Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-25 / nr. 275

Se dă cuvîntul d-lui student Danielopol. — Evreii n’au dreptul să se amestece în treburile țarei noastre, spune d-sa, și do­­vedesc aceasta nu cu fraze goale,­ ci cu car­tea lor, cu Talmudul. Se­ luptă prin tot fe­lul de mișelim. Dar nu, orî­cât vor lupta cu banii lor, noi vom zdrobi vițelul de aur. ««Evreii ție, continuă d. Danielopol, că învață în școlile noastre și că fac armata. Dar pe câmpiile Bulgariei ei nu s’au lup­tat, au fost tinichigi și ordonanțe. Venind la Talmud, spune că în el e scris că nu există de­cât un neam, cel evreesc, cum se poate prin urmare ca să le dăm drep­turi? Tot în Talmudul lor se mai spune că cine varsă sângele unui creștin, D-zeu îi iartă păcatele. Vorbind despre țăran, zice că evreii l’au sărăcit și otrăvit. — Ei se laudă, termină d. Danielopol, că sunt în țară de 800 de ani, atât mai rea, că în decursul acestei vremi nu s’au putut a­­simila, ci au rămas tot evrei, cu limba lor, cu legea lor, cu portul lor. — Românii esclamă terminând d. Da­nielopol, dați studenților ajutor ca să ve salveze, căci ei sunt copiii noștri, sunt fra­ții voștri ! D. Miculescu, fost președinte al comite­tului național studențesc, începe prin cu­vintele : Jos jidanii / D-sa spune că în Franța sunt 60,000 de evrei, pe când la noi, o țară mult mai mică, sunt aproape 600,000. D. Miculescu înfierează pe d. deputat Va­sile Kogălniceanu, spunând că e cumpă­rat de evrei.­­ Ei nu luptă contra legei d-în­ general Berendel, ci pentru dobândirea drepturilor. «Românul însă nu va primi aceasta, ter­mină d. Miculescu, căci prea mult a fost el înșelat de evrei și astă­zi neamul româ­nesc vorbește cu vocea suferinței. D. Tamara vorbește de asemenea­ în con­tra evreilor, arătând că astă­zi pericolul e­­vreesc amenință toate popoarele. Să lup­tăm dar în contra lor. In Ungaria aț dat mâna cu vrășmașii noștri pentru a împila pe românii de acolo. Atacă pe d. V. Kogălniceanu și propune să se deschidă o listă de subscripție româ­nească pentru ridicarea monumentului lui Mihail Kogălniceanu. D. V. Dumitrescu-Brăila, președintele co­mitetului național­ studențesc,spune că evreii n’au pentru ce să ceară drepturi, căci ei n’au luat parte la durerile și suferințele noastre. Să’și dărîme mai întăî templele și sinagogele și după aceea să ceară asimilarea. Ia după aceea cuvîntul d. Brădescu, al douilea delegat din partea studenților din Iași, care spune că mișcarea începută în contra evreilor, este apărarea patriei noa­stre. Mai vorbește d. Marin Vlădescu, student, și d. Polihroniade, și după aceea se citește următoarea MOȚIUNE Cetățenii Capitale, și studenții universi­tari români, întruniți în sala Dacia în ziua de 23 Noembrie 1897, față cu tendințele de acaparare a tot ce este românesc, din partea evreilor, socotind, o impasibilitate a noas­tră ca slăbirea cea mai sigură a naționali­­tăței Române , știind că această slăbire se va reflecta peste tot locul unde trăesc Ro­mâni ; consideră ca chestiune de cea mai înaltă importanță națională, lupta începută entru apărarea drepturilor strămoșești, și otarăsc . 2) A nu defarma un singur moment până când nu vor­­, de fapt, stăpâni în casa lor. 2) A se trimite memorii M. S. Pregelui și Corpurilor legiuitoare, pentru a se arăta legitimitatea acțiunii lor. 3) A căuta să se unească toți Românii într’o Ligă­ Antisemită și 4) Obligă pe studenți a aduce la înde­plinire hotărîrile luate în această întrunire. După citirea moțiunei, președintele în­trunire! roagă poporul să se împrăștie în cea mai mare liniște. Un român mort Abia termină de vorbit președintele în­trunire!, și d. Camil Dumitrescu veni cu o telegramă și anunță mulțime! că evreii din calea Văcărești au bătut pe un român până l’au omorît. Sute de voci strigară atunci: «— Să-î omorîm și noi ! !» In strada Patriei Mulțimea de mii de oameni, eșind din sala Dacia, se îndreptă într’o învălmășeală de nedescris spre strada Patria. Un pluton de geandarmî pedeștri trecu printre mani­festanți. Sergenții de stradă furnicați în toate părțile. Mulțimea, intrând în strada Patria, a în­ceput să spargă geamurile, să rupă obloa­nele de la prăvăliile evreești și să devas­teze peste tot, în Cale­a Văcărești De aci, miile de oameni se îndreaptară spre calea Văcărești. De­odată se aude o durui­­tură de ciomege și geamurile de la prăvăliile evreești, precum și firmele sbor în toate părțile. Intr’un colț fațada unei antiquării de cărți este dărâmată la pământ. O pîine de pietre pornește de asemeni in spre eta­jele de sus. Se aud țipete și panica e de nedescris. Abia mulțimea înaintează încă puțin pe calea Văcărești, și de­odată se aud mai multe focuri de revolver. Evreii de acolo, văzând miile de oameni, au tras focuri în aer. O parte dintre manifestanți, crezând că este armata care trage cu puștile, o ia la fugă înapoi..Se produce atunci o mare învălmă­șeală. Oamenii cad unii peste alții, mulți sunt călcați în picioare, un student a fost chiar, după cum s’a svorit, foarte grav rănit. In vremea asta vine o altă grămadă de lume, care mărește rîndurile celor dintîi. Se aud strigăte cari fac să răsune aerul : «Înainte băețî!» m­uiu devastări Mai mult ca. cinci mii de oameni înain­tează pe calea Văcărești, spărgând geamu­rile, dărâmînd firmele și devastând toate prăvăliile. Mărfurile erau aruncate în mij­locul stradei. Când totul era distrus, miile de oameni se întorc înapoi. In Stil. Sf. Vineri Din calea Văcărești manifestanții se întorc în strada Sf. Vineri. Prăvăliile evreești sunt și aci devastate. Ploaie de pietre se vede în aer și geamurile de la etajele de sus sbor în toate părțile. Nici o figură evreiască nu se vede pe acolo. Din când în când se aude câte un țipăt. Se crede c­ă pietrele asvârlite au lo­vit pe cine­va, pe jos se aud strigăte zgo­motoase : «­os jidanii! Și piară jidanii!» In strada Lipscani Miile de oameni, cu bețe, cu ciomege și cu fiare rupte de la magazine, înaintează pe strada Lipscani. Aci devastările continuă. Mulțimea ridică obloanele cari erau lăsate, sparge geamurile, unii intră în prăvălii și aruncă mărfurile în stradă. Geamurile de la etajele de sus sunt de asemenea sparte. Armata Plutoanele de jandarmi pedeștri și călări nefiind suficiente ca să respingă mulțimea care se împrăștiase prin diferite strade spăr­gând și devastând prăvăliile, s'a scos ar­mata pe strade. Roșiorii, cu săbiile scoase, șarjează în toate părțile. Pe jos pe strade nu sunt de­cât geamuri sparte, în­cât abia poți să mai treci. La Templu In fuga mulțimea în­spre strada Lipscani, vreo câte­va sute de oameni au intrat in templul israelit, unde au spart geamurile și au devastat. Armata sosind la moment, a împrăștiat pe manifestanți. Mai multe sinagoge au fost de asemeni devastate. La «Lumea Nouă» Localul ziarului «Lumea Nouă» a fost de asemenea înconjurat de poliție, iar porțile din față au fost închise. Sus în club, mai multe sute de socialiști aveau revolverele la ei spre a se apăra. In hala vechiturilor Când manifestanții s’au întors din calea Văcărești, s’au oprit un moment în hala vechiturilor și au început să dea cu pietre în geamuri. De asemenea geamurile de la ușa din față au fost sparte și de aci mul­țimea a aruncat cu pietre înăuntru, stricând mobilele și spărgând oglinzele. Câți­va au început să strige: «Nu dați me, că e casa primăriei», manifestanții n’au ținut însă nici o socoteală și au continuat înainte cu bombardarea de pietre. La Cafeneaua Națională Venind din strada Șelari, o grupă de mai multe sute­ de oameni au trecut prin strada Doamnei și aci au spart gea­murile de la Cafeneaua Națională. Câte­va pietre au căzut înăuntrul cafenelei. Numai de­cât cei cari se aflau acolo au fugit afară pe din dos, ast­fel că peste câte­va minute cafeneaua era goală. Un măcelar rănit de moarte Am spus mai sus că pe când se citea moțiunea la Dacia, studentul Camil Deme­­trescu veni cu o telegramă în mână, anun­țând că evreii din calea Văcărești au omo­rât pe un român. Ce se întâmplase ? Un mare număr de evrei au sărit asupra câtor­va români cari treceau pe acolo și au început să-i lovească cu ciomegele. Unul din acești evrei a lovit pe un măcelar român cu un drug de fier, spărgându-i capul în trei părți. Scăldat în sânge, măcelarul căzu­ia pământ în nesim­țire. El a fost dus numai­de­cât la spitalul Xenocrat. La teatrul Hugo Mai multe sute de manifestanți trecând prin fața teatrului Hugo, au spart toate geamurile din strada Karageorgevici. Seara, când trebuia să aibă loc spectacolul, toate ferestrele au trebuit să fie lipite cu carton, pentru a nu străbate vântul înăuntru. Arestările Până aseară, la orele 10, s’au făcut nu­mai la poliție peste două sute de arestări. Secțiile de prin părțile unde au avut loc ciocnirile, sunt de asemeni pline de ares­­tanți. La orele 7 seara, d. prim-procuror Să­­rățeanu a venit la poliție și a luat intero­gatoriul mai multora dintre deținuți. Se zice că unii din ei au făcut declarații foarte grave. Printre cei arestați sunt atât români cât și evrei. Legat­u­rile străine Manifestanții, în furia lor, au devastat și prăvăliile multor străini supuși, precum și a câtor­va români. Străinii s’au dus ime­diat la consulatele lor respective și s’au plâns, zicând că nu sunt siguri de averea și viața lor. Legațiunile au intervenit atunci pe lângă președintele consiliului de miniștri, arătând plângerile și pretențiunile supuși­lor lor cari au fost devastați. Rîîși îs tiUiî «le interne In poliția __ D. Sturdza a chemat numai de­cât pe d. Ferichide și i-a cerut explicațiuni. De la președintele consiliului, ministrul de interne a venit la poliția capitalei, unde în acel moment n’a găsit de­cât pe. d. comisar Brăiloiu, care a dat câte­va detalii asupra celor întâmplate în calea Văcărești, zicând că chiar d-sa a fost lovit de mai mulți evrei. Consiliul de miniștri In urma celor întâmplate, miniștrii cari se află în Capitală, s’au întrunit în consiliu aproape o oră. L_a poliția Capitalei In tot timpul noptea s’au făcut arestări la poliție. S’a făcut o denunțare că un mă­celar evreu din calea Văcărești a eșit afară cu toporul în mână. S’a dat ordin ca el să fie arestat, măcelarul n’a putut fi însă gă­sit acasă și s’a postat la poarta casei lui un sergent de stradă, cu ordin de a-l aresta îndată ce se va ivi. .Poliția a funcționat în tot timpul noptei. Comisarii și sub-comisarii au fost de ase­menea la posturile lor până dimineața. La Ceainăria Singer Această cafenea-ceainărie, din calea Vă­­cărești, peste drum de spitalul Xenocrat, a fost devastată cu totul. Geamuri, uși, scau­ne, oglinzi, toate au fost sfărîmate. Tot din această ceainărie se afirmă că s’a tras un foc de revolver și s’a aruncat cu apă fiartă. In momentul devastărei se aflau aci aproape o sută de evrei. Ni s’a spus, că în calea Văcărești erau strînși peste 2000 de evrei, împărțiți în grupuri-grupurî, hotărîțî ca să reziste manifestanților. Magazinele devastate Numărul magazinelor devastate se ridică la mai multe sute. Din aci numai o parte din ele și unde pagubele cauzate sunt mai mari. In strada Lipscani s’au devastat următoa­rele magazine : «Au bon gofit» toate geamurile din față au fost sfărâmate. «La gherghef» s’au stri­cat obloanele, ușile și s’au luat toate obiec­tele care se găseau în galantar. Apoi s’au devastat în rând prăvăliile: I. Steiner, pă­­lărier ; La global Verde ; Filip Haas, ma­gazin de covoare ; casa de schimb Fermo Fiu; magazinul Poloni ; casa de schimb Fin­­kestein ; casa de schimb Eftimiu ; casa de schimb Moroianu; cratoria Davidovici ; casa de schimb Toma Ta­ci­u ; magazinul de stofe Grün, acesta e supus austro-ungar ; hăină­­ria de dame, «La Parisiana» ; «La Regina Natalia», magazin cu haine pentru dame ; La Pom­ii de aur ; La Africana ; La Fe­dora, magazin de mode ; La dama de modă ; La Elefantul de aur, magazin de mode ; La porumbelul de aur, ceaprăzărie ; La glo­bul albastru ; La dorul Reginei; La Pig­­malion , magazinul de moda Aneta ; la Du­­cipal ; magazinul de postăvărie Frații Assan; magazinul de lingerie I. Pascu ; La Govoru Roșu ; La Papagal ; La Valiza ; G. Breyer, magazin de postavuri ; La umbrela mo­dernă; La mireasa , casa de schimb Lin­­denber­g; La Franceza, magazin de rochii ; Emilia Thal, magazin de mode; La Mas­cota ; La gustul Parizian, etc. In strada Carol s’au devastat următoarele prăvălii: Magazinul de culore Nr. 27 ; Ma­rele magazin de Mobile ; Jacobson, ceasor­nicar , magazinul de pălărie de haine Nr. 3; Angel Bruno, magazin de mobile; La Con­­fiența, magazin de haine; La Cavalerul en­glez, magazin de haine ; Kernici fiul, gra­vor; Weisblud, magazin de mobile. Aci s’au spart și toate geamurile de la etajul de sus ; pagubile sunt, foarte mari. Roemer, magazin de rame ; Goldstein, croitorie ; La înger, magazin de încălțăminte; Curierul de Lyon, magazin de lingerie ; Ressel, ma­gazin de mașine de cusut și de velocipede; Oehlberg, magazin de mobile; La palatul regal, magazin de ghete ; Hornfeld, postă­­vărie, etc., etc. In strada Șelari s’au devastat prăvăliile : Iancu Constantinescu, magazin de haine ; Rozenbach, magazin de umbrele; Davido­vici, magazin de haine; Tipografia cen­trală ; La tunul de aur, magazin de haine ; La bazarul Italiei, magazin de haine ; La cavalerul de modă, etc. etc. In strada Gabroveni s’au devastat: Tipo­grafia Klein, Bazarul de mobile din Româ­nia și altele. In calea Victoriei s’au devastat: magazinul de florărie Prózak; magazinul de ceaiu Popoff; magazinul de mode al d-nei Ame­lia Carré ; croitoria Th. Gentleman, etc. In strada Decebal s’au devastat următoa­rele prăvălii: Croitoria Solomonovicî ; Fra­ții Finkelștein; Croitoria universală Leon Rosmarin, etc. S’au mai spart geamurile de la casele d-lor dr. Codreanu, dr. Iaslovicî, de la ma­gazinul Feldman și în general de la toate etajele de sus locuite de evrei, în stradele arătate până acum. Panica a de nedescris panica care a domnit în Capitală printre populația evreiască. Seara, când manifestanții au fost împrăș­tiați și tot orașul ocupat militărește, evreii s-au întors la prăvăliile lor. Atunci văzând prada și ruina, mulți din ei au început să plângă. Prin calea Văcărești mai cu seamă, unde n’a rămas o prăvălie nedevastată, jalea era foarte mare.* ¥ ¥ Măcelarul român care a fost lovit în cap și despre care nu se știe dacă va scăpa cu viață, se numește Dumitru Popescu și locuește în strada Sabinelor Nr. 27. D. Banu, economul spitalului Xenocrat, a te­­legrafiat numai­de­cât nevestei sale, care a venit să -l vadă.* ¥ ¥ Până noaptea târziu­, mii de curioși cir­culă în toate părțile, spre a vedea maga­zinele devastate cari sunt păzite de jan­darmi pedeștri. Pagubele se ridică la mai multe sute de mii de lei.* ¥ ¥ Terminând, trebue să spunem că printre manifestanți nu s’a văzut nici un student. Printre casele din strada Sf. Vineri, la cari s’au spart geamurile, este și aceea în care locuește de general Candiano Popescu. La poliție se află depozite mari de tot fe­lul de mărfuri, găsite pe la diferiți devas­tatori. O­mega. ♦ Comisiunea loteriilor, întrunindu-se săp­tămâna trecută, a ordonat mandatarea tu­turor biletelor câștigătoare din loteria func­ționarilor publici, ce au mai fost presentate la plată. Biletul care a câștigat lotul de 20.000 lei nu a fost încă presentat la plată , probabil că a fost perdut. ♦ D. G. Exarcu, președintele Atheneului Român, a cedat profesorilor secundari o sa­lă din apartamentele Ateneului, în care mem­brii corpului didactic secundar să-și insta­leze societatea. D. Exarcu le-a pus la dispoziție și bibli­oteca Ateneului. ♦ Serviciul studiilor C. F. R. a început să studieze chestiunea construirea unei linii ferate, care să lege Constanța cu Tulcea și de acolo cu Sulina. De asemenea s-au început lucrările pre­liminare pentru construirea unei șosele care să lege Tulcea cu Sulina. ♦ La concursul ținut, la direcția generală sanitară, pentru acordarea concesiunilor de deschideri de nou­ farmacii, au reușit ur­mătorii candidați : St. Orezeanu, I. Faltis, S. Cerkez, A. Cor­­nelson, N. Dascăl, A. Săteanu, D. Neniță, I. Gurelescu și F. Ioachimovici. ^ Primăria din Slatina face acuma expe­riențe pentru alimentarea orașului cu apă subterană din Albia Oltului. Se știe că consiliul comunal din Slatina a votat un credit de 500.000 lei, atât pen­tru alimentarea orașului cu apă, cât și pen­tru iluminarea lui cu electricitate. Consiliul sanitar superior va avea a se pronunța în curând asupra proiectului de alimentare cu apă a orașului Slatina. ♦ Se zice că liberalii din Brăila vor sus­ține candidatura d-lui Basarabeanu la sca­unul de deputat, devenit vacant, prin nu­mirea d-lui C. Vasilescu ca prefect. ♦ Corespondentul nostru din Brăila ne scrie că din port pleacă zilnic între 6—10 vapoare încărcate, cea mai mare parte en­glezești. In port staționează acum și încarcă marfă peste 30 de vapoare. Majoritatea vapoarelor pleacă la Anvers și Rotterdam. Vaporul nostru «București» a sosit la Băila încărcat cu cărbuni. ♦ Prezidentul senatului, d. N. Gane, a sosit Sâmbătă în Iași. D. Gane a convocat consilierii, în ședință intimă, pentru ieri duminică, ora 2, în scop de a se consfătui dacă mai poate continua sau nu de a păstra demnitatea de primar. Seara d. Gane a plecat pentru capitală. ♦ La înmormântarea regretatului profesor din Iași Miron Pompiliu, care s’a sinucis, a participat un public numeros. La cimitir au vorbit d-nn­ director Hurmuzescu, Pe­ri­cle Popescu profesor, un elev, Pașcanu­, și din partea grupului literar Junimea d-l A. C. Guza. ♦ D-na Elena M. Iatropol, soția sinucisu­lui cu acelaș nume, fost intendent al Palatului de Justiție din Craiova, ne scrie că nu se oferise nici­ o slujbă soțului sau în locul celei de intendent, din care­­ i se ceruse demisia. Perspectiva unei mizerii desăvârșite a făcut pe nefericitul Iatropol să ia funesta ho­tărâre de a-și pune capăt zilelor, fapt re­latat pe larg într’unul din numerele noastre trecute. O Eri s’a făcut inaugurarea liniei ferate Pitești-Curtea de Argeș. ♦ La tragerea locurilor otomane ce a avut loc la 1 Decembrie st. nou la Constantino­­pol, Nr. 823.671 a câștigat 600.000 de lei, No. 398.262, 60.000 de lei și numerele 1018.174, și 1,238.505 au câștigat câte 200.000 de lei. Zilele acestea vom publica și lista com­plectă a trigerei. Citiți pe pagina 4-a anunțul: De necrezut, Obiecte și 8 Calendare și la Veneția și Viena gratis la a­­bonații ziarului Universul. Pucurile de revolver INFORMAȚIUNI ♦ Ministerul de interne, printr-un ordin circular, a atras din nou atențiunea d-lor prefecți de județe să se ocupe de aproape cu asanarea localităților băltoase. Pentru studiul lucrărilor de executat li se pune în vedere d-lor prefecți să utilizeze timpul de iarnă, când inginerii sunt mai puțin ocupați. ♦ Baronul de Bourgingnon a fost numit guvernator al Bucovinei în locul contelui Goess, transferat la Tirol. LM­I Manifestația­­ Galați IN CONTRA EVREILOR întrunirea evreilor.—Manifestația pe strade. —Bătaia.—Sinagogele devastate Astă-noapte, la orele 2, am primit urmă­toarea telegramă de la corespondentul nos­tru din Galați: «Astă­zi evreii rezerviști voind să fie în­trunire în sala Garpațiî, au fost puși pe goană de un mare număr de elevi ai liceu­lui și de mai mulți lucrători din port. E­­vreii s’au îndreptat atunci spre clubul mun­citorilor, pentru a ’și ține întrunirea, dar au fost goniți și de acolo. S’a încins apoi o mare bătie. Manifes­tanții au parcurs mai multe strade strigând : Jos jidanii ! Mai multe cafenele au fost de­vastate și s’au spart geamurile de la casele locuite de evrei. întreg orașul este în fier­bere. «La orele și noaptea scandalurile con­tinuă încă, luând proporții din ce în ce mai mari. Domnește o mare agitație. Gete de manifestanți cutreeră cartierele’ evreești, fă­când demonstrațiuni. S’au devastat două sinagoge. Populația evreească e consternată». — Domnule Tronescu, am un băiat și aș vrea să ți-l dau d-lale să’l înveți arta sculp­turei. — Și cum (ocmai sculptura? are talent la această artă ? — Da, d-le Tronescu, să vezi d-ta, câte­odată trec și opt zile fără ca băiatul meu sa mănânce... 3a*ossiO TaiH»»a*Ei ® B­B ș­i — 22 Noembrie 1897 — Praga.— Situația în Praga Noaptea și dimineața s’au petrecut în mod liniștit. — In câte­va orașe din provincie s’au semnalat demonstrațiuni. — In mai multe localități s’au spart geamuri, dar nu e de semnalat nici un conflict serios. Marți, 25 Noembrie (7) Decembrie 1897. Liniștea este perfectă atât aci cât și în provincie; nu este de semnalat nici un inci­dent mai însemnat. Constan­tino­pol.— Secret asupra negocierilor insulei Creta Întrunirea ambasadorilor a decis să păs­treze secretul asupra negocierilor privitoare la insula Creta. Constantinopol.— împrumutul turcesc. —Tunuri pentru flota militară. O­­radea imperială a plcrisă pe ministrul marinei să negocieze un împrumut de 500.000­ lire pentru a ridica societatea de naviga­ți­une «Maisouse», al cărei material s’a ară­tat nesuficient. O a doua icadea autorisă pe acelaș mi­nistru să intre în negocieri cu casele Krupp și Armstrong, pentru o furnitură de tunuri pentru flota militară. Știrile consulatelor asupra mișcărilor de trupe ce se fac între Van și Erzerum, fac să se presupue că aceste măsuri sunt în­dreptate parte contra violărilor ce se pro­duc la granița persiană și parte pentru a supraveghia o mișcare amenințătoare din partea armenilor rusești. Viena.—H6zboi. Intre insurgenți Se anunță din Cancea lui «Correspondenzi Bureau» că insurgenții districtelor Kissamo și Sphakia se răsboesc între ei. Nu se cu­nosc pagubele suferite. Paris.—Control și învoiala cu creditorii Greciei Se anunță din Atena «Agenției Havas, că comisiunea internațională ar fi elaborat un proiect de control și o învoială financiară cu creditorii Greciei, dar că bazele acestui pro­iect se țin secrete. Comisarii speră că dacă Grecia primește măsurile lor, ea va găsi atunci un împrumut cu 3 lum. la sută. In caz contrar împru­mutul ar deveni problematic. Toată teama de criză ministerială pare în­lăturată, de­oare­ce diferitele partide au decis să sprijine cabinetul actual. Execuția comdițiunilor de împrumut ce­­­rând mai multe săptămâni, se prevede ca Tessan­a nu va fi evacuată de­cât peste câte­va luni. Constan­tinopol.­Semnarea tratatului definitiv de pace Tratatul de pace definitiv s-a semnat: Reteala Căsătoriți pe ziua de 22 Noembrie Gheorghe Cristescu, cu d-ra Maria­nescu; Lazăr V. Niculici, cu d-ra Maria G.; Radu ; Alexandru I. Protopopescu, cu d-ra­ Theodora Constantinescu ; Gheorghe M.­ Grigoropol, cu d-ra Caterina Szues ; Vasile­ I. Stireciu, cu d-ra Ecaterina Popa ; Marini C. State, cu d-ra Leanca Florea; Pavel­ Stănescu, cu d-ra Cleopatra Alexandrescu ;­ Isac Medver, cu d-ra Ressa Lipovici; Con­­­stantin Petrescu, cu d-ra Ecaterina P. Du­l­mitru ; Constantin Gogoașe, cu d-ra Zana-I­sane Grigore ; G. S. N­umitrescu, cu d-ra; Bucura Constantinescu. Mâine Marți 25 Noembre cu­rent, va apare No. 5 din Ziarul Călătoriilor, care se vinde cu 5­ bani în toată țara. STAREA CIVILĂ Pe ziua de 22 Noembrie 1997 Marți 22 adică : Friderich Opler 8 ani, Alec­­­xandru Popescu 54 ani, C-tin Anatascî­ș și trei sferturi de an, Gheorghiu Nae 3 ani, Brancov Lupu 27 luni, Toma Socolesci 48 ani, Gheorgh­e D. Dorobanțu­ 25 ani, Florea 55 ani, Ana D.­ Barbu 30 ani, Zamfir Dobri 1­an și 8 luni,­ Rudolf Rubbeaș 37 ani, Tudor Măcelaru 20 ani,­ Ecaterina Imanoil V. Lueșic 1 an și 9 luni, A­­­nica Moise 55 ani, Iohan Volosca 40 ani, Elena Theodorescu 22 ani, Grigore Gh. Niculai 3 ani,­ Wilhelm Sliesenhozer 10 luni, Gotfried Streit 23 ani, Goman Pontilică 50 ani, Dumitru Stefan­ Sanen 16 ani, Ecateria Lee Zec­ar 20 ani. Declarații de căsătorii Pe ziua de 22 Noembrie Gheorghe Groiloriu, cu d-ra Maria Cos­­tăchescu ; Mihalache Rădulescu, cu d-ra Ana B. P. Brazovici ; Constantin M. Bratu, cu d-ra Luxi­ța I. Theodorescu; Gheorghe I. Iliescu, cu d-ra Elena St. Ștefan ; Stan Marin; Manda Gh. George ; Locot. Gheor­ghe Sorescu , cu d-ra Olimpia Sicu ; Tă­­nase I. Stoica, cu d-ra Iuliă M. Hampt Gheorghe Nicolescu, cu d-ra Ana St. Du­mitru ; Alexandru Paleologu, cu d-ra Eu­­­frosina Nicolau ; Ion Simionescu, cu d-ra­ Ecaterina Rădulescu ; Moise Regh­etera, cu­ d-ra Ernestina Michel. SPECTACOLE TEATRUL NAȚIONAL.—Astă­ seară se va re­­­prezenta pentru a cincea oară «Favorita», operă, în 4 acte și 1 tablou tradusă din franțuzește, de Donizetti. i BERARIA TOMEK. — In fie­care seară debu­tează compania comică italiană Tosi, din care­ face parte și Maria, o copilă de 7 ani, care a repurtat deja succes în România. Da Vidivim și de închiriat UN LOC MARE de peste 10.000 m­. p., lângă gara Filaret, vis-a-vis de fabrica de chibrituri, cu casă, plin­­niță și șoproane pe densul. A se adresa în strada L-ț­i Apos­tol! No. 50. 1144­4 agulistra.viv.v­­­r-v vi -v. 50 Lei recompensă 8 fo­ni av­iind în Strada Lipscani, Mercur CI f­ lux <111 ti iQ Noembrie, un săculeț cu o pungă roșie cu un ceasornic de aur, cu ’ind țiatele M. lî. Se va da 50 lei recompensă cui îl va aduce la adresa: Calea Victoriei 131. 1140 3 ,

Next