complec­tarea studiilor sale. Pe tot­ timpul șederei sale în Franța, va avea dreptul la o soldă de 300 lei lunar până la obținerea graduluui de sub-locote­­nent, când va primi solda gradului cu adaosul ce se acordă ofițerilor trimiși pentru studii. Con­cediul va începe din ziua de 15 Septembrie, iar la plecare i se va acorda 300 lei pentru călăto­rie și tot atâta la întoarcere. —’ S’a acordat dreptul de a purta semnul o­­norifi­c de aur, pentru serviciul militar de 25 ani împliniți, ofițerilor superiori și inferiori al căror nume urmează: Colonelului Botez Cons­tantin ; Locotenenților-coloneli, Căpitanovici A­­lexandru și Pandelescu Anton, maiorului Di­­mitriu Ion; Căpitanilor Dimitrescu George, Niculae Ion, Borș Ion, Țanovici Constantin, Po­­enaru George, Flavian Iulius, Mirescu Ion, O­­lănescu Nicolae, Medicului de divizie Papilian Constantin , și farmacistului de divizie Vasilescu Dimitrie.­­ S’a primit în armată, cu gradu­l de farma­cist de batalion până la deschiderea de vacanțe, la gradul de farmacist­ de regiment, farmacistul de batalion stagiar Olinchievici Alexandru, de la farmacia corpului 4­ de armată, la același serviciu.­­ Vizita Imperatului Austriei La decorarea capitalei se lucr­ează cu multă activitate. La salonul de primire de la gara de Nord se lucrează și noaptea și ziua, la ornamentații și decorări; el va fi complect terminat mâine, Duminecă, seara. ♦ Toate arcuirile de triumf sunt ridicate și ieri a început împodobirea lor cu ghirlande de flori și cu verdeață. începând de pe Bulevard, pe calea Vic­toriei, până la ministerul de finanțe, de o parte și de alta a str­adei, sunt ridicate pe stâlpi mărcile județelor țeren, împodobite cu câte o ghirlandă mare de verdeață și cu steaguri românești austriace și engleze Stâlpii vor fi legați unul de altul prin cu­nuni­ cu verdeață și lampioane venețiene. ♦ Pe calea Griviței s’au construit mai multe tribune publice. Asemenea și un Bulevard, începând din

Next