Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)
1897-11-25 / nr. 275
Se dă cuvîntul d-lui student Danielopol. — Evreii n’au dreptul să se amestece în treburile țarei noastre, spune d-sa, și dovedesc aceasta nu cu fraze goale, ci cu cartea lor, cu Talmudul. Se luptă prin tot felul de mișelim. Dar nu, orîcât vor lupta cu banii lor, noi vom zdrobi vițelul de aur. ««Evreii ție, continuă d. Danielopol, că învață în școlile noastre și că fac armata. Dar pe câmpiile Bulgariei ei nu s’au luptat, au fost tinichigi și ordonanțe. Venind la Talmud, spune că în el e scris că nu există decât un neam, cel evreesc, cum se poate prin urmare ca să le dăm drepturi? Tot în Talmudul lor se mai spune că cine varsă sângele unui creștin, D-zeu îi iartă păcatele. Vorbind despre țăran, zice că evreii l’au sărăcit și otrăvit. — Ei se laudă, termină d. Danielopol, că sunt în țară de 800 de ani, atât mai rea, că în decursul acestei vremi nu s’au putut asimila, ci au rămas tot evrei, cu limba lor, cu legea lor, cu portul lor. — Românii esclamă terminând d. Danielopol, dați studenților ajutor ca să ve salveze, căci ei sunt copiii noștri, sunt frații voștri ! D. Miculescu, fost președinte al comitetului național studențesc, începe prin cuvintele : Jos jidanii / D-sa spune că în Franța sunt 60,000 de evrei, pe când la noi, o țară mult mai mică, sunt aproape 600,000. D. Miculescu înfierează pe d. deputat Vasile Kogălniceanu, spunând că e cumpărat de evrei. Ei nu luptă contra legei d-în general Berendel, ci pentru dobândirea drepturilor. «Românul însă nu va primi aceasta, termină d. Miculescu, căci prea mult a fost el înșelat de evrei și astăzi neamul românesc vorbește cu vocea suferinței. D. Tamara vorbește de asemenea în contra evreilor, arătând că astăzi pericolul evreesc amenință toate popoarele. Să luptăm dar în contra lor. In Ungaria aț dat mâna cu vrășmașii noștri pentru a împila pe românii de acolo. Atacă pe d. V. Kogălniceanu și propune să se deschidă o listă de subscripție românească pentru ridicarea monumentului lui Mihail Kogălniceanu. D. V. Dumitrescu-Brăila, președintele comitetului național studențesc,spune că evreii n’au pentru ce să ceară drepturi, căci ei n’au luat parte la durerile și suferințele noastre. Să’și dărîme mai întăî templele și sinagogele și după aceea să ceară asimilarea. Ia după aceea cuvîntul d. Brădescu, al douilea delegat din partea studenților din Iași, care spune că mișcarea începută în contra evreilor, este apărarea patriei noastre. Mai vorbește d. Marin Vlădescu, student, și d. Polihroniade, și după aceea se citește următoarea MOȚIUNE Cetățenii Capitale, și studenții universitari români, întruniți în sala Dacia în ziua de 23 Noembrie 1897, față cu tendințele de acaparare a tot ce este românesc, din partea evreilor, socotind, o impasibilitate a noastră ca slăbirea cea mai sigură a naționalităței Române , știind că această slăbire se va reflecta peste tot locul unde trăesc Români ; consideră ca chestiune de cea mai înaltă importanță națională, lupta începută entru apărarea drepturilor strămoșești, și otarăsc . 2) A nu defarma un singur moment până când nu vor, de fapt, stăpâni în casa lor. 2) A se trimite memorii M. S. Pregelui și Corpurilor legiuitoare, pentru a se arăta legitimitatea acțiunii lor. 3) A căuta să se unească toți Românii într’o Ligă Antisemită și 4) Obligă pe studenți a aduce la îndeplinire hotărîrile luate în această întrunire. După citirea moțiunei, președintele întrunire! roagă poporul să se împrăștie în cea mai mare liniște. Un român mort Abia termină de vorbit președintele întrunire!, și d. Camil Dumitrescu veni cu o telegramă și anunță mulțime! că evreii din calea Văcărești au bătut pe un român până l’au omorît. Sute de voci strigară atunci: «— Să-î omorîm și noi ! !» In strada Patriei Mulțimea de mii de oameni, eșind din sala Dacia, se îndreptă într’o învălmășeală de nedescris spre strada Patria. Un pluton de geandarmî pedeștri trecu printre manifestanți. Sergenții de stradă furnicați în toate părțile. Mulțimea, intrând în strada Patria, a început să spargă geamurile, să rupă obloanele de la prăvăliile evreești și să devasteze peste tot, în Calea Văcărești De aci, miile de oameni se îndreaptară spre calea Văcărești. Deodată se aude o duruitură de ciomege și geamurile de la prăvăliile evreești, precum și firmele sbor în toate părțile. Intr’un colț fațada unei antiquării de cărți este dărâmată la pământ. O pîine de pietre pornește de asemeni in spre etajele de sus. Se aud țipete și panica e de nedescris. Abia mulțimea înaintează încă puțin pe calea Văcărești, și deodată se aud mai multe focuri de revolver. Evreii de acolo, văzând miile de oameni, au tras focuri în aer. O parte dintre manifestanți, crezând că este armata care trage cu puștile, o ia la fugă înapoi..Se produce atunci o mare învălmășeală. Oamenii cad unii peste alții, mulți sunt călcați în picioare, un student a fost chiar, după cum s’a svorit, foarte grav rănit. In vremea asta vine o altă grămadă de lume, care mărește rîndurile celor dintîi. Se aud strigăte cari fac să răsune aerul : «Înainte băețî!» muiu devastări Mai mult ca. cinci mii de oameni înaintează pe calea Văcărești, spărgând geamurile, dărâmînd firmele și devastând toate prăvăliile. Mărfurile erau aruncate în mijlocul stradei. Când totul era distrus, miile de oameni se întorc înapoi. In Stil. Sf. Vineri Din calea Văcărești manifestanții se întorc în strada Sf. Vineri. Prăvăliile evreești sunt și aci devastate. Ploaie de pietre se vede în aer și geamurile de la etajele de sus sbor în toate părțile. Nici o figură evreiască nu se vede pe acolo. Din când în când se aude câte un țipăt. Se crede că pietrele asvârlite au lovit pe cineva, pe jos se aud strigăte zgomotoase : «os jidanii! Și piară jidanii!» In strada Lipscani Miile de oameni, cu bețe, cu ciomege și cu fiare rupte de la magazine, înaintează pe strada Lipscani. Aci devastările continuă. Mulțimea ridică obloanele cari erau lăsate, sparge geamurile, unii intră în prăvălii și aruncă mărfurile în stradă. Geamurile de la etajele de sus sunt de asemenea sparte. Armata Plutoanele de jandarmi pedeștri și călări nefiind suficiente ca să respingă mulțimea care se împrăștiase prin diferite strade spărgând și devastând prăvăliile, s'a scos armata pe strade. Roșiorii, cu săbiile scoase, șarjează în toate părțile. Pe jos pe strade nu sunt decât geamuri sparte, încât abia poți să mai treci. La Templu In fuga mulțimea înspre strada Lipscani, vreo câteva sute de oameni au intrat in templul israelit, unde au spart geamurile și au devastat. Armata sosind la moment, a împrăștiat pe manifestanți. Mai multe sinagoge au fost de asemeni devastate. La «Lumea Nouă» Localul ziarului «Lumea Nouă» a fost de asemenea înconjurat de poliție, iar porțile din față au fost închise. Sus în club, mai multe sute de socialiști aveau revolverele la ei spre a se apăra. In hala vechiturilor Când manifestanții s’au întors din calea Văcărești, s’au oprit un moment în hala vechiturilor și au început să dea cu pietre în geamuri. De asemenea geamurile de la ușa din față au fost sparte și de aci mulțimea a aruncat cu pietre înăuntru, stricând mobilele și spărgând oglinzele. Câțiva au început să strige: «Nu dați me, că e casa primăriei», manifestanții n’au ținut însă nici o socoteală și au continuat înainte cu bombardarea de pietre. La Cafeneaua Națională Venind din strada Șelari, o grupă de mai multe sute de oameni au trecut prin strada Doamnei și aci au spart geamurile de la Cafeneaua Națională. Câteva pietre au căzut înăuntrul cafenelei. Numai decât cei cari se aflau acolo au fugit afară pe din dos, astfel că peste câteva minute cafeneaua era goală. Un măcelar rănit de moarte Am spus mai sus că pe când se citea moțiunea la Dacia, studentul Camil Demetrescu veni cu o telegramă în mână, anunțând că evreii din calea Văcărești au omorât pe un român. Ce se întâmplase ? Un mare număr de evrei au sărit asupra câtorva români cari treceau pe acolo și au început să-i lovească cu ciomegele. Unul din acești evrei a lovit pe un măcelar român cu un drug de fier, spărgându-i capul în trei părți. Scăldat în sânge, măcelarul căzuia pământ în nesimțire. El a fost dus numaidecât la spitalul Xenocrat. La teatrul Hugo Mai multe sute de manifestanți trecând prin fața teatrului Hugo, au spart toate geamurile din strada Karageorgevici. Seara, când trebuia să aibă loc spectacolul, toate ferestrele au trebuit să fie lipite cu carton, pentru a nu străbate vântul înăuntru. Arestările Până aseară, la orele 10, s’au făcut numai la poliție peste două sute de arestări. Secțiile de prin părțile unde au avut loc ciocnirile, sunt de asemeni pline de arestanți. La orele 7 seara, d. prim-procuror Sărățeanu a venit la poliție și a luat interogatoriul mai multora dintre deținuți. Se zice că unii din ei au făcut declarații foarte grave. Printre cei arestați sunt atât români cât și evrei. Legaturile străine Manifestanții, în furia lor, au devastat și prăvăliile multor străini supuși, precum și a câtorva români. Străinii s’au dus imediat la consulatele lor respective și s’au plâns, zicând că nu sunt siguri de averea și viața lor. Legațiunile au intervenit atunci pe lângă președintele consiliului de miniștri, arătând plângerile și pretențiunile supușilor lor cari au fost devastați. Rîîși îs tiUiî «le interne In poliția __ D. Sturdza a chemat numai decât pe d. Ferichide și i-a cerut explicațiuni. De la președintele consiliului, ministrul de interne a venit la poliția capitalei, unde în acel moment n’a găsit decât pe. d. comisar Brăiloiu, care a dat câteva detalii asupra celor întâmplate în calea Văcărești, zicând că chiar d-sa a fost lovit de mai mulți evrei. Consiliul de miniștri In urma celor întâmplate, miniștrii cari se află în Capitală, s’au întrunit în consiliu aproape o oră. L_a poliția Capitalei In tot timpul noptea s’au făcut arestări la poliție. S’a făcut o denunțare că un măcelar evreu din calea Văcărești a eșit afară cu toporul în mână. S’a dat ordin ca el să fie arestat, măcelarul n’a putut fi însă găsit acasă și s’a postat la poarta casei lui un sergent de stradă, cu ordin de a-l aresta îndată ce se va ivi. .Poliția a funcționat în tot timpul noptei. Comisarii și sub-comisarii au fost de asemenea la posturile lor până dimineața. La Ceainăria Singer Această cafenea-ceainărie, din calea Văcărești, peste drum de spitalul Xenocrat, a fost devastată cu totul. Geamuri, uși, scaune, oglinzi, toate au fost sfărîmate. Tot din această ceainărie se afirmă că s’a tras un foc de revolver și s’a aruncat cu apă fiartă. In momentul devastărei se aflau aci aproape o sută de evrei. Ni s’a spus, că în calea Văcărești erau strînși peste 2000 de evrei, împărțiți în grupuri-grupurî, hotărîțî ca să reziste manifestanților. Magazinele devastate Numărul magazinelor devastate se ridică la mai multe sute. Din aci numai o parte din ele și unde pagubele cauzate sunt mai mari. In strada Lipscani s’au devastat următoarele magazine : «Au bon gofit» toate geamurile din față au fost sfărâmate. «La gherghef» s’au stricat obloanele, ușile și s’au luat toate obiectele care se găseau în galantar. Apoi s’au devastat în rând prăvăliile: I. Steiner, pălărier ; La global Verde ; Filip Haas, magazin de covoare ; casa de schimb Fermo Fiu; magazinul Poloni ; casa de schimb Finkestein ; casa de schimb Eftimiu ; casa de schimb Moroianu; cratoria Davidovici ; casa de schimb Toma Taciu ; magazinul de stofe Grün, acesta e supus austro-ungar ; hăinăria de dame, «La Parisiana» ; «La Regina Natalia», magazin cu haine pentru dame ; La Pomii de aur ; La Africana ; La Fedora, magazin de mode ; La dama de modă ; La Elefantul de aur, magazin de mode ; La porumbelul de aur, ceaprăzărie ; La globul albastru ; La dorul Reginei; La Pigmalion , magazinul de moda Aneta ; la Ducipal ; magazinul de postăvărie Frații Assan; magazinul de lingerie I. Pascu ; La Govoru Roșu ; La Papagal ; La Valiza ; G. Breyer, magazin de postavuri ; La umbrela modernă; La mireasa , casa de schimb Lindenberg; La Franceza, magazin de rochii ; Emilia Thal, magazin de mode; La Mascota ; La gustul Parizian, etc. In strada Carol s’au devastat următoarele prăvălii: Magazinul de culore Nr. 27 ; Marele magazin de Mobile ; Jacobson, ceasornicar , magazinul de pălărie de haine Nr. 3; Angel Bruno, magazin de mobile; La Confiența, magazin de haine; La Cavalerul englez, magazin de haine ; Kernici fiul, gravor; Weisblud, magazin de mobile. Aci s’au spart și toate geamurile de la etajul de sus ; pagubile sunt, foarte mari. Roemer, magazin de rame ; Goldstein, croitorie ; La înger, magazin de încălțăminte; Curierul de Lyon, magazin de lingerie ; Ressel, magazin de mașine de cusut și de velocipede; Oehlberg, magazin de mobile; La palatul regal, magazin de ghete ; Hornfeld, postăvărie, etc., etc. In strada Șelari s’au devastat prăvăliile : Iancu Constantinescu, magazin de haine ; Rozenbach, magazin de umbrele; Davidovici, magazin de haine; Tipografia centrală ; La tunul de aur, magazin de haine ; La bazarul Italiei, magazin de haine ; La cavalerul de modă, etc. etc. In strada Gabroveni s’au devastat: Tipografia Klein, Bazarul de mobile din România și altele. In calea Victoriei s’au devastat: magazinul de florărie Prózak; magazinul de ceaiu Popoff; magazinul de mode al d-nei Amelia Carré ; croitoria Th. Gentleman, etc. In strada Decebal s’au devastat următoarele prăvălii: Croitoria Solomonovicî ; Frații Finkelștein; Croitoria universală Leon Rosmarin, etc. S’au mai spart geamurile de la casele d-lor dr. Codreanu, dr. Iaslovicî, de la magazinul Feldman și în general de la toate etajele de sus locuite de evrei, în stradele arătate până acum. Panica a de nedescris panica care a domnit în Capitală printre populația evreiască. Seara, când manifestanții au fost împrăștiați și tot orașul ocupat militărește, evreii s-au întors la prăvăliile lor. Atunci văzând prada și ruina, mulți din ei au început să plângă. Prin calea Văcărești mai cu seamă, unde n’a rămas o prăvălie nedevastată, jalea era foarte mare.* ¥ ¥ Măcelarul român care a fost lovit în cap și despre care nu se știe dacă va scăpa cu viață, se numește Dumitru Popescu și locuește în strada Sabinelor Nr. 27. D. Banu, economul spitalului Xenocrat, a telegrafiat numaidecât nevestei sale, care a venit să -l vadă.* ¥ ¥ Până noaptea târziu, mii de curioși circulă în toate părțile, spre a vedea magazinele devastate cari sunt păzite de jandarmi pedeștri. Pagubele se ridică la mai multe sute de mii de lei.* ¥ ¥ Terminând, trebue să spunem că printre manifestanți nu s’a văzut nici un student. Printre casele din strada Sf. Vineri, la cari s’au spart geamurile, este și aceea în care locuește de general Candiano Popescu. La poliție se află depozite mari de tot felul de mărfuri, găsite pe la diferiți devastatori. Omega. ♦ Comisiunea loteriilor, întrunindu-se săptămâna trecută, a ordonat mandatarea tuturor biletelor câștigătoare din loteria funcționarilor publici, ce au mai fost presentate la plată. Biletul care a câștigat lotul de 20.000 lei nu a fost încă presentat la plată , probabil că a fost perdut. ♦ D. G. Exarcu, președintele Atheneului Român, a cedat profesorilor secundari o sală din apartamentele Ateneului, în care membrii corpului didactic secundar să-și instaleze societatea. D. Exarcu le-a pus la dispoziție și biblioteca Ateneului. ♦ Serviciul studiilor C. F. R. a început să studieze chestiunea construirea unei linii ferate, care să lege Constanța cu Tulcea și de acolo cu Sulina. De asemenea s-au început lucrările preliminare pentru construirea unei șosele care să lege Tulcea cu Sulina. ♦ La concursul ținut, la direcția generală sanitară, pentru acordarea concesiunilor de deschideri de nou farmacii, au reușit următorii candidați : St. Orezeanu, I. Faltis, S. Cerkez, A. Cornelson, N. Dascăl, A. Săteanu, D. Neniță, I. Gurelescu și F. Ioachimovici. ^ Primăria din Slatina face acuma experiențe pentru alimentarea orașului cu apă subterană din Albia Oltului. Se știe că consiliul comunal din Slatina a votat un credit de 500.000 lei, atât pentru alimentarea orașului cu apă, cât și pentru iluminarea lui cu electricitate. Consiliul sanitar superior va avea a se pronunța în curând asupra proiectului de alimentare cu apă a orașului Slatina. ♦ Se zice că liberalii din Brăila vor susține candidatura d-lui Basarabeanu la scaunul de deputat, devenit vacant, prin numirea d-lui C. Vasilescu ca prefect. ♦ Corespondentul nostru din Brăila ne scrie că din port pleacă zilnic între 6—10 vapoare încărcate, cea mai mare parte englezești. In port staționează acum și încarcă marfă peste 30 de vapoare. Majoritatea vapoarelor pleacă la Anvers și Rotterdam. Vaporul nostru «București» a sosit la Băila încărcat cu cărbuni. ♦ Prezidentul senatului, d. N. Gane, a sosit Sâmbătă în Iași. D. Gane a convocat consilierii, în ședință intimă, pentru ieri duminică, ora 2, în scop de a se consfătui dacă mai poate continua sau nu de a păstra demnitatea de primar. Seara d. Gane a plecat pentru capitală. ♦ La înmormântarea regretatului profesor din Iași Miron Pompiliu, care s’a sinucis, a participat un public numeros. La cimitir au vorbit d-nn director Hurmuzescu, Pericle Popescu profesor, un elev, Pașcanu, și din partea grupului literar Junimea d-l A. C. Guza. ♦ D-na Elena M. Iatropol, soția sinucisului cu acelaș nume, fost intendent al Palatului de Justiție din Craiova, ne scrie că nu se oferise nici o slujbă soțului sau în locul celei de intendent, din care i se ceruse demisia. Perspectiva unei mizerii desăvârșite a făcut pe nefericitul Iatropol să ia funesta hotărâre de a-și pune capăt zilelor, fapt relatat pe larg într’unul din numerele noastre trecute. O Eri s’a făcut inaugurarea liniei ferate Pitești-Curtea de Argeș. ♦ La tragerea locurilor otomane ce a avut loc la 1 Decembrie st. nou la Constantinopol, Nr. 823.671 a câștigat 600.000 de lei, No. 398.262, 60.000 de lei și numerele 1018.174, și 1,238.505 au câștigat câte 200.000 de lei. Zilele acestea vom publica și lista complectă a trigerei. Citiți pe pagina 4-a anunțul: De necrezut, Obiecte și 8 Calendare și la Veneția și Viena gratis la abonații ziarului Universul. Pucurile de revolver INFORMAȚIUNI ♦ Ministerul de interne, printr-un ordin circular, a atras din nou atențiunea d-lor prefecți de județe să se ocupe de aproape cu asanarea localităților băltoase. Pentru studiul lucrărilor de executat li se pune în vedere d-lor prefecți să utilizeze timpul de iarnă, când inginerii sunt mai puțin ocupați. ♦ Baronul de Bourgingnon a fost numit guvernator al Bucovinei în locul contelui Goess, transferat la Tirol. LMI Manifestația Galați IN CONTRA EVREILOR întrunirea evreilor.—Manifestația pe strade. —Bătaia.—Sinagogele devastate Astă-noapte, la orele 2, am primit următoarea telegramă de la corespondentul nostru din Galați: «Astăzi evreii rezerviști voind să fie întrunire în sala Garpațiî, au fost puși pe goană de un mare număr de elevi ai liceului și de mai mulți lucrători din port. Evreii s’au îndreptat atunci spre clubul muncitorilor, pentru a ’și ține întrunirea, dar au fost goniți și de acolo. S’a încins apoi o mare bătie. Manifestanții au parcurs mai multe strade strigând : Jos jidanii ! Mai multe cafenele au fost devastate și s’au spart geamurile de la casele locuite de evrei. întreg orașul este în fierbere. «La orele și noaptea scandalurile continuă încă, luând proporții din ce în ce mai mari. Domnește o mare agitație. Gete de manifestanți cutreeră cartierele’ evreești, făcând demonstrațiuni. S’au devastat două sinagoge. Populația evreească e consternată». — Domnule Tronescu, am un băiat și aș vrea să ți-l dau d-lale să’l înveți arta sculpturei. — Și cum (ocmai sculptura? are talent la această artă ? — Da, d-le Tronescu, să vezi d-ta, câteodată trec și opt zile fără ca băiatul meu sa mănânce... 3a*ossiO TaiH»»a*Ei ® BB și — 22 Noembrie 1897 — Praga.— Situația în Praga Noaptea și dimineața s’au petrecut în mod liniștit. — In câteva orașe din provincie s’au semnalat demonstrațiuni. — In mai multe localități s’au spart geamuri, dar nu e de semnalat nici un conflict serios. Marți, 25 Noembrie (7) Decembrie 1897. Liniștea este perfectă atât aci cât și în provincie; nu este de semnalat nici un incident mai însemnat. Constantinopol.— Secret asupra negocierilor insulei Creta Întrunirea ambasadorilor a decis să păstreze secretul asupra negocierilor privitoare la insula Creta. Constantinopol.— împrumutul turcesc. —Tunuri pentru flota militară. Oradea imperială a plcrisă pe ministrul marinei să negocieze un împrumut de 500.000 lire pentru a ridica societatea de navigațiune «Maisouse», al cărei material s’a arătat nesuficient. O a doua icadea autorisă pe acelaș ministru să intre în negocieri cu casele Krupp și Armstrong, pentru o furnitură de tunuri pentru flota militară. Știrile consulatelor asupra mișcărilor de trupe ce se fac între Van și Erzerum, fac să se presupue că aceste măsuri sunt îndreptate parte contra violărilor ce se produc la granița persiană și parte pentru a supraveghia o mișcare amenințătoare din partea armenilor rusești. Viena.—H6zboi. Intre insurgenți Se anunță din Cancea lui «Correspondenzi Bureau» că insurgenții districtelor Kissamo și Sphakia se răsboesc între ei. Nu se cunosc pagubele suferite. Paris.—Control și învoiala cu creditorii Greciei Se anunță din Atena «Agenției Havas, că comisiunea internațională ar fi elaborat un proiect de control și o învoială financiară cu creditorii Greciei, dar că bazele acestui proiect se țin secrete. Comisarii speră că dacă Grecia primește măsurile lor, ea va găsi atunci un împrumut cu 3 lum. la sută. In caz contrar împrumutul ar deveni problematic. Toată teama de criză ministerială pare înlăturată, deoarece diferitele partide au decis să sprijine cabinetul actual. Execuția comdițiunilor de împrumut cerând mai multe săptămâni, se prevede ca Tessana nu va fi evacuată decât peste câteva luni. Constantinopol.Semnarea tratatului definitiv de pace Tratatul de pace definitiv s-a semnat: Reteala Căsătoriți pe ziua de 22 Noembrie Gheorghe Cristescu, cu d-ra Marianescu; Lazăr V. Niculici, cu d-ra Maria G.; Radu ; Alexandru I. Protopopescu, cu d-ra Theodora Constantinescu ; Gheorghe M. Grigoropol, cu d-ra Caterina Szues ; Vasile I. Stireciu, cu d-ra Ecaterina Popa ; Marini C. State, cu d-ra Leanca Florea; Pavel Stănescu, cu d-ra Cleopatra Alexandrescu ; Isac Medver, cu d-ra Ressa Lipovici; Constantin Petrescu, cu d-ra Ecaterina P. Dulmitru ; Constantin Gogoașe, cu d-ra Zana-Isane Grigore ; G. S. Numitrescu, cu d-ra; Bucura Constantinescu. Mâine Marți 25 Noembre curent, va apare No. 5 din Ziarul Călătoriilor, care se vinde cu 5 bani în toată țara. STAREA CIVILĂ Pe ziua de 22 Noembrie 1997 Marți 22 adică : Friderich Opler 8 ani, Alecxandru Popescu 54 ani, C-tin Anatascîș și trei sferturi de an, Gheorghiu Nae 3 ani, Brancov Lupu 27 luni, Toma Socolesci 48 ani, Gheorghe D. Dorobanțu 25 ani, Florea 55 ani, Ana D. Barbu 30 ani, Zamfir Dobri 1an și 8 luni, Rudolf Rubbeaș 37 ani, Tudor Măcelaru 20 ani, Ecaterina Imanoil V. Lueșic 1 an și 9 luni, Anica Moise 55 ani, Iohan Volosca 40 ani, Elena Theodorescu 22 ani, Grigore Gh. Niculai 3 ani, Wilhelm Sliesenhozer 10 luni, Gotfried Streit 23 ani, Goman Pontilică 50 ani, Dumitru Stefan Sanen 16 ani, Ecateria Lee Zecar 20 ani. Declarații de căsătorii Pe ziua de 22 Noembrie Gheorghe Groiloriu, cu d-ra Maria Costăchescu ; Mihalache Rădulescu, cu d-ra Ana B. P. Brazovici ; Constantin M. Bratu, cu d-ra Luxița I. Theodorescu; Gheorghe I. Iliescu, cu d-ra Elena St. Ștefan ; Stan Marin; Manda Gh. George ; Locot. Gheorghe Sorescu , cu d-ra Olimpia Sicu ; Tănase I. Stoica, cu d-ra Iuliă M. Hampt Gheorghe Nicolescu, cu d-ra Ana St. Dumitru ; Alexandru Paleologu, cu d-ra Eufrosina Nicolau ; Ion Simionescu, cu d-ra Ecaterina Rădulescu ; Moise Reghetera, cu d-ra Ernestina Michel. SPECTACOLE TEATRUL NAȚIONAL.—Astă seară se va reprezenta pentru a cincea oară «Favorita», operă, în 4 acte și 1 tablou tradusă din franțuzește, de Donizetti. i BERARIA TOMEK. — In fiecare seară debutează compania comică italiană Tosi, din care face parte și Maria, o copilă de 7 ani, care a repurtat deja succes în România. Da Vidivim și de închiriat UN LOC MARE de peste 10.000 m. p., lângă gara Filaret, vis-a-vis de fabrica de chibrituri, cu casă, plinniță și șoproane pe densul. A se adresa în strada L-ți Apostol! No. 50. 11444 agulistra.viv.vr-v vi -v. 50 Lei recompensă 8 foni aviind în Strada Lipscani, Mercur CI f lux <111 ti iQ Noembrie, un săculeț cu o pungă roșie cu un ceasornic de aur, cu ’ind țiatele M. lî. Se va da 50 lei recompensă cui îl va aduce la adresa: Calea Victoriei 131. 1140 3 ,