Universul, noiembrie 1897 (Anul 15, nr. 255-280)
1897-11-26 / nr. 276
ßffister wîilor Iert am vorbit pe larg asupra celor petrecute Duminecă în Capitală , azi mai dăm următoarele amănunte : nituiții La spitalul Caritas.—Butea Spiridon, din str. Gura Lupului, are capul spart ; Simon Hosenthal, din calea Moșilor 356, are capul spart și o coastă ruptă ; Hahn, Frankel din str. Bravilor 14, lovit la sprâncene, la ochi și la nas ; Abram Rosenzweig din str. Turturele 14, are o tăptură profundă la față, ochiul drept umilul; Natan Hornstein, Dudești '66, răni grave, la frunte și la nas ; Sender Taler, Văcărești 11, pe când voia să închidă obloanele, a fost lovit la ureche și trântit jos. La farmacia Fabini s’au făcut foarte multe pansamente. Asemenea și la sub-chirurgul Otto Meyer. La spitalul Călin.—Dumitru Ghiu are capul spart; Filimon capul spart și sgârieturi la nas ; Ștefan Mihailescu cu plagă în regiunea tatracherei anatomice, la mâna cea dreaptă, Goslică Andreescu plagă la frunte. * ¥ ¥ In urma tulburărilor întâmplate arată-erî, studențimea universitară s’a întrunit și a formulat, următoarea declarațiune : «In urma ,întrunire! de la Dacia, întâmplându-se oflroieari.neorân.dueii.noi, studenții universitari, în numele tuturor studenților cari au luat parte la această întrunire, declarăm : «Că nu suntem câtuși de puțin amestecați în aceste neorândueli și acest lucru se probează până la evidență, atât prin faptul ca. neoranduelile începuseră deja în timpul când studenții erau în sala, cât și prin îndemnul făcut de toți oratorii ca publicul să se risipească ih liniște». (ss) Dem. G. Danielopolu, V. Miculescu, V. Dumitrescu-Braila, G. Tamara,, G. Danielopolu, L Gheorghiade, G. Iorgala, M. Vlădescu,, Brăescu (Iași), Vulturescu I. * * ¥ D. Staub J.SIS13.1³ poliției pentru a cer« lămuriri ' —J-V Í-*1' ‘ ** ; reÜ.Vv . D. V. Kogălniceanu, simțindu-se atins de discursurile de eră ale studenților Tamara și V. Miculescu, a Li’imis acestora martori. *» D.. general Vlădescu, prefectul Palatului, a colindat dri dimineață toate stradele pe unde a trecut manifestația de alaltă-aseară și a luat numele maii multor prăvălii, devastate. ¹•» • Puțin în momentul citici scriiem aceste rînduri, starea sănătății măcelarului Constantin Popescu, care se află internat’ la spitalul Xenocrat, o, tot gravă. Totuși se crede că el va scăpa cu viață». . »V .• Printre românii radii, este: și un anume Dumitru Voicu, din strada Balixart No. 3. EL a fost transportat la spitalul Filantropia, fvind, grav rănit la cap de, către, evreul Insei. Slinfeld, tot din aceiași stradă. OlMsigU, Ziua tip ieri Toate prăvăliile evreești din stradele Carol, Șelari, Lipscani, Smârdan etc., sunt închise de frica unei noul devastări. Negustorii așteaptă din moment în moment să fie atacați și prăvăliile lor devastate. Ei n’au nici o încredere în paza poliției. Agitația e mare în tot orașul. Mici treăorări au avut loc, în piața Sf. Anton, calea Văcărei și Dudești. Două evrei au fost bătuți, nu însă în mod grav. Toți arestații de la poliție vor fi trimiși azi dimineață la parchet. Printre măcelării din Hală e o agitație colosală. Parte din ei au pornit în corpore pe strade.» ¥ ¥’ Eri dîrameața, mai multe sute de curioși veniți de prin toate mahalale, au intrat în strada Lipscani, ca să vadă prăvăliile devastate. Odată cu aceasta, se răspândi. însă sgomotul că vine și populația din Dealul Spirea, ca să devasteze,din nou. Știrea aceasta trecu, din gură în gură și pretutindeni nu auzeai decât cuvintele , vine ! vine.! Comercianții. evreii speriați, lăsară numaidecât obloanele, astfel că pe la orele 10 nici un magazin evreesc nu se afla deschis. Tot zgomotul răspândit, nu era însă decât o farsă. * ¥ D. Aurelian a vizitat era mai multe strada în cari s’au devastat prăvăliile. + Comitetul național și’comittetul asociației generale a studenților au fost invitați să se prezinte, ez la 5’ ore, înaintea rectorului. *■ Um mare număr de indivizi cari au fost arestați erî seară de poliție au fost înaintați parchetului. Un secretar al legaliei franceze, a vizitat era dimineață,magazinul!«Au bon gout», spre aș constata cele întâmplate. Patronii acestui magazin sunt evrei supuși francezi. * Mai mulți supuși străini au raportat' legațiunilor lor respectivei pagubele ce «a suferit;* ¥ . D. Staub, consul general al confederației evețlei, a vizitat cele trKle prăvălii de supuși elvețieni, ale căror geamuri au fost sparte; Azi, .Mariit S5. Necembrie curent, a apăsut No. », din ZIARUL CALETORIILOR — 15 bani exemplamr in toată țara Din Austria (Corespondența part. a ziarului «Universul») Viena 22 Noembrie. TuHbiivärüc dia Braga După ce în Praga și alte orașe ale Boemiei, doue zile da rîndul plebea a devastat prăvăliile și casele germanilor, și evreilor aruncând în stradă, mărfurile, după ce s’au dărâmat chiar casele particulare, și institutele, s’a preciamat starea de asediu, după cum v’am comunicat deja. Pentru potolirea tulburătorilor s’au luat și alte măsuri, excepționale, între cari aceea ,a ehhemarea călăului Boemiei la tribunalul, din Praga unde a avut mai multe consfătuiri cu președintele, a înălțărei unei spânzurători la marginea orașului Praga, etc. Cu toate astea incidentele tulburătoare nu se sfîrșesc. Astfel, așeară pe la 9 ore, una din numeroasele patrula, cari circulă prin Praga, în scopul menținerea ordinei, trecea, pe strada Bremle, când de o dată se auzi o detunătură și ofițerul care comanda patrula auzi un glonte trecând chiar pe lângă capul seif. Ofițerul opri îndată patrula și comandă la doi oameni să tragă asupra casei de unde venise glontele, și anume asupra unei ferestre din catul al treilea, unde se vedea lumină, și apoi într’o altă fereastră care se deschisese îndată după tragerea primelor focuri. Din fericire, jil a fost nimeni rănit, de toate focurile astea. Ofițerul și soldații au năvălit apoi în acea casă și au făcut o cercetare amănunțită, sculând pe toți din somn ; dînșii au arestat trei oameni, ducendu-i în cămașă la poliție. In cursul aceleiași nopți, au fost predate justiției alte 67 de persoane acuzate pentru tulburări. Tot ieri, la Braunau, s’au adunat vr.’o mie de germani și au, spart, ferestrele de la prăvăliile și casele ceohilor. La Königgrätz s’au petrecut, tot ieri,, demonstrații anti-semite. Wo 80 de persoane au străbătut orașul și au bătut teribil pe evrei, au dat jos toate firmele germanilor și evreilor scrise în nemțește, s’a constatat că aci turburătorii erau toți beți; cum a sosit armata, cel dintâiu lucru ce a făcut a fost să închidă cârciumele. In același timp s’au pus la bariere soldați ca să nu lase nici un strein să intre în oraș, că o mare parte din turburători erau țărani d’afară. Intr’o ședință a consiliului comunal din Praga, un consilier' a'intaebat' dacă comuna va plăti despăgubiri pentru stricăciunile făcute de tulburători. •—După părerea mea, a răspuns primarul, comuna nu poate fi obligată la nici o despăgubire, deoarece nu s’a primit propunerea ei d’a se menține ordinea, ba încă nici n’a fost pusă în cunoștință despre măsurile militare ce se luaseră. Panica, ce a cuprins populația germană nu numai că nu s’a potolit, dar a sporit , ieri toți proprietarii germani din Praga au stat toată, ziua la poliție în scop d’a li se da soldați pentru siguranța averei și persoanei lor. 1 — 2 Rfe Peaga se află acum 25 de batalioane și 7 escadroane ; totuși ele nu sunt de ajuns pentru a satisface toate cererile. Tot astă-noapte s-au împărțit în Praga sute de foi volante prin cari cehii sunt intărîtațî contra germanilor. Va tot cursul nopții cete de ceehî au stat aproape de gară, păndind pe cei cari soseau, cu trenul. Dînșiî îî întrebau în, limba «radio , și, dacă, călătorii răspundeau nemțește, îî eram îndată la biitac. 1 Otelurile, teatrele și toate localurile publice sunt, goale ; femeile germane nu mai îndrăznesc să iasă pa .strada. La Berlun, tulburările au fost organizate: • pe față la otelul «Steaua Albastră» de mai mulți lined cedri. Când: s’ă spus oamenilor de rând că le e permis in acea zi să • fure tot, ce, vor, putea, dânșii, s’au dat gata să dărâme orîce- și să bată pe oricine. Cortegiul, la plecare,, a intonat cântece naționale; pe la 8 ore s’a început prădăiciunea.. prăvăliilor și oaselor evreești; în numeroasele mori din Berlun s’au tăiat toți sacii cu grâu și grâul a fost luat de cetățenii tulburători și dus la casele lor. S'au spart ferestrele și la multe case d’ale cecilor pe cari mulțimea le credea evrei. In cursul operației mai mulți inși au strigat turburătorilor: «Intonați: cântecul lucrătorilor pentru ca să vie și social-democrații să ne ajute la prădări».. S’a intonat cântecul lucrătorilor, dar socialiștii’n’au luat parte la turburări. Hub.». UM PRO’VE’BRIVE ZI Nimeni nu poate conta pa ziua de mâine. ____ ___ (Românesc). I sat é mplata*! Plîanierea unui pangaș la fundătura Gi-’osăvoșii.— Ieri’a fost prins in Fundă Lunaa Grozăvești individul Dumitru Ion, care acum câtva timp a furat prin spargere, din comuna Afumați mai multe obiecte. Tâlharul a fost prins, și denunțat, de primarul comunei, care l’a urmărit până în capitală. El a fost înaintat de secția respectivă poliției, care la rândul ei l’a înaintat, parchetului. ȚÂlil Un nebun incerbiior.—Iacob Zidaru e un nenorocit, locuitor din cătuna Hreațca,comuna Bleșești, jud. Suceava. EL suferea de mai mult timp de pelagră, din care cauză, zilele trecute, a fost lovit de alienație mintală. In nebunia lui, nenorocitul a eșit afară și a ars cu desăvârșire împreună cu o clae de fiu. Nebunul a plecat după aceea să dea foc și la alte case, dar a fost prins de locuitorii satului și legat. Culma din comuna Miculeșufl— Fata Maria Ion, din comuna Bărculești, județul Argeș, pe când se afla la horă, a fost împușcată din descărcătura unui pistol. Pistolul a explodat și o bucată din țeava a rănit pe față, care în urma acestei răni a încetat din viață. Tinerul care a dat eu pistolul se numește Ion Toma și e arestat. Incendii.Casa primarului Ghiron, din comuna Gopou, județul Iași, a ars cu toate dependințele ei. Focul a fost pus de niște hoți cari voiam să-l prade. ««rea« In comuna Drăgănești, județul Suceava, mai mulți hoți au dat foc la niște ogrezi, de pleavă, ale d-lui N. Teodorel. Totul era asigurat la Dacia-România pentru suma de 4.080. In curtea d-lui Balică din comuna Faraoanele, jud. Râmnicu-Sărat, a isbucnit un incendiu care a consumat o cramă, trei stoguri de coconi de porumb,, causând pagube de peste 1.000 de lei.._____________ Știri din străinatate Din Nyíregyháza se telegrafiază că poporul din comuna Nyírbatka, agitat de conducătorii socialiști, a isbucnit și s’a ridicat să facă tulburări contra stăpânirii, nemulțumit de oblăduirea ei. Mișcarea n’a putut însă să ia întinderi mai mari, căci geandarmeria, chemată telegrafic de la Nyíregyháza. Miercuri, 26 Noembrie (8) Decembrie 1897. iste, é to Bftfti»,. ai sabutei » face Uf Din Făgăraș se vestește că între miliția. :de acolo a isbucnit tofos. Opt. soldați s'ufi bolnăvit deodată. S’a oprit întrebuințarea apei din cetate. ■M I ¥,"■ " Rlegele Alexandru. all Septieí adfectanții argeniului bulgar din Belgrad, că se va considera ca* personal, ofensat în caz când prin*lui Ferdinand, al Bulgariesi^, primind, invitația călugărilor de la mânăstirea sârbească. Milendăr, va vizita, aveaaln mănăstire. i Două personagii, maâte, tur, englez și un francez s’au încercat a face pe Papa, să intervină în afacerea Dreyfus, dând guvernului francez sfaturi de moderațiune și indulgență. Papa a răspuns că chestiunea are un așa caracter incât el nu se poate amesteca.* ' ' **' ¥ De curând' s’a deschis la Petersburg un mare institut. în Gaza sunt primite numai femei ca să studieze medicina. Un așa institut, de care se mândresc rușii, e unic în Europa ; s’au prezentat la început 400 de ■ fete și femei și n’au fost primite decât 165. Bin zi în zi In urma devastărilor Itic plânge, se jelosul Și îți dă cu pumnii ’n cap. Și pe stradă el aleargă Ca un cal pornit, în trap. Când, în colț, Va ceainărie, Ce ’rtâlnește bot în bot, Cu Âomin care se poartă Cu o barbă cât un cot... Ăsta iute ’l oprește SUI întreabă: «— Ce fugi, mai?» Mie plânge și mai tare Și respunde : «— Vai, de norii» Și urmează cu suspine: — Mî aă spart tot la magazin, «Și la uși și la ferestre «N’a rămas un geam deplin» Și Avram, un loc sa-l plângă, pa’l mângâie la necaz, începu să rîză tare Și să facă mare haz !... Cum văzu aceasta, Ițic Se înfurie pe loc, Și de mare supărare Părea omul pară-foc. , nrcl. ....__ _ _ _ _ l — Cum ? Tu rîzi far' de rușine,— Zise Ițic necăjit,— «C’am rămas fără de geamuri «Și sunt, vai... nenorocit?» — Tocmai ă’aia rîz acuma, «Zară, al dracului să f », «Pentru că.—Avram îi zise,— «Tu știi bine, sunt... geamgiii!» Massiro MarirseUi. ieraslirile ila Galați (Corespondență part. a ziarului « Universul» Galați, 23 Noembrie, ora 10 seara. Iată detaliile care vi le pot comunica cu privire la scandalurile petrecute ori aici : întrunirea evrelor rezerviști In urma celor petrecute Dumineca trecută în sala Dacia, evreii rezerviști de aici cari fac parte din societatea «Drepturile», au hotărît de a ține pentru azi o adunare generală a societatei, spre a se consfătui asupra situației. Adunarea urma să aibă loc în sala Carpații din strada Mavropol. Mai mulții elevi din liceu, simțind de aceasta, s’au hotărît să demonstreze în contra evreilor. Evreii adunați în sala Carpații, au fost în neputință să fie adunarea, din cauza atitudinei adversarilor cari erau constituiți în grup. De aici, evreii s’au îndreptat spre Clubul Muncitorilor, unde, în fine, cu mare greuPrima bătaetate, au putut să fie întrunirea. La această întrunire a jare parte și d'. advocat Athanasius recomandând celor presenți prudența em mai desăvârșită. * La eșire,, evreii sunt întâmpinați de grupul elevilor din liceu.v, care. se mai mărise cu mai mulții muncitorii creștini din port, și într’un moment se încinge o bătae în toată regula. Escipte pe strade Delta Clubul Muncitorilor, care e situat pe strada Domnească, demonsteanui se năpustesc asupra cafensafei Dacia, distrugând geamurile și bMURi pa, car cari se aflau înăun""fel Ejiorul curios. Printre evreii cari se cniafi un cafenea, erau, și, câțiva greci, care și aceștia au fost sloviți, nefiind recunoscut!. In IgF parcursul, demonstranții strigan: Les Lidanis, asvii riind cu pietre în geamurile de pe la casete pe unde știau că locuesc evrei. Sfevastăi'îTfe Populația israelită e consternată.. Gu^cât timpul înaintează spre noapte, cu atât și scandalul ia proporții. Grupurile demonstranților se îndreaptă spre cartierele evreești. Aici evreii sunt cuprinși de groază, neștiind cev’a petrecut în centrul orașului. Geamurile sunt prefăcute în țăndării iar, mulți evrei sunt loviți. Țipetele desperate ale victimelor sunt amestecate cu strigătele de «J‘os Jidanii»! La Sinaigogă E deja noapte. Agenții poliției pare că au intrat în pământ, iar demonstranții strigă și «La Sinagogă!» «La Sinagogă!», îndreptându-se spre sinagoga, din strada Cojocari. Aici sparg, geamurile și distrug ușile. Pătrunzînd. înăuntru, strică*și,răstoarnă’ tot ce întâlnesc în cale, luând ca trofeu, un «taleș» (haina cu care se îmbracă evreii când fac rugăciune), Agitația.. îș or,’aș Toate aceste, au, căzut ca o bombă pe capul evreilor. Agitația printre ei e foarte mare,, toți, fiind indignați de atitudinea po liției, care prin rezerva eî părea că aprobă scandal*]]. "' Mai mulți evrei ducându-se să reclama personalu d-lui prefect Zorilă, de cele ce sa petrec,, nu s’au găsit acasă. Evreii spuneau că vor reclama Regelui și ministrului de interne. Cerespoîî denî. O CUGF/I’ARE PE ZÎ Cel dintâi semn de iubire sa, un Un ár est ®, timiditatea.. la o fată îndrăsneala. 1 4-f^öerws Breffuns — Prin fir telegrafic — Paris, 23 Noembrie. Ziarele zic că, declarațiunile generalului Bigot au causat o adevărată ușurare conștiinței naționale și constată că onoarea armatei neatinsă planează d’asupra oriecărei discuțiuni. Paris, 23 Noembrie. D. Charles Bupuy, intervievat de un redactor al ziarului «Temps», zice că a afirmatjn mod expresiv culpabilitatea lui Dreyfus în culoarile Camerei, dar nu a pronunțat nici un cuvînt asupra dosarului afacerea și asupra conținutului seu. «Le Jour» anunță că mai mulții deputați au, de gând să ceară la începutul ședinței de mâine, afișarea discursului generalului Billot. Un redactor al ziarului «Temps» a întrecat pe d. Scheurer-Kestner dacă este adevărat că ar avea dă gând să facă o interpelare la Senat. Acesta a răspuns că n’am luat încă o hotărâre definitivă în această privință-Ziarele de seară zic că după ședința dei ieri trebue lăsată justiția să-și îndeplinească opera în deplină independență, fără a o tulbura prin aclamări și pasiuni din țară., ILUSTRAȚIA NOASTRĂ ] Gravura noastră de astazi reprezintă o scenă a tulburărilor de Dumineca trecută, înt care mulțimea înfuriată de vestea adusă la Dacia, unde se ținea o întrunire, cum că evreul ar fi ucis un măcelar român, a pornit să devasteze prăvăliile evreilor. Faptele sunt regretabile, e adevărat, însă nu se știe și rămâne să se dovedească din, care parte a pornit provocarea. Mi asupra D.regelui Carol al României — Anul ILV — XVIII Căderea Plevnei. — Prințul Carol, depude cosmau deJuenlul armatei de asesîSu Deosebit de asta, marele duce mai trimite priliții dî o scrisoare1 în cdrb’ ’și exprimă, grija de nesiguranța1 Comunicațiilor cu România-deoarece podul de la Nicopole e merem amenințat în anotimpul acesta. El întreabă dacă prințul nu are" vfață mijloc d’a spori siguranța comunicațiilor și propune să se stabilească, pentru orîce caz,, a- I&'tUi'ea' de podul cel'mare, un pod mic umblător, cu lanțri, și care să fiy pus în mișcare cu o locomobilă. Prințul spune în respunsul seü că el a stăruit de mult să să facă un pod mai bun și că acela de fer comandat în Rusia n’a sosit nici până azi. Nici un ponton de lemn nu poate să reziste la isbitura sloilor. 20' Nöemflrte."“Prințul se duce calare la biserică și aci află de la împărat că, după o veste telegrafică, Osman-pașa va încerca azi să rupă cercul de asediu și să scape, prințul Carol se miră de aceasta căci lui nu i-a sosit de la liniile române nici o știre în această privință. La amiază prințul se duce la Grivița pentru ca să observe pozițiunile. Pentru prima oară azi, de un timp îndelungat, bateriile turcești de pe toată linia deschid focul. Toate bateriile rusești, și române răspund cu energie însă mișcarea ofensivă nu se mai face. Astfel, spre seară, prințul se întoarce la Poradim, raportează împăratului despre situație, și lucrează apoi în cartierul său. Cavaleria generalului ArfiolUi a ocupat Kațlovița la 18 Noembrie și observă Bercovița. Detașamentul român primește ordin să-și înceteze deocamdată operațiunile d’a lungul Dunărei. 21 Noembrie.—Prințul scrie soției sale: «Toți recunosc, în țară și în itcenlftrate, că tu ți-am făcut mai mult decât datoria. Tu nu trebue să asiști la toate operațiunile și la toate morțile căci asta sgudue și nervii cei mai tari. Eu am văzut din nenorocire, mii de morți în acest sângeros resboiu, și chiar deunăzî am privit cum și-ați dat sufletul câțiva din acești viteji, totuși mi se sfâșie inima când sunt silit să mă duc la Cei cari sunt greu răniți și să le văd suferințele. împăratul și marele duce au aceeași impresiune ca și mine. Să dea Dumnezeu ca în ambulanțele noastre să nu mai fie așa mult de lucru !—Victoria de la Rahova e frumoasă însă a fost scump plătită. Ofițerii și soldații noștri s’au arătat mai presus de orice laudă. «Puterea de rezistență a lui Osman-pașa va fi în curând sdrobită ;• dezertorii se înmulțesc pe fiecare zi; rațiunile, sunt deja foarte micșorate. «Ieri am fost cu toții de sentinelă, căci se așteaptă o încercare de eșire a turcilor. Bombardarea, a fost foarte violentă și la ora L mn’am dus călare la Grivița pentru ca să pot observa nisoaiva. dislocări ale trupelor. Nu s’a făcut insă nici o mișcare în lagărul turcesc. Sperăm că peste zece zile, Osman pașa o să capituleze ; până atunci dinsul se va convinge că nici un corp nu poate să-i vină în ajutor. «Alaltăieri, pe o ploaie torențială, eram la Bogot. Pe când ne aflam la dejun, cerul s’a întunecat de o dată așa tare că nu se mai vedea aproape nimic în cort. «A început d’odată o ploaie groaznică și curând erau peste tot inundații; la întoarcerea mea la Poradim apa curgea pe d’asupra podurilor. Acum avem un timp așa de frumos ca primăvara; de la apus bate un vînt cald care în curând va usca drumurile desfundate. «De la marele duce am primit ca răspuns la scrisoarea prin care i-am conferit medalia bravurei, o scrisoare cum nu se poate mai amabilă și măgulitoare. «Deună-zi, când am avut o consfătuire cu marele duce și cu Nepopostcinski, acesta din urmă a zis : «— Alteța Voastră știe să dea ordine cu o claritate și o preciziune care ne-a uimit pe toți. Marele duce a adăugat îndată: «— Asta e adevărat; prințul e un bun militar. «Eu am rămas condus de atâtea laude. Cu toată situația grea în care mă aflu, sunt în cele mai bune relațiuni cu armata rusească și cu cele două mari cartiere. «Eu sunt bine, atâta numai că mă cam dor spatele de patul de câmp, stran.1 și tare, pe care dorm. Asta însă e sănătos.» Prințul scrie și tatălui meu: «... Sunt de trei luni cu armata mea în Bulgaria și nu cred că o să mă pot întoarce de Crăciun. în București. Se speră aci, că Osman-pașa care s’a apărat cu o stăruință și admirație vrednice de admirat, se va preda peste 10—14 zile ; el nu mai poate să spere a i se trimite niscai întăriri, deoarece toată Bulgaria de Apus e ocupată de trupe ruso-române. «Ca să spargă cercul asediator îi va veni iarăși cu greu, chiar cu cele mai mari sacrificii. Desigur, linia aceasta pefeare trebue s’o ținem e foarte întinsă și terenul e foarte neregulat, așa că suntem în lot-d’auna îngrijați, mai cu seamă acum când’foarte des cade, ceață groasă. Totuși eu iam speranța că drama sângeroasă, de la Plevna, se va termina în curând cu fericirea pentru noi. După căderea Plevnei, grosul, ’armatei melfe va merge contra Victiirului , iar restul va ținea ocupate cetățile Nicopol, Lom-Palanca și Rahova ca să le avem almanet la încheerea pacei. O brigadă română va remânea poate în Plevna, însă în această privință nu s’a hotărît încă nimic. «Reiați miile mele cu împăratul, cu care me întâlnesc în toate zilele, și cu marele duce sunt dintre cele mai amicale. Din contra, situația mea în fața armatei rusești este foarte grea deși până azi am avut mulțumirea că nu s’a iscat nici un conflict Todleben, e un adevărat, german cucare discut liber, și sincer despre toate afacerile militare; el e foame fundamental și hotărît și de aceea nu e bine văzut de o parte a statului major rusesc ; în general are mulți dușmani. «Luarea Rahovei și vitejia cu care sau bătut acolo trupele mele, a făcut o adâncă impresiune asupra împăratului și a întregei armate rusești. (Va urma)1. I.