Universul, septembrie 1896 (Anul 14, nr. 207-231)
1896-09-15 / nr. 219
Universulo. 219. PROGRAMUL Primirea împăratului Frantz Iosef Luni, 16 Septembrie. — Verciorova-București Imperatul-rege intră în gara Verciorova, la ora 6 și 15 minute dimineața. Oprire : 7 minute. Pe peronul gărei stă o companie din regimentul Gorj No. 18, cu steag și cu muzică. La intrarea trenului se intonează imnul împărătesc. La flancul drept al gardei de onoare, se află generalul Anton Berendele, comandantul corpului I de armată, care prezintă împăratului rege raportul corpului său , se mai află comandantul diviz. I, comandantul regimentului, comandantul batalionului. Se prezintă ofițerii serviciului de onoare: generalul de divizie Barozzi, șeful marelui statmajor, colonelul Lambrino de la cavalerie, și atașatul militar la Viena, maiorul Dumitrescu. Președintele consiliului de miniștri și ministrul de războiii, salută pe împăratul în numele regelui. Pe peronul gării se află directorul general cu impiegații superiori ai căilor ferate, prefectul județului Mehedinți și autoritățile locale. Trenul împărătesc sosește la Turnu-Severin la 6 ore și 42 minute. Oprire 3 minute. Îndată ce trenul e în vedere, o baterie a regimentului 1 de artilerie, așezată pe înălțimi, salută cu 21 lovituri de tun. Toate vasele din port se împodobesc cu podoabe mari. In gară stă o gardă de onoare din regimentul 1 Mehedinți, No. 17, cu steag și muzică. La intrarea în gară a trenului, muzica intonează imnul împărătesc. Autoritățile civile ale județului Mehedinți se află pe peronul gării. Trenul împărătesc sosește la Craiova la 9 ore și 25 minute. Oprire 20 minute. La vederea trenului, o baterie a regimentului 9 de artilerie, așezată înainte de intrarea în gară, salută cu 21 lovituri de tun. Regele întâmpină pe împăratul Austriei. Pe peronul gărei stă o companie din regimentul Dolj No. 1, cu steag și muzică și dă onorurile militare. La flancul drept al gardei de onoare se află toți ofițerii cari nu sunt în front și ofițerii de rezervă. Pe peron stau, spre întâmpinare, autoritățile civile și militare, împăratul se suie cu regele în trenul regal. In afară de gară, e înșirată, într’o singură linie, diviziunea II,—infanteria în coloane de batalion,—artileria și cavaleria desfășurate. Trenul regal trece încet pe dinaintea frontului trupelor, cari dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. Trenul regal sosește la Slatina la 11 ore și 10 minute. Oprire 5 minute. In gară stă o gardă de onoare a regimentului Olt No. 3, cu steag și muzică, și dă onorurile militare. Se prezintă autoritățile civile și militare ale județului Olt. Intre Slatina și Pitești se ia dejunul, la 11 ore, în vagonul de prânz. Trenul regal sosește la Pitești la ora 1 și 9 minute. Oprire 10 minute. Pe peronul gărei stă o gardă de onoare din regimentul Argeș No. 4 cu steag și muzică. Se intonează imnul împărătesc. La flancul drept al gardei de onoare se află generalul Eraclie Arion, comandantul corpului II de armată, care prezintă împăratului raportul corpului său, comandantul diviziei III și ofițerii care au rămas în garnizonă. Autoritățile civile stau pe peron spre întîmpinare. Generalii de corp de armata însoțesc pe suverani în circumscripțiunea comandamentului lor, prefecții pe teritoriul județului lor. La toate stațiunile de la Vîrciorova până la București stau la gări primarii și școalele rurale, cu drapel, îndată ce trenul regal e în vedere, fortul Chitila începe a saluta cu toate tunurile. Porturile vecine și baterile intermediare ale frontului de la Nord a cetăței Bucureștilor salută și ele cu tunurile lor. La 3 ore 30 minute trenul regal intră în gara București, în sunetul imnului împărătesc. In afară de gară, o baterie a regimentului VI de artilerie dă salutul, la care răspunde o baterie din Dealul Spirei, spre a vesti sosirea în Capitală a împăratului. Trenul regal intră în gară în sunetul imnului împărătesc și se oprește la flancul drept al gardei de onare din regimentul Vlașca No. 5, care dă onorurile militare, împăratul este întâmpinat acolo de regina, de principele și principesa României, precum și de ducele de Saxa Coburg și Gotha, cu suitele lor, însoțit de regele și regina, trece pe dinaintea frontului gardei de onoare spre salonul de primire. La flancul stâng al gardei de onoare stau primarul Capitalei și consilierii municipali. Primarul prezintă împăratului, după vechiul obiceiu al țarei, pânea și sarea și salută pe suveran de bună venire , iar doamnele vor prezintă flori. La salonul de așteptare se află miniștrii, președinții și vice-președinții Senatului și adunarea deputaților, înaltul cler, înalta Curte de justiție și de casație, înalta Curte de compturî, Academia română, Curtea de Apel și tribunalele, funcționarii superiori ai ministerelor, rectorul și decanii Universitățea din București, Banca Națională, Casa de Depuneri, Camera de Comerț, prefectul Capitalei, prefectul jud. Ilfov. După prezintarea autorităților, suveranii se suie în trăsurile de gală ale Curtei, iar principele moștenitor ia comanda regimentului sef de roșiori, împăratul e în trăsură cu regele, regina cu principesa Maria și ducele de Saxa-Coburg și Gotha. Trupele diviziunei III sunt așezate de a lungul stradelor pe abele părți de la gara de Nord la palat și dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. Cortegiul se pune în mișcare în ordinea următoare : Prefectul poliției Capitalei, Un escadron de jandarmi, Trăsurile suveranilor. Trăsurile regale sunt înconjurate de comandantul corpului II de armată, de adjutantul general al Regelui și de adjutanții Regelui. După trăsurile suveranilor, urmează: Excelența Sa cornițele Goluchowski de Goluchowo, ministru al afacerilor streine al imperiului austriac și președintele consiliului de miniștri și ministru al afacerilor streine, Dimitrie Sturdza. Excelența Sa Feldzeug maiestru baronul de Beck, șeful Statului-major general imperial și regal, cu generalul de divizie Barozzi, șeful marelui Stat-major al armatei, Doamna Olga Mauroseny, marea doamnă de onoare a Reginei, cu excelența Sa generalul de cavalerie, cornitele Paar, adjutant general al împăratului și Regelui, și cu adjutantul împărătesc și regal locot.-colonel Somogyi de Gyöngös, Doamna Zoe Bengescu, doamna de onoare a Reginei, cu Excelența Sa Feldmareșalul locotenent Bolfras de Ahrenburg, adjutantul general și șeful cancelariei militare a Imperatului și Regelui și cu adjutantul împărătesc și regal loct.colonel cavaler Polak de Klumberg. Doamna Maria Greceanu, doamnă de onoare a principesei Maria, cu generalul Alexandru Robescu, maestru al prințului și prințesei României, și cu primul locotenent de Wangenheim, adjutantul ducelui de Saxa-Coburg și Gotha și generalul I. Borănescu, atașat în serviciul de onoare pe lângă ducele de Saxa-Coburg și Gotha. Un escadron de jandarmi. Urmează trăsurile suitelor imperiale și regale. La sosirea la palat, escadroanele de jandarmi se opresc pe calea Victoriei. In curtea palatului stau toți ofițerii cari nu sunt în front și toți ofițerii de rezervă. O companie ’ din reg. Mihaiu Viteazu No. 6, cu steag și muzică, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. La intrarea în palat a împăratului, se arborează stindardul împărătesc, pe aripa palatului unde locuește, înainte de prînz, împăratul primește în palatul legațiunei imperiale și regale, persoanele ce va bine-voi a indica. La 7 ore seara, va fi în palatul regal un prînz de gală, la care vor fi invitați, afară de suitele suveranilor, de membrii legațiunei austro-ungare și de ministrul plenipotențiar al Germaniei, d-niî miniștri, președinții și vice-președinții Senatului și Adunarea deputaților, foștii miniștri și generali și căpeteniile autorităților. Regele va ridica un pahar în sănătatea oaspetul său. La 9 ore, muzicile corpului II de armată vor suna retragerea. In timpul călătoriei, la sosire și la prînz, îmbrăcămintea va fi de mare gală,’ cu decorațiunile austro-ungare și alte decorațiuni în mărime regulamentară. Marți, n (29) Septembrie. București-Sinaia La orele 9 dimineață va fi revista corpul II de armată pe câmpul Costrocenilor, îmbrăcăminte de gală cu decorațiuni austroungare și alte decorațiuni în mărime regulamentară, împăratul, regele și regina pornesc la 8 și un sfert din palatul regal pentru a merge la Cotroceni, trecând prin calea Victoriei și prin bulevarde. In întăia trăsură ia loc împăratul și regele ; în a doua trăsură, regina cu d-nele de onoare ; în a treia trăsură, cornitele Golubosovki cu d. Sturdza ; în a patra trăsură, Feldzeug maestrul de Beck cu generalul Barozzi; în a 5-a trăsură, general comite Paar, generalul Bolfras, locotenentul-colonel Pollack și colonelul Lambrino. Urmează trăsurile cu restul suitei. Un escadron de geandarmî, cu prefectul de poliție, deschide cortegiul și îl închide până la poarta parcului de la Cetroceni, de unde se îndreaptă spre câmpul revistei. Pe bulevarde sunt înșirate diferite corporațiuni și societăți, delegațiunile, foștii subofițeri de armată și publicul. In curtea palatului de la Cotroceni se dau onorurile militare de către o companie din regimentul Ilfov No 21. Principele și principesa României primesc pe împărat și pe regele și regina. Principele României merge la câmpul revistei și ia comanda regimentului săf. Regele încalecă și înconjurat de adjutantul general și de două adjutanți, merge la câmpul revistei pentru a lua comanda trupelor. La sosirea regelui la aripa dreaptă a trupelor, acestea dau onorurile militare și muzicile intonează imnul românesc. La flancul drept al revistei stau călări toți generalii și ofițerii superiori, cari nu stau în front, atașații militari precum și ofițerii superiori în rezervă. La trecerea frontului, toți aceștia vor urma pe suverani. La 9 ore fără 10 minute, împăratul călare, însoțit de principesa Maria și de ducele de Saxa-Coburg și Gotha, urmată de regina, în trăsură, se îndreaptă din palatul de la Cotroceni spre câmpul revistei. Două adjutatanțî regali merg înainte, iar în urmă suita împăratului și ofițerii din serviciul de onoare al regelui. îndată ce împăratul se apropie de câmpul revistei, regele ordonă trupelor a se da onorurile militare. Muzicile intoană imnul împărătesc și regele înaintează spre împărat pentru a’î înmâna raportul trupelor în front. Trupele sunt așezate în două linii de bătaie —în întăia infanterie în coloane de batalion — în a doua artilerie desfășurată și cavaleria în coloane de două escadroane; îndată după trecerea frontului unei brigade, aceasta se formează pentru defilare. După trecerea frontului linia a doua, împăratul ia locul drept în fața mijlocului tribunelor. Trăsura reginei se pune în dreapta împăratului, care primește defilarea comandată de regele. După terminarea revistei, împăratul, împreună cu regele, principele și principesa României și ducele de Saxa-Coburg și Gotha, călări, și regina în trăsură, se întorc înapoi la palatul de la Cotroceni. La trecerea suveranilor, trupele dau onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. La ora 1 și 3 sferturi va fi un dejun la principele și principesa României La ora 1, împăratul, regele, regina și prinții vor porni la Sinaia de la stațiunea Cotroceni. In trenul regal, iau loc comitete Goluchowsky și suitele împăratului și a regelui, președintele consiliului de miniștri, ministrul de războiu, ministrul plenipotențiar al Austro-Ungariei, ministrul plenipotențiar al României la Viena, generalul comandant al corpului II de armată, secretarul general al ministerului de războiu și comisiunea fortificațiilor. Trenul regal sosește la fortul Chitila la ora 1 și jum. împăratul și regele merg cu principele Piomâniei și ducele de Saxa Coburg Gotha la fortul Chitila, unde o companie a regimentului 2 de cetate stă gardă de onoare. La aripa dreaptă stau inspectorii generali ai artileriei și ai geniului și comandantul artileriei cetățen Bucureștilor. După vizita fortului, se face o tragere de manevră, la care vor lua parte forturile și bateriile învecinate. După ce generalul Pilat, comandantul corpului III de armată, prezintă împăratului și regelui raportul corpului său, trenul regal pornește spre Sinaia la 2 jun. ore. Dincolo de Ploiești e înșirată, într-o singură linie, diviziunea V,— infanteria în coloane de batalion, — artileria și cavaleria desfășurate. Trupele primesc trenul regal, care înaintează încet, cu onorurile militare și în sunetul imnului împărătesc. Trenul regal sosește la Sinaia la 5 și jun. ore. La gară o gardă de onoare din batalionul 2 vînători cu muzica, dă onorurile militare, în sunetul imnului împărătesc. Autoritățile locale stau pe peron. Trăsurile regale duc pe suverani cu suitele lor la Castelul Peleș, unde stă o companie, cu steag și muzică. — 2 — In sunetul imnului împărătesc, se arborează pe Castel stindardul împărătesc. La 7 și jun. ore va fi prânz la Castel. Miercuri In 1820 Septembrie. Sinaia împăratul vizitează Sinaia și Împrejurimile. Dejunul va fi în pădure. La 6 și jum. ore seara va fi prânz la Castel, la 8 și jum. ore o mică serată. împăratul Austriei pleacă la 10 ore seara. Sinuciderea de la Capsa ’ (Amănunte) Am dat erî știrea că o sinucidere s’a întâmplat la cofetăria Capșa. iată amănunte cu privire la acest act: Mihai Samuilescu e numele sinucisului de la cofetăria Capșa. El era calfă la cofetărie și în vîrstă abia de 19 ani. Mihai Samuilescu servea în cofetăria d-lui Capșa de mai bine de 6 ani. In apropiere de laboratorul acestei cofetării locuește o copilă în vrîstă de 14 ani, anume Constanța. El o vede, îî face cunoștința și o iubește. De atunci e mult timp, tinerul Mihai la început părea a fi fericit, căci copila i se arăta surîzătoare, încetul cu încetul însă amorul ei se răcește întîlnirile lor devin tot mai rari, copila caută chiar a fugi de dîsul. Acum câteva zile Mihai Samulescu trimite iubitei sale o scrisoare menită a fi cea din urmă. Ea începea astfel: «De când am avut amândoi relații amoroase, nu am vorbit meiodată în privința amorului nostru. De mai multe ori am voit a-ți spune ceva, dar un spirit, o fantomă, un duh nevăzut pare că-mi lega gura și nu puteam spune nici un cuvînt». Și scrisoarea aceasta, foarte lungă, se termina cu aceste cuvinte : «O, copilă, dar judecă, gîndește-te la toate și pe urmă spune-mî de poți avea un amor sincer pentru mine și pe vecie». După cât se vede însă, scrisoarea nu avu efect și el se hotărî să-șî curme zilele. Alaltă era la orele 11 ziua, Mihai Samuilescu părăsește laboratoriul și se duce până la magazinul de arme Zisman din calea Victoriei, de unde cumpără un revolver calibru șoapte și se întoarce numaidecât la cofetăria d-lui Capșa Mihai Samuilescu se urcă în al doilea etaj în apartamentul situat în fundul curții, intră într’o odaie ce dă cu ușa spre o galerie, se culcă în pat și-și trage un glonț de revolver după urechea dreaptă. Moartea i-a fost instantanee. Sinucisul a lăsat următoarea scrisoare: «Scumpii mei colegi ! «Vă părăsesc în momentul de față, plingeți-me de voiți, iar voi, dușmanii mei, bucurăți-vă de moartea mea». «Mihai» Nenorocitul Mihai Samuilescu mai are un frate și o soră cari locuesc tot în capitală. Când ei au aflat această dureroasă știre, cadavrul fratelui lor era deja transportat la morgă. UN PROVERB PE ZI Cu calul nepotcovit nu ajungi departe (sârbesc). LUCRURI DOT TOATA LUMEA Un pelerinagiu curios. — Amatorii de bere din Berlin au organizat «un pelerinagiu la isvoarele din Bavaria și din Boemia» în onoarea patronului lor «Gambrinus». Călătoria băuturilor de bere berlineze va dura opt zile și va cuprinde toate centrele mari din Germania și din Austria, de la Munich până la Pilsen, trecând prin Leipzig, Nuremberg, Praga și Dresda. Mal mult timp el se vor opri la Munich, care e metropola berel-negre. Amănunt tipic, organizatorii își exprimă dinainte speranța că «băutorii de bere berlineze se vor sili să menție, «prin corectitudinea ținutei lor,» bunul renume al capitalei Imperiului German». In curând vom avea de înregistrat și alte pelerinage «fin de siâcle» ca : «pelerinagiul băutorilor de vin, de mastică, de țuică, de balamac, la isvoarele respective», etc., dar niciodată nu credem că vom înregistra : «Pelerinagiul băutorilor de... apă». —$— O aventură întâmplată Țarului. Țarului, care e un mare amator de bicicletă, i s’a întâmplat nu de mult o aventură curioasă. In cursul unei preumblări cu bicicleta, în împrejurimile castelului Bernstorff, țarul, întrecând pe tovarășii săi, prințul Waldemar și Christian, se rătăci într’o pădure. Acolo întâlni pe un necunoscut, pe care îl r’ugă în limba daneză, foarte politicos, să-i arate drumul. Mare fu mirarea țarului când necunoscutul îl răspunse într’o limbă rusească, foarte curată. Punându-i întrebări mai amănunțite, țarul află că acel necunoscut nu era altceva decât un agent al poliției secrete rusești, însărcinat a veglija asupra persoanei sale. Neputând fi urmărit cu bicicleta, se înșiruiseră agenți polițienești prin toată pădurea și prin toate locurile pe unde se presupusese că va trece țarul în preumblarea sa. Se zice că Țarul nu a fost tocmai mulțămit aflând că e obiectul unei astfel de supraveghieri atente din partea agenților poliției secrete rusești. UN SFAT PE ZI Gălbinarea la copii. — Cauza gălbinărei copiilor e prea multa fiere. La cei născuți de curând, ficatul e foarte activ și e în acelaș timp destul de mare. In gălbinare, tot corpul și mai cu seamă pulpele mari, brațele și fața, sunt galbene de tot iar ieșirea afară e verzue. Cel mai bun leac e să învelim copilul dedesubtul brațelor până la genuchi, într’o fașe muiată în ceai cald de paie de ovăz și să-l lăsăm așa un ceas și fum, în fiecare zi. Pe dinăuntru,—zice Kneipp, — e foarte bine să i se dea de trei ori pe zi câte o linguriță sau două de ceai de enupere pisate și fierte, ori două lingurițe de ceai de izmă pe zi ; asemenea e bun de două ori pe zi câte o jumătate de lingură de cărbune de lemn proaspăt și pisat bine, amestecat cu lapte. Se mai poate face, la fiecare două zile, o spălare totală când se dă copilul jos din pat, și o baie caldă de flori de fîn, de 24—26* R (30 ®—30*1. C) de câte 15 minute după care copilul va trebui muiat în apă rece. ȘTIRI PRIN POSTA Anglia.— Gladstone, fostul prim-ministru, a publicat deună zi în ziare o scrisoare în care spune că măcelărirea armenilor a fost inspirată direct de Sultanul, care în timp 12 luni de zile a știut să încurce diplomația europeană. Bătrânul bărbat de stat zicea în acea scrisoare că sultanul nu mai poate susține integritatea imperiului sef. Austro-Ungaria.Ziarele din Budapesta aduc știrea ca tribunalul militar din Arad a condamnat la 15 ani de închisoare grea pe căpitanul Constantin Mihailovici, pentru că a maltratat grav pe un soldat. Căpitanul a făcut apel. Franța.—Țarul, a doua zi după sosirea sa la Paris, va oferi un banchet în palatul ambasadei rusești în onoarea președintelui Republicei franceze și a miniștrilor. Germania. — 1500 de lucrători din basmul minier al Dortmundului s’au pus în grevă. E temere să nu înceteze lucrul toți lucrătorii din minele de acolo. Vine știrea că și la Saarrebruck a isbucnit o grevă parțială a minerilor. Greviștii cer sporirea salariilor. Italia.Monseniorul Macarie, în urma întrevederei pe care a avut-o cu negusul Menelik, a scris la Roma că are speranța de a anunța în curând liberarea prizonierilor. Rusia. Se scrie din Sevastopol că 4 cuirasate, 3 canoniere și câteva torpiloare au plecat de acolo. Comandantul acestei flote a primit îndrumarea ca, la ordinul ambasadorului rus din Constantinopol, să se alipească la cealaltă jumătate a flotei de pe Marea Neagră și să meargă drept în Bosfor. Flota e pe picior de război. Trei batalioane de infanterie s-au îmbarcat pe vapoare ca să se pregătească pentru o acțiune comună cu trupele din sudul Rusiei. Spania. Guvernul din Madrid a trimis ordin guvernatorului insulelor Filipine ca să decreteze confiscarea proprietăților insurgenților. Turcia. In Salonic s’au refugiat un număr mare de familii din Constantinopol. Familiile acestea au fugit de teama isbucnirei unor nouă măceluri. Șeful statului major al escadrei engleze din Mediterana, lordul Wolseley, a sosit la Salonic. ILUSTRAȚIA NOASTRĂ In panopticul Castan din Berlin se află expusă și o societate de liliputien! al cărei membru cel mai interesant e Ștefan Sedlmayer Bibrowski, supranumit’ Copilul.-ha. Tinerul acesta e lipul cel mai perfect al omului păros; el a fost prezintat nu demult de doctorul Rudolf Virchow societății antropologice din Berlin și învățații s’au interesat mult de acest om fenomenal. Afară de buze și de pleoapele deasupra, toată fața e acoperită de păr’. Părul, foarte blond, crește și pe frunte, începând drept de la sprîncene. Nasul e acoperit cu păr des și blond. Ochii îî sunt vii și capul lui seamănă mai mult cu al unei maimuțe. Băiatul e foarte inteligent, blând și ascultător. El vorbește limba germană și limba poloneză care e limba sa maternă, căci Stefan Bibrowsk s-a născut în districtul Varșoviei. Ilustrația de pe pagi a numărului nostru reprezintă pe acest copil fenomenal. Duminecă 15 (27) Septembrie 1896 Cu toate cercetările ei, Liza n’a mai dat nici de Leon, nici de fundare, și a fost nevoită să se adreseze tribunalului corecțional. Nu e vorba, tribunalul a condamnat pe Leon destul de aspru, la 6 luni și o zi închisoare și la 500 lei despăgubiri, dar slabă nădejde că Liza are să mai pună mâna pe Leon... și mai cu seamă pe parale. Cine știe, în brațele cărei alte Lize, desigur tot funciare, s’o fi găsind drăguțul de Leon!* * * Scutire de armată Lui Chiriță Ionescu îî venise vremea de a face armată, dar nu-i trăgea inima la așa ceva. Căutând prin legea recrutatei spre a vedea de nu o fi vre-un motiv de scutire pentru dînsul, dă de articolul care zice că fiul cel mai mare și susțiitor al unei văduve sărace, e scutit de armată. Ge te faci însă cănd soarta te-a făcut să fii al 2-lea fiu în loc de ânteiul ? Chiriță în adevăr avea calitate de a fi fiu de văduvă, dar era al 2-lea. Nu e mare greutate, și-a zis Chiriță, ca să te faci ântăiu. Face un act, bine înțeles fals, că mă-sa l’a făcut pe el ântăiu și se prezintă cu dînsul la consiliul de recrutare. Aci i s’au încurcat ițele. Mama și sora lui cari lineau la fiul cel mare, fiindcă în adevăr acesta le susținea, vin să declare singure că Chiriță nu poate să aibă darul celui de ântăiu născut. Chiriță fost dat judecății și condamnat numai la 15 zile închisoare. CURIER JUDICIAR TRIBUNALELE ROMANE Accident nenorocit Cârciumarul Grigoriu din capitală dorea să cumpere un revolver ce i-1 oferea un vînzător, de ocazie. Cum însă Grigoriu nu se pricepea în chestii de revolver și nu voia să-l cumpere, decât pe încercare, dete arma în mâna unui sergent de oraș, anume Radu Dumitrescu, spre a o încerca, încercarea a reușit de minune, căci unul din gloanțele revolverului a nemerit drept în rotula de la genunchiü a unui nenorocit muncitor, anume Niță Ioan Penciu, care se găsea din întâmplare în cârciumă, dând liniștit spre a’șî mai uita de necazurile zilei, lurișoara sa de vin. Probabil că cârciumarul Grigoriu, în urma acestei triste experiențe, s’o fi făcut el stăpân de revolver, dar nu e mai puțin adevărat că târgul acesta a costat amputarea piciorului lui Niță Ioan și traducerea sergentului Dumitrescu înaintea tribunalului corecțional pentru rănire prin imprudență. Judecătoria de pace a condamnat pe Dumitrescu la 15 zile închisoare și la 50 lei despăgubiri, atâta socotind judecătorul de pace că este tariful unui picior de om. Afacerea a venit alaltă era în apel, înaintea tribunalului Ilfov, secția a 3-a. Prezida d. președinte Florian asistat de d. judecător Victor Miclescu. D. președinte către inculpat. —Ia spune, cum am rănit pe acest nenorocit? R.—Mi-aü dat să încerc revolverul... D. președinte. — Și te-am arătat meșter bun , al nenorocit pe omul ăsta. R.—Dar nu sunt eu de vină. I.—Cum nu ești de vină ? R.—Vînzetorul revolverului nu mi-a spus că e încărcat. I. (către reclamant).—Ce pretenții aî? R.—Ce să cer de la ăsta. Ăla este mai mare vinovat. I.—Bine, dar de la ăsta ceri ceva? R.—De, să-mi dea 300—400 de lei. Tribunalul reduce pedeapsa de la 15 zile la 50 lei amendă, dar mărește despăgubirea de la 50 lei la 200 lei. * * * Economiile unei servitoare Liza Tamaș este o femee cum se cade și economă, adunând încetul cu încetul un capitălaș de 500 lei pe care l-a plasat înscrisuri funciare de câte 200 lei. Toată această averea ei era păstrată într-un cufăr. Probabil că acest capitalaș ar fi crescut cu timpul și i-ar fi servit pentru înzestrarea ei sau pentru zile de bătrânețe. Spre nefericirea ei însă, Liza a făcut cunoștință cu un anume Leon Petre, care, după ce i-a furat inima, i-a mai furat și cele 5 scrisuri fun g ’ale armatei «Monitorul» de ieri publică complectarea personalului în consilii, comitete și comisiuni după cum urmează : In consiliul superior de resbel: Generalul de brigadă Borănescu Ioan, secretar general al ministerului de resbel, în locul colonelului Crăiniceanu Grigore, mutat ca sub-șef al statului-major general al armatei, și intendentul Oprescu loan, din administrația centrală a resbelului. In comisiunea fortificațiilor : Intendentul Oprescu loan, din administrația centrală a reselului. In comitetul tehnic consultativ de stat-major. Colonelul Crăiniceanu Grigore, sub-șeful statului-major-general al armatei, în locul generalului de brigadă Borănescu Ioan, secretar general al ministerului de resbel ; Colonelul Mareș Gheorghe, șeful secției I din statul-major-general al armatei ; Colonelul Zottu Vasile, șeful secției II din statul-major-general al armatei, în locul colonelului Culcer Ioan, mutat ca comandant al regimentului 2 geniu. In comitetui tehnic consultativ al infanteriei, Colonelul Iarca Constantin, comandantul regimentului Vlașca No. 5, în locul colonelului Vasiliu I. Năsturel, înaintat. In comitetul tehnic consultativ al cavaleriei, Colonelul Zossima Grigore, comandantul brigadei II călărași, în locul colonelului Roșianu Constantin, mutat ca comandant al brigadei III călărași. In comitetul tehnic consultativ al artileriei: Generalul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul artileriei, în locul generalului de brigadă Popescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșani-Galațî. In comitetul tehnic consultativ al flotilei: Inginerul clasa I Alexandreanu Nicolae, din arsenalul flotilei, în locul inginerului-șef Isvoranu loan, demisionat. In comitetul tehnic consultativ al intendenței: Intendentul Ciuflea Constantin, șeful intendenței corpului II de armată. In locul intendentului Bengescu Gheorghe, trecut controlor general, sub intendentul Mihăiță Dumitru, din administrația centrală a resbelului. In comisiunea școalelor, Generalul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul artileriei, în locul generalului Popescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșanî-Galațî. In comisiunea mixtă de comunicațiuni : Generalul de brigadă Pastia Mihail, inspectorul artileriei, în locul generalului de brigadă Popescu Mihail, mutat ca comandant al regiunei întărite Focșanî-Galațî ; colonelul Zottu Vasile, șeful secției II din statul-major al armatei, în locul colonelului Culcer Ioan, mutat ca comandant al regimentului 2 geniu , intendantul Oprescu Ioan, din administrația centrală a resbelului. In comisiunea de apărare a regiunei întărite Pocșani-Galați , Generalul de brigadă Popescu Mihail, comandantul regiunei întărite Focșani- Galațî, în locul generalului de brigadă Pastia Mihail, mutat ca inspector al artileriei. S’a acordat elevului absolvent al școalei fiilor de militari din Iași, Popescu Marin, un concediu de 5 ani în Franța, pentru complectarea studiilor sale. Pe tot timpul șederei sale în Franța, va avea dreptul la o soldă de 300 lei lunar până la obținerea graduluui de sub-locotenent, când va primi solda gradului cu adaosul ce se acordă ofițerilor trimiși pentru studii. Concediul va începe din ziua de 15 Septembrie, iar la plecare i se va acorda 300 lei pentru călătorie și tot atâta la întoarcere. —’ S’a acordat dreptul de a purta semnul onorific de aur, pentru serviciul militar de 25 ani împliniți, ofițerilor superiori și inferiori al căror nume urmează: Colonelului Botez Constantin ; Locotenenților-coloneli, Căpitanovici Alexandru și Pandelescu Anton, maiorului Dimitriu Ion; Căpitanilor Dimitrescu George, Niculae Ion, Borș Ion, Țanovici Constantin, Poenaru George, Flavian Iulius, Mirescu Ion, Olănescu Nicolae, Medicului de divizie Papilian Constantin , și farmacistului de divizie Vasilescu Dimitrie. S’a primit în armată, cu gradul de farmacist de batalion până la deschiderea de vacanțe, la gradul de farmacist de regiment, farmacistul de batalion stagiar Olinchievici Alexandru, de la farmacia corpului 4 de armată, la același serviciu. Vizita Imperatului Austriei La decorarea capitalei se lucrează cu multă activitate. La salonul de primire de la gara de Nord se lucrează și noaptea și ziua, la ornamentații și decorări; el va fi complect terminat mâine, Duminecă, seara. ♦ Toate arcuirile de triumf sunt ridicate și ieri a început împodobirea lor cu ghirlande de flori și cu verdeață. începând de pe Bulevard, pe calea Victoriei, până la ministerul de finanțe, de o parte și de alta a stradei, sunt ridicate pe stâlpi mărcile județelor țeren, împodobite cu câte o ghirlandă mare de verdeață și cu steaguri românești austriace și engleze Stâlpii vor fi legați unul de altul prin cununi cu verdeață și lampioane venețiene. ♦ Pe calea Griviței s’au construit mai multe tribune publice. Asemenea și un Bulevard, începând din