Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)

1898-06-10 / nr. 148

Anul XVI.—No. 148. Ziarul UNIVERSUL se vinde în străinătate cu. IO b«n(exemplarul. Redacția și administrația : str. Brasioianu No. 11. București.—Telefon .■ No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1893 Oriőd»* Marți, 9 Iunie.—Cuv. Păr. Chiril Curciîc Marți, 21 Iunie. — Cat. Alois • *• ’ s. sitar. 4.16 Ap. star. 7.47 București, 9 Iunie. Pentru ctitoră Ziarele pariziane aduc știrea despre un frumos act, de generozitate : "Un anonim a dăruit Universității din Paris șaprezeci și cinci mii de lei,*tî* cari sa se dea burse de c«îe cincispre-zece mii de lei studenților stiguitori rari, la terminarea Universității, vor vor să facă o călătorie în jurul pământului. Bursierilor nu li se pune nici o obligațiune specială. Ei vor avea misiunea să observe, in această călătorie, condițiile de trai ale diferitelor popoare și organizarea lor. Aceasta nu e prima danie făcută Universității din Paris. De când această universitate a fost recunoscută ca persoană morală, i s’aui făcut mai multe donațiuni, de către frații Rothschild și alți oameni bogați. Unii dau bani ca să se înființeze catedre, alții pentru burse și -așa mai departe. Am relatat acest fapt, nu ca o o curiozitate, ci spre a atrage atențiunea iubitorilor de cultură asupra Universităților noastre. Statul a făcut și face, fără îndoială, mari jertfe pentru învețămîntul superior. Mai ales în anii din urmă ,s’au creat o sumă de catedre și de laboratorii, bligindu-se foarte mult ■cadrul studiilor universitare. Palatul universității din Iași, inaugurat toamna trecută, e încă o dovadă de jertfele pe cari Statul le face în această ■direcțiune. In sfârșit, reforma votată tn sesiunea trecută arată solicitudinea ce se poartă învățământului universitar. Și cu toate astea, cât da slabi suntem încă pe acest teren ! N’avem decât să comparăm starea universităților noastre cu aceea a universităților, nu din marile centauri europene, ci chiar din orașele de a doua și a treia mână, spre a ne convinge de aceasta. Faptul că Universitățile noastre nu au produs până acum încă nimic original, e destulă dovadă despre slăbiciunea noastră. E însă o necesitate de primul rang e ca învâțămîntul Universitar să se înalțe, cât de repede și cât de sus. Aceasta, nu numai pentru trebuințele țerii noastre, unde nevoia de oameni cu înaltă cultură crește necontenit. Universitățile noastre trebuie să ajungă focarul de lumină pentru toți Românii cari trăesc în alte State, unde, dacă găsesc cultură, nu pot găsi cultură națională. Mai mult decât atât, din învățămîntul nostru superior trebue să se adape și tineretul popoarelor balcanice, mai înapoiate decât noi , și pe calea aceasta trebue să căutăm a ne asigura o influență hotărâtoare asupra acestor popoare, căci numai așa vom fi în stare să ne îndeplinim misiunea pe care ne-o dă pozițiunea noastră geografică. Dar, pentru ca Universitățile noastre să fie în stare a juca rolul foarte important pe care l-am schițat maisus, e absolută nevoie ca ele să dispute de multe mijloace bănești. După cum am mai spus: Statul a făcut și face jertfe însemnate în această direcțiune. Dar, cu toate sforțările, el nu poate face atât cât trebue. Ceea ce lipsește, n’ar putea-o face decât particularii bogați și patrioți prin daruri făcute universităților. Sunt destui milionari în țara noastră și nu ne îndouim că ei înțeleg înalta menire a Universităților și rolul pe care ’l pot juca, dacă vor fi bine înzestrate cu tot ce le trebuie. Noi îî îndemnăm să imiteze exemlul nobil al bogaților din Paris. Pentru aceasta, firește, Universitățile ar trebui să fie recunoscute ca persoane morale, având dreptul a prniui și administra donațiuni. Academia română, ajutată de particulari luminați și patrioți, a ajuns în câțiva ani să dispute de o avere însemnată. Universitățile ar trebui să fie acum îmbrățișate de public. Generoșii donatori și-ar asigura, fără îndouială, o amintire reperitoare, fii la Spania (Corcap, part. a ziarului UNIVENSUL) Madrid, 5 Iunie. Escadra ammiralului Casmara Eri a părăsit portul Cadix escadra de rezervă de sub comanda amiralului Camara, fiind însoțită până în largul măreț de ministrul de marină Amon, care voește astfel să se convingă de puterea acestei escadre. Hotărîrile cu privire la direcțiunea ce o va lua escadra aceasta, sunt ținute în secret. Trei direcțiuni sunt probabile,și anume : la Filipine, Cuba și coasta americană. Drumul până la Filipine ține trei luni de zile și până atunci Manila va fi perdută pentru spanioli. Coastele americane sunt operate cu torpile, mine etc., deci escadra va merge la Cuba ca să dea ajutor lui Cervera și mareșalului Blanco. Un explosiv puternic Escadra numără o cuirasată mai mult decât cele cari s'au înscris în registrele marinei. De unde vine această cuirasatăă ? Nimeni nu poate ști. Amiralul Camara se bizue mult pe o nouă materie explosivă numită «Toxpire», care dă proectilelor o iuțeală enormă. Acest «Toxpire» are și proprietatea ca în momentul exploziei să exale un vas asfixiant. Dacă bomba lovește nava inamică aceasta trebuie să se scufunde. Dacă însă cade în apă lângă vapor atunci echipagiul e asfixiat. Deci foarte puține bombe cu această nouă materie explosibilă sunt de ajuns spre a distruge un oraș mare. Trei oameni în orice vas pot să manevreze acest aparat. t*re"«lirî militare Ziarele de aci anunță că zi și noapte se lucrează la fortificațiile insulelor Canare și a Balearelor, pentru ca să fie apărate față de un eventual atentat. Ministrul de marină s-a reîntors la Cadix, de unde va pleca la Cartagena pentru ca să inspecteze arsenalul de acolo: întors la Madrid, se va ocupa cu organizarea unei a treia escadre. Ziarul «Liberal» zice că Spania, neputând conta pe sprijinul Puterilor europene, va ști să se apere singurii, făcâdn jertfe oricât de mari. Agenția Fabra anunță că în curând vor fi chemate sub drapel noul contingente de trupe. In ministerele de resboiu și de marină domnește o vie activitate. Opiniunea generală este că resboiul va dura multă vreme. Ilustrația mrasică ln Oklahoma (Statele Unite) s’a făcut un al treilea regiment, de femei voluntare, care ’și oferă serviciile lor guvernului din Washington. Amazoanele din Oklahoma, un elegant și... fermecător regiment de cavalerie, e pus sub comanda unei femei, care are gradul de colonel și care se numește miss Bessie Brandon, o foarte frumoasă și excentrică domnișoară, care a aranjat și costumele de fantezie ale cavalerilor alese dintre tinerele cele mai frumoase și mai bogate din acea regiune. Miss Bessie Brandon a cerut ca regimentul ei să fie trimes la luptă. E însă foarte probabil că spaniolii, cari sunt cavaleri prin excelență, în loc să primească pe aceste amazoane cu focuri de pușcă și de tun să le salute cu o salvă de complimente.. Din Transilvania — De la corespondentul «Universului» — Câmpul-Pâneî, 6 iunie 1898. Domnule Director. Cei mai voinici dintre românii din Ardeal, precum s’a dovedit astfel și la 1848 și la 1784, sunt, nu mai încape vorba, moții, adecă românii cari locuesc în munții apuseni ai Ardealului. Poporul, în sine luat, e aci aproape în totalitate sărac, chiar foarte sărac, umblând cu hurduie și cercuri prin țară spre a câștiga ceva; e așa de puțin lucru, că ai putea zice că toată umblarea lor, mai ales cu cercuri, nu e decât o cerșetorie, dar o cerșetorie nobilă, arătând omul ce ar lucra ceva, dar n’are ce. Iți vină o ușă spre ați pune un cerc pe urs 5 Bani In toată țara Miercuri, 10 (22) Iunie 1898, se opune la sa de întârziere procesului. Tribunalul, după orare, admite incidentul și dispune suspendarea, fără termen, a procesului. * *- - ¥ * " ■ biserică nu putem zice fără de a fi insultați de gendarmi, atunci nimic nu ne-a rămas din libertățile personale, și vő întreb, domnilor conducători, care mai avem timp de a perdu cu certele ? ¥_ ¥ Di*. I*.* vas, îți cere 2—3 croceri și o bucată de pâine. Cu toate acestea, abia doar de ar fi undeva oameni mai străbătuți de simțimîntul de cinste ca acești nobili cerșetori cercurari , nicăeri și nici odată nu vei auzi că au stricat sau au înstrăinat ceva pe unde au trecut sau au poposit peste noapte. Și precum de mult țin la cinstea numelui lor de moți, tot așa țin și mai mult la aceea de naționalitate, curați ca cristalul ! Totul pentru națiune. Nicăeri nu e mai desăvârșit prefăcut în carne și sânge la popor, ca în munții apuseni. Afară de multele dovezi mari istorice, mai îndepărtate în timp, drept ilustrare vie a sufletelor lor, vin următoarele două cazuri : In 2 Iunie, niște gendarmi unguri obraznici, au început să atace poporul român din Câmpeni, în creerii moților, în zi de târg, oprind pe moare și rupându-te tricolorul național din piept ori de pe haine ! Intre altele au oprit și pe o preoteasă, d-na Sofia Cobișel, din Cortege. Vrednica româncă s’a împotrivit jandarmilor, pentru care a fost dusă de ei și arestată ! Ca fulgerul s’a lățit vestea prin târg și într’o clipă peste 2000 moți, au încongiurat localul judecătoriei, cerând liberarea bravei preotese ! A fost, de frica mulțime!, liberată fără nici a una procesverbal cu dînsa ! Miile de români i-ar fi făcut apoi mari ovasiuni, ducând-o cu alai până la locuința sa. Toată lumea română din toate părțile a aplaudat purtarea, și a româncei și a poporului 1 ★ * . Dar abia a trecut 10 zile și la 12 Iunie st. n. gendarmii unguri și-au încercat din nou norocul cu un asalt contra tricolorului național român, tot în Câmpeni. Iată cazul, foarte mișcător, cum îl descrie un martor ocular, d. dr. St. Pop,a That din Arad care a fost de față, a scrie din Abrud Tribunei poporului la Arad în numărul cel mai nou 6 (18) Iunie, următoarele : In 12 i. c. șî-a serbat cununia religioasă d. Alexandru A. Macavel, proprietar de mine din Buciumeasa cu d-ra Lucreția Gombos, din Vidra de sus. Deoarece atât mirele cât și familia Gombos este în doliu, nunta s’a ținut numai cu participarea rudeniilor mai deaproape și a câttorva amici intimi, în cel mai restrâns cerc. Deși toată serbarea a avut caracterul unui act familiar, românii din comunele pe unde au trecut mirii, au ținut să-și manifesteze și ei dragostea față de aceste două vlăstare a celor mai distinse două familii din Munții apuseni, și le-au ridicat arcuri de trium din flori și cetină ! Mai împosantă primire le-au făcut țăranii din Câmpeni, cari au ridicat la intrare în comună un admirabil arc triumfal, iar mirii au fost primiți cu ovațiuni, și un tîner impodobil cu o uriașă panglică tricoloră, prin cuvinte frumoase, a oferit miresei un buchet de flori. Pregătirile țăranilor din Câmpeni, așa se vede, a scos din fire pe comandantul gendarmeriei de acolo, deoarece a dat un ordin a cărui executare era să fie un măcel. Anume, doui gendarmi înarmați până în dinți le-au eșit ta cale. Fără a zice un cuvînt, au sărit la caii d-nî dr. Zosim Ghirtop, cu intențiune să rupă tricolorul de pe hamuri. Caii înspânmutațî se avântau către șanț, amenințând viața celor cari erau în trăsură. In trăsură era d-na Eugenia C. Imp. d-na Iosif Gomboș n. Colnișe și d-șoara Domnica Girtop (sora d-lui I. Z. Girtop, advocat). După ce au oprit trăsura, gendarmii înfuriați au poruncit vizitiului să depărteze tricolorul național,însă d-ra •Ghirtop, cu ton energic și hotărit, a zis vizitiului să nu asculte de porunca gendarmilor, ci să țină caii înfuriați ! Această ținută măreață a d-șoarei Chirtop, a desbrăcat pe gendarmi de toate simțurile omenești, și unul turbat răcnea că la moment o împușcă ! Și ca nici una dintre dame să nu jubileze de ferma hotărîre a eroului gendarn, a ținut pușca drept în fața soției mele Eugenia C. Pop, gata a descurca pușca. Noi bărbații numai mai târziu am ajuns la acest scandal nemai pomenit în era constituționala, și când d. dr. Zosim Chirtop s’a apropiat de gendarmi, singur fără armă, cerând explicare,că ce să întâmplă, tot acel gendarm eștt din fire, răcnea să nu se apropie că îl împușcă. Eu trebuia să privesc cum un sălbatic ține arma țintită spre dame fără scut, și la întrebarea că ce vrea, nu răspundea, ci îngrozit de prezența noastră și de frica răzbunărei, tremura cu varga și cu ei tremura și pușca cu care a voit să stingă viața celor două mame și a unei fete, fata și mândria părinților ei. Numai după un răstimp a putut unul dintre gendarmi să cuvinteze că putem trece , și noi am trecut, o trăsură după alta, având sulițele gendarmilor două palme de la peplul nostru. Deși domnul advocat dr. Zosim Chirtop a declarat că răspunde pentru împodobirea cailor cu panglici tricolore, gendarmii și-au ridicat puștile și sulițele spre fiecare trăsură, băgând groază în micii copilași, apoi ne-fiindus mai mulți inși imediat la prefectură și am denunțat cazul. După cum am aflat, toate aceste le pune la cale un anumit Zlamzsa, locotenentul gendarmerie din Câmpeni, la a cărui poruncă, cu 10 zile mai înainte, rupeau gendarmii tricolorul de pe hainele țeranpelor și cari au deținut pe doamna Cobișel. Se vede că se tem de bărbați și încep cu dame fără scut și arme. Dar ei nu știu cine sunt româncele din munții Ceunăzi s’a purtat doamna Golhișel ca o adevărată eroină, și ținuta ei de viteaz i-au făcut să tremure și să se refugieze domnii gendarmi, iar judele de instrucție a rugat pe doamna Colhișel să se arate poporului pentru a-‘i liniști, și fisolgăbi râul declară, că nici done ceasuri nu răspunde de viața păcătoșilor ; iar în 12. de, două mame au primit cu zîmbet amenințarea vieței lor și o domnișoară română a declarat, că n’are teamă de sulițele gendarmilor. Și tremură ei, cei cu armele în mână, în fața eroismului femeei române ! Dacă nici o nuntă fără petrecere nu putem ținea, nici o rugăciune în O. O știre tristă ne-a sosit din Govora. Senatorul C. Exarcu, membru corespondent al Academiei, vicepreședinte al Ateneului român, fost ministru și ministru plenipotențiar, la Roma și la Atena, a încetat din viață la Govora, unde se afla în curți de câtva timp. Pierderea acestui bărbat lasă un mare gol pe câmpul nostru cultural și artistic. Marea și frumoasa instituție a Ateneului, cu care ne putem săli astăzi, se datorează, în cea mai mare parte, lui C. Exarcu. Pentru această instituție el și-a consacrat întreaga sa viață, necruțând nici timp, nici muncă, nici un fel de sacrificiu. In timpul cât a fost ministru plenipotențiar la Roma, el nu s’a mulțumit numai in a reprezintă România cu multă demnitate, ci, în dorul său pentru țară, a cercetat toate arhivele din Veneția și ne-a adus o bogată colecție de documente, cu privire la istoria țarei noastre. G. Exarcu nu lasă după el decât amici și regrete unanime. * . * * Amazoane americane. — (Vezi explicația). C. Exarcu Iată, d-le Director, două pilde proaste, din cari bunii d-voastră cititori pot înțelege ce viața avem de dus noi Românii de sub stăpânirea ungurească și câte să îndurăm, în fața căror primejdii să ne punem, dacă e să apărăm drepturile noastre naționale ! Prier. Fratricid Curtea cu jurați de Bfov a judecat ori pe un anume Gheorghe Clăpescu, originar din jud. Mehedinți, venit de 10 ani în București, în dala de 21 de ani, de profesie precupeț, acuzat că în seara de 1 Martie trecut, fiind beat turtă, și luându-se la ceartă cu fratele său Grigore Clăpescu, l-a lovit pe acesta cu o teslă așa de tare, încât după 3 zile a încetat din viață. In urma rechizitoriului d-luî procuror Vilacros și a pledoariei d-luî avocat Gogu Florian, juriul a adus un verdict negativ. D. președinta Paleologu pronunță achitarea. I Carier* Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Afacerea Andrei l’opovici ieri lume multă la tribunalul de Ilfov, secția I-a. Era continuarea discutării diverselor incidente ridicate de apărare în procesul intentat de primăria capitalei d-lor Andrei Popovici, Stanică Ionescu și Axente. Se știe că Sâmbătă s’a respins un incident relativ la suspendarea procesului corecțional până la judecarea de tribunalul civil a chestiunei prejudiciere relative la transacția dintre Stanică Ionescu, accesorul comunei Băneasa, și primăria capitalei. Un nou incident s’a ridicat de aperare tot Sâmbătă. Rămăsese ca să se desvolte ieri, Lunt. Acest nou incident linde lot la aminarea procesului, iată despre ce e vorba: Tribunalul, prin jurnalul seu de Sâmbătă, se declarase competent judeca, și chestiunea prejudicată împreună cu fondul procesului, zicând că judecătorul acțiunea este și judecătorul excepțiunei. D-nii Andrei Popovici și ceilalțî au declarat imediat apel la grefă contra acestui jurnal, și apărarea, prin d-nii avocați Mihail Cornea, Tache Ionescu și P. Grădișteanu, a cerut ieri tribunalului suspendarea procesului sine dic (fără termen) până când Curtea de apel și eventual Curtea de casație se vor pronunța asupra chestiunei de incompetență. D-nii Cornea, Tache Ionescu și P. Grădișteanu, cu ajutorul jurisprudenței, doctrinei și a bunului simț, au căutat a stabili că declararea de apel asupra unei chestiuni de incompetență, atrage după sine suspendarea fondului procesului. D. prim-procuror Caracaș crede că declararea de apel nu atrage după sine și suspendarea procesului. D. Stoicescu, avocatul primăriei, imobilr ———Ta Conflictul de la granița tarco-miintenegreanui — Prin fir telegrafic — Cettinge, 7 Iunie. Ieri s’a dat la graniță o luptă ce a ținut o oră. Musulmanii au fost respinși până la Berane, unde au fost protegiați de baterile turcești. Se crede că azi nu va fi nici o ciocnire. Belgrad, 7 Iunie. Se asigură că zece tabere turcești s’au trimes în Berane. In toată Serbia vechie domnește o agitație mare printre musulmani și creștini. Constantinopol, 8 Iunie. Rusia a sprijinit din nou relațiunile Muntenegrului în privința evenimentelor ce s’au petrecut la Berane. U IV s I A T I* li ZI Nairn!. — Sub cuvintul nalru toate spălătoresele cumpără de la băcani o sare numită în limba chimica Sodă Caustică, care le servește lor pentru a prepara leșie. Această sare pe lângă serviciul ce-l face spălătoreselor, este și o puternică otravă ,u de aceea trebue să se umble cu ea cu mare băgare de seamă. Cina ministerială ÎN FRANȚA Tot soiul de demersuri întrebuințate în asemenea caz s’au făcut de câteva zile la Paris. Președintele Republicei a consultat cu privire la rezolvarea crizei pe toți oamenii de Stat. In momentul de față se crede într’un cabinet radical și d. Felix Fauria și însărcinat cu această misiune pt d. Sarrien. Se speră foarte mult într’un minister pus sub președinția domnului Sarrieu. România la Epoziția din Paris Comitetul executiv al participărei României la Expoziția din Paris, s’a întrunit Sâmbătă, la orele 5 dupăamiază, la ministerul domeniilor. Intre alte lucrări a aprobat programa lucrărilor pregătitoare ale școalelor profesionale pendinte de acest departament, în vederea Expoziției. Această lucrare a fost prezintată de d. inspector Zlazu. Alaltă ori, la orele 9 dimineața, comitetul Expoziției s’a întrunit din nou și a lucrat cu d. Antipa, spre a stabili programa pescăriilor și obiectelor de zoologie. I. Nimit o viit ri vizi Amânare mi-i penare. (Românesc).