Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)

1898-06-25 / nr. 163

I Ziarul UNIVERSUL se vin­­d­e in­streinătile cu 10 Imni exemplarul. Redacția și administrația : str. Bre­­zoia­n No. ’n­ București.—Telefon fio. 67. Centrala IV.­­ CALENDAR pe ANUL 1893 Ortodox Miercuri 24 Iunie.— ft Nașterea Sf­. loan Botezătorul. Ca toile Miercuri, 6 Iulie.— Iesaia­ n.3. soar. 4.23 Ap. soar. 7.42 București, 24 Iunie. Mijloace de însănătoșire A treia parte a raportului prezin­tă­ de d. dr. Ștefănescu Congresu­lui medicilor, asupra chestiunii fri­gurilor, se ocupă cu mijloacele de însănătoșire a lerii. Fără a intra în domeniul special al inginerului, al financiarului, al economistului și al administratorului, raportul propune următoarele măsuri: 1) Să se facă un studiu topografic amănunțit asupra tuturor localităților noastre cari sunt recunoscute de in­salubre, asupra cursului apelor, a depresiunei solului din terasa Dună­rei și a bazinului Prutului, a nori­lor și gârlelor noastre, a tuturor piedicilor în sine cari se opun la scurgerea normală a apelor, sau a acelor piedici cari favorisează inun­dațiile prin ridicarea pe alocurea a nivelului apelor curgătoare. Să se in­ventarieze și să se topografieze în chip exact nenumăratele lacuri, iazuri, bălți și băltoace de prin sate și de prin vecinătățile satelor și orașelor, precum și a diverșilor paluzi, natu­rali sau artificiali, răspândiți în di­verse puncte ale țarei. Această lucrare prealabilă să se întreprindă în scopul de a se întocmi un plan general de lucrări, odată pentru tot­ d’a­ur­a, pentru ca exe­­cuțiunea lor să se efectueze impe­rios într’o perioadă de câte­va de­cenii și potrivit cu mijloacele de cari se va dispune. 2) Să se interzică prin o lege fa­cerea de șanțuri de împrejmuire a satelor, a cimitirelor, a pădurilor sau a altor proprietăți particulare și pu­blice,—cunoscut fiind că asemenea șanțuri, pe lângă cele fără scurgere și înfundate de gunoae ale șoselelor noastre în urma ploilor sau a des­­ghețului, se umplu de apă și devin adevărați paluzi artificiali. 3) Pădurile trebuesc conservate de aci înainte, iar unde lipsesc sau s’au suprimat, cum e împrejurul ca­pitalei noastre, să se reîmpădurească. Chipul cum se vor exploata păduri­ce va trebui neaparat să se stipuleze prin o lege aspră de regim silvic. 4. Să se înființeze o lege pentru regularea și rectificarea apelor, ade­că a pîraelor, gârlelor și văilor și apoi a nurilor. Prin lucrarea aceasta o mulțime de bălți, de mlaștini și de smârcuri, adevăratele focare ale malariei, se vor seca și asana, iar proprietarii mici și mari vor fi apărați de pagubele inundației și vor căpăta tot­odată întinse terenuri noi pentru cultură. 5. Legile noastre actuale,, și în special dispozițiile art. 150 și regu­lamentul desvoltător din legea sani­tară cu privire la asanarea și ame­liorarea localităților insalubre, este cred dovedit din practica de până acum că sunt insuficiente și ne­­practice. Deci prin o altă lege sau în viitoa­rea lege sanitară să se hotărască ca­tegoric că­­ toate helestrele trebuesc secate și formarea altora în condi­țiile actuale este oprită. 6. Puțurile noastre. Ei, asupra a­­cestora sunt multe de zis, dar n’a­­vem timpul să ne oprim mult. Puțurile dar, de soarta cărora nu se ocupă nimenea, cele comunale și publice, precum și cele private tre­­buesc de aci înainte, puse sub anu­mite supravegheri sanitare. In tot cazul supraveghierea lor tre­­bue să fie mai serioasă de­cât aceea care se exercită azi asupra băuturi­lor alcoolice și articolelor de mân­care și cele medicamentoase. Sunt câți­va ani, eu am propus deja înființarea unei poliții sanitare a puțurilor, dar nimeni nu m’a as­­cultat, căci obiceiul e mai tare de­cât legea și de­cât sfatul. Printr'un anumit regulament să se arate strict unde și cum au să se facă acele puțuri și cum au să fie îngri­jite, și regulamentul să se execute. 7. Înființarea de ingineri agricoli în anumite puncte ale Ilegalului pen­tru povețuirea locuitorilor la diver­sele construcții și pentru ca în tim­pul vacanțelor învățătorii școalelor rurale să facă studii de drenare și de canalisare. Cu chipul acesta lo­cuitorul rural ar căpăta de timpuriu noțiuni privitoare la îngrijirea și a­­sanarea solului, la nivelarea lui, la secarea baltacelor, cari adese­ori nu cer de­cât o sapă două pentru a se scurge și a se usca. 8. Să se ia măsuri ca gunoerea lo­curilor arabile să se facă mai regu­lat, fiind în­de­ajuns dovedit că în general cultura rațională a pământu­lui este unul din cei mai puternici factori ai însănătoșirei solului. 0) In fine în ce privește mijloa­cele bănești, cu cari se vor executa lucrările mari de drenare, nivelare și canalizare, și cari după cum am spus mai înainte urmează să se aducă la îndeplinire după planurile anume hotărîte și într’o perioadă de mai mulți ani, — mijloacele bănești, carî înspăimîntă atât de mult pe admi­nistratorii noștri, se vor găsi, de­si­gur, prin înființarea unui fond pu­­blic, cum este fondul pentru epizo­otii, fondul pentru inundații, fondul milelor, etc. Acest fond să fie înfi­ințat exclusiv cu destinația de­­ a fi întrebuințat proporțional numai pen­tru lucrările de asanare ale localită­ților insalubre și producătoare de malarie. Pentru alimentarea progresivă a a­­cestui fond, numit fondul salubri­tă­­ții publice, să se aviseze la o repar­tizare proporțională a contribuțiuni­­lor comunelor, statului, județelor și particularilor. Aducând încă odată elogii d-lui raportor al Congresului pentru con­știincioasa și frumoasa d-sale lucrare, dorim ca discuțiunea ridicată să aibă roade serioase. Noi ne facem datoria, pe de o parte să punem publicul în curent cu a­­ceastă mare chestiune, pe de altă parte să atragem băgarea de seamă a guvernului asupra ei. Din Austro-Ungaria (Coresp­­oart. a ziarului UNIVERSUL) Viena, 22 iunie. Împărăteasa Austriei bolnavă Presa întreagă din Austro-Unga­­ria se ocupă în articole lungi și elo­gioase de starea sănătăței împără­tesei Elisabeta de Austria, sănătate care de un timp încoace inspiră se­rioase îngrijiri, împărăteasa suferă de nevrită (a­­prindere de nervi), combinată cu du­reri reumatice, anemie și dilatare de inimă. Doctorii consultați, i-au recomandat absolută liniște și o cură la băile di­n Neuheim, unde va sta vre-o câte­va săptămâni.. N­ouî tulburări in Galiția Cu toată starea de asediu, spiritele încă nu s’au liniștit. Așa o depeșă din localitatea Limanowa spune că 30 de țărani, armați cu puști, s’au a­­dunat la Sierkyerczina ca să atace o mică patrulă de soldați. Cinci ță­rani au tras focuri de pușcă asupra gardei militare. Soldații au răspuns cu salve de puști. Țăranii au luat-o la fugă. Soldații i-au urmărit, dar nu i-au putut a­­junge. Ancheta autorităților continuă pen­tru a se stabili responsabilitățile. Deschiderea Porților de Fer O­stire din Budapesta anunță că în luna Septembre se deschid Porți­le de Fier și imediat canalul va fi dat circulației generale. Ministrul de interne al Ungariei a și început tra­tative pe cale diplomatică prin in­termediul ministrului de externe austro-ungar, cu guvernul sârb și român pentru stabilirea taxelor de navigațiune. Sinuciderea unui profesor Sâmbătă trecută s’a sinucis pro­fesorul R. Lentz de la academia de muzică din Budapesta. Nenorocitul tîner în vârstă de 28 de ani, s’a aruncat de la elogiul al treilea jos în stradă, unde căzu cu membrele sdrobite. Sosind ajutoare grabnice, nenorocitul a fost trans­portat la spital leșinat, unde și murt fără ca să-și mai vină în fire. Cauza acestei sinucideri se zice că ar fi un amor nenorocit și o stare de nervositate extra­ordinară. Un incendiu mare Mare panică a produs asupra lo­cuitorilor din Prater lângă Viena, un incendiu mare, care a prefăcut în cenușe colosala zidire a societă­ții de tramvai, unde se aflau graj­durile, șoproanele etc. Peste 300 de cai se aflau la isbucnirea incendiu­lui în aceste grajduri. Cu mare greutate au putut fi scă­pați caii de către soldații din caz­ar­­mele apropiate. Focul a fost nutrit prin colosalele cantități de fân, ce erau în depozitul de acolo. Focul a fost localizat și a ținut toată noap­tea. Colosala clădire a grajdurilor, cu o lungime de un k­ilometru, a ars aproape cu totul. O mare feri­cire a fost că n’a bătut vîntul. Până acum nu se cunoaște cauza acestui incendiu. Hubs. ÎNTÂMPLĂRI IM in Capitala S­uriul din str. Uranus. — Chiura Szocs, de origină ungur, ră­tăcit ca mulți alți ungureni prin Ca­pitala noastră, o ducea râu de tot, din cauză că avea oroare de muncă. Arată­ eri el se introduse în casa d-lui Peter Ianoș, tot ungur, de me­serie ferar, din strada Uranus No. 4, și spărgând un cuier, fură 180 lei în hârtii a câte 20 lei și 5 fiorini. După comiterea furtului, Chiula fugi. Ianoș, când văzu cele petrecute, bănui numai­de­cât pe compatriotul său și înștiința poliția. Ghiula Szőcs a fost prins și ares­tat. El protestează însă cu energie, cerând să fie judecat de consulatul seu, de­oare­ce a furat tot de la un ungur. Siuuesth­ron­il in strada Fa­risei. — O fată anume Tereza, în vârstă de 15 ani și care era servi­toare la d. N. Mihăilescu, din strada Farisei No. 7, a luat mai multe cu­tii cu chibrituri, le-a disolvat în spirt și a înghițit conținutul. Câte­va minute după aceea fu cu­­prinsă de niște dureri atroce și în­cepu să țipe. Lecția respectivă fiind anunțată, o transportă de urgență la spitalul Co­­lentina, unde i s-au dat antidote. Starea ei este desperată. Cauza care a silit pe Tereza să se sinucidă, nu se cunosc încă în mod pozitiv. Se zice că ar fi fost rea tratată de stăpâ­nul ei. IM iu sunt ctarea nenorocire de pe li­nia ferata Bu­cureștî-Foleștî. — Un grădinar M. I. ’Dragnea, ’din comuna Larga, județul Ialomița, a plecat deună­ zi cu căruța spre oraș, luând cu dânsul și pe nevasta sa Magdalena. Ajungând lângă linia ferată Bucu­­rești-Fetești, voi s-o traverseze. Dar tocmai în momentul acela se auzi o fluerătură puternică. Trenul trecu cu iuțeala fulgerului, răsturnă trăsura sfărămând-o, grădinarul Dragnea fu tăiat în bucăți, iar nevasta sa Mag­dalena rănită de moarte. După o mică distanță, trenul se opri luând atât pe nefericita femee, cât și cadavrul grădinarului.­ ­Acte Oficiale . S’a primit demisiunea d-lui in­spector­ general clasa I Popescu Con­stantin G. din postul de șef al ser­viciului întreținere­ din administra­­țiunea căilor ferate, pe ziua de 1 iulie stil nou 1898, spre a-și exercita drepturile la pensiune.. * D. Mănescu Constantin, inspec­tor­ general clasa 1 în corpul teh­nic al Statului, actual șef al serviciului comercial din administrațiunea căi­lor ferate, este numit șef al ser­viciului întreținere­ din aceeași ad­­ministrațiune, pe ziua de 1 ’ Iulie stil nou 1898. * D. Petre C. Berha, având gra­dul de inginer-stagiar în cadrele cor­pului teh­nic și actualmente aflat în serviciul căilor ferate, este trecut, pe ziua de­ 19 Iunie 1898, în servi­ciul de poduri și șosele. Curier Judiciar Tribunalele române Afacerea Dobrescu-Argeș ieri lume multă la secția I-a a tri­bunalului Ilfov. Era vorba să se ju­dece procesul intentat d-lui depu­tat Dobrescu-Argeș cum­ că s’ar fi servit, sunt acum vr’o douî-trei ani, de o poliță ale cărer giruri erau fal­sificate,­ împreună cu d. Dobrescu- Argeș mai e dată judiecărei și d-na Elena Ionescu, acuzată de autoare materială a falsului. Se știe că în istoricul ce am fă­cut acestei afaceri, am spus că o doamnă s’a dus acum doui ani la hotelul Dacia ca să găsească pe d-nii Iosef Bunescu și Poenaranu, cel dintâi și al 2-lea socru al d-lui Dobrescu-Argeș, și negăsind numita d-nă pe acești doui domni la hotel, s'a hotărît, ca să servească pe d. Dobrescu-Argeș, care se afla la Iași, să le imiteze semnăturile. Procesul se strigă pe la orele 1 și jumătate. Tribunalul era compus din d. ju­decător Christen și d. supleant Durma; fotoliul ministeriulu­i public era o­­cupat de d. prim procuror Caracaș. Apărarea era reprezintată prin d-nii N. Eleva, M. Cornea, Rădoiu, Frun­­zescu (la viitoarea înfățișare va veni și d. Vasile Lascar). D. deputat Dobrescu-Argeș, îm­brăcat în haine civile, redingota nea­gră, stătea abătut la spatele avoca­ților. Mai mulți prieteni săteni asis­tau de asemenea la înfățișare. Partea civilă, d. Niculescu, foto­graful, era asistat de d. avocat Goga. D. Frunzescu, avocatul inculpatei Elena Ionescu, depune pe masa tri­bunalului un act medical, prin care se constată că clienta d-sale e bol­navă și nu poate veni la înfățișare. D. grefier face apelul nominal al martorilor, în număr de vre-o două­zeci. Se constată lipsa mai multora dintre înșii. D. prim-procuror cere amânarea procesului din cauza lipsei acestor martori. Apărarea nu face nici o obiecțiune. Procesul se amână după vacanție, la 17 Septembrie. Procesul Andrei­ Popovici Ieri a venit înaintea Curții de apel din București, apelul d-lor Andrei Popovici, Stanica Ionescu și Axente în contra jurnalului tribunalului co­­rețional care a respins suspendarea judecarei fondului procesului până când instanțele civile se vor pro­nunța asupra validității contractului dintre primăria capitalei și d. Sta­nică Ionescu, accizarul comunei Bă­­neasa, înainte de a intra această co­mună în raionul Bucureștilor. Curtea era compusă din d-niî: pre­sident Kivu, consilieri Corneliu Râm­­niceanu și T. Djuvara. Fotoliul mi­nisterului public era ocupat de d. procuror Stambulescu. Partea civilă, primăria, era repre­­zintată prin însuși d. primar Ro­­bescu, asistat de d-nii avocați C. Stoicescu, Delavrancea și Xenopol. Apărarea era reprezintată prin d-nii Mihail Cornea, N. Fleva, P. Grădiș­­teanu și Tache Ionescu. Dintre inculpați lipsea d. Exarchu, acuzat de mită. D. Tache Ionescu cere o amânare ca să vie și d. Exarchu, de­oare­ce nu va folosi nimic primăria obținând o decisiune în lipsă. D. Stoicescu se opune. D. procuror Stambulescu zice că nu e nici o conexitate între faptul d-luî Exarcu și cel­ l’alțî. Resolvindu­­se incidentul și fără d. Exarcu, tribunalul va putea disjuge afacerile. D. Cornea zice că se simte obosit în urma procesului duelului, și cere amânarea. D. Grădișteanu asemenea. D. Delavrancea lasă chestia la a­­precierea Curței. Curtea amână procesul pentru 21 Septembrie. Barzilai și Luzzat­o, radicali : Fevri, socialist și Vischi al stângei. Generalul Pelleux declară că în­țelege să menție proiectele ratificând starea de asediu­­,asupra domiciliului forțat, amânarea alegerilor adminis­trative și militarizarea personalului de la drumurile de fier. Promite să dea o formă concretă programului său, depunând­ o serie de proiecte de legi și se va sili să reducă nu­mărul teritoarelor puse sub regimul suim­ei de asediu. Senat.—D. Pelleux călește o decla­rație analoagă cu aceea făcută la Ca­mera deputaților. Citirea declarației noului minis­ter italian în Parlament — Prin fir telegrafic — Roma, 22 iunie. Camera deputaților. — D. Pelleux citește declarațiunea ministerială. Gu­vernul își propune menținerea abso­lută a ordinei, paza instituțiunilor și a societăței, precum și împăciuirea spiritelor. El dorește pacea cu stră­inătatea și cele mai bune relațiuni cu toate Puterile. Generalul Pelleux anunță că gu­vernul va cere votarea exercițiului provizoriu­ până la 31 Decembrie. Discuția asupra comunicărilor gu­vernului s’a dechis. Iau cuvin­tot d.cȚ. ~TMÎ>IPÎ IAȘI Accidentul de In haia comunală. Al.iulă­ era la orele 2 p. m., peste 40 de oameni, între cari majoritatea erau copii și elevi de școală, erau să-și găsească moartea în sala de a­­buri de la baia populară comunală, in următoarele împrejurări : : Pe când dinșii se aflau în sala de aburi, servitorii deschiseră robinetele cu aburi și închizând ușile pe din­afară, eșiseră cu toții în curtea băiei, punându-se la taifas. Cantitatea de aburi venită în sală fiind anormală, copii n’au mai putut-o suferi, au început­ a striga ajutor la părinții și frații lor cari se aflau în leac. Toate strigătele lor desperate erau zadarnice, aburii veneau mereu și neputința oamenilior de a -i suferi era la culme. O luptă de scăpare se începu : oa­menii bătrâni, punând pe copii la pământ, începură să isbească la ușă, însă nimeni nu veni să îl deschidă. Unul din părinți, al cărui copil le­­șinare, luă o cofă și isbind cu dis­perare într’o ușă, o sfărâmă și numai ast­fel cei din bac au putut fi salvați de la o moarte aproape sigură. Altă bandă de tâlhari După cum se vede era haiducilor a reînviat în țara noastră, căci mafi pe­­ri­care zi auzim că în cutare saft, în cutare județ s’a ivit în vre-o pă­dure, o bandă de hoți cari terori­zează lumea. Așa până acum aveam banda lui Florea, banda din Foltești, o a lUS bandă de la Prut, una în împrejuri­mile Pietrei și azi ni se comunică existența unor haiduci în pădurea Chițcanilor. Joui seara doui indivizi, unul înalt, îmbrăcat cu haine moderne, iar cel­­l’alt scurt, gros, îmbrăcat cu haine mocănești, ambii înarmați și călări pe cai mari, au eșit înaintea locuito­rului Costache Pădure din Vlădești și după ce i’au maltratat, l’au dez­brăcat de haine răpindu-i în acelaș timp și suma de 130 lei ce avea a­­supra lui. Mai în urmă au eșit înaintea d-lui Lazăr Cristea, posesorul moșiei Chiț­­canî, dar neputându-l prăda, au tre­cut rîul Bîrlad, prin vad apucând, spre Idric, jud. Falciu. Autoritățile au fost avizate. Afacerea Bedmar Afacerea Bedmar tot nu este is­prăvită încă. Se știe în ce constă procesul a­­cesta: marchiza Bedmar, de națio­nalitate spaniolă, lăsase, prin testa­ment, uzufructul moșiilor ei din jud. Suceava, unui domn Le Molheux, iar copiilor acestuia, nu da proprie­tate a acestor moșii. Tribunalul de Fălticeni și curtea de Iași au acordat uzufructul, dar au­ refuzat nuda proprietate. Pentru a­­ceastă de pe urmă chestiune s-a fă­cut recurs. Curtea de casație, conformându-se unei jurisprudențe de curînd stabi­lite cu privire la art. 7, a casat ho­­­tărirea curței de Iași și a trimis a­­facerea înaintea curței apelative din Capitală, spre a fi din nou judecată. Operație cu razele Roentgen Sâmbătă d. d­r. Botez a dus la liceul internat pe locuitorul Dumitru Iftimie din satul Tătăruș, jud. Su­ceava pentru a căuta cu razele X lo­cul unde se află un glonte. Acest Iftimie a fost rănit în ziua de 27 Aprilie, într’o luptă cu bandi­tul Florea, în trei locuri: deasupra gurei, unde s’a vindecat, în osujl pieptului, de unde glontele a recol­tat și în coapsa dreaptă. Iei arată să fi foarte voinic. Glontele s’a văzut pe bordul osu­lui iliac drept și va fi extras în cu­rînd de d. dr. Botez. j Om turbat. Locuitorul Petrache Petre, din jud. Falciu, care a fost adus institu­tului antirabic fiind mușcat de un câine tip­ bat și care după două zile fugise din institut, alastă­ ori a fost adus din poți ca unul ce prezintă

Next