Universul, octombrie 1897 (Anul 15, nr. 228-254)
1897-10-14 / nr. 239
Redacția și administrația: IUr. Brezoianu 6. 11. București.—Telefon No. 29T. Calendar pe anul 1897 Ortodox Luni 13 Octombrie. — Mac. Carp. și Papii. Catolic Luni 25 Octombrie.— Crispin. ftăs. soarelui 6.30 Ap. soarelui 4.5. București, 1S Octombrie. Reforma invețăndu. In sfârșit,l Ideia pentru care de atâția ani luptăm, pentru care luptă toți oamenii cu dor de țară, ideia de a se da învățământului public și alte direcțiuni decât aceea pe care o are, se îndrumează spre triumf. Prejudecățile ce mai stăteau în cale par învinse. Partidul liberal, actualmente la cârmă, ca și partidul conservator pe când se afla la putere, a început să lucreze în vederea unei reforme sănătoase a învățământului secundar, reformă care să îndrepteze tineretul, care astăzi aspiră numai la funcțiuni, spre comerț și industrie. * D. ministru al cultelor, care lucrează la această reformă, a avut nemerita ideie să incerce a pregăti publicul pentru marea transformare ce ia în ajun de a se face. S'a trimes directorilor de liceu și gimnazii o circulară, cerându-le ca fiecare în cercul abil să facă propagandă în acest sens. Organul oficios al guvernului. Voința Națională, motivează măsura aceasta în chipul Următor, care exprimă perfect și vederile noastre: «Cu tot numărul relativ foarte mare de școale secundare, gimnasii și licee, pe cari statul le întreține, în toată țara, cu însemnate sacrificii, îngrămădirea tinerilor în aceste școale a ajuns așa de excesivă, încât învățământul secundar dă roade tot mai slabe și amenință să umple țara cu oameni inutili și pentru ea și pentru ei, pe când atâtea alte cariere, în cari se cer multe inteligențe, rămân cu desăvârșire părăsite. «Cu sute de elevi într’o clasă, cei mai mulți nu îndestul de pregătiți și nu în măsură de a urma cu folos cursurile secundare, sarcina profesorilor de a se ocupa de aproape cu toți școlarii este ilustrie, învățământul lor, repartizat asupra unui număr așa de mare, nu mai poate avea energia și intensitatea ce ar trebui să aibă, și disciplina cuvenită nu face decât să piardă și să scadă. «A creia noul școale de acest fel și a da astfel acces unui număr tot mai mare de tineri într’o singură direcțiune, ar fi să se impună Statului cheltueli și peste puterile lui și, mai ales, fără folos. «Țara noastră este azi singura în care învățământul secundar este absolut gratuit și cheltuelile ce acest învățământ îi impune în trec cu mult, relativ vorbind, acelea ce ee fac în alte țări, așa încât înmulțirea mai departe a școalelor secundare nu este cu putință. «De altă parte, creiarea de nouă școale cu direcția de astăzi, covârșind trebuințele actuale ale societatei, ar aduce după sine creiarea a o sumă de oameni declasați, spre nenorocirea lor și spre primejduirea rendutelei țărei.» Din această expunere critică a situațiunii, reese două trăsături ale viitoarei reforme. Intăî, nu se vor mai înmulți de aci înainte școlile secundare cu caracter clasic. Al douilea, se va îngreuna cât se va putea mai mult intrarea elevilor in cursul secundar. Amândouă aceste măsuri sunt înțelepte și eficace. Mai rămâne ca Statul să creeze școlile profesionale. După cum reese din articolul organului oficios, aceasta și e întențiunea guvernului. «Voința» zice, în adevăr : «Cestiunea aceasta, ministerul nu o ascunde, este una din cele mai grave din cele ce interesează azi țara noastră ; ea nu va putea să aibă o soluțiune repede, dar pentru ca să aibă o soluțiune, trebue ca opinia publică să fie bine luminată cu privire la importanța ei. «Celor ce ar obiecta că, pentru învățământul profesional și special, în direcția cărora se caută a se îndrepta învățământul nostru secundar, lipsesc școlile necesare, ministerul le răspunde că școalele s’ar înființa lesne și repede și că Statul ar intra cu bucurie pe această cale.» Se apropie clar ceasul când unilaterala organizare de astăzi a învățământului secundar va fi schimbată. Pe lângă fabricele de funcționari, vom avea și fabrici de comercianți și industriași. Noi ne bucurăm din toată inima. 5 Bani £n toată țara Desvelirea monumentalei din Ploești.—(Vezi corespondența telefonică din Ploești) DIN FRANȚA (Corespond, particulară a ziarului UNIVERSUL) Paris, 9 Octombrie 1897. Afacerea doctorului Laporte Iera sala secției a IX-a tribunalului corecțional din Paris gemea de lume. Sexul frumos era bine reprezentat. Băncile din rendul Intern erau înghesuite de toți doctorii mari din Paris și de avocați. Se judeca procesul doctului Laporte, care, după cum știți, e acuzat că fiind chemat la o facere a femeei Fresquet și neavând la îndemână instrumente chirurgicale, a uzat de un foarfece, un ac de plăpumar și un ciocan și a operat pe lehuză, producând astfel moartea atât a femeei cât și a copilului. Interogatoriul D. Laporte e un om de 32 ani, cu atitudine foarte corectă, cu fizionomia neliniștită și timidă. In tot cursul interogatoriului, el î și ține brațele încrucișate pe piept. Se știe că dr. Laporte fusese liberat pe cauțiune, în urma stăruinței pusă de întregul corp medical, care este de părere că iuzatul a procedat foarte bine și care au amenințat, că dacă doctorul Laporte nu er pus în libertate, toți doctorii din Paris nu vor mai face nici o operație. Președintele.—D-ta ai 32 de ani. Aparții unei familii onorabile. După ce au obținut diploma, au fost doctor timp de 10 luni pe un vapor transatlantic. Apoi ai venit să te stabilești la Paris. Informațiile polițienești spun că erai într’o situație bănească foarte precară. Ești înfățișat ca un nervos, ca un om puțin cam dezechilibrat, în acest chip că treci repede dintr’o stare de surescitare la o stare de abatere. Iți semnalez aceste informațiuni de poliție, fără să iau responsabilitatea. Prevenitul.—Aceste informațiuni asupra mea sunt foarte exagerate. Președintele spune în ce condițiune s’a prezentat nașterea. Președintele. — Să stabilim un principiu chiar de la începutul desbaterilor. Acest principiu e acela al egalităței tuturor înaintea legei. Sunt drepturi, imunități pentru unele persoane. Acestea sunt diplomele care dau aceste drepturi. Dar fiecare e liber de greșelile cele mari. Nu se poate cere socoteală unui doctor, de exemplu, pentru diagnosticul ce l’a făcut, dar nici un doctor nu e scutit de o greșeală a sa gravă. Acestea spuse, să ne reîntoarcem la afacerea noastră. Pe placa de la poarta d-tale stau scrise vorbele: Doctor-mamoș. Prevenitul.—Doctor și mamoș. Președintele.—Câte lăduziî am avut ? Acuzatul.—La spital multe , dar in practica mea numai două. Președintele.—De ce instrumente te-ai servit ? Acuzatul.—Ca toți confrații mei , de un forceps (clește chirurgical) și o trusă. Președintele.—Astea nu sunt în de-ajuns pentru d-la, care ești mamos. Revis la fapte. Nașterea d-nei Fresquet era grea. A trebuit să recurgi la forceps. Și cu toate astea n-am crezut necesar să transporți această femee la un spital. Acuzatul.— Am întrebat pe moașe de ce nu fusesem chemat mai curând, de ce d-na Fresquet nu fusese transportată la spital. D-na Fresquet, mi s’a răspuns, nu voise să meargă la spital. Președintele intră apoi în amănunte obstetricale. Acuzatul afirmă că nu comisese nici o inprudență. Președintele.—Am îndepărtat pe toată lumea. Acuzatul.—Asta se face de obicei. Președintele.— După trei aplicațiuni zadarnice ale forcepsului, te-am găsit în imposibilitate de a continua. «Sunt la capătu sforțărilor mele», am zis. Apoi am adăugat : «Nu mai îmi rămâne decât să practic craniotomia». Acuzatul.—Am urmat regulile clasice. Președintele.— Craniotomia cere instrumente speciale. Acuzatul.—Asta e o eroare. Nu e nici un instrument special indispensabil. Președintele.—Ca om și ca parizian nu înțeleg ca un doctor să poată la Paris să se servească de un instrument de tinichigiu spre a proceda la operația craniotomieă. Acuzatul.—Era de urgență absolută de a se proceda în acest chip. Președintele. — Ai luat din cutia cu unelte pe care țî-o iâcluse V. Fresquet un ac mare de prapătia, _ Marți, 14 (26) Octombre 1897. Acuzatul.—Arată acest instrument la doctori și cî țî vor spune că s’ar fi servit tot ca și mine. Președintele. — La instrucție am recunoscut singur că am abuzat de acest instrument. Acuzatul. — Mi s’a smuls la instrucție declarații în contra cărora revenindu-mi în fire, protestez energic. Președintele. — Am iscălit interogatoriul d-tale. Să revenim la fapte. Ai luat un foarfece de tinichigiu și un ciocan. Cu ajutorul acestor instrumente ai spart craniul copilului. Asta nu mai era chirurgie, ci măcelărie. E cred că țî perduseșî capul. Asta e singura d-tale scuză. Acuzatul.—Aveam nevoe din contră de tot sângele meu rece, spre a proceda după cum am făcut. Președintele.—Martorii ți-au smuls uneltele din mână. Prevenitul.—Poate să fie oribil chipul în care am procedat, dar era necesar. Președintele.—Ai plecat atunci fără să te mai îngrijești de lăbuză, când tocmai era temere de oemoragie. Acuzatul.—Eu am făcut totul cum trebue și întorcându-mă acasă, am fost foarte satisfăcut de operația mea. Ședința se ridică și se amână pe ziua de mâine ascultarea martorilor și depunerile interesante a o mulțime de doctori. Vă voi comunica urmarea. Brutus. DIN CRAIOVA (Corespond, particulară a ziarului UNIVERSUL) Craiova, 11 Octombrie. Situația politicii Și pe aici ca și prin alte părți guvernamentalii nu prea duc casă bună. Neînțelegerile deocamdată se petrec în familii. Cauza se știe,—e una și aceiași în toată lumea : nu toți sunt în putință de a beneficia de avantagiile putere. Pe aici, se mai vorbește chiar și despre o neînțelegere ce ar fi existând de câtva timp între d. Vrăbiescu, prefectul, și primarul d Măldărescu, se zice din cauză că acesta din urmă nu s’ar lăsa a fi condus de prefect în afacerile comunei. D. ministru Stolojan este așteptat chiar zilele acestea la Craiova, chemat se vede intradins de unii liberali pentru a împăca lucrurile. IVeregularitătțile de la Primărie Prin oraș circulă un slon de o natură foarte compromițătoare pentru două funcționari de la primărie, cari s’ar fi făcut vinovați de următorul abuz, fiind însărcinați de a plăti lefile la măturători și la tărgaci, se spune că și-ar fi pus paralele în buzunar, trecând în statele de plată nume străine. Faptul având nevoie de control, am căutat să întâlnesc pe d. Viișoreanu, primul ajutor de primar, pe care l’am întrebat, ce este adevarat de cele ce se spun în această privință. D-sa mi-a răspuns că sunt exagerațiuni, deoarece totul se reduce la o singură schimbare de nume, care a fost constatată însăși de d-sa, și, pentru care s’a și numit o anchetă, compusă din casierul și comptabilul comunei, înțelegând cât e de delicată posiția d-lui Viișoreanu în această chestiune n’am insistat să pot afla ceva mai mult. Adevărul e că svonul care circulă prin oraș, în parte, cel puțin, e întemeiat. Un bogătaș condamnat pentru bănae Acum câtva timp, un domn Gheorghiade, proprietar în Calafat, a bătut în mod crunt pe un servitor al seu. Victima, ca om cuminte, a apucat calea justiției, s’a constituit parte civilă, iar tribunalul de Dolj a condamnat pe boerul Gheorghiade la 7 luni închisoare corecțională și la despăgubiri civile. D. t Gheorghiade, firește, nemulțumit cu judecata tribunalului, face apel. Alaltă era Curtea judecând apelul, a schimbat închisoarea în amendă de 6000 lei, ceea ce înseamnă maximum pedepsei. Probabil că d. Gheorghiade, mulțumit— nemulțumit cu asta, va rămâne bun condamnat și va plăti amenda, ca popa. Cam scump, nu’i vorbă. Amanta lui Arton ! Pe lângă astea să se mai dau și o știre, fără importanță ca fapt, dar care prezintă destulă curiozitate. Lili, amanta celebrului Arton, demnul tovarăș a lui Hertz în afacerea Panamalei din Paris, se află de câtva timp în Craiova. Se știe că numele acestei femei a fost la ordinea zilei în toată presa, adecă atunci când ea a denunțat pe Arton, pe care toate polițiile din Europa nu l-au putut găsi. Lili, de origină vieneză, vorbește perfect limbile engleză, germană, franceză și prea puțin românește. E o femee frumoasă, atrăgătoare și se vede că a știut să profite de ocazie cât a trăit cu Arton, deoarece numai bijuteriile cu carne împodobită au o valoare de peste 30 mii lei. Arion acuta