Universul, iulie 1897 (Anul 15, nr. 150-176)

1897-07-22 / nr. 168

Anul XV.—No. 158. Redacția și administrația, strada Brezo­­ianu No. 11, București.—Telefon No. 297. Ori­ce tuse vindecata Cine vrea să se vindece sigur și în scurt timp de ori­ce tuse, să cumpere numai capurile de catramină ale cele­brului chimist dr. Bertelli din Milan, apro­bate de consiliile sanitare superioare din Italia și România. O cutie costă numai lei 2.95; patru cu­tii, lei 10.95. De vânzare în provincie la toate farmaciile și în București la drogueria centrală Mihail Stoenescu, str. Academiei No. 2; la dro­gheria Ilie Zamfirescu, str. Academiei No. 4 și la drogueria la «Câinile Negru» Ion TeUsu, strada Lipscani, București. Toate cutiile cari nu vor avea în interiorul lor o instrucție în limba română cu ștam­pila administrației ziarului «Universul», se vor refuza ca falsificate. Boaiele secret« Mermiițif» 5Bftri»ate&se. Se vindecă repede fără durere și împiedicare, după experiență de 27 ani de specialitate în boli lumești i de la­ anul 1870). THOR — No. 1, STRADA EMIGRATII, No. 1 — Intrarea mumai prin strada sfinții Voevozî Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care. Dr. I. POMI A.M. Cu o practică de 6 ani In serviciile de spital ale d-lor Prof. Assaki si Stoicescu — STRADA ROMANĂ­ No. 2» — CsssniUti RBl pentru ori­ce boale de la î—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obișnuite, adică 2­1. 50 b. vîsita la domiciliul bolnavilor și 1­1. 50 b. consultația, de asemenea au un scăzământ însemnat la una din farmaciile din capitală. Diferite certificate de mulțumire din partea celor greu bolnavi vindecați. Tratament al boalelor de stomac după metodele cele mai noi AA/VS AAA^'/vVvVWVvVV’VVvN Boalele de piele, boalele lumești (siphi­­litis) la ambele­ sexe ; neputința bărbătească sunt cu siguranță vindecate la DOCTOR FEDELINZ Specialist in boale de femei, copii și ochi — CALEA RAHOVEI No. 80 — Corpsultațiuni de la 8—10 a. m. și de la 4—6 p. m.—Bolnavii din provincii, găsesc gazdă, (pension) și tratament conștiincios. 1048 12 VvVWvVVWvAAAAVWSAAAy Clinica Ginecologică —Piața Sf. Nicolae Șelari, lângă oțelul Colaru— Consultațiuni gratuite PENTRU BOALELE DE FEMEI ȘI SARCINI se dlau­ în toate zilele de la 5—7 p. m. de către Doctorul Paul Elefterescu de la facultatea din Paris, fost ajutor la clinica obstetricală de ginecologice a acelei facultăți, membru corespondent al societăței obstetricale din Franța. Consultațiuni cu plată se dau la domiciliul d­îuî doctor, strada Armenească No. 10, (în fața stră­­zei Italiene), de la 3—4 p. m. 617.—(8) Articole de Coloniale ICRE NEGRE, Kilo lei fit In permanență proaspete, cali­tate superioară, la Emanuel Calavresso — STRADA SEP­CARI No. 3 — 487 ’ 25 REPARATÎONI DE CEASOARSICR­I ®" © EAUS Mulți ceasornicari sunt în țară, dar o mare parte din el­e lucru constatat că, în loc de a repara ceasoarnicele, nu fac de­cât să le strica ma­­rca. Administrația ziarului Universul, spre a mulțumi pe cititorii săi, a adus chiar din El­­veția, ’3 lucrători ceasornicari, elevi al școalei de ceasornicărie din Geneva, și cari a a fost premiațî cu mai multe medalii pentru lucrările executate de dânșii. Prin urmare, cine are vre­un ceasor­nic de reparat, să vie la Anvervul, strada Bre­­zoianu No. 11, unde se fac reparații cu 30 la sută mai eftin de­cât ori­unde. Se­ garantează mersul regulat al ori­cărui ceasornic reparat în atelierul nostru timp de un an, și în caz când n’ar merge bine, se repară grâtis. Intre orele 12—1 și fam., atelierul de repara­tion este închis. 5 Bard îs Capitală. 10 Bani în județe CALENDAR PE ANUL 1897 Ortodox Luni, 21 Iulie—Guv. Simeon și Profe­tul Iezechiel. Catolic Luni, 2 August.—Porlim­cula. Ref. soarelui 4.49 Ap. soarelui 7.22 București, 21 Iulie Hisrfi Kîîrs de servitori Primim următoarea scrisoare pe care o publicăm cu grăbire : Vezând că d-voastră, prin stimabilul jur­nal, ce dirigiațî, abordați, cu multă bună voință, relele semnalate de cetățeni, în de­osebi­tele ramuri ale organiza­ți­unei noastre sociale, îmi permit a re­ atrage și ea atențiunea asupra unui neajuns foarte mare, care, din cauza neglijenței, indiferenței autorităților în drept, a ajuns a fi o adevărată calami­tate pe bieții cetățeni. Este vorba de faptul că toți câți au tre­buință de servitoare nu pot căpăta, de pe la așa zisele biurourî de servitori, nici una, de­cât sub condițiunea d’a o primi cu pretin­sul ei bărbat. Alt­fel este expus cine­va să rămână fără servitoare, căci acele biu­rourî pun înainte primirea și a bărbatului in curtea stăpânului. Aceasta va să zică în fapt că în serviciu are cine­va doue-trei femei—iar la mâncare, casă, lumină, încălzit, spălat, etc., are o ființă, plus că este nevoit particularul a face din casa sa un fel de hotel garni — a­­dăpostind íntr’casa oameni fără căpătâi, fără profesie obicinuită, necunoscuți, adesea fă­cători de rele, cari vin noaptea târziu și pleacă tot noaptea—din­spre ziuă—așa că nici nu pot fi măcar văzuți la față de stăpânul casei. Un alt inconvenient mai este și acela că, biurourile de servitori, deși iau 4 lei taxa pentru fie­care servitor—și aceasta ajunge a fi un bir foarte simțitor căci se plătește, din nenorocire, mai în fie­care lună, cu toate acestea nu­­ și-au­ încercat osteneala de a le scoate condiențe—lăsând și aceasta tot în sarcina stăpânilor cari, ocupați cu di­feritele interese, nu au timpul de a stărui pe la poliție pentru aceasta și toți servi­torii rămân și fără această formalitate, care cel puțin ar garanta identitatea lor și ar facilita cu mult căutările poliției de sigu­ranță — în caz de delicte. Se frustează apoi și comuna de veniturile ce -i produc facerea condicutelor. Pentru evitarea acestora cred de merit ca poliția, ori printr’un regulament, să impue în­datorire biurourilor de servitori să nu pri­mească a plasa de­cât pe acele femei cari vor dovedi că au bărbați legitimi, cunoscuți și ca profesii obișnuite, iară pe acele cari au bărbați de ocazie, cum sunt mai toate, să nu primească a le plasa de­cât pe ele singure. Aceasta, sub supunerea la amen­dă — în caz când s’ar dovedi că agentul a impus unui stăpân primirea unei servitoare cu bărbatul ei nelegitim. Pentru al douilea caz, să se impue bi­rourilor de servitori a nu plasa de­cât persoane ce le-ar cunoaște și pentru cari să garanteze și tot de o dată să fie îndatorate că, mai înteî să le scoată con­­dicuță in regulă—și apoi, când se va pre­zintă cu condicuțele, stăpânul să fie obligat a le plăti atât taxele de condicuță—cât și pe acelea ale lor. Alt­fel—să nu ne mai plângem de­geaba că numerul crimelor și delictelor sporește și că autorii lor nu se găsesc — fiind­că așa cum se practică lucrai astă­zi—mai toți cetățenii sunt gazde de făcători de rele, fără voia lor. Și să nu se zică că regula­mentul de­servitor­ prevede că stăpânii să nu primească servitoare cu bărbați pe cari nu’i cunosc—căci aceasta este o absurditate —întru­cât însuși biurourile de servitori ți-i impune—ca condițiune la plasarea unei servitoare. Biurourile de servitori trebuesc organi­zate și supraveghiate, căci au ajunsuri cui­buri de făcători de rele și de prostituate, iar nici de­cum de servitori. Aci este ca a doua școală de vicii, unde se fac cursuri regulate, întocmai ca la penitenciare, între condamnați. Un cititor al a Universului» Noi suntem de părere că cititorul nostru are dreptate și atragem atențiunea poliției asupra propunerilor pe cari le face. DIN BELGIA (Coresp. particulară a ziarului UNIVERSUL) Anvers, 17 iunie. Expediția la polul Sud In portul Anvers este ancorat vaporul Belgica. Pe cheia se află o parte din încărcătura lui, care se compune din obiectele cele mai deosebite. Toți marinarii stau pe cheia și laudă mult cali­tățile de rezistență pe care acest vas trebue să le aibă în contra ghețurilor. Belgica este un steamer-yacht care merge și cu pânze și cu aburi , dar atât cât navigația va permite, se va întrebuința de preferință pânza. Trei motive sunt pentru aceasta: în fotul, este că provizia de combustibil trebue să fie pe cât e cu putință economisită, căci pe vapor s-au în­cărcat 130 tone de cărbuni destinați pentru mașină și vre-o 30 de tone de antracit pentru încălzitul echipagiului în timpul iernei; al douilea motiv e că navigația cu pânze ocupând ps mateloal la o lucrare continuă, și obicinuindu-l la o manevră zilnică, exclude lenevia degioralizătoare ; al treilea motiv e că expediția nu e bogată și trebue să facă multe economii. Fondurile expediției Fiind­că am atins chestia banilor, să ne oprim puțin la ea. Asta o facem numai spre a consta­ta situația precară în care se află valoroșii ex­ploratori. Pe când d. Gerlache, șeful expediției, declarase că avea nevoe de cel puțin 250000 fr. spre a duce la bun rezultat întreprinderea lui, el ni-a putut strânge de­cât 217,000 fr. până azi. D. Gerîache crede că consiliul comunal din Anvers va înlooui ajutorul de 5000 fr. pe care l-a acordat și speră că edilii din Bruxelles vor urma acest exemplu. Dar aceste resurse noul tot sunt neîndestulătoare. Cu toate că în momentul plecărei lor explo­ratorii se gândesc și la chestia bănească, totuși entusiasmul lor nu e de loc micșorat. Vizita­rea vapor­ulu­i Sub conducerea căpitanului Lecompte, secundul vaporului, am început vizitarea bordului. Iată-ne în camer­ile ofițerilor. Fie­care ofițer a avut grija să ’și mobileze cabina sa, și să o­ aranjeze după gustul său și pe cheltuiala sa. La fie­care se ob­servă că au pus în această operație puțină co­chetărie și se simte că mobilind celula, marina­rul s’a gândit la orele plictisitoare pe care va trebui să le petreacă. In cabina comandantului, cea mai spațioasă, cum e și logic, iată și o serie de fotografii, prin­tre care se află aceea a tatălui său, colonelul de Gerlache, un portret al exploratorului Nansen, gravuri reprezentând diferitele episoade ale unei pescuiri de balenă, o colecțiune întreagă de hărți ale regiunilor polare de­ Sud, ținute în cu­rent până azi, și hărți ale vânturilor și mai multe soiuri de chronometre. In cabinele celor­l’alți ofițeri, aceiași îngrijire la instalație, iar camera comună echipagiului e foarte mult îngrijită. Mesele sunt de o curățenie extra­ordinară, paturile bine rânduite și lavaboul de toaletă e asemenea cu acel al ofițerilor. Patru­spre­zece oameni (12 mateloți, un maestru de echipați și tâmplarul) vor locui în această odae. Ce drapa­e se vor petrece între aceste scânduri, dar și câte mari bucuri vor fi poate ? O hartă a regiunilor antartice e lipită la perete. Cu ce ochi lacomi mateloțiî o vor con­sulta în timpul acestei lungi călătorii, și cu ce mână îngrijată vor însemna el drumul făcut de Belgica pe acele mări necunoscut . Masa pe bord Vizitarăm apoi camera neagră instalată pen­tru lucrările fotografice ale expediției, mașinile de pe navă, roțile puternice destinate a înfășură 14.000 metri de frînghii groase, cele două mici tunuri cari servesc la pescuitul balenei, previ­ziunile de mâncare, cu gri­je împachetate și îm­părțite în porții. Sarea, zahărul și făina sunt ți­nute în cutii de fier ermetic închise. In locul ocupat de lunetă e instalat laboratoriul, căci ex-V­ra are ca scop esențial studiile științifice și enentul Danco ne-a explicat toate instru­mentele sale de precizie. Pe când urmam vizita noastră, ora prânzului sosise, comandantul mi-a făcut onoarea de a mg invita la masă și ast­fel avut ocazia de a vedea și a vorbi cu acești îndrăzneți exploratori. Bunătatea și simplitatea sunt două apanagii ale puterei. La acești oameni le putui constata pe amândouă. Masa era pusă într-o sală strimtă și cu gre­­­utate ar fi putut avea loc în jurul ei 8 persoane. La o parte se află o mare cutie cu muzică,— un dar anonim, spun ofițerii cu un surîs, și des sigur iei nu întrebuințează acest calificativ de­cât fiind-că le este cu­ totul interzis să spună de unde au acest dar, care trădează drăgăstoasa preocupare a unei femei care s’a gândit să în­dulcească cu muzica orele de singurătate ale bravilor marinari. Mâine vom­ continua a va trimite noul amă­nunte asupra acestei expediții, care interesează foarte mult pe toată lumea și mai ales pe d-voastră, fiind­că între îndrăzneții exploratori se află și un român. Van Stan. Maimuțe lucrătoare Ziarul «Popular Science» din New-York, publică un articol iscălit de căpitanul Moss, care s’a întors de curând acolo de la mi­nele de aur din Transvaal (Africa). In acest articol căpitanul declară că în curs de mai multe luni, a întrebuințat în minele pe cari se exploata un nurper de maimuțe ca lu­crători. Fie­care din ele muncia cât trei oameni ; greutatea căpitanului a fost numai să le învețe ceea ce trebuiau să facă, pe urmă n’a m­ai avut nici o grijă.

Next