Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)

1898-06-10 / nr. 148

Anul XVI.—No. 148. Ziarul UNIVE­RSUL se vin­de în străinătate cu. IO b«n(­­exemplarul. Redacția și administrația : str. Bra­­­sioianu No. 11. București.—Telefon .■ No. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1893 Oriőd»* Marți, 9 Iunie.—Cuv. Păr. Chiril Cu­rciîc Marți, 21 Iunie. — Cat. Alois • *• ’ s. sitar. 4.16 Ap. st­ar. 7.47 București, 9 Iunie. Pentru ctitoră Ziarele pariziane aduc știrea des­pre un frumos act, de generozitate : "Un anonim a dăruit Universității din Paris ș­apre­zeci și cinci mii de lei,­­*tî* cari sa se dea burs­e de c«îe cinci­spre-zece mii de lei studenți­lor stiguitori rari, la terminarea Uni­versității, vor vor să facă o călăto­rie în jurul pământului. Bursierilor nu li se pune nici o­­ obligațiune specială. Ei vor­ avea mi­siunea să observe, in această călăto­rie, condițiile de trai ale diferitelor­­ popoare și organizarea lor. Aceasta nu e prima danie făcută Universității din Paris. De când a­­­ceastă universitate a fost recunos­cută ca persoană morală, i s’aui fă­cut mai multe donațiuni, de către frații Rothschild și alți oameni bo­gați. Unii dau bani ca să se înfiin­țeze catedre, alții pentru burse și -așa mai departe. Am relatat acest fapt, nu ca o­­ o curiozitate, ci spre a atrage aten­țiunea iubitorilor de cultură asupra Universităților noastre. Statul a făcut și face, fără îndo­ială, mari jertfe pentru învețăm­întul­­ superior. Mai ales în anii din urm­ă ,s’au­ creat o sumă de catedre și de laboratorii, bligindu-se foarte mult ■cadrul studiilor universitare. Palatul universității din Iași, inaugurat toam­na trecută, e încă o dovadă de jert­fele pe cari Statul le face în această ■direcțiune. In sfârșit, reforma vo­tată tn sesiunea trecută arată solici­tudinea ce se poartă învă­țământului universitar. Și cu toate astea, cât da slabi suntem încă pe acest teren ! N’avem de­cât să comparăm sta­rea universităților noastre cu aceea a universităților, nu din marile cen­tauri europene, ci chiar din orașele de a doua și a treia mână, spre a ne convinge de aceasta. Faptul că Universitățile noastre nu au produs până acum încă nimic ori­ginal, e destulă dovadă despre slă­biciunea noastră. E însă o necesitate de primul rang e ca învâțămîntul Universitar să se înalțe, cât de repede și cât de sus. Aceasta, nu numai pentru­­ trebu­ințele țerii noastre, unde nevoia de­­ oameni cu înaltă cultură crește ne­contenit. Universitățile noastre tre­buie să ajungă focarul de lumină pentru toți Românii cari trăesc în alte State, unde, dacă găsesc cul­tură, nu pot găsi cultură națională. Mai mult de­cât atât, din învăț­ă­­­mîntul nostru superior trebue să se adape și tineretul popoarelor balca­nice, mai înapoiate de­cât noi , și pe calea aceasta trebue să căutăm a ne asigura o influență hotărâtoare a­­supra acestor popoare, căci numai așa vom fi în stare să ne îndeplinim misiunea pe care ne-o dă pozițiunea­­ noastră geografică. Dar, pentru ca Universitățile noas­tre să fie în stare a juca rolul foarte important pe care l-am schițat mai­­sus, e absolută nevoie ca ele să dis­pute de multe mijloace bănești. După cum am mai spus: Statul a făcut și face jertfe însemnate în a­­ceastă direcțiune. Dar, cu toate sfor­țările, el nu poate face atât cât trebue. Ceea ce lipsește, n’ar putea-o face de­cât particularii bogați și patrioți prin daruri făcute universităților. Sunt destui milionari în țara noas­tră și nu ne îndouim că ei înțeleg înalta menire a Universităților și ro­lul pe care ’l pot juca, dacă vor fi bine înzestrate cu tot ce le trebuie. Noi îî îndemnăm să i­mi­teze e­xem­­lul nobil al bogaților din Paris. Pentru aceasta, firește, Universi­tățile ar trebui să fie recunoscute ca persoane morale, având dreptul a prniui și administra donațiuni. Academia română, ajutată de par­ticulari luminați și patrioți, a ajuns în câți­va ani să dispute de o avere însemnată. Universitățile ar trebui să fie a­­cum îmbrățișate de public. Gene­roșii donatori și-ar asigura, fără în­­douială, o amintire reperitoare, fii la Spania (Corcap, part. a ziarului UNIVEN­SUL) Madrid, 5 Iunie. Escadra amm­iralului Casmara Eri a părăsit portul Cadix esca­dra de rezervă de sub comanda a­­miralului Camara, fiind însoțită până în largul măreț de ministrul de ma­rină Am­on, care voește ast­fel să se convingă de puterea acestei esca­dre. H­otărîrile cu privire la direc­țiunea ce o va lua escadra aceas­ta, sunt ținute în secret. Trei direc­țiuni sunt probabile,și anume : la Fili­­pine, Cuba și coasta americană. Dru­mul până la Filipine ține trei luni de zile și până atunci Manila va fi perdută pentru spanioli. Coastele a­­mericane sunt operate cu torpile, mine etc., deci escadra va merge la Cuba ca să dea ajutor lui Cer­­vera și mareșalului Blanco. U­n explosiv puternic Escadra numără o cuirasată mai mult de­cât cele cari s'au înscris în registrele marinei. De unde vine această cuirasatăă ? Nimeni nu poate ști. Amiralul Ca­­mara se bizue mult pe o nouă ma­terie explosivă numită «Toxpire», care dă proectilelor o iuțeală enormă. Acest «Toxpire» are și proprieta­tea ca în momentul exploziei să exale un vas asfixiant. Dacă bomba lovește nava inamică aceasta trebuie să se scufunde. Dacă însă cade în apă lângă vapor atunci echipagiul e asfixiat. Deci foarte puține bombe cu a­­ceastă nouă materie explosibilă sunt de ajuns spre a distruge un oraș mare. Trei oameni în ori­ce vas pot să manevreze acest aparat. t*re"«lirî militare Ziarele de aci anunță că zi și noapte se lucrează la fortificațiile in­sulelor Canare și a Balearelor, pen­tru ca să fie apărate față de un e­­ventual atentat. Ministrul de marină s-a reîntors la Cadix, de unde va pleca la Car­tagena pentru ca să inspecteze ar­senalul de acolo: întors la Madrid, se va ocupa cu organizarea unei a treia escadre. Ziarul «Liberal» zice că Spania, neputând conta pe sprijinul Puteri­lor europene, va ști să se apere sin­gurii, făcâdn jertfe ori­cât de mari. Agenția Fabra anunță că în cu­­­rând vor fi chemate sub drapel noul contingente de trupe. In ministerele de resboiu și de marină domnește o vie activitate. Opiniunea generală este că resboiul va dura multă vreme. Ilustrația mrasică ln Oklahoma (Statele­ Unite) s’a fă­cut un al treilea regiment, de femei voluntare, care ’și oferă serviciile lor guvernului din Washington­. Amazoanele din Oklahoma, un ele­gant și... fermecător regiment de ca­valerie, e pus sub comanda unei fe­mei, care are gradul de colonel și care se numește miss Bessie Brandon, o foarte frumoasă și excentrică dom­nișoară, care a aranjat și costumele de fantezie ale cavalerilor alese dintre tinerele cele mai frumoase și mai bogate din acea regiune. Miss Bessie Brandon a cerut ca regimentul ei să fie trimes la luptă. E însă foarte probabil că spaniolii, cari sunt cavaleri prin excelență, în loc să primească pe aceste ama­zoane cu focuri de pușcă și de tun să le salute cu o salvă de­ compli­mente.. Din Transilvania — De la corespondentul «Universului» — Câmpul-Pâneî, 6 iunie 1898. Domnule Director. Cei mai voinici dintre românii din Ardeal, precum s’a dovedit ast­fel și la 1848 și la 1784, sunt, nu mai în­cape vorba, moții, adecă românii cari locuesc în munții apuseni ai Ardealu­lui. Poporul, în sine luat, e aci a­­proape în totalitate sărac, chiar foarte sărac, umblând cu hurduie și cercuri prin țară spre a câștiga ceva; e așa de puțin lucru, că ai putea zice că toată umblarea lor, mai ales cu cer­curi, nu e de­cât o cerșetorie, dar o cerșetorie nobilă, arătând omul ce ar lucra ceva, dar n’are ce. Iți vină o ușă spre ați pune un cerc pe urs 5 Bani In toată țara Miercuri, 10 (22) Iunie 1898, se opune la sa de întârziere procesului. Tribunalul, după o­rare, admite incidentul și dispune suspendarea, fără termen, a proce­­sului. * *- - ¥ * " ■ biserică nu putem zice fără de a fi insultați de gendarmi, atunci nimic nu ne-a rămas din libertățile perso­nale, și vő întreb, domnilor conducă­tori, care mai avem timp de a per­du cu certele ? ¥_ ¥ Di*. I*.* vas, îți cere 2—3 croceri și o bucată de pâine. Cu toate acestea, abia doar de ar fi unde­va oameni mai străbătuți de simțimîntul de cinste ca acești no­bili cerșetori cercurari , nicăeri și nici odată nu vei auzi că au­ stricat sau au înstrăinat ceva pe unde au­ tre­cut sau au poposit peste noapte. Și precum de mult țin la cinstea numelui lor de moți, tot așa țin și mai mult la aceea de naționalitate, curați ca cristalul ! Totul pentru națiune.­­ Nicăeri nu e mai desăvârșit prefăcut în carne și sânge la popo­r, ca în munții apuseni. Afară de multele dovezi mari is­torice, mai îndepărtate în timp, drept ilustrare vie a sufletelor lor, vin ur­mătoarele două cazuri : In 2 Iunie, niște gendarmi unguri obraznici, au început să atace popo­rul român din Câmpeni, în creerii moților, în zi de târg, oprind pe moare și rupându-te tricolorul na­țional din piept ori de pe haine ! Intre­ altele au oprit și pe o preoteasă, d-na Sofia Cob­ișel, din Cortege. Vrednica româncă s’a împotrivit jan­darmilor, pentru care a fost dusă de ei și arestată ! Ca fulgerul s’a lă­țit vestea prin târg și într’o clipă peste 2000 moți, au încongiurat lo­calul judecătoriei, cerând liberarea bravei preotese ! A fost, de frica mul­țime!, liberată fără nici a una proces­­verbal cu dînsa ! Miile de români i-ar fi făcut apoi mari ovasi­uni, du­când-o cu alai până la locuința sa. Toată lumea română din toate păr­țile a aplaudat purtarea, și a român­cei și a poporului 1 ★ * . Dar abia a trecut 10 zile și la 12 Iunie st. n. gendarmii unguri și-au încercat din nou norocul cu un asalt contra tricolorului național român, tot în Câmpeni. Iată cazul, foarte mișcător, cum îl descrie un martor ocular, d. dr. St. Pop,­a That din Arad care a fost de față, a scrie din Abrud Tri­bunei popor­ului la Arad în numă­rul cel mai nou 6 (18) Iunie, urmă­toarele : In 12 i. c. șî-a serbat cununia re­ligioasă d. Alexandru A. Macavel, proprietar de mine din Buciumeasa cu d-ra Lucreția Gombos, din Vidra de sus. De­oare­ce atât mirele cât și familia Gombos este în doliu, nunta s’a ținut numai cu participa­rea rudeniilor mai deaproape și a câttor­va amici intimi, în cel mai res­trâns cerc. Deși toată serbarea a avut carac­terul unui act familiar, românii din comunele pe unde au trecut mirii, au ținut să-și manifesteze și ei dra­gostea față de aceste două vlăstare a celor mai distinse două familii din Munții­ apuseni, și le-au ridicat ar­curi de trium din flori și cetină ! Mai împosantă primire le-au fă­cut țăranii din Câmpeni, cari au ri­dicat la intrare în comună un admi­rabil arc triumfal, iar mirii au fost primiți cu ovațiuni, și un tîner im­­podobil cu o uriașă panglică trico­loră, prin cuvinte frumoase, a oferit miresei un buchet de flori. Pregătirile țăranilor din Câmpeni, așa se vede, a scos din fire pe co­mandantul gendarmerie­i de acolo, de­oare­ce a dat un ordin a că­rui executare era să fie un măcel. Anume, doui gendarmi înarmați până în dinți le-au eșit ta cale. Fără a zice un cuvînt, au sărit la caii d-­nî dr. Zosim Ghirtop, cu intenț­iune să rupă tricolorul de pe hamuri. Caii înspân­mutațî se avântau către șanț, amenințând viața celor cari erau în trăsură. In trăsură era d-na Eugenia C. Imp. d-na Iosif Gomboș n. Colnișe­ și d-șoara Domnica Girtop (sora d-lui I­. Z. Girtop, advocat). După ce au­ oprit trăsura, gendar­­mii înfuriați au poruncit vizitiului să depărteze tricolorul național,însă d-ra •Ghirtop, cu ton energic și hotărit, a zis vizitiului să nu asculte­ de po­runca gendarmi­lor, ci să țină caii înfuriați ! Această ținută măreață a d-șoarei Chirtop, a desbrăcat pe gendarmi de toate simțurile omenești, și unul tur­bat răcnea că la moment o împușcă ! Și ca nici una dintre dame să nu jubileze de ferma hotărîre a eroului gendarn, a ținut pușca drept în fața soției mele Eugenia C. Pop, gata a descurca pușca. Noi bărbații numai mai târziu am ajuns la acest scandal ne­mai pome­nit în era constituționala, și când d. dr. Zosim Chirtop s’a apropiat de gendarmi, singur fără armă, cerând explicare,că ce să întâmplă, tot acel gendarm eștt din fire, răcnea să nu se apropie că îl împușcă. Eu­ trebuia să privesc cum un sălbatic ține arma țintită spre dame fără scut, și la în­trebarea că ce vrea, nu răspundea, ci îngrozit de prezența noastră și de frica răzbunărei, tremura cu varga și cu ei tremura și pușca cu care a voit să stingă viața celor două mame și a unei fete, fata și mândria pă­rinților ei. Numai după un răstimp a putut unul dintre gendarmi să cuvinteze că putem trece , și noi am trecut, o trăsură după alta, având sulițele gendarmilor două palme de la pep­lul nostru. Deși domnul advocat dr. Zosim Chirtop a declarat că răspunde pen­tru împodobirea cailor cu panglici tricolore, gendarmii și-au ridicat puș­­tile și sulițele spre fie­care trăsură, băgând groază în micii copilași, apoi ne-fiin­dus mai mulți inși imediat la prefectură și am denunțat cazul. După cum am aflat, toate aceste le pune la cale un anumit Zlamzsa, locotenentul gendarmerie­ din Câm­peni, la a cărui poruncă, cu 10 zile mai înainte, rupeau gendarmii tri­colorul de pe hainele țeranpelor și cari au deținut pe doamna Cob­ișel. Se vede că se tem de bărbați și încep cu dame fără scut și arme. Dar ei nu știu cine sunt româncele din munți­i Ceunăzi s’a purtat doamna Golhișel ca o adevărată eroină, și ținuta ei de viteaz i-a­u făcut să tremure­­ și să se refugieze domnii gendarmi, iar judele­­ de instrucție a rugat pe doam­na Colhișel să se arate poporului pen­tru a-‘i liniști, și fisolgăbi râul decla­ră, că nici done ceasuri nu răspunde de viața păcătoșilor ; iar în 12. de, două mame au primit cu zîmbet a­­menințarea vieței lor și o domnișoa­ră română a declarat, că n’are teamă de sulițele gendarmilor. Și tremură ei, cei cu armele în mână, în fața eroismului femeei ro­mâne ! Dacă nici o nuntă fără petrecere nu putem ținea, nici o rugăciune în O. O știre tristă ne-a sosit din Go­vora. Senatorul C. Exarcu, membru corespondent al Academiei, vice­președinte al Ateneului român, fost ministru și ministru plenipotențiar, la Roma și la Atena, a încetat din viață la Govora, unde se afla în curți de cât­va timp. Pierderea acestui bărbat lasă un mare gol pe câmpul nostru cultu­ral și artistic. Marea și frumoasa in­stituție a Ateneului, cu care ne pu­tem săli astă­zi, se datorează, în cea mai mare parte, lui C. Exarcu. Pen­tru această instituție el și-a consa­crat întreaga sa viață, necruțând nici timp, nici muncă, nici un fel de sacri­fi­ciu­. In timpul cât a fost ministru ple­nipotențiar la Roma, el nu s’a mul­țumit numai in a reprezintă România cu multă demnitate, ci, în dorul său pentru țară, a cercetat toate arhivele din Veneția și ne-a adus o bogată colecție de documente, cu privire la istoria țarei noastre. G. Exarcu nu lasă după el de­cât amici și regrete unanime. * . * * Amazoane americane. — (Vezi explicația). C. Exarcu Iată, d-le Director, două pilde proaste, din cari bunii d-voastră ci­titori pot înțelege ce viața avem de dus noi Românii de sub stăpânirea ungurească și câte să îndurăm, în fața căror primejdii să ne punem, dacă e să apărăm drepturile noastre naționale ! Prier. Fratricid Curtea cu jurați de Bfov a jude­cat ori pe un anume Gheorghe Clă­­pescu, originar din jud. Mehedinți, venit de 10 ani în București, în d­­­ala de 21 de ani, de profesie pre­­cupeț, acuzat că în seara de 1 Mar­­tie trecut, fiind beat turtă, și luân­­du-se la ceartă cu fratele său Gri­­gore Clăpescu, l-a lovit pe acesta cu o teslă așa de tare, în­cât după 3 zile a încetat din viață. In urma rechizitoriului d-luî pro­curor Vilacros și a pledoariei d-luî avocat Gogu Florian, juriul a adus un verdict negativ. D. președinta Paleologu pronunță achitarea. I Carier* Judiciar (TRIBUN­A­LELE RO­­M­A­NE) Afacerea Andrei l’opovici ieri lume multă la tribunalul de Ilfov, secția I-a. Era continuarea discutării diverselor incidente ridi­cate de apărare în procesul inten­tat de primăria capitalei d-lor An­drei Popovici, Stanică Ionescu și Axe­n­te. Se știe că Sâmbătă s’a respins un incident relativ la suspendarea pro­cesului corecțional până la judecarea de tribunalul civil a chestiunei pre­judiciere relative la transacția dintre Stanică Ionescu, accesorul comunei Băneasa, și primăria capitalei. Un nou incident s’a ridicat de a­­pe­rare tot Sâmbătă. Rămăsese ca să se desvolte ieri, Lun­t. Acest nou incident linde lot la a­­minarea procesului, iată despre ce e vorba: Tribunalul, prin jurnalul seu de Sâmbătă, se declarase competent judeca, și chestiunea prejudicată îm­preună cu fondul procesului, zicând că judecătorul acțiunea este și jude­cătorul excepțiunei. D-nii Andrei Popovici și cei­l­alțî au declarat imediat apel la grefă contra acestui jurnal, și apărarea, prin d-nii avocați Mihail Cornea, Tache Ionescu și P. Grădișteanu, a cerut ieri tribunalului suspenda­rea procesului sine dic (fără termen) până când Curtea de apel și even­tual Curtea de casație se vor pro­nunța asupra chestiunei de incom­petență. D-nii Cornea, Tache Ionescu și P. Grădișteanu, cu ajutorul jurispru­­denței, doctrinei și a bunului simț, au căutat a stabili că declararea de apel asupra unei chestiuni de incom­­petență, atrage după sine suspendarea fondului procesului. D. prim-procuror Caracaș crede că declararea de apel nu atrage după sine și suspendarea procesului. D. Stoicescu, avocatul primăriei, im­ob­ilr ———Ta Conflictul de la granița tarco-m­iintenegreanui — Prin­ fir telegrafic — Cetting­e, 7 Iunie. Ieri s’a dat la graniță o luptă ce a ținut o oră. Musulmanii au fost respinși până la Berane, unde au fost protegiați de baterile turcești. Se crede că azi nu va fi nici o ciocnire. Belgrad, 7 Iunie. Se asigură că zece tabere tur­cești s’au trimes în Berane. In toată Serbia vechie domnește o agitație mare printre musulmani și creștini. Constantinopol, 8 Iunie. Rusia a sprijinit din nou relațiu­­nile Muntenegrului în privința eve­nimentelor ce s’au petrecut la Be­rane. U IV s I A T I* li ZI Nairn!. — Sub cuvintul nalru toate spălătoresele cumpără de la bă­cani o sare numită în limba chimica Sodă Caustică, care le servește lor pentru a prepara leșie. Această sare pe lângă serviciul ce-l face spălătore­selor, este și o puternică otravă ,u­ de aceea trebue să se umble cu ea cu mare băgare de seamă. Cina ministerială ÎN FRANȚA Tot soiul de demersuri întrebuin­­­țate în asemenea caz s’au făcut de câte­va zile la Paris. Președintele Republicei a consultat cu privire la rezolvarea crizei pe toți oamenii de Stat. In momentul de față se crede în­­tr’un­ cabinet radical și d. Felix Fauri­a și­ însărcinat cu această misiune pt d. Sarrien. Se speră foarte mult într’un mi­nister pus sub președinția dom­nului Sarrieu. România la E­poziția din Paris Comitetul executiv al participărei României la Expoziția din Paris, s’a întrunit Sâmbătă, la orele 5 dupăa­­miază, la ministerul domeniilor. Intre alte lucrări a aprobat programa lu­crărilor pregătitoare ale școalelor pro­fesionale pendinte de acest departa­ment, în vederea Expoziției. Această lucrare a fost prezintată de d. inspector Zlazu. Alaltă­ ori, la orele 9 dimineața, co­mitetul Expoziției s’a întrunit din nou și a lucrat cu d. Antipa, spre a sta­bili programa pescăriilor și obiectelor de zoologie. I. N­im­it o vi­­it ri v­i­­zi Amânare mi-i penare. (Românesc).

Next