Universul, mai 1898 (Anul 16, nr. 108-138)

1898-05-05 / nr. 112

Discursul d­-lui Ionel Grădișteanu p. Ionel Grădișteanu a luat cel d’ihtéin cuvântul: «Nu ne-am adunat aci, a zis orato­rul, numai spre a ne reaminti pe acei cari și-au­ versat sângele pe câmpi­ile din Blaj, ci pentru a ne aminti că durerea fraților noștri de peste Carpați e durerea noastră, că exis­tența lor, e existența noastră. Pie­rind ei, pieirea ne așteaptă și pe noi. Suntem așa de strînși uniți, în­cât nu se poate atinge o parte, fără ca cea­l’altă parte să nu fie atinsă. Oratorul arată apoi din ce cauză, fără Românii de dincolo noi nu am putea să existăm mult timp. Poporul românesc, zice d. Gră­dișteanu, e menit să dea o notă ori­ginală în marele concert al civiliza­ției. Pentru o cultură originală însă, trebue numărul și iată în ce constă pieirea noastră, când ar pieri Româ­nii de peste Carpa­ți. «Lupta ce se deschide acum, con­tinuă d. Grădișteanu, nu este pen­tru a se hotărî cine să prepondereze, nici pentru o egală îndreptățire, e vorba de viață și moarte, e vorba dacă peste cât­va timp vor mai fi sau nu români. «Mi se umple sufletul de durere, adaogă după aceea oratorul, când văd că Ungurii sunt uniți pentru a ne nimici și noi nu putem fi uniți pentru a ne apăra. In privința mijloacelor, d. Grădiș­teanu zice că putem face foarte mult, dacă nu pe cale directă, dar pe o cale piezișă. «Toată greutatea Statului, esclamă oratorul, trebue pusă în cumpănă, pentru a salva pe frații noștri. Să ne pregătim dar cu toții pentru luptă și când va fi nevoe, să ne impunem voința. Și oratorul, în aplauzele frenetice ale mulțimei, termină cu cuvintele : Deșteaptă-te române, din somnul cel de moarte, acum oii nici­odată. Discursul d-lui Belavrsine est­e foarte greu­ de rezumat în acest mic cadru sublimul discurs al d-l ui Barbu Delavrancea. «Cu voință sau fără voință, începe oratorul, noi am apărat în trecut ci­vilizația Europei. Acum, ori­cari ar fi durerile ce simțim din timp în timp, să avem credință în isbânda cauzei, căci ea este tot pentru mer­sul înainte al civilizației. Vorbind despre românii din Tran­silvania, oratorul spune : «In afară că trebue să arătăm că avem inimă de frate, căci alt­fel ni s’ar tăgădui cea de om ; noi le mai suntem datori primele scântei cari au redeșteptat principatele adormite. Venind la suferințele Românilor de peste Carpați, d. Delavrancea zice : «Persecuțiunile, împilarea, stin­gerea neamului, au început de când România s’a făcut, regat, căci Un­gurii au văzut atunci în noi o forță vie. Frații noștri plătesc dar azi ti­tlul, gloria, mărirea noastră. Adresându-se apoi tinerimei noas­tre, oratorul zice : «Fie ca generația tîneră să vază un cer mai limpede și să aibă o ini­mă mai cal­m­. Un popor fără ideal, român ,ar fi, trebue să piară. Să se ridice dar o generație viguroasă și conștientă, care să dea la o parte pâcla ce apasă asupra sufletelor noa­stre. D. Delavrancea face după aceea istoricul revoluțiunilor din Transil­vania și o descriere a Câmpului Li­­bertățea, unde s-au adunat 40.­000 de Români și au depus un jurământ pe care oratorul îl citește. Făcând oare­care aluziuni politice, d. Delavrancea zice că în basme se vorbește de un copac blestem­at în mijlocul unei păduri, unde cu cât paserea se urca pe ramurile de mai sus, își uita cântecul, iar când ajun­gea în vîrf, împetrea. Fie ca acei cari urcă treptele onorurilor, să nu imiteze paserea din basm și să -și uite cântecul. Și oratorul, într'un elan de patrio­tism, termină cu cuvintele : «Ce mai așteptați? Voiți ca culmea durerei celor de peste munți să de­vie culmea rușinei celor de aici ? Dar nu uitați că pieirea celor de dincolo, e pieirea noastră a tuturor.» Cuvintele d-lui Delavrancea au e­­lectrizat întreg auditorul. Au fost momente când lumea toată s’a scu­lat în picioare, aplaudând în mod frenetic.* * * La eșire studenții universitari au făcut o manifestație d-lor Delavran­cea și I. C. Grădișteanu. Voiau chiar să-i ducă pe sus pe calea Victoriei; conferențiarii însă, prevăzând aceasta, s’au urcat într’o birjă și au dispărut. Studenții au venit la cofetăria Cop­­șa, unde, zărind pe d. Delavrancea, i-au făcut din nou ova­ți­uni. După aceea s’au dus la statua lui Mihai Viteazul și au cântat «Deșteaptă-te Române». Omega. Rezultatul alegerilor­­ le cri Eri au avut loc două alegeri, una în județul Brăila și cea­l­altă în ju­dețul Fălciu. Iată rezultatul acestor alegeri : Brăila, colegiul I de senat. Înscriși, 438. Votanți, 339. Voturi anulate, 3. Au obținut: d. Dim. Moisescu, guvernamental, 209 voturi, ales. D. C. Boerescu, conservator, 127 vo­­turi. Fălciu, colegiul I de senat, înscriși, 100. Votanți 85. Voturi anulate. 3. Au obținut : d. maior C. Teleman, conservator, 45 voturi, ales. D. N. Nicorescu, guvernamental, 35 voturi. INFORMAȚIUNI : Comuna rurală Tîrgu-Sulița, din județul Botoșani, a fost autorizată de a contracta de la Casa de depuneri și consemnațiuni, sau de ori­unde va găsi un împrumut de 13.000 lei, plătibil în termen de 10 ari, în con­­dițiunile admise de consiliul comu­nal prin încheierea luată în ședința de la 8 Februarie a. c. spre a servi la achitarea costului construirea lo­calului de primărie din acea comună. ♦ A se citi zilnic pe pa­gina 5. Licitațiun! pentru lucrări publice,­­diferite fur­nituri și vînzări­­le imobile din toată țara, precum și Lista citiét­orilor sosiți în Ca­­­pitală. ♦ «Neue F­­eie Presse» care ne-a sosit ieri, publică o știre după care regele Carol al României va pleca probabil pe la sfârșitul lui iunie (s. n.) ca să facă o vizită împăratului Rusiei, în Petersburg; regele va fi însoțit, afara de primul ministru Sturdza, și de o numeroasă suită militară.­­ In concursul de la sf. Spiridon din Iași pentru postul de medic pri­mar al spitalului din Băcești, comi­­siunea a admis pe d. dr. Ciolac la proba orală. Duminecă dimineață va avea loc prima probă.­­ Ministerul de interne a invitat administrația comunală din Iași să renunțe la diferitele lucrări de edi­litate pentru ori­ce eventualitate. Administrația comunală a decis convocarea consiliului comunal în a­­ceastă chestiune. ♦ De cât­va timp deja mișcarea in orașul Brăila e extra­ordinar de mare și prețul griului s’a urcat la 175 lei kila, cu tendință de urcare și mai mare. ♦ La 8 Mai st. n., s’a ținut în Te­­mișoara prima adunare generală a reuniune! ziariștilor maghiari din a­­ceastă provincie. Reuniunea asta nu sprijinește numai interesele materi­ale ale ziariștilor din provincie, ci le dă sprijin moral. Averea reuniunei e deja de 30.000 de florini. Inteli­gența maghiară a luat parte cu en­tuziasm la adunare și sprijinește cu căldură toate întreprinderile ziariș­tilor. Ce bine ar fi să se facă tot așa și printre ziariștii români! ♦ In județele Bacău­ și Falciu s’a declarat variola. ♦ Mai mulți copii ce frecventează școala primară din Tatarași (Iași) sunt bolnavi de coriu. LUNI. Războiul dintre Spania și Statele­ Unite Pentru evitarea contagiului școala se va închide pentru câte­va zile. ♦ Ziarul Unirea din Blașiu (Tran­silvania) scrie, că în «Glăjeria Caș­­vei» din ținutul Reghinului săsesc zeci de Români, cari lucrau în fa­brica de acolo, au fost siliți să-și maghiariseze numele și ei, la po­runcă și le-au și maghiarisat în toată forma. Ba ce este mai mult, chiar și minorilor și orfanilor li s’au schim­bat numele. ♦ Conform nouei legi a instruc­țiune­ publice elevii liceelor particu­lare clasa VII vor depune examenul la liceul național din Iași. Pentru examenele elevilor prepa­rați în particular înscrierile se fac la inspectoratul școlar de la 1—10 Maiü. Examenele vor începe de la 1 Iunie. ♦ In săpăturile din Dobrogea, d- Tocilescu a descoperit o peșteră cu osăminte. La ușa peșterei a găsit o piatră cu inscripție veche, ce se cre­de că e de 2.000 ani și pe care a și transportat-o la muzeul din București. ♦ Ganonierele Léger a marinei Franceză, și Rocatrice a celei En­gleze, cari se află și vor staționa la Galați în tot timpul cât va dura șe­dințele Comisiunei Europene vor vi­zita apoi portul Tulcea precum Su­­lina și Constanța . Ministerul de război a luat dis­poziția ca pe lângă fie­care club al garnizoanelor să se înființeze case de economie a ofițerilor. In acest scop d. colonel Paraschivescu, șeful clubului militar din Iași, a și venit în București spre a fi față la instruc­­țiile ce se vor da pentru înființarea unei case de economie pe lângă clu­bul militar din Iași. ♦ Ministrul de răsboiü a interve­nit, pe lângă direcția G. F. R. spre a i se pune la dispoziție mai multe vagoane, în stația Iași, pentru zilele de 17, 24 și 31 Mai­ curent. Se vor face exerciții de debarcare și îmbarcare de trupe, pentru a se vedea, în cât timp și cu câte age­rime, se pot executa asemenea miș­cări. Aceste exerciții se vor face în fața comandantului corpului 4 de armată, d. general C. Iarca, și a delegațiilor ministerului de război. Trupele, cari vor lua parte la a­­ceste exerciții, sunt regimentele 7 de călărași și 8 de artilerie. ♦ UNIVERSUL m­­orîlic apa­re și in toate Duminecile, și se vinise cu 5 luni în toam­­n Jun­ Washington. 2 Mai Administrația poștelor a ordonat confiscarea obiectelor adresate prin poștă d-lui Barnabe și celor­l­alțî membri ai legațiunei spaniole. S’a descoperit un sistem complect de spionagiu. Ambasadorul englez va recomanda Englitezeî să învite pe d­-nn Barnabe și pe spionii spanioli să părăsească Canada. Telegrame partajare ale ziarului «Universul» Atacul portului San­ Juan Porto-Ricco Madrid, 1 Maiți. Sosită ora 4 d. a. Ultimele știri oficiale asigură că la atacul portului San­ Juan de Porto Ricco spaniolii au avut 5 morți și 20 de răniți. Dintre cetățenii orașului au fost vre-o trei­zeci de victime. Când s'a văzut escadra ameri­cană depărtându­se, populația a făcut o manifestație foarte entu­­siastă strigând :­­«Trăiască Spa­nia!» Păcăleala vaselor americane Din Havana a sosit aci o tele­gramă prin care se spune că pi­­roscaful «Montserat», care era blocat în portul Cienfuegos a pă­călit în chip splendid năvile es-Pfirl !*Vt v«.ux Vi­­V>_U­V!­­ V tVUVI Ieri de dimineață, la ivirea zi­lei, a eșit din port cu cea mai mare iuțeală depărtându­se în largul mărei. Incrucișătoarele americane au observat prea târziu aceasta, așa că tirul tunurilor lui nu mai pu­tea avea nici un efect. Americanii din nou respins. Din Cuba vine veste că ame­ricanii au încercat din nou să debarce pe coastele insulei. Ei însă au fost respinși de tru­pele spaniole. Demonstrație franco spa­niolă Se depeșează din Porto Ricco că acolo se semnalează vederea altor năvi. Se prevede reluarea acțiunilor. Marinarii francezi ai cuirasa­­tei «Amiral Rigault» eșind din port au făcut niște demonstrații entusiaste pentru Spania. Spaniolii au răspuns prin stri­găte de t­răiască Franța. Se dă o foarte mare impor­tanță acestei demonstrații. Luptă navală probabilă La ministerul de războiu de aci se păstrează o mare rezervă cu privire la știrile de războiu. Totuși din complexul informa­țiilor, rezultă că de trei zile esca­dra spaniolă a părăsit Martinica îndreptându-se spre Cienfuegos. Se asigură că acest loc a in­dicat spre a se da o luptă care poate la această oră a și început. VILLA, cu totul prin ghiulele ame­ricane. Flota spaniolă a răs­­puns cu o canonadă vie la focul americanilor. Wien Războiü intre Anglia și Rusia Paris. 3 Maiü. Sosită la ora 12 noaptea Presa franceză comentează în mod viu discursurile d-lui Chamberlain. Ziarul «Temps» constată că aceasta e o provocare adre­sată în contra Rusiei dar crede că adevăratul obiectiv e Franța. Acest ziar speră că va avea loc un c­esnodământ pe cale pacinică. Corespondentul din Londra al ziarului «Débats» afirmă că lordul Chamberlain e convins că îndată ce va izbucni răz­boiul între Anglia și Rusia, englezii vroesc mai înainte să distrugă flota franceză și că proiectează a o bloca în­ por­turile franceze și a ataca și ocupa coloniile cum fac ame­ricanii ca spaniolii. Răzbel ü între Anglia șî Franța a produs mare sensație aci știrea dată de ziarul «Pall Mall Gazette» spunând că războiul între Anglia și Fran­ța va izbucni mai curând chiar de­cât peste o lună de zile. Conflict franco-am­er­ican O depeșă sosită din Washing­ton spune că guvernul ame­rican va cere ca autoritățile franceze din Martinica să-i dea explicații în 48 de ore de cauza întârziere­ suferită de depeșa americană prin care se anunța prezența escadrei spaniole. Americanii amenință de a tăia cablul și a reclama sa­tisfacție. G. Eluid. Originalele acestor depăși sa afla expuse la poarta palatului nostru. de stat 6 °/0 face 102.80. Municipalele de București ferme: 50/e intern din 1883, 100 , 5% din 1890, ÎOO1/, iar, V-1W sută din 1896, OS1/^ și 98. Obligațiile împrumuturilor municipale externe de 5 °/e au fost retrase din cir­culație prin conversiunea care a avut loc în luna trecută. In locul lor s'a în­scris la Bursa din Berlin noul 41/, % din 1898. Acest titlu a apărut Luna pentru prima oară la zisa Bursă și a cotat 99.75 cu bune cereri. Scrisurile fondare in urcare: 5% fon­­d­ar rural face 9S6/«—987/b contra 973/« Sâmbăta trecută ; 5% Bondar urban de București 665/*, în progres cu 30 centi­me iar 5% fund­ar de Iași 98 — 90 ferm. Tîrgul acțiunilor animat: Băncile Na­ționale 2220 termen; Băncile Agricole SIÓ1­, cu bani gata. Dacia-România 458 termen. Naționala de asigurare 523 ter­men, fără cuponul de dividende ; Patria de asigurare 117-110 ferm. Bazaltul acțiuni cotează 385-375; Ba­­saltul obligațiuni 6%, 102 103; Con­strucțiile 102 ; Tramvaiul nog 870 850. In cele­l­alte hârtii nu s'a încheiat nici o afacere. In devis cotăm : Cek : Londra 25.32*/»; Paris 99.911/,; Viena 2.091/, ;Berlin 123.40; Belgia 99.65; —TreT luni: Londra 25.08'/4 ; Paris 99.40; Viena 2.07s/4; Berlin 122.26 ; Belgia 99. Curierul financiar. Serviciul telegrafic — Al Agenției Române — Madrid, 2 Maiü. După o depeșă oficială din Havana cinci corăbii americane au încercat să opereze debarcări în diferite puncte ale coastelor Cubei.­ Pretutindeni au fost respinse de trupele spaniole pos­tate pe coaste și silite să se îmbar­­cheze din nou. Spaniolii au prins doar americani. Un ofițer spaniol a fost omorât, câți­va soldați au fost răniți. Washington, 2 Main. Departamentul de stat desminte în mod formal știrea după care vaporul francez «Lafayette» ar fi debarcat la Havana tunuri și munițiuni de resbot. Key-West, 2 Maiü. In lupta de la Cienfuegos, un ma­­telot american a fost omorât, 6 au fost răniți grav și câți­va ușor. «Marblechard», «Vuashviile» și o ca­­nonierä au participat la luptă. Nici o corabie americană n’a pri­mit avarii mari. Madrid, 2 Mai După ziare, cu toată dorința d-lui Sagassa de a amâna criza ministe­rială, remanierea cabinetului este i­­minentă. Madrid, 2 Mai. O depeșă a guvernatorului din Porto­ Rico zice că de azi dimineață nu mai este de­cât o singură cora­bie americană în fața pieței. — Crezi ? — Cum...dacă cred? Dar m’aș și prinde. Carol începu sa rida. — încearcă și eu primesc prin­­soarea. — Ne-am înțeles...— răspunse cu vioiciune Carol. In acel moment cei doui amici sosiră într’o piațetă unde toți călă­reții se opresc, schimbă câte o sa­lutare. Carol și Guido trecură printre e­­chipagii, salutând în dreapta și în Stânga. Marchizul Rambaldi opri un moment calul seit lângă landoul fru­moasei contese San Suivi, pe care o salutase cu un surîs șiret și ex­presiv. Carol de Clinton se depărta câți­va pași, întorcând scă și colo priviri distrate, când ochii lui se fixară a­­supra unui cupeu albastru. In acel cupeu era două fem­ei ; una în vîrstă raaî matură îmbrăcată ca o cameristă a unei familii nobile; cea­l­altă o tîneră ere 20—22 ani. Cu toate că la Florența nu lipsesc femeile frumoase, totuși trebuia să rem­ân­i extaziat în fața tinerei și e­­legantei ființe care stelea în acea e­legantă trăsură. Ea avea părul foarte negru ; obra­zul palid­, dar de acea paloare care trăda o organizație de o extremă nervozitate ; ochii blânzi și adânci ai femeilor orientale ; acei ochii care când te privesc te mângâe, te îm­bată, -ți zăpăcesc sufletul ; gura mică par’că era făcută într’adins pentru sărutat. Insă o expresie de mare melan­colie se citea pe acea față divină, ca și cum ar vrea să mărească sedne­ți­un­ea. Ea era îmbrăcată cu totul în negru. Nu era bărbat sau femee care să treacă pe lângă ea fără să nu o pri­vească. Contele de Clinton își opri calul și stătu să privească uimit. Copila părea indiferentă la toate privirile, însă când întoarse capul zări pe gentilomul englez la o mică distanță de ea. Ochii celor doi tineri se întâlniră și ambii presăriră ca sguuuiți de un același curent electric. Carol fu mișcat de acea privire , fata se înroși și ’­și întoarse capul de teamă de a nu fi observată. Toate astea insă durară numai un moment. Vizitiul acelei necunoscute dăduse un biciu cailor, care porniră în galop. Cuplul era deja departe și Carol stetea nemișcat privind intr’una când vocea sonoră și veselă a lui Guido ’s scoase din extazul lui. — La ce te gândești Carol de ai rămas ca o statue ? Englezul se înroși puțin. — La nimic, amicul meu — răs­punse el—te așteptam. — Atunci să mergem sunt cinci ore și eu îmi simt stomacul gol. Ce vrei? Cuvintele dulci și ochii negri ai contesei San Salvi, nu au avut puterea de a -mi tăia pofta de mân­care. Vii cu mine ? Carol care nu asculta pe prietenul său, căci era absorbit cu totul de noua lui emoțiune nu răspunse. — Ei, Carol, visezi, călare? Gentilomul tresări și scoase un suspin. — Ce? Ce-ai zis? Guido începu să rîdă cu poftă. — Ah!­ah! sărmane amice, pare că ai căzut din noi.... Și eu care te în­vățam chipul cum să scapi de Finla­­mella, pe când tu ești amorezat lu­lea de ea. (Va urmai • Victoria spaniolilor Viena, 3 Mai. Sosită ora 12 noaptea O depeșă din Washing­ton anunță că escadra spa­niolă a deschis un foc viu asupra escadrei americane, care după un schimb de fo­curi a fugit. Spaniolii au avut șoapte răniți, mișcarea flotei americane Din Balia se depeșează, că acolo au sosit vasele de răs­boiu americane «Oregon», «Maneta», și Hickatheroyd». Criza ministerială în Spania o depeșă urgentă din Ma­drid anunță, că mai mulți miniștri și-au dat demisia în mâna d-lui Sagasta. Flota spaniolă la Cuba Știri positive din Madrid spun, că flota spaniolă se află actualmente la Cuba. Flota spaniolă din Washington vine știre care anunță, că flota spaniolă este aproape de Cuete, la Venezuela. Evită însă ca să provoace o luptă maritimă, căutând ca să se adăpos­tească în porturile Havana și Cienfuegos. Bombardarea consulatului englez Flota americană a bom­bardat fortul Cardenas. Con­sulatul englez a fost sdrobit Torturările d­in Italia (Telegrame particulare ale « Universului» ) Paris, 3 Mai. Sosită ora 1 noaptea O știre oficioasă sosită din Mi­lan protestează în contra numă­rului exagerat de morți și ră­niți despre care se vorbise. După relația oficioasă ar fi nu­mai ș­apte zeci de morți și 400 de răniți. <î. EA A Dr. id­s­p­e, ș­i — 2 Main 1898 — Roma, — încrederea regelui în guvern Regele care avut o conferință cu d-nii Brin, San Mazario și Zanar­­delli a manifestat deplina sa încre­dere în cabinetul actual și a aprobat actele guvernului. Liniștea continuă să domnească în tot regatul. Paris.—Respingerea apelului lui Zoila Curtea de casație a respins apelul d-lui Zoila în contra sentinței curtea de apel recunocând competința tri­bunalului corecțional în afacerea plân­gerei de defăimare depusă de ex­perți­ caligrafi. Peking­.­Sosirea prințului Henri Prințul Henri al Prusiei a sosit. A fost primit în mod oficial, într-un chip splendid.­­Atena.—Evacuarea Tessaliei Depoșî din Volo­nic că două stea­­mere încărcate cu soldat­ turc­ au plecat azi la Salonic. Milan.— Liniște Liniștea domnește atât în oraș cât și în provincie. Londra. — SsSnßlatea d-luî Gladstone D-nu Gladstone este maî bine. Sie­vreiii lu­i De la Aprilie 1900, moșia Cre- T-rX-, A ’r, Qi? n U ~ O-JO _______ _ Y CUia KJZ. 004 jJUgVíaiJÜ) plasa Neajlov, jud. Vlașca, 3 ora din București. A se adresa chiar de acum la d-na Ștefănescu, str Artei 10. 550 — 10 IMPORTANT 1 La administrația ziarului UNI­VERSUL, strada Brezoianu Wo. 14, se repară ori­ ce ceas paruice, pendule, etc., mai ieftin de­cât ori­unde. Se garantează mersul regulat timp de un an și la caz contrar se repară din nou, fără nici o plată. LEON BERGER MARELE MACALIN CU MOBILE VINDEREA și in RATE Strada Academiei nr. 4 (casa Ovessa) Dormitoare, Sufragerii, Bistouri DAEKIT0HI € aiFLOTE pantru SALOANE Divanuri, Otomane, Dormeze, Oglinzi, Paturi, Șifoniere, Sorine, Mese, Scaune, etc. etc. 502 to Primar Atelier Mecanic Pe ftoslaftírie OSe straie ISVOR No. 56 © © í­n­eil­i cu toate accesoriile având și o orientală numeroasă și alaas­a se adresa în str. Covaci No. 3 538 12 S ’a nuWm­i In ziua de 1 Maiu, niște note de pro­prietate pe coase timbrate, ale caselor din Constanța, strada Libertății. Cine le-a găsit este rugat a le aduce în calea Moșilor No. 271, la domnul Stelian Georgescu, de unde va primi o bună recompensă. 600 Rochii, Jupe, Corsage, Linge­rie, se execută în Atelierul de Croitorie din str. Teilor No. 164. Prețuri moderate. Direcția: M-me Reghina G­ Minculescu. Nfea Publicitate De­oare­ce «Universul» politic apare și în toate Duminecile, vom rezerva în acest număr și în numă­rul care apare în fie­care Jouî un spațiu în pag. IV pentru Ilicii Pu­­blicitate, în care vom publica pen­tru prețul de 5 bani cuvîntul anunciuri de oferte și cereri de funcții, închi­rieri și vinzeri de case, locuri, etc. ; oferte și cereri de bani; cereri și oferte de profesori, guvernante, ad­ministratori de moșii, bone, servitori, servitoare, etc. ; corespondențe, etc. (Jeanne torabila Pălării m °i Ș* tari, se găseste de vînzare la Administrația ziarului «Uni­versul», cu prețuri de necrezut de ief­tin, din cauza desfacere!. Pălării tar! cu un leu și 90 bucata. Pălării mo! de la 1.90 până la 5le!. BĂILE HALL* Austria <rîe f ®rra@ BAIE SALIVĂ Mâloasă de prim rang (Iod 0.358; Bros 1.044 după: pr. dr. Luáyig — SAISON DE LA 15 MAIÜ LA 30 SEPTEM AH IE — Stațiunea drumului de fier Kremsthal și Steyrthal. Băi modern instalate. > Toate necesitățile de cură moderne, massage. Instalația»­, Duse cu abur­i și Băi reci. Băi electrice sistem „Gärtner“ și băi în lumină electrică. ^ pozițiile încântătoare, Park de cură foarte frumos, Teatru, Musică de cură,­ Concerte, Baluri, Lawn-Tennis, etc. Hoteluri și locuințe particu­lare foarte elegante. Pensiuni pentru copii, Freqvență 3600 oaspeți de băi. Heute de voiagiu : din Vierul in 6 ceasuri prin Lina (vagoane directe) și Schyr, din Passau și Salzburg via Wels-Tanterrohr în 3 ore și luni. Prospecte se trimit gratis prin administrația Stabilimentelor de bftt­a vroniea financiară In București, dispozițiunile târgului continuă a fi bune, numerarul e abon­­dent, și cursurile cerealelor și al valo­rilor de primul rang, în urcare. Rentele cotează: 5 °/0 perpetu 100*/2 contra 100 Sâmbăta trecută 5% amorti­­sabil 99 în progres cu 1 franc; 4% îm­prumutul de 32 milioane Oii/*, iar cele alte emisiuni de 4 °/6, 92. 65-93. Ruralul Vagonete și Șine de închiriat și de viuzare se află la A. Bercovici, str. Stelea 6 Con­dițiui al avant» gionse 398 _________ 24

Next