Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)

1897-11-26 / nr. 276

ßffister wîilor Iert am vorbit pe larg asupra celor pe­trecute Duminecă în Capitală , azi mai dăm următoarele amănunte : nituiții La spitalul Caritas.­—Butea Spiridon, din str. Gura­ Lupului, are capul spart ; Simon Hosen­thal, din calea Moșilor 356, are ca­pul spart și o coastă ruptă ; Hahn,­ Frankel din str. Bravilor 14, lovit la sprâncene, la ochi și la nas ; Abram Rosenzweig din str. Turturele 14, are o tăptură profundă la față, ochiul drept umilul; Natan Hornstein, Dudești '66, răni grave, la frunte și la nas ; Sender Taler, Văcărești 11, pe când voia să închidă obloanele, a fost lovit la ureche și trântit jos. La farmacia Fabini s’au făcut foarte multe pansamente. Asemenea și la sub-chirurgul Otto Meyer. La spitalul­ Călin.—Dumitru Ghiu are capul spart; Filimon capul spart și sgârie­­turi la nas ; Ștefan Mihailescu cu plagă în regiunea tatracherei anatomice, la mâna cea dreaptă, Goslică Andreescu plagă la frunte. * ¥ ¥ In urma tu­lburărilor întâmplate arată-erî, studențimea universitară s’a întrunit și a for­mulat, următoarea­ declaraț­iune : «In urma ,întrunire! de la Dacia, întâm­­plându-se oflroieari­.neorân.dueii.noi, studenții­ universitari, în numele­ tuturor studenților cari au luat parte la această întrunire, de­clarăm : «Că nu suntem câtuși de puțin ameste­cați în aceste neorândueli și­ acest lucru se probează până la evidență, atât­ prin faptul ca.­ neoranduelile începuseră­ deja în timpul când­­ stud­enții erau în sala, cât­ și prin­ în­demnul făcut de toți oratorii ca publicul să se risipească­ ih liniște». (ss) Dem. G. Danielopolu, V. Miculescu, V. Dumitrescu-Braila, G. Tamara,, G. Da­­nielopolu, L Gh­eorghiade, G. Iorgala, M. Vlădescu,, Brăescu (Iași), Vulturescu I. * * ¥ D. Staub J.SIS13.1³ poliției pen­­­tru a­ cer« lă­muriri ' —J-V Í-*1' ‘ ** ; reÜ.Vv . D. V. Kogălniceanu­, simțindu-se atins de discursurile de eră ale studenților Tamara și V. Miculescu, a Li’imis acestora martori. *» D.. general Vlădescu, prefectul Palatului, a colindat dri dimineață toate stradele pe unde a trecut­ manifestația de alaltă-aseară și a luat numele maii multor prăvălii, de­vastate. ¹•»­­ • Puțin în momentul citici scrii­em aceste­­ rînduri­, starea sănătății măcelarului Cons­tantin Popescu, care se­ află internat’ la­­ spi­talul Xenocrat, o, tot gravă. Totuși se crede că el va­ scăpa cu viață». . »V .• Printre românii radii, este:­ și­ un anume Dumitru Voicu, din strada Balixart No. 3. EL a fost transportat la spitalul Filantropia, fv­ind, grav rănit la cap de, către, evreul Insei. Slinfeld, tot din aceiași stradă. OlMsigU, Ziua tip ieri Toate prăvăliile e­vreești din stradele Ca­rol, Șelari, Lipscani, Smârdan etc., sunt închise de frica unei noul devastări. Negustorii așteaptă din moment în mo­ment să fie atacați și prăvăliile lor devas­tate. Ei n’au nici o încredere în paza poli­ției. Agitația e mare în tot orașul. Mici t­reă­­orări au­ avut loc, în piața S­f. Anton, calea Vă­cărei­ și Dudești. Două evrei au fost bătuți, nu însă în mod grav. Toți are­stații de la poliție vor fi trimiși azi dimineață la­ parchet. Printre măcelării din Hală e o agitație co­losală. Parte din ei au­ pornit în corpore pe strade.» ¥ ¥’ Eri dîrameața, mai­ multe sute de curioși veniți de prin toate mahalale, au­ intrat în strada Lipscani, ca­ să­ vadă prăvăliile de­vastate. Odată c­u aceasta, se răspândi. însă sgo­­motul că vine și populația din Dealul Spi­rea, ca­ să­ devasteze,din­ nou. Știrea­ aceasta trecu, din gură în gură și pretutindeni nu auzeai de­cât cuvintele , vine ! vine.! Comercianții. evre­ii speriați,­­ lăsară numai­de­cât obloanele, ast­fel că pe la orele 10 nici un magazin evreesc nu se­ afla deschis. Tot zgomotul răspândit, nu era însă­ de­cât o farsă. * ¥ D. Aurelian a vizitat era mai multe strada în cari s’au devastat prăvăliile. + Comitetul național și’comittetul asociației generale a studenților au fost invitați să se­ prezinte, ez­­ la 5’ ore, înaintea recto­rului. *■ Um mare număr­ de indivizi ca­ri au­ fost arestați erî­ seară­ de poliție au­ fost înaintați parchetului. Un secretar al legaliei franceze, a vizitat era­ dimineață,magazinul!«Au bon gout», spre aș constata cele întâmplate. Patronii acestui magazin sunt evrei supuși francezi. * Mai­ mulți­ supuși străini au­ raportat' le­ga­ți­uni­lor lor respectivei pagubele ce «a suferit;* ¥ . D. Staub, consul general­ al confederației evețlei, a vizitat­ cele trKle prăvălii de su­puși elvețieni, ale căror geamuri au fost sparte; Azi, .Mariit S5. Necembrie curent, a apăs­­ut No. », din­­ ZIARUL CALETORIILOR — 15 bani­ exemplamr in toată țara Din Austria (Corespondența part. a ziarului «Universul») Viena 22 Noembrie. TuHbiivärüc dia Braga După ce în Praga și alte orașe ale Boe­­miei, doue zile d­a­ rîndul plebea a devas­tat prăvăliile­ și casele germanilor, și evrei­lor aruncând­ în stradă, mărfurile, după ce s’au dărâmat chiar casele particulare, și in­stitutele, s’a preciam­at starea de asediu, după cum v’am comunicat deja. Pentru potolirea tulburătorilor s’au luat și alte măsuri, excepționale,­ între cari aceea ,a­ ehhe­m­­area călăului Boem­iei la tribunalul, din Praga unde a avut mai multe consfătuiri cu președintele, a înălțărei unei spânzurători la marginea orașului Praga, etc. Cu toate astea incidentele tulburătoare nu se sfîrșesc. Ast­fel, așeară pe la 9 ore, una din nu­meroasele patrula, cari circulă prin Praga, în scopul menținerea ordinei, trecea, pe­ strada Bre­m­le, când de o dată se auzi o de­tunătură și­ ofițerul care comanda patrula auzi un glonte trecând chiar pe­ lângă ca­pul seif. Ofițerul opri îndată patrula și comandă la doi oameni să tragă asupra casei de unde venise glontele, și anume asupra unei fe­restre din catul al treilea, unde se vedea lumină, și apoi într’o altă fereastră care se deschisese îndată după tragerea primelor focuri. Din fericire, jil a­ fost nimeni rănit, de toate focurile astea. Ofițerul și soldații au năvălit apoi în acea casă și au făcut o cercetare amănunțită, sculând pe toți din somn ; dînșii au arestat trei oameni, ducendu-i în cămașă la poliție. In cursul aceleiași nopți, au­­ fost predate justiției alte 67 de persoane acuzate pentru tulburări. Tot ieri, la Braunau, s’au­ adunat vr.’o mie de germani și au, spart, ferestrele de la pră­văliile­ și casele ceohilor. La Königgrätz s’au petrecut, tot ieri,, de­monstrații anti-semite. Wo 80 de persoane au străbătut orașul și au bătut teribil pe evrei, au dat jos toate firmele germanilor și evreilor scrise în nemțește, s’a constatat că aci turburătorii erau toți beți; cum a sosit armata, cel dintâiu lucru ce a făcut a fost să închidă cârciumele. In același timp s’au pus la bariere soldați ca să nu lase nici un strein să intre în oraș, că­ o­ mare parte din turburători erau țărani d’afară. Intr’o ședință a consiliului comunal din Praga, un consilier' a'intaebat' dacă comuna va plăti despăgubiri pentru stricăciunile făcute de tulburători. •—După părerea mea, a răspuns prima­rul, comuna nu poate fi obligată la nici o despăgubire, de­oare­ce nu s’a primit pro­punerea ei d­’a se menține ordinea, ba încă nici n’a fost pusă în cunoștință despre mă­surile­ militare ce se luaseră. Panica, ce a cuprins populația germană nu numai că nu s’a potolit, dar a sporit , ieri toți proprietarii germani din Praga au stat toată, ziua la poliție în scop d’a li se da soldați pentru siguranța averei și­ per­soanei­ lor. 1 — 2 Rfe Peaga se află­ acum 25­ de batalioane și 7 escadroane ; totuși ele nu sunt­ de ajuns pentru a satisface toate cererile. Tot astă-noapte s-au împărțit în Praga sute de foi volante prin cari ceh­ii sunt in­­tărîtațî contra germanilor. Va tot cursul nopții cete de ceehî au­ stat­­ aproape de gară, păndind pe cei cari soseau,­­ cu trenul. Dînșiî îî întrebau­ în, limba «radio , și, dacă­, călătorii răspundeau nemțește, îî eram îndată la biitac. 1 Otelurile, teatrele și­ toate localurile pu­blice sunt, goale ; femeile­ germane nu mai­­ îndrăznesc să­ iasă pa .strada. La Berlun, tulburările au fost organizate: • pe față la otelul «Steaua Albastră» de mai­ mulți lined cedri. Când: s’ă spus oameni­lor de rând că le e permis in acea zi să • fure tot, ce, vor, putea, dânșii, s’au dat gata­­ să dărâme orî­ce- și­ să bată pe ori­cine­. Cortegiul, la plecare,, a­ intonat cântece naționale; pe la 8 ore s’a început prădă­­iciunea.. prăvăliilor și oaselor evreești; în numeroasele mori din Berlun s’au tăiat toți sacii cu grâu și grâul a fost luat de cetățenii tulburători și dus la casele lor. S'au spart ferestrele și la multe case d’ale cec­ilor pe cari mulțimea le credea evrei. In cursul operației mai mulți inși au stri­gat turburătorilor: «Intonați: cântecul lucrătorilor pentru ca să vie și social-democrații să ne ajute la prădări».. S’a intonat cântecul lucrătorilor, dar so­cialiștii’n’au luat parte la turburări. Hub.». UM PRO’VE’BR­IVE ZI Nimeni nu poate conta pa ziua de mâine. ____ ___ (Românesc). I sat é mp­lat­a*! Plîanierea unui pangaș la fun­­d­ătura Gi-’osăvoșii.— Ieri’a fost­ prins in­ Fundă Lunaa Grozăvești individul Dumitru Ion, care acum cât­va timp a furat prin sparger­e, din comuna Afumați mai multe­­ obiecte. Tâlharul a fost prins, și denunțat, de pri­marul comunei, care­ l’a urmărit până în capitală. El a­ fost înaintat de secția respectivă po­liției, care la rândul ei l’a înaintat, parche­tului. ȚÂlil Un nebun incerb­iior.—Iacob Zidaru e un nenorocit, locuitor din cătuna Hreațca,­­comuna­ Bleșești, jud. Suceava. EL suferea de mai mult timp de pelagră, din care cauză, zilele trecute, a fost lovit de alienație min­tală. In nebunia lui, nenorocitul a eșit afară și a ars cu desăvârșire împreună cu o clae d­e fiu­. Nebunul a plecat după aceea să dea foc și la alte case, dar a fost prins de lo­cuitorii satului și legat. Culma din com­una Miculeșufl— Fata Maria Ion, din comuna Bărculești, județul Argeș, pe când se afla la­ horă, a fost împușcată din descărcătura unui pistol. Pistolul a explodat și o bucată din țeava a rănit pe față, care în urma acestei răni a încetat­ din viață. Tinerul care­ a dat eu pistolul se­ numește­ Ion Tom­a și e arestat. Incendii.­Casa primarului Ghir­on, din comuna Gopou, județul Iași, a ars cu toate dependințele ei. Focul a fost pus de niște hoți cari voiam să-l prade. ««rea« In comuna Drăgănești, județul Su­ceava, mai mulți hoți au dat foc la niște ogrezi, de pleavă, ale d-lui N. Teodorel. Totul era asigurat la Dacia-România pen­tru suma de 4.080. In curtea d-lui Balică din comuna Faraoanele, jud. Râmnicu-Sărat, a isbucnit un incendiu care a consumat o cramă, trei stoguri de­ coconi de porumb,, causând pa­­gube de peste 1.000 de lei.._____________ Știri din străinatate Din Nyíregyháza se telegrafiază că popo­rul din comuna­ Nyírbatka, agitat de con­­ducătorii socialiști, a isbucnit­ și s’a ridicat să facă tulburări contra stăpânirii, nemulțu­mit de oblăduirea ei. Mișcarea n’a putut însă să ia întinderi mai mari, căci geandarme­­ria, chemată telegrafic de la Nyíregyháza. Miercuri, 26 Noembrie­ (8) Decembrie 1897. iste, é to Bftfti»,. ai sabutei » face Uf Din Făgăraș se vestește că între miliția. :de acolo a isbucnit tofos. Opt. soldați s­'ufi­­ bolnăvit deodată. S’a­ oprit întrebuințarea­­ apei din cetate. ■M I ¥,"■ " Rlegele Alexandru. all Septieí a­dfectanții ar­­­geniului bulgar din Belgrad, că se va con­sidera ca* personal, ofensat în caz când prin*­­lui Ferdinand,­ al Bulgariesi^, primind, invitația călugărilor de­ la mânăstirea sârbească. Mi­­lendăr, va vizita, aveaaln mănăstire. i­ Două personagii, m­aâte, tur, englez și un francez s’au încercat a face pe­ Papa, să in­­­­tervină în­ afacerea Dreyfus, dând­ guver­­­­nului francez sfaturi de moderațiune și in­dulgență. Papa a­ răspuns că chestiunea are un așa caracter in­­cât el nu­ se poate a­­mesteca.* ' ' **' ¥ De curând' s’a deschis la Petersburg un mare institut. în Gaza sunt primite numai femei ca să studieze medicina. Un așa in­stitut, de care se mândresc rușii, e unic în­ Europa ; s’au prezentat la început 400 de­ ■ fete și femei și n’au fost primite de­cât 165. Bin zi în zi In urma devastărilor Itic plânge, se jelosul Și îți dă cu pumnii ’n cap. Și pe stradă el aleargă Ca un cal pornit, în trap. Când, în colț, Va ceainărie, Ce ’r­tâlnește bot în bot, Cu Âomin care se poartă Cu o barbă cât un cot... Ăsta iute ’l oprește SUI întreabă: «— Ce fugi, mai?» Mie plânge și mai tare Și respunde : «— Vai, de norii» Și urmează cu suspine: — Mî aă spart tot­ la magazin, «Și la uși și la ferestre «N’a rămas un geam deplin­­» Și Avram, un loc sa-l plângă, pa’l mângâie la necaz, începu să­ rîză tare Și să facă mare haz !... Cum văzu aceasta, Ițic Se înfurie pe­­ loc, Și de mare supărare Părea omul pară-foc. , nrcl­. ....__ _ _ _ _ l — Cum ? Tu rîzi far' de rușine,— Zise Ițic necăjit,— «C’am rămas fără de geamuri «Și sunt, vai... nenorocit?» — Tocmai ă’aia rîz acuma, «Zară, al dracului să f », «Pentru­ că.—Avram îi zise,— «Tu știi bine, sunt... geamgiii!» Mas­siro MarirseUi. ieraslirile ila Galați (Corespondență part. a ziarului « Universul» Galați, 23 Noem­brie, ora 10 seara. Iată detaliile care vi le pot comunica cu privire la scandalurile petrecute ori aici : întrunirea evrelor rezerviști In urma celor petrecute Dumineca tre­cută în sala Dacia, evreii rezerviști de aici cari fac parte din societatea «Drepturile», au hotărît­ de a ține pentru azi o adunare generală a societatei, spre a se consfătui asupra situației. Adunarea urma să aibă loc în sala Car­­pații din strada Mavropol. Mai mulții elevi din liceu, simțind de a­­ceasta, s’au hotărît să demonstreze în con­tra evreilor. Evreii adunați în sala Carpații, au fost în neputință să fie­ adunarea, din­ cauza atitu­dinei adversarilor cari erau constituiți în grup. De aici, evreii s’au îndreptat spre Clubul Muncitorilor, unde,­ în fine, cu mare greu­Prima bătae­tate, au­ putut să fie întrunirea. La­ această întrunire a jare parte și d'. advocat Atha­­nasius recomandând­ celor presenți prudența em mai­ desăvârșită. * La­ eșire,, evreii sunt­ întâmpinați de gru­pul ele­v­ilor din liceu.v, care. se m­ai mărise cu mai­ mulții muncitorii creștini din port, și într’un moment se încinge o bătae în toată regula. Escipte pe strade De­lta Clu­bul M­unci­torilor, care e situat pe strada Domnească, d­em­onsteanu­i se nă­pustesc asupra­ cafensafei Dacia, distrugând geamurile și­­ b­MURi pa, car cari se aflau înăun­­""fel Ejiorul curios. Printre evreii cari se cniafi un cafenea, erau­, și­, câți­va greci, care și aceștia au­ fost sloviț­i, nefiind­ recunoscut!. In IgF parcursul, dem­onstranții strigan: Les Lidanis, asvii­ riind cu pietre în geamurile de­ pe la casete pe unde ști­au­ că locuesc evrei. Sfevastăi'îTfe Populația israelită e consternată.. Gu^cât­ timpul­ înaintează­ spre noapte, cu atât­ și scandalul ia­ proporții. Grupurile demonstranților se îndreaptă spre cartierele evreești. Aici evreii sunt cu­­prinși de groază, neștiind ce­v’a­ petrecut în centrul orașului. Geamurile sunt prefăcute în­ țăndării iar, mulți evrei sunt lov­iți. Țipetele desperate ale victimelor sunt a­­­­­mestecate cu strigătele­ de «J‘os Jidanii»! La­ Sinaigogă E deja noapte. Agenții poliției pare că­ au­ intrat în pământ, iar demonstranții strigă și «La­ Sinagogă­!» «La Sinagogă­!», îndrep­tând­u-se spre sinagoga, din strada Co­jocari. Aici sparg, geamurile și­­ distrug ușile. Pătrunzînd. înăuntru, strică*și,răstoarnă’ tot ce întâlnesc în cale, luând ca trofeu, un «taleș» (haina cu care se îmbracă evreii când fac rugăciune), Agitația.. îș­ or,’aș Toate aceste, au, căzut ca o bombă­ pe ca­­­pul­ evreilor. Agitația printre ei e foarte mare,, toți, fiind­ indignați de­ atitudinea po­­­ liției, care prin rezerva eî părea că aprobă scandal*]]. "' Mai mulți evrei ducându-se să reclama personalu d-lui prefect Zorilă, de cele ce sa petrec,, nu s’au­ găsit acasă. Evreii spuneau că vor reclama­ Regelui și ministrului de interne. Cerespoîî denî. O­ CUGF/I’ARE PE ZÎ Cel dintâi semn­ de iubire sa, un Un ár est ®, tim­iditatea.. la o­ fată îndrăsneala. 1­ 4-f^öerws Bre­ffuns — Prin fir telegrafic — Paris, 23 Noembrie. Ziarele zic că, declarați­un­ile generalului Bigot au causat o adevărată ușurare con­­­științei naționale și­ constată că onoarea ar­matei neatinsă planează d’asupra oriecărei discuțiuni. Paris, 23 Noembrie. D. Charles Bupuy, intervievat de un re­dactor al ziarului «Temps», zice că a afir­­m­atjn­ mod expresiv culpabilitatea lui­ Drey­­fus în culoarile Camerei, dar nu a pronunțat nici un cuvînt asupra dosarului afacerea și asupra conținutului seu. «Le Jour» anunță că mai mulții deputați au, de gând să ceară la începutul ședinței de mâine, afișarea discursului generalului Billot. Un redactor al ziarului «Temps» a întrec­­at pe d. Scheurer­-Kestner dacă este ade­vărat că ar­ avea dă gând să facă o inter­pelare la Senat. Acesta a răspuns că­ n’am luat încă­ o hotărâre­ definitivă în­ această privință-Ziarele de seară zic că după ședința dei ieri trebue lăsată justiția să-și îndeplinească­ opera în deplină independență, fără a o­ tulbura­ prin aclamări și pasiuni din țară., ILUSTRAȚIA NOASTRĂ ] Gravura noastră de asta­zi reprezintă o­ scenă a tulburărilor de Dumineca trecută, înt­ care mulțimea înfuriată de vestea adusă la Da­­­cia, unde se ținea o întrunire, cum că evreu­l ar fi ucis un măcelar rom­ân, a pornit să devasteze prăvăliile evreilor. Faptele sunt regretabile, e adevărat, însă­ nu se știe și rămâne să se dovedească din, care parte a pornit provocarea. Mi asupra­ D.regelui Carol al României — Anul IL­V — XVIII Căderea Plevnei. — Prințul Carol, de­­pude cosmau deJu­enlul arm­­atei de asesîSu­­ Deosebit de asta, marele duce mai tri­mite priliții­ dî o scrisoare1 în cdrb’ ’și expri­mă, grija de nesiguranța1 Comunicațiilor cu R­omânia-d­e­oare­ce podul de­ la­ Nicopole e merem amenințat în ano­timpul acesta. El întreabă dacă prințul nu­ are" vfață mijloc d’a spori siguranța comunicațiilor și propu­ne să se stabilească, pentru orî­ce caz,, a- I&'tUi­'ea' de podul cel'mare, un pod­ mic um­blător, cu lanț­­ri, și care să fiy pus în miș­care cu o locomobilă. Prințul spune în res­­pun­sul seü că el a stăruit de­ mult să să facă un pod mai bun și că acela de fer co­mandat în Rusia n’a­ sosit nici până azi. Nici un ponton de lemn nu poate să re­ziste la isbitura sloilor. 20' Nöemflrte."“­Prințul se duce calare la biserică și aci află de la împărat că, după o veste telegrafică, Osman-pașa va încerca azi să rupă cercul de asediu și să scape, prințul Carol se miră de aceasta căci lui nu i-a sosit de la liniile­ române nici o știre în­ această­ privință. La amiază prințul se duce la Grivița pen­tru ca să observe pozițiunile. Pentru prima oară azi, de un timp îndelungat, bateriile turcești de pe toată linia deschid focul. Toate bateriile rusești, și­ române răspund cu energie însă mișcarea ofensivă nu se mai face. Ast­fel, spre­ seară, prințul se­ întoarce la Poradim, raportează­ împăratului despre situație, și­ lucrează­ apoi în cartierul său. Cavaleria generalului ArfiolUi a ocupat Kațlovița la 18 Noembrie și observă Ber­­covița. Detașamentul­ român primește ordin să-și înceteze de­o­cam­dată operațiunile d’a lungul Dunărei. 21 Noembrie.—Prințul scrie soției sale: «Toți recunosc, în țară și în itcen­lftrate, că tu ți-am făcut mai mult de­cât datoria. Tu nu trebue să asiști la toate operațiunile și la toate morțile căci asta sgudue și­ nervii cei mai tari. Eu­ am­ văzut din nenorocire, mii de morți în acest sângeros resboiu, și chiar deună­zî am privit cum și-ați dat su­­fletul câți­va din acești viteji­, totuși mi se sfâșie inima când sunt silit să mă duc la Cei cari sunt greu răniți și să le văd sufe­­rințele. împăratul­ și marele duce au aceeași impresiune ca și mine. Să d­ea Dumnezeu ca în ambulanțele noastre să nu mai fie așa mult de lucru !—Victoria de la Rahova e frumoasă însă a fost scump plătită. Ofițerii și soldații noștri s’au arătat mai presus de ori­ce laudă. «Puterea de­ rezistență a lui Osman-pașa va fi în curând­ sdrobită ;• dezertorii se în­mulțesc pe fie­care zi; rațiunile, sunt deja foarte micșorate. «Ieri am fost cu toții de sentinelă, căci se așteaptă o încercare de eșire a turcilor. Bombardarea, a fost foarte violentă și la ora L mn’am­­ dus călare la Gri­vița pentru ca să pot observa nisoai­va. dislocări ale­ tru­pelor. Nu s’a făcut insă nici o mișcare în lagărul­ turcesc. Sperăm că peste zece zile, Osman pașa o să capituleze ; până atunci dinsul se va­ convinge că nici un corp nu poate să-i vină în ajutor. «Alaltă­ieri, pe o ploaie torențială, eram la Bogot. Pe când ne aflam la dejun, cerul s’a întunecat de o dată așa tare că nu­ se mai vedea aproape nimic în cort. «A început d’odată o ploaie groaznică și curând erau peste tot inundații;­ la întoar­cerea mea la Poradim apa curgea pe d’a­­supra podurilor. Acum avem un timp așa de­ frumos ca primă­vara; de la apus bate un vînt cald care în curând va usca drumurile desfundate. «De la marele duce am primit ca răspuns la scrisoarea prin care i-am conferit meda­lia bravurei, o scrisoare cum nu se poate mai amabilă și măgulitoare. «Deună-zi, când am avut o consfătuire cu marele duce și cu Nepopostcinski, acesta din urmă a zis : «— Alteța Voastră știe să dea ordine cu o claritate și o pr­eciziune care ne-a uimit pe­ toți. Marele duce a­ adăugat îndată: «— Asta e adevărat; prințul e un bun militar. «Eu am rămas condus de atâtea laude. Cu toată situația grea în care mă aflu, sunt în cele mai bune relaț­iuni cu armata ru­sească și cu cele două mari­ cartiere. «Eu­ sunt bine, atâta numai că mă cam dor spatele de patul de­ câmp, stran.1 și­ tare, pe care dorm. Asta însă e sănătos.» Prințul scrie și tatălui meu: «... Sunt de trei luni cu armata mea în Bulgaria și nu cred că o să mă pot întoarce de Crăciun. în București. Se speră aci, că Osman-pașa care s’a apărat cu o stăruință și admirație vrednice de admirat, se va preda peste 10—14 zile ; el nu­ mai poate să spere a i se trimite niscai întăriri, de­oar­e­ce toată Bulgaria de Apus e ocupată de trupe ruso-române. «Ca să spargă cercul asediator îi va veni iarăși cu greu, chiar cu cele mai mari sa­crificii. De­sigur, linia aceasta pefeare tre­bue s’o ținem e foarte întinsă și terenul e foarte neregulat, așa că suntem în lo­t-d’a­­una îngrijați, mai cu­ seamă­ acum când’­­foarte des cade, ceață­ groasă. Totuși­ eu iam speranța­ că drama sângeroasă, de la­­ Plevna, se va termina în curând cu fericire­a pentru­ noi. După căderea Plevnei, grosul, ’armatei melfe va merge contra Victiirului , iar restul va ținea ocupate cetățile Nicopol,­­ Lom-Palanca­ și Rahova ca să le avem a­­lmanet la încheerea pacei. O brigadă română­­ va remânea poate în Plevna, însă în această­­ privință nu s’a hotărît încă nimic. «Reiați miile mele cu­ împăratul, cu­ care m­e întâlnesc în toate zilel­e, și cu marele duce sunt dintre cele mai amicale. Din contra, situația mea în fața armatei rusești este foarte grea deși până azi am a­­­vut mulțumirea că­ nu s’a iscat nici un con­­­­flict Todleben, e un adevărat, german­ cu­­care discut liber, și sincer despre toate­ a­­facerile militare; el e foame fundamental și hotărît și de aceea nu e bine văzut de o parte a statului major rusesc ; în general are mulți dușmani. «Luarea Rahovei și vitejia cu care sau bătut acolo trupele mele, a făcut o adâncă impresiune asupra împăratului și a întregei armate rusești. (Va urma)1. I.

Next