Universul, mai 1898 (Anul 16, nr. 108-138)
1898-05-01 / nr. 108
Boalele secrete — Neputința bărbătească — Se vindecă repede fără durere și Împiedicare, după expenență de 27 ani de specialitate în boli lumești (de la 1870). Nr. TOOK No. 1. STRADA EMIGRATĂ, No. 1 Intrarea, mintal prin str. str. Voevozi Consultații de la 10—1 dimineața și de la 5—8 seara Loc separat de așteptare pentru fiecare Br.lennekeim De la Facultatea din Paris Special pentru Boalc de Femei și de Copii Consultatiuni de la 2—1 p. m. STRADA ACADEMIEI No. 45 (Vis-a-vis de ministerul de interne) Intrare si prin calea Victoriei No. 86 96 35 '□«•''FRENKEL FOST INTERN al SPITALELOR din PARIS Specialist în boala de copii S'a mutat: Strada Academiei, No. 6 PRIMEȘTE DE LA ORELE 2-4 p. m. 44043 Il«r Sterlini Fost intern al spitalului Brâncovenesc și la Eforia spit. civile; fost elev al l-or Prt d r. Kalinderu, Stoicescu și Buicliu, tratează cu succes boale interne , stomac, rinichi, de femei și copii. Rahovei 93. Consult, de la 5—7. 10657 10 D^ÖTfläFt Fost medic de spital și de oraș — Calea Călărașilor No. 1 — Special in boalele interne, de copii și syfilitice Orele de consul ta li uite de la 2—4 p. m. 42130 Trastorii G0BILOV161 întorcându-se din străinătate, își reia orele de consultație de la 2—3 p. m. Special m boal de ierte și copii — m _áíi.2..<£ 03 — — Strada Carul Au. 18 — 532.—10 minsm Doctor MAURICH! LEVY de la facultatea din Paris Special: Bala interna femei și laser! Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 95, strada Carol. 95 De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boale în secrete fie cât de vechi după metodele cele mai noi. 42230 Doctor L BRAUESTEIN Fost Asistent de PROFESOR IN VIICNA Specialist pentru Boalele Capului Boalele de Gât, Gură, Ras, Uiecü! și Ochi SCOATEREA NEDUREROASA A DINȚILOR PRIN ANESTESIA (Adormire sau amorțire) Prin mijloace nevătămătoare, Insă interzise Dentiștilor VINDECAREA MIROSULUI DIN GURA Consultații de la 10—12 si de la 2—5 p.m. — STRADA COLTEI Tip. 14 — Casa de Sănătate 51, Strada Teilor 3 i — Consultațiune speciala pentru — Boala înțepe, lamine și Sufilite* Boalele secrete la bărbați și fente! In toate zilele de la 10—12 dimineața Vindecarea sigură. Tratament specia Consultația numai 1 leii N.B. Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul ce trimete gratuit. POLICLINICA de COPII CASA de SERATATE București, strada Teilor No. St. București Policlinica de copil s’a redeschis de la 1 Martie a. c. D. dr. Rappaport, special in boalele de copii va da consultațiuni în toate zilele de la 3—4 p.m. Consultațiuni pentru ser aci 1 180 N.B.—Se primesc bolnavi interni în tratamentul Casei de Sănătate cu prețuri moderate. Prospectul se trimite gratuit. 243 30 Devlatara iu tetei Moșia Chitila-Mogoșoaia A treia parte din lotul al 2-lea, lângă gârla Colentina, în interiorul liniei forturilor pe șoseaua Târgoviște-Ploești, începând de la podul Străulești și pină în linia forturilor. Iar după cererea mai multor persoane, am făcut concesiunea ca, in loc de doui ani și jumătate, loturile se vor plăti în 16 rate trimestriale în timp de 4 ani, iar prețul unui metru pătrat este de X1n. Leul Această localitate, salubră prin situația sa, în apropiere de București, este cuvenită a deveni foburgul de petrecere al Bucureștiului. Iar în planul de parcelare s'a rezervat teren pentru piață, parc, biserică, școală și primărie. Pentru informațiuni și cumpărare se va adresa d-lui A. Rădulescu, str. Brezoianu No. 34, între orele 8—11 și 2—5. I.413 dar aceasta ar prelungi prevenția nenorocitului Librescu. Consiliul suspendă ședința spre a delibera. La redeschidere, orele 5 și jumătate, consiliul decide amânarea spre a se face un supliment de instrucție. Barbară și pentru pâine — 2? min. poată. — In Florența Pe când se credea că poporul se liniștise, Sâmbătă aproape o mie de lucrători fără lucru s’au adunat in piața Prato și cereau: «Vreim pâinea cu 38 de bani. Pâine și lucru«. De aci mulțimea s’a dus la fabrici și a silit pe lucrători să înceteze lucrul. Apoi cu toții au pornit spre binrourile accizelor, pe cari le-au devastat, luând toți banii cari se aflau în casă și apoi au dat foc biutourilor. In urmă mulțimea furioasă a trecut la Palatul Aldobandiani, la brutăria Becagli, devastându-le cu totul. Femeile lucrătorilor își scot fustele și fac din ele saci în cari pun lucrurile furate. Venind soldații, mulțimea începe să le strige : «Lepădați armele !» și cu sila pun mâna pe un furier pe care-l dezarmează. Atunci a sosit cavaleria, care a făcut mai multe șarje. Cu mare greutate liniștea s’a putut restabili, însă totuși pagubele sunt mari căci afară de multe case cari au fost incendiate, s’a pus foc și gărei, unde însă incendiul a fost stins imediat. In Livorno Excitarea care domnise în noaptea de Vineri a reînceput cu mai multă putere Sâmbătă de dimineață. Lucrătorii din toate stabilimentele industriale s’au pus în grevă. Orașul e ocupat militărește. S’a făcut o primă demonstrație de femei, cari cereau pâinea cu 30 de bani chilogramul; demonstrantele au fost atacate de guarzi, cari au tras o salvă în aer și au făcut 12 arestări. Pe când se conduceau la poliție arestantele, s-a născut un mare tumult și guarzii au fost nevoiți sa se lupte cu mulțimea. Trec tranvaiele escortate de trupe și în strada Garibaldi a fost răsturnat un vagon și incendiat pe loc. Pe la ora 4 d. a. vre-o 300 de demonstranți s-au dus la Porto Fiorentina, scoțând țipete sedițioase și aruncând cu pietre asupra trupei. Se ordonă o șarjă de cavalerie ; soldații se luptă cu mulțimea și trag focuri. A fost omorît pe loc un cetățean, sunt și mulți răniți, între cari doui soldați. Demonstrația e împrăștiată, însă s’a recompus imediat și înfruntă trupele pe strada Vittorio Emanuele. Momentul e teribil. De la ferestrele caselor pleacă un viu foc de puști în contra soldaților și aceștia răspund. E o adevărată luptă. Tocmai pe la ora 11 noaptea liniștea s’a restabilit cu totul. UN PROVE«II PE ZI A-ți lăuda fiul este a te lăuda pe tine. ( Chinez) Ilustrațiile noastre Santiago de Cuba Dăm azi priveliștea intrărea portului Santiago de Cuba, unde desigur se vor desfășura evenimente însemnate în actualul răsboiu dintre Spania și America, deoarece orașul acesta e situat pe coasta de sud a insulei. El are 40.000 de locuitori, portul e apărat de un castel fortificat, și e unul dintre cele mai frumoase și mai sigure din toată America; are o lungime de 6 kilometri, și o lărgime de 1600 metri. Chiar lângă cheu apa e așa de adâncă, încât pot acosta cele mai mari bastimente. Orașul este bine clădit, stradele sunt regulate, însă aerul e nesănătos și apă de băut lipsește. Orașul a fost fondat la 1514 de spaniolul Diego Velasquez și a fost capitala insulei până la 1589. O stradă din orașul Cavile Se știe că în actualul resboiu, la Cavite, în baia Manila, a fost cea mai mare bătălie navală între spanioli și americani. Cavite e la 10 ekilometri spre sud de Manila ; are 8000 de locuitori , are arsenal și șantiere pentru construirea de bastimente. E antrepozitul principal al comerciului Filipicelor. UN SFAT PE ZI Leac pentru a vindeca catarul plămânilor.Catarul plămânilor se poate dobândi prin o inspirațiune permanentă de gazuri mefitice ale privaților murdare, ale canaturilor orașului nedeșertate, prin praf infect după șosea, etc. Persoanele cuprinse de un catar cronic al plămânilor scuipă flegmă abundentă, tușesc încontinuu. Pentru a vindeca această patimă recomand bolnavilor a se feri de emanațiunile toxice, de fumatul tutunului, luând și câte patru linguri pe zi din următoarele medicamente. Să amestecați amoniac clorat depuralum 5 grame cu 150 grame apă deslilată și 50 grame sirop de portocale, din care bolnavul va lua patru linguri pe zi. Răspunsu! Ira peralaM Frantz fos«! la discursurile delegația suor austriacă și Ungară — Prin fir telegrafic — Viena, 28 Aprilie, împăratul a primit la amiazi delegațiunea austriacă, apoi delegațiunea ungurească. Răspunzând la discursurile de omagii ale celor două președinți, împăratul a făcut să reiasă cu o deosebită satisfacție că relațiunile cu toate Puterile și mai cu seamă cu Statele vecine, sunt din cele mai bune. Cestiunea cretană, în urma încheerei păcei greco-turcești, înaintează spre o soluțiune definitivă. Putem spera că mulțumită înțelegere și colaborațiunea viitoare a tuturor Puterilor mari, se va pune o bază solidă pentru consolidarea pacinică a situațiunei politice în Orient. Răspunsul împăratului reamintește apoi decisiunea luată de a rechema trupele și escadra austro-ungară din insula Creta, și de a restrânge la negocieri diplomatice participarea Austro-Ungariei la soluțiunea acestei cestiuni concrete și deschisă încă, împăratul exprimă în acelaș timp recunoștința sa trupelor și escadrei pentru atitudinea lor exemplară și îndeplinirea credincioasă a sarcinelor. Discursul împăratului continuă exprimând adânca părere de rea ce simte trebuind să facă mențiune de expresia ostilităților dintre Spania și Statele Unite, exprosie ce nu s’a putut împiedeca, cu toată intervenția amicală a Papii, sprijinită de toate Puterile europene și cu toată marea condescendență de care a dat dovadă guvernul spaniol. Împăratul este hotărît să observe o strictă neutralitate și exprimă urarea ca beligeranții să ajungă repede, printr-o aplanare echitabilă a antagonismelor existente, să pue capăt acestei lupte întristătoare. Discursul reamintește apoi cumpărările considerabile de arme și de material de resbel începute anul trecut și continuate anul acesta. Face apel la înțelepciunea și patriotismul delegațiumilor pentru aceste preparative îndeplinite ca măsură de prudență, față de situațiunea nesigură din anul trecut și de desvoltarea progresivă și repede a forțelor defensive ale tuturor state. Răspunsul împăratului termină constatând că Boemia și Herțegovina continuă să se desvolte în mod normal, și să acopere pe deplin cu propriile lor venituri, cheltuelile de administrație. MOVA. Modelul de mai sus reprezintă un corsagiu de surab. El e foarte simplu și tocmai din această cauză e foarte frumos. Ca singură garnitură are o rujă, care e în jurul gâtului și în față până la talie. Lucruri din toată lumea Cum înoată elefantul. — Se știe că elefantul posedă facultatea de a înota. Cu toate astea el nu trece întotdeauna rîurile înot. Când acestea sunt puțin adânci, elefantul recurge la o altă metodă, mai simplă, pe care d. W. Sutherland o descrie într-un articol publicat în «Scottish Geographical Magazine». Metoda aceasta constă în a merge pe fundul albiei rîului. Dar fiind că animalul are nevoe să respire, își ține trompa vertical, afară din apă, și astfel se aprovizionează cu aer. Când albia rnului e prea adâncă, elefantul începe să înoate. In timpul acesta cel care mână înoată de asemenea, călcuzidu-se după trompă, care e mereu d’asupra apei și indică locul unde se află animalul. Și când locul cel mai adânc e trecut, când animalul începe a eși, cel care-i mână ’I se așează pe gât, și pare că e cules din valuri. Sunt elefanți cari intră de bunăvoe în apă, dar sunt și alții cari se feresc de ea. Pentru a-l constrânge, e un mijloc infailibil : acela care constă în a alunga animalul cu foc. Elefantul nu se împotrivește focului , mai bine se aruncă în apă. Și atunci, pentru a-l sili la aceasta, se așteaptă până ce se înoptează. Mai mulți oameni, înarmați cu torțe aprinse, înconjură animalul, și apropiindu-se de el, îl silesc repede să treacă apa, mai ales dacă pe malul cel S’alt sunt tovarăși de ai lui cari ’Iil întâmpină și Tu mângâe îndată ce ese din apă. O CUGETARE I’E ZI Oamenii mari sunt supuși greșelilor mari. gi' I»#im străinătate pe când cu războiul, americanii de nord duc lipsă de hârtie. Fabricile americane produc 1800 de tone de hârtie pe zi, însă ziarele se vînd acum așa mult, încât consumă numai ele singure 2100 tone pe zi. Depozitele sunt pe sfârșite. * ♦ * Din Hamburg se anunță că Dumineca trecută a fost arestat acolo un individ, care a ținut șaptesprezece ani închisă într’o pumniță pe sora sa, în vârstă de 41 ani, pentru ca să pună mâna pe partea ei de moștenire. Nenorocita, într’o stare desperată, a fost transportată la spital. La sfințirea bisericei evanghelice din Ierusalim, care se va face în fața împăratului și împărătesei Germaniei, vor fi invitate să trimeată reprezentanți toate corporațiile bisericei evanghelice, atât din Prusia cât și din celelalte țări. * * ¥ UNIVERSUL la MADRID D. Luigi Cazsavillan, directorul ziarului nostru, a angajat pe d. Umberto Villa, unul din cei mai buni corespondenți și care acum se află la Madrid, trimes cu ocazia actualului războiu de către răspânditul ziau genovez Secole XIX, ca să ne transmită din capitala Spaniei cele mai nouă telegrame cu privire la războiu. Deci de azi înainte UNIVERSUL, care nu se dă înapoi de la nici un sacrificiu spre a informa cât se poate mai bine pe numeroșii săi cititori, va avea telegrame asupra războiului și tuturor celorl alte evenimente sosite direct din Madrid. Corpurile legiuitoare Ședința de la 28 Aprilie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și 10 ’ minute, sub președinția d-lui D. Giani. Deputați prezenți 110. D. ministru al lucrărilor publice depune mai multe mesaje. D. Vladimir Ghițescu adresează o interpelare d-ui ministru de interne asupra doctorilor de plasă. D. C. Popovici se asociază la această interpelare. D. Dinică Schileru depune o petițiune a locuitorilor din comuna Corbeni, județul Argeș. D. Dimitrie Sturdza depune mai multe proiecte de legi, cari se trimit de urgență la secțiuni. La ordinea zilei urmarea dezbaterilor asupra căilor ferate de interes local, D. Dobrescu-Argeș propune și dezvoltă un amendament la art. 1. Mai vorbesc la acest articol d-ni: N. Fleva, Dimitrie Sturdza, Vasile Lascar, I. Mitescu, Iancovescu și d. Ionel Brătianu, care justifică economia articolului; discuția se închide; ședința se suspendă pentru 10 minute, pentru ca comitetul delegaților să se pronunțe asupra amendamentelor propuse. La redeschiderea ședinței, se pune la vot articolul 1 din lege și se admite nemodificat. Se citește articolul 2. D. Delavrancea propune ca concesiunile să se acorde de Corpurile legiuitoare, iar nu de guvern. D. ministru al lucrărilor publice răspunde că nu crede de prestigiul parlamentului să se ocupe cu proiecte de mici căi ferate de interes local. D. Fleva ia cuvîntul spre a constata că guvernul se află în contradicție cu o declarațiune făcută era de d-l Sturdza. D. Dimitrie Sturdza răspunde că n’au fost înțelese cuvintele sale de ieri. Discuția se închide, articolul 2 se votează nemodificat. Se citește art. 3. D. E. M. Porumbaru narează cea ce s’a făcut de diferiții miniștri liberali pentru a modifica legea conservatoare a căilor ferate de interes local; prezintă mai multe observațiuni personale de mică însemnătate, și termină pronunțându-se pentru acordarea concesiunilor de către Parlament, iar nu de către guvern, (aplauze). D. Ionel I. Brătianu, ministrul lucrărilor publice, declară că nu poate primi să se schimbe principiile fundamentale ale legei ce s’a crezut dator să prezinte ca ministru, reprezintând opiniunea majoritatei partidului liberal (aplause). D. Barbu Delavrancea combate ultimele două aliniate ale articolului, pe motiv că ele sunt de natură să descuragieze inițiativa privată. D. Dobrescu-Argeș depune și dezvoltă un amendament. Articolul 3 se votează cu amendamentele propuse de domnii Mitescu și Delavrancea. Ședința se ridică la ora 6. SSI Sr.^T’TXILj Ședința de la 29 Aprilie 1898 Ședința se deschide la orele 27, sub președinția d-lui Al. Nicolaid, vice-președinte. Prezenți 80 d-nî senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-niî: general Berendel și D. Paladi. D. col. Obedeanu cere tablourile pensionarilor din București. Se pune din nou la vot pensiunea de 250 lei lunar a d-nei Marie Chiril Sebastian, vot rămas nul în ședința de erî, și se respinge pensia d-nei Elena Fronescu de 150 lei se admite. Se mai votează o recunoaștere rămasă nulă în ședința de ieri. La ordinea zilei interpelarea d-lui G. Panu, adresată primului-ministru și ministrului de externe, dacă se face solidar cu declarațiile făcute de d. ministru de interne în chestiunea națională, D. Panu roagă să ’i se preciseze ziua când își va desvolta interpelarea, căci cum senatorul are un drept, așa ministrul are datoria de răspunde la interpelarea ce ’i s’a anunțat, nu a se amâna la calendele grecești. D. vice-președinte roagă pe d. Paiu a aștepta câteva momente până ce va căpăta răspunsul de la d. primministru, care se află la Cameră. Se pune la vot pensiunea d-nei Matilda Pruncu de 100 lei pe lună și se aprobă. D. vice-președinte comunică d-lui Panu că mâine va veni d. primministru, când d. Panu își va putea desvolta interpelarea. Se votează mai multe recunoașteri și indignare, apoi ședința se ridică. Azi, Jeul 3Q Aprilie 1893 sprier 0.7 din ziarul ilustrat săptămânal Moda Parisiană (COLORATA) 15 îi asf ini t © stist țara împreună cu un PATRON tăiat Acest număr cuprinde 18 figuri de modă. — O bucată de muzică pentru piano. — Materia cea mai variată și aleasă. TiîSÎT coTIiF" . La începutul lunei Maiü studenții școalei comerciale anul III din Capitală vor pleca în excursiune științifică în țară și străinătate, sub conducerea eminentului profesor I. P. Licherdopol. D. ministru al instrucțiunei publice a admis că în anul curent nu se vor mai ține examene de capacitate pentru postul de director al școalelor primare urbane. Aceasta din cauză că acei cari au reușit la concurs anul trecut nu au fost încă toți nutoiți directori._____________ str.£ -A«, 52 învățătorul. Băeți, în lecția viitoare, ne voi explica despre faptul că pământul e rotund. Ca să va convingeți despre aceasta, fiecare din voi să aducă câte un ou. Care n'ars pui: să aducă și brânză ! RAIÜ și IAD 3K,cina,n. istoric socia.1 PROLOG O crimă misterioasă Englezului luă o mână, pe care Fiammera o lăsă. — Totuși—zise el— e un om care te iubește cu pasiune, cu lealitate,... și acest om sunt eu, oare de când le-am văzut, nu mai găsesc liniște, fericire, în nici un loc. «Vezi, e un an de când sunt stabilit la Florența cu mama mea, într’o căsuță pe care am construit-o într’adins pentru ea, cu gândul de a duce o viață liniștită, alături de cea mai sfântă dintre femei, când te-am întâlnit, oh 1 crede, Fiammetto, de atunci, nu am încetat de a mă ocupa de d-ta, nu am încetat de a te iubi. «Și cum aș fi putut face altfel ? «Ălaî e parcă o altă femee pe lume care, împreună cu frumusețea,să aibă atâtea grații, atâta spirit, atâta amabilitate ?... Vorbește, Fiammeto, spune-mi că nu’țî sunt indiferent, și pun toate bogățiile mele la picioarele d-tale. Baletista, care ascultase vorbele tînărului cu bucurie, cu beție, cu o emoțiune necunoscută încă, la ultimele cuvinte ale lui Carol deveni rece, disprețuitoare și ochii ei aruncară un fulger de dispreț. — Averea d-tale—reluă ea— averea d-tale în schimbul amorului meu? «Iată ceea ce îmi oferă toți. «Aic ! eu visasem cu totul altceva, eu visam un om cu inimă sublimă, cu o voință inflexibilă, capabil de ceva mare, periculos, imposibil... pentru amorul meu. «Insă mi se oferă bogății și amor ușor, care să se poată schimba în plăcere, și niciodată nu mi se oferă un amor... o inimă. «Nu, nu, iubesc bogăția, dar de la d-ta milord, nu vreau nimic, fiindcă te-aș trăda ca și pe ceîl’alțî, și fiindcă ai o mamă care te iubește. «Lasă-me, eu am încă libertatea mea, fiindcă mi se pare că eu sunt destinată la ceva romantic, straniu, și eu iubesc tot ceea ce e pustei». Carol de Clinton încruntă sprîncenele și nu răspunse. După un moment el se sculă. — Iți mulțumesc de frane deța dtale și te las singură cu imaginațiile d-tale—zise el cu ironie, — ’ți urez să poți găsi idealul pe care o cauți... — Primesc urarea, milord, și... adio... Trecu o lună. Fiammeta întâlnea adesea pe Carol de Clinton, dar acesta nu mai părea că se îngrijește de dînsa. Baletista atunci observă că sînerul nu ’î era indiferent. — Oh! de ce seamănă cu toți ce î l’alțî—murmură ea—de ce mi-a spus că me iubește, pe când nu voia decât să ’și bată joc de mine ? Apoi, cuprinsă de o vagă speranță, scrise un bilet contelui, invitându-l să vie să o vadă. «Cine știe dacă nu voia primi propunerile d-tale ?» încheiase dînsa biletul. Ea așteptă cu mare nerăbare răspunsul. Dar trecură mai multe zile și nu primi nimic. Asta păru oribil, umilitor pentru balitistă. — Ah ! — exclamă ea cu furie— oamenii sunt deci toți la fel ? Ah ? de aș putea să mă răzbun pe toți ! Intr’o noapte, ultima din stagiunea de la teatrul Pagliano, Fiammeta eșea de la teatru spre a se duce acasă. Trăsura ei o aștepta. Fiammeta se urcă încet, refuzând propunerea unui tînăr care vroia cu orice preț să o însoțească, și înfășurându-se în mantaua ei îmblănită, se trânti cu lenevie pe pernele moale ale trăsurei, absorbindu-se cu totul în cugetările eî,care nu erau de loc plăcute. Și în acea seară Carol de Clinton era la teatru și în loc de a se ocupa de ea, schimbase priviri și surîsurî cu o altă baletista. Flammeta era furioasă, căci se simțea că iubește la nebunie pe tînărul englez. — Ah ! de ce i’am primit— murmură ea—de ce l’am ascultat! Cu totul cufundată în cugetările ei, nu văzu că trăsura alerga de mult timp, până ce, sguduită cu putere, deschise ochii, privi prin geamuri și ’i se păru că se află într’un lup întunecos și tăcut. Flammeta trase cu putere clopotul, dar vizitiul nu dădu nici un semn de viață, și nici caii nu’și micșoraseră iuțeala. — Să vedem unde se va conduce—’și zise ea cufundându-se din nou în cugetările sale. Tocmai în acel moment trăsura se opri; baletista vroi să se scoale, când ușa cupeului se deschise, și intră un necunoscut, înfășurat într’o manta neagră și cu fața acoperită de o mască, și mai înainte ca Fiammeta să’șî revie din surprinderea ei, caii începură din nou să alerge la galop. — Cine ești? Ce vroești de la mine?—întrebă baletista puțin înspăimântată. — Vei afla mai târziu—răspunse necunoscutul cu o voce aspră, poruncitoare—până atunci nu face nici o mișcare, nu scoate nici un strigăt, sau ești moartă! Și la lumina felinarelor trăsure, care reflectau o vie lumină în interior, Fiammeta văzu strălucind în mâinele necunoscutului un pumnal. — Aventura e destul de romantică—’șî zise în sine baletista—să vedem cum se va sfârși. (Va urma!'