Universul, mai 1898 (Anul 16, nr. 108-138)

1898-05-01 / nr. 108

Boalele secrete — Neputința bărbătească — Se vindecă repede fără durere și Îm­piedicare, după expenență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). N­r. TOOK No. 1. STRADA EMIGRAT­Ă, No. 1 Intrarea, mintal prin str. str. Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fie­care Br.­lennekeim De la Facultatea din Paris Special pentru Boalc de Femei și de Copii Consultatiuni de la 2—1 p. m. STRADA­­ ACADEMIEI No. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare si prin calea Victoriei No. 86 96 35 '□«•''FRENKEL FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS Specia­list în boala de copii S'a mutat: Strada Academiei, No. 6 PRIMEȘTE DE LA ORELE 2-4 p. m. 440­43 Il«r Sterlini Fost intern al spitalului Brâncovenesc și la Eforia spit. civile; fost elev al l­-­or P­rt d­ r. Kalinderu, Stoicescu și Buicliu, tratează cu succes boale interne­­ , stomac, rinichi­, de femei și copii. Rahovei 93. Consult, de la 5—7. 10657 10 D^ÖTfläFt Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de con­sul ta li uite de la 2—4 p. m. 421­­­30 Trastorii G0BILOV161 întorcându-se din străinătate, își reia orele de consultație de la 2—3 p. m­. Special m boal­ de ierte­ și copii — m­­ _áíi.2.­.<£ 03 — — Strada Carul Au. 18 — 532.—10 minsm Doctor MAU­RICH! LEVY de la facultatea din Paris Special: Bala interna femei și laser! Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 95, strada Carol. 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu­ succes boa­le în secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 42230 Doctor L BRAUESTEIN Fost Asistent de PROFESOR IN VIICNA Specialist pentru Boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Ras, Uiecü! și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace ne­vătămătoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultații de la 10—12 si de la 2—5 p.m­. — STRADA COLTEI Tip. 14 — Casa de Sănătate 5­1, Strada Teilor 3 i — Consultațiune speciala pentru — Boala înțepe, lamine și Sufili­te* Boalele secrete la bărbați și fente! In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament specia Consultația numai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tra­tamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul ce trimete gratuit. POLICLINICA de COPII CASA de SERATATE București, strada Teilor No. S­t. București Policlinica de copil s’a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special in boalele de copii va da con­­sultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru ser aci 1 180 N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 243 30 De­vlatara iu tetei Moșia Chitila-Mogoșoaia A treia parte din lotul al 2-lea, lângă gârla Colentina, în interiorul liniei for­turilor pe șoseaua Târgoviște-Ploești, în­cepând de la podul Străulești și pină în linia forturilor. Iar după cererea mai multor persoane, am făcut concesiunea ca, in loc de doui ani și jumătate, loturile se vor plăti în 16 rate trimestriale în timp de 4 ani, iar prețul unui metru pătrat este de X1n. Leul Această localitate, salubră prin situația sa, în apropiere de București, este cu­venită a deveni foburgul de petrecere al Bucureștiului. Iar în planul de parcelare s'a rezer­vat teren pentru piață, parc, biserică, școală și primărie. Pentru informațiuni și cumpărare se va adresa d-lui A. Rădulescu, str. Bre­­zoianu No. 34, între orele 8—11 și 2—5. I.413 dar aceasta ar prelungi prevenția nenorocitului Librescu. Consiliul suspendă ședința spre a delibera. La redeschidere, orele 5 și jumă­tate, consiliul decide amânarea spre a se face un supliment de instrucție. Barbară și pentru pâine — 2? min. poată. — In­ Florența Pe când se credea că poporul se liniștise, Sâmbătă aproape o mie de lucrători fără lucru s’au adunat in piața Prato și cereau­: «Vreim pâi­nea cu 38 de bani. Pâine și lucru«. De aci mulțimea s’a dus la fabrici și a silit pe lucrători să înceteze lucrul. Apoi cu toții au pornit spre bin­­rourile accizelor, pe cari le-au de­vastat, luând toți banii cari se aflau în casă și apoi au dat foc biutouri­­lor. In urmă mulțimea furioasă a tre­cut la Palatul Aldobandiani, la bru­tăria Becagli, devastându-le cu totul. Femeile lucrătorilor își scot fustele și fac din ele saci în cari pun lucru­rile furate. Venind soldații, mulțimea începe să le strige : «Lepădați armele !» și cu sila pun mâna pe un furier pe care-l dezarmează. Atunci a sosit cavaleria, care a fă­cut mai multe șarje. Cu mare greutate liniștea s’a pu­tut restabili, însă totuși pagubele sunt mari căci afară de multe case cari au fost incendiate, s’a pus foc și gă­­rei, unde însă incendiul a fost stins imediat. In Livorno Excitarea care domnise în noap­tea de Vineri a reînceput cu mai multă putere Sâmbătă de dimineață. Lucrătorii din toate stabilimentele industriale s’au pus în grevă. Orașul e ocupat militărește. S’a făcut o primă demonstrație de femei, cari cereau pâinea cu 30 de bani chilogramul; demonstrantele au fost atacate de guarzi, cari au tras o salvă în aer și au făcut 12 arestări. Pe când se condu­cea­u la poliție arestantele, s-a născut un mare tumult și guarzii au fost nevoiți sa se lupte cu mulțimea. Trec tran­vaiele escortate de tru­pe și în strada Garibaldi a fost răs­turnat un vagon și incendiat pe loc. Pe la ora 4 d. a. vre-o 300 de demonstranți s-au dus la Porto­ Fio­­rentina, scoțând țipete sedițioase și aruncând cu pietre asupra trupei. Se ordonă o șarjă de cavalerie ; soldații se luptă cu mulțimea și trag focuri. A fost omorît pe loc un ce­tățean, sunt și mulți răniți, între cari doui soldați. Demonstrația e împrăștiată, însă s’a recompus imediat și înfruntă tru­pele pe strada Vittorio­ Em­anuele. Momentul e teribil. De la feres­trele caselor pleacă un viu­ foc de puști în contra soldaților și aceștia răspund. E o adevărată luptă. Tocmai pe la ora 11 noaptea li­niștea s’a restabilit cu totul. UN PROVE«­II PE ZI A-ți lăuda fiul este a te lăuda pe tine. ( Chinez) Ilustrațiile noastre Santiago de Cuba Dăm azi priveliștea intrărea por­tului Santiago de Cuba, unde de­si­gur se vor desfășura evenimente însemnate în actualul răsboiu dintre Spania și America, de­oare­ce ora­șul acesta e situat pe coasta de sud a insulei. El are 40.000 de locuitori, portul e apărat de un castel for­tificat, și e unul dintre cele mai fru­moase și mai sigure din toată A­­merica; are o lungime de 6 kilo­metri, și o lărgime de 1600 metri. Chiar lângă cheu apa e așa de adân­că, în­cât pot acosta cele mai mari bastimente. Orașul este bine clădit, stradele sunt regulate, însă aerul e nesănătos și apă de băut lipsește. Orașul a fost fondat la 1514 de spaniolul Diego Velasquez și a fost capitala insulei până la 1589. O stradă din orașul Cavile Se știe că în actualul resboiu, la Cavite, în baia Manila, a fost cea mai mare bătălie navală între spani­oli și americani. Cavite e la 10 ekilometri spre sud de Manila ; are 8000 de locuitori , are arsenal și șantiere pentru cons­truirea de bastimente. E antrepozi­tul principal al comerciului Filipi­celor. UN SFAT P­E ZI Leac pentru a vindeca ca­tarul plămânilor.­Catarul plă­mânilor se poate dobândi prin o in­spiraț­iune permanentă de gazuri me­­fitice ale privaților murdare, ale ca­naturilor orașului nedeșertate, prin praf infect după șosea, etc. Persoanele cuprinse de un catar cronic al­­ plămânilor scuipă flegmă abundentă, tușesc încontinuu. Pentru a vindeca această patimă recomand bolnavilor a se feri de e­­manațiunile toxice, de fumatul tutu­nului, luând și câte patru linguri pe zi din următoarele medicamente. Să amestecați amoniac clorat de­­puralum 5 grame cu 150 grame apă deslilată și 50 grame sirop de por­tocale, din care bolnavul va lua patru linguri pe zi. Răspunsu! Ira peralaM Frantz fos«! la discursurile delegația su­or austriacă și Ungară — Prin fir telegrafic — Viena, 28 Aprilie, împăratul a primit la amiazi dele­­gațiunea austriacă, apoi delegațiunea ungurească. Răspunzând la discursurile de o­­magii ale celor două președinți, îm­păratul a făcut să reiasă cu o deo­sebită satisfacție că relațiunile cu toate Puterile și mai cu seamă cu Statele vecine, sunt din cele mai bune. Cestiunea cretană, în urma înche­­erei păcei greco-turc­ești, înaintează spre o soluțiune definitivă. Putem spera că mulțumită înțelegere­ și co­­laborațiunea viitoare a tuturor Pute­rilor mari, se va pune o bază solidă pentru consolidarea pacinică a situa­­țiunei politice în Orient. Răspunsul împăratului reamintește apoi decisiunea luată de a rechema trupele și escadra austro-ungară din insula Creta, și de a restrânge la negocieri diplomatice participarea Austro-Ungariei la soluțiunea acestei cestiuni concrete și deschisă încă, împăratul exprimă în acelaș timp recunoștința sa trupelor și escadrei pentru atitudinea lor exemplară și îndeplinirea credincioasă a sarcine­­lor. Discursul împăratului continuă ex­primând adânca părere de rea ce simte trebuind să facă mențiune de expresia ostilităților dintre Spania și Statele Unite, exprosie ce nu s’a pu­tut împiedeca, cu toată intervenția amicală a Papii, sprijinită de toate Puterile europene și cu toată marea condescendență de care a dat dovadă guvernul spaniol. Împăratul este hotărît să observe o strictă neutralitate și exprimă ura­rea ca beligeranții să ajungă re­pede, printr-o aplanare echitabilă a antagonismelor existente, să pue ca­păt acestei lupte întristătoare. Discursul reamintește apoi cum­părările considerabile de arme și de material de resbel începute anul tre­cut și continuate anul acesta. Face apel la înțelepciunea și patriotismul delegațiumilor pentru aceste prepa­rative îndeplinite ca măsură de pru­dență, față de situați­unea nesigură din anul trecut și de desvoltarea pro­gresivă și repede a forțelor defen­sive ale tuturor state. Răspunsul împăratului termină con­statând că Boemia și Herțegovina continuă să se des­volte în mod nor­mal, și să acopere pe deplin cu pro­priile lor venituri, cheltuelile de ad­ministrație. MO­V­A. Modelul de mai sus reprezintă un corsagiu de surab. El e foarte simplu și tocmai din această cauză e foarte frumos. Ca singură garnitură are o rujă, care e în jurul gâtului și în față până la talie. Lucruri din toată lumea Cum înoată elefantul. — Se știe că elefantul posedă facultatea de a înota. Cu toate astea el nu trece în­tot­­deauna rîurile înot. Când acestea sunt puțin adânci, elefantul recurge la o altă metodă, mai simplă, pe care d. W. Suther­land o descrie într-un articol publicat în «Scottish Geographical Magazine». Metoda aceasta constă în a merge pe fundul albiei rîului. Dar fiind­ că animalul are nevoe să respire, își ține trompa vertical, a­­fară din apă, și ast­fel se aprovizio­nează cu aer. Când albia rnului e prea adâncă, elefantul începe să înoate. In timpul acesta cel care mână înoată de asemenea, călcuzidu-se după trompă, care e mereu d’asupra apei și indică locul unde se află animalul. Și când locul cel mai adânc e trecut, când animalul începe a eși, cel care-i mână ’I se așează pe gât, și pare că e cules din valuri. Sunt elefanți cari intră de bună­­voe în apă, dar sunt și alții cari se feresc de ea. Pentru a-l constrânge, e un mijloc infailibil : acela care constă în a a­­lunga animalul cu foc. Elefantul nu se împotrivește focu­lui , mai bine se aruncă în apă. Și atunci, pentru a-l sili la aceasta, se așteaptă până ce se înoptează. Mai mulți oameni, înarmați cu torțe aprinse, înconjură animalul, și apro­­piindu-se de el, îl silesc repede să treacă apa, mai ales dacă pe malul cel­ S’alt sunt tovarăși de ai lui cari ’Iil întâmpină și Tu mângâe îndată ce ese din apă. O CUGETARE I’E ZI Oamenii mari sunt supuși greșeli­lor mari. gi' I»#im străinătate pe când cu războiul, americanii de nord duc lipsă de hârtie. Fabri­cile americane produc 1800 de tone de hârtie pe zi, însă ziarele se vînd acum așa mult, în­cât consumă numai ele singure 2100 tone pe zi. De­pozitele sunt pe sfârșite. * ♦ * Din Hamburg se anunță că Du­mineca trecută a fost arestat acolo un individ, care a ținut șaptespre­zece ani închisă într’o pumniță pe sora sa, în vârstă de 41 ani, pentru ca să pună mâna pe partea ei de moștenire. Nenorocita, într’o stare desperată, a fost transportată la spital. La sfințirea bisericei evanghelice din Ierusalim, care se va face în fața împăratului și împărătesei Ger­maniei, vor fi invitate să trimeată reprezentanți toate corporațiile bise­­ricei evanghelice, atât din Prusia cât și din cele­l­alte țări. * * ¥ UNIVERSUL la MADRID D. Luigi Cazsavillan, directorul ziarului nostru, a angajat pe d. Umberto Villa, unul din cei mai buni corespondenți și care acum se află la Madrid, trimes cu ocazia actualului războiu de către răspânditul zi­au genovez Secole XIX, ca să ne transmită din capitala Spaniei cele mai nouă telegrame cu privire la războiu. Deci de azi înainte UNIVERSUL, care nu se dă îna­poi de la nici un sacrificiu­ spre a informa cât se poate mai bine pe numeroșii săi cititori, va avea telegrame asupra războiului și tuturor celor­l­ alte evenimente sosite direct din Madrid. Corpurile legiuitoare Ședința de la 28 Aprilie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și 10 ’ minute, sub președinția d-lui D. Giani. Deputați prezenți 110. D. ministru al lucrărilor publice depune mai multe mesaje. D. Vladimir Ghițescu adresează o interpelare d-­ui ministru de interne asupra doctorilor de plasă. D. C. Popovici se asociază la a­­ceastă interpelare. D. Dinică Schileru depune o pe­­tițiune a locuitorilor din comuna Corbeni, județul Argeș. D. Dimitrie Sturdza depune mai multe proiecte de legi, cari se trimit de urgență la secțiuni. La ordinea zilei urmarea dezbate­rilor asupra căilor ferate de interes local, D. Dobrescu-Argeș propune și dezvoltă un amendament la art. 1. Mai vorbesc la acest articol d-ni: N. Fleva, Dimitrie Sturdza, Vasile Lascar, I. Mitescu, Iancovescu și d. Ionel Brătianu, care justifică econo­mia articolului; discuția se închide; ședința se suspendă pentru 10 mi­nute, pentru ca comitetul delegați­lor să se pronunțe asupra amenda­mentelor propuse. La redeschiderea ședinței, se pune la vot articolul 1 di­n lege și se ad­mite nemodificat. Se citește articolul 2. D. Delavrancea propune ca con­cesiunile să se acorde de Corpurile legiuitoare, iar nu de guvern. D. ministru al lucrărilor publice răspunde că nu crede de prestigiul parlamentului să se ocupe cu pro­iecte de mici căi ferate de interes local. D. Fleva ia cuvîntul spre a con­stata că guvernul se află în contra­dicție cu o declarațiune făcută era de d-l Sturdza. D. Dimitrie Sturdza răspunde că n’au fost înțelese cuvintele sale de ieri. Discuția se închide, articolul 2 se votează nemodificat. Se citește art. 3. D. E. M. Porumbaru narează cea­ ce s’a făcut de diferiții miniștri li­berali pentru a modifica legea con­servatoare a căilor ferate de interes local; prezintă mai multe observa­­țiuni personale de mică însemnătate, și termină pronunțându-se pentru a­­cordarea concesiunilor de către Par­lament, iar nu de către guvern, (aplauze). D. Ionel I. Brătianu, ministrul lu­crărilor publice, declară că nu poate primi să se schimbe principiile fun­damentale ale legei ce s’a crezut da­tor să prezinte ca ministru, repre­­zintând opiniunea majoritatei parti­dului liberal (aplause). D. Barbu Delavrancea combate ul­timele două aliniate ale articolului, pe motiv că ele sunt de natură să descuragieze inițiativa privată. D. Dobrescu-Argeș depune și dez­voltă un amendament. Articolul 3 se votează cu amen­damentele propuse de domnii Mi­tescu și Delavrancea. Ședința se ridică la ora 6. SSI Sr.^T’TXILj Ședința de la 29 Aprilie 1898 Ședința se deschide la orele 2­7, sub președinția d-lui Al. Nicolaid, vice-președinte. Prezenți 80 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-niî: general Berendel și D. Paladi. D. col. Obedeanu cere tablourile pensionarilor din București. Se pune din nou la vot pensiunea de 250 lei lunar a d-nei Marie Chiril Sebastian, vot rămas nul în ședința de erî, și se respinge­ pensia d-nei Elena Fronescu de 150 lei se admite. Se mai votează o recunoaștere ră­masă nulă în ședința de ieri. La ordinea zilei interpelarea d-lui G. Panu, adresată primului-ministru și ministrului de externe, dacă se face solidar cu declarațiile făcute de d. ministru de interne în chestiunea națională, D. Panu roagă să ’i se preciseze ziua când își va desvolta interpela­rea, căci cum senatorul are un drept, așa ministrul are datoria de răspunde la interpelarea ce ’i s’a anunțat, nu a se amâna la calendele grecești. D. vice-președinte roagă pe d. Paiu a aștepta câte­va momente până ce va căpăta răspunsul de la d. prim­­ministru, care se află la Cameră. Se pune la vot pensiunea d-nei Matilda Pruncu de 100 lei pe lună și se aprobă. D. vice-președinte comunică d-lui Panu că mâine va veni d. prim­­ministru, când d. Panu își va putea desvolta interpelarea. Se votează mai multe recunoașteri și indignare, apoi ședința se ridică. Azi, Jeul 3Q Aprilie 1893 sprier 0.7 din ziarul ilustrat săptămânal Moda Parisiană (COLORATA) 15 îi asf­ ini t © stist țara împreună cu un PATRON tăiat Acest număr cuprinde 18 figuri de modă. — O bucată de muzică pentru piano. — Materia cea mai varia­tă și a­lea­să. TiîSÎT coTIiF" . La începutul lunei Maiü studenții școalei comerciale anul III din Ca­pitală vor pleca în excursiune știin­țifică în țară și străinătate, sub con­­­ducerea eminentului profesor I. P. Licherdopol.­­ D. ministru al instrucțiunei pu­blice a admis că în anul curent nu se vor mai ține examene de capacitate pentru postul de director al școale­­lor primare urbane. Aceasta din cauză că acei cari au reușit la concurs anul trecut nu au fost încă toți nu­­toiți directori._____________ str.£ -A«, 52 învățătorul. Băeți, în lecția vii­­toare, ne voi explica despre faptul că pământul e rotund. Ca să va con­­vingeți despre aceasta, fie­care din voi să aducă câte un ou. Care n'ars pui: să aducă și­ brânză ! RAIÜ și IAD 3K,cina,n. istoric socia.1 PROLOG O crimă misterioasă Englezul­ui luă o mână, pe care Fiammera o lăsă. — Totuși—zise el— e un om care te iubește cu pasiune, cu lealitate,... și acest om sunt eu, oare de când le-am văzut, nu mai găsesc liniște, fericire, în nici un loc. «Vezi, e un an de când sunt sta­bilit la Florența cu mama mea, în­­tr’o căsuță pe care am construit-o într’adins pentru ea, cu gândul de a duce o viață liniștită, alături de cea mai sfântă dintre femei, când te-am întâlnit, oh 1 crede, Fiammet­­to, de atunci, nu am încetat de a mă ocupa de d-ta, nu am încetat de a te iubi. «Și cum aș fi putut face alt­fel ? «Ălaî e parcă o altă femee pe lu­me care, împreună cu frumusețea,să aibă atâtea grații, atâta spirit, atâta amabilitate ?... Vorbește, Fiammeto, spune-mi că nu’țî sunt indiferent, și pun toate bogățiile mele la picioa­rele d-tale. Baletista, care ascultase vorbele tînărului cu bucurie, cu beție, cu o emoțiune necunoscută încă, la ulti­mele cuvinte ale lui Carol deveni rece, disprețuitoare și ochii ei arun­cară un fulger de dispreț. — Averea d-tale—reluă ea— ave­rea d-tale în schimbul amorului meu? «Iată ceea ce îmi oferă toți. «Aic ! eu visasem cu totul alt­ceva, eu visam un om cu inimă sublimă, cu o voință inflexibilă, capabil de ceva mare, periculos, imposibil... pentru amorul meu. «Insă mi se oferă bogății și amor ușor, care să se poată schimba în plăcere, și nici­odată nu mi se oferă un amor... o inimă. «Nu, nu, iubesc bogăția, dar de la d-ta milord, nu vreau nimic, fiind­că te-aș trăda ca și pe ceî­l’alțî, și fiind­că ai o mamă care te iubește. «Lasă-me, eu am încă libertatea mea, fiind­că mi se pare că eu sunt destinată la ceva romantic, straniu, și eu iubesc tot ceea ce e pustei». Carol de Clinton încruntă sprînce­­nele și nu răspunse. După un moment el se sculă. — Iți mulțumesc de frane deța d­­tale și­ te las singură cu imaginațiile d-tale—zise el cu ironie, — ’ți urez să poți găsi idealul pe care o cauți... — Primesc urarea, milord, și... adio... Trecu o lună. Fiammeta întâlnea adesea pe Ca­rol de Clinton, dar acesta nu mai părea că se îngrijește de dînsa. Baletista atunci observă că sînerul nu ’î era indiferent. — Oh! de ce seamănă cu toți ce î­ l’alțî—murmură ea—­de ce mi-a spus că me iubește, pe când nu voia de­cât să ’și bată joc de mine ? Apoi, cuprinsă de o vagă speran­ță, scrise un bilet contelui, invitându-l să vie să o vadă. «Cine știe dacă nu voia primi propunerile d-tale ?» încheiase dînsa biletul. Ea așteptă cu mare nerăbare răs­punsul. Dar trecură mai multe zile și nu primi nimic. Asta păru oribil, umilitor pentru balitistă. — Ah ! — exclamă ea cu furie— oamenii sunt deci toți la fel ? Ah ? de aș putea să mă răzbun pe toți ! Intr’o noapte, ultima din stagiunea de la teatrul Pagliano, Fiammeta eșea de la teatru spre a se duce a­­casă. Trăsura ei o aștepta. Fiammeta se urcă încet, refuzând propunerea unui tînăr care vroia cu ori­ce preț să o însoțească, și înfă­­șurându-se în mantaua ei îmblănită, se trânti cu lenevie pe pernele moa­le ale trăsurei, absorbind­u-se cu to­tul în cugetările eî,care nu erau de loc plăcute. Și în acea seară Carol de Clinton era la teatru și în loc de a se ocu­pa de ea, schimbase priviri și surî­­surî cu o altă baletista. Flammeta era furioasă, căci se simțea că iubește la nebunie pe tî­­nărul englez. — Ah ! de ce i’am­ primit— mur­mură ea—de ce l’am ascultat! Cu totul cufundată în cugetările ei, nu văzu că trăsura alerga de mult timp, până ce, sguduită cu pu­tere, deschise ochii, privi prin gea­muri și ’i se păru că se află într’un lup întunecos și tăcut. Flammeta trase cu putere clopo­tul, dar vizitiul nu dădu nici un semn de viață, și nici caii nu’și mic­șoraseră iuțeala. — Să vedem unde se va condu­ce—’și zise ea cufundându-se din nou în cugetările sale. Tocmai în acel moment trăsura se opri; baletista vroi să se scoale, când ușa cupeului se deschise, și intră un necunoscut, înfășurat într’o manta neagră și cu fața acoperită de o mas­că, și mai înainte ca Fiammeta să’șî revie din surprinderea ei, caii înce­­pură din nou să alerge la galop. — Cine ești? Ce vroești de la mi­ne?—întrebă baletista puțin înspăi­mântată. — Vei afla mai târziu—răspunse necunoscutul cu o voce aspră, po­runcitoare—până atunci nu face nici o mișcare, nu scoate nici un strigăt, sau ești moartă! Și la lumina felinarelor trăsure, care reflectau o vie lumină în inte­rior, Fiammeta văzu strălucind în mâinele necunoscutului un pumnal. — Aventura e destul de roman­tică—’șî zise în sine baletista—să ve­dem cum se va sfârși. (Va urma!'

Next