Universul, iunie 1898 (Anul 16, nr. 139-168)
1898-06-25 / nr. 163
I Ziarul UNIVERSUL se vinde instreinătile cu 10 Imni exemplarul. Redacția și administrația : str. Brezoian No. ’n București.—Telefon fio. 67. Centrala IV. CALENDAR pe ANUL 1893 Ortodox Miercuri 24 Iunie.— ft Nașterea Sf. loan Botezătorul. Ca toile Miercuri, 6 Iulie.— Iesaia n.3. soar. 4.23 Ap. soar. 7.42 București, 24 Iunie. Mijloace de însănătoșire A treia parte a raportului prezintă de d. dr. Ștefănescu Congresului medicilor, asupra chestiunii frigurilor, se ocupă cu mijloacele de însănătoșire a lerii. Fără a intra în domeniul special al inginerului, al financiarului, al economistului și al administratorului, raportul propune următoarele măsuri: 1) Să se facă un studiu topografic amănunțit asupra tuturor localităților noastre cari sunt recunoscute de insalubre, asupra cursului apelor, a depresiunei solului din terasa Dunărei și a bazinului Prutului, a norilor și gârlelor noastre, a tuturor piedicilor în sine cari se opun la scurgerea normală a apelor, sau a acelor piedici cari favorisează inundațiile prin ridicarea pe alocurea a nivelului apelor curgătoare. Să se inventarieze și să se topografieze în chip exact nenumăratele lacuri, iazuri, bălți și băltoace de prin sate și de prin vecinătățile satelor și orașelor, precum și a diverșilor paluzi, naturali sau artificiali, răspândiți în diverse puncte ale țarei. Această lucrare prealabilă să se întreprindă în scopul de a se întocmi un plan general de lucrări, odată pentru tot d’aura, pentru ca execuțiunea lor să se efectueze imperios într’o perioadă de câteva decenii și potrivit cu mijloacele de cari se va dispune. 2) Să se interzică prin o lege facerea de șanțuri de împrejmuire a satelor, a cimitirelor, a pădurilor sau a altor proprietăți particulare și publice,—cunoscut fiind că asemenea șanțuri, pe lângă cele fără scurgere și înfundate de gunoae ale șoselelor noastre în urma ploilor sau a desghețului, se umplu de apă și devin adevărați paluzi artificiali. 3) Pădurile trebuesc conservate de aci înainte, iar unde lipsesc sau s’au suprimat, cum e împrejurul capitalei noastre, să se reîmpădurească. Chipul cum se vor exploata pădurice va trebui neaparat să se stipuleze prin o lege aspră de regim silvic. 4. Să se înființeze o lege pentru regularea și rectificarea apelor, adecă a pîraelor, gârlelor și văilor și apoi a nurilor. Prin lucrarea aceasta o mulțime de bălți, de mlaștini și de smârcuri, adevăratele focare ale malariei, se vor seca și asana, iar proprietarii mici și mari vor fi apărați de pagubele inundației și vor căpăta totodată întinse terenuri noi pentru cultură. 5. Legile noastre actuale,, și în special dispozițiile art. 150 și regulamentul desvoltător din legea sanitară cu privire la asanarea și ameliorarea localităților insalubre, este cred dovedit din practica de până acum că sunt insuficiente și nepractice. Deci prin o altă lege sau în viitoarea lege sanitară să se hotărască categoric că toate helestrele trebuesc secate și formarea altora în condițiile actuale este oprită. 6. Puțurile noastre. Ei, asupra acestora sunt multe de zis, dar n’avem timpul să ne oprim mult. Puțurile dar, de soarta cărora nu se ocupă nimenea, cele comunale și publice, precum și cele private trebuesc de aci înainte, puse sub anumite supravegheri sanitare. In tot cazul supraveghierea lor trebue să fie mai serioasă decât aceea care se exercită azi asupra băuturilor alcoolice și articolelor de mâncare și cele medicamentoase. Sunt câțiva ani, eu am propus deja înființarea unei poliții sanitare a puțurilor, dar nimeni nu m’a ascultat, căci obiceiul e mai tare decât legea și decât sfatul. Printr'un anumit regulament să se arate strict unde și cum au să se facă acele puțuri și cum au să fie îngrijite, și regulamentul să se execute. 7. Înființarea de ingineri agricoli în anumite puncte ale Ilegalului pentru povețuirea locuitorilor la diversele construcții și pentru ca în timpul vacanțelor învățătorii școalelor rurale să facă studii de drenare și de canalisare. Cu chipul acesta locuitorul rural ar căpăta de timpuriu noțiuni privitoare la îngrijirea și asanarea solului, la nivelarea lui, la secarea baltacelor, cari adeseori nu cer decât o sapă două pentru a se scurge și a se usca. 8. Să se ia măsuri ca gunoerea locurilor arabile să se facă mai regulat, fiind îndeajuns dovedit că în general cultura rațională a pământului este unul din cei mai puternici factori ai însănătoșirei solului. 0) In fine în ce privește mijloacele bănești, cu cari se vor executa lucrările mari de drenare, nivelare și canalizare, și cari după cum am spus mai înainte urmează să se aducă la îndeplinire după planurile anume hotărîte și într’o perioadă de mai mulți ani, — mijloacele bănești, carî înspăimîntă atât de mult pe administratorii noștri, se vor găsi, desigur, prin înființarea unui fond public, cum este fondul pentru epizootii, fondul pentru inundații, fondul milelor, etc. Acest fond să fie înființat exclusiv cu destinația de a fi întrebuințat proporțional numai pentru lucrările de asanare ale localităților insalubre și producătoare de malarie. Pentru alimentarea progresivă a acestui fond, numit fondul salubrității publice, să se aviseze la o repartizare proporțională a contribuțiunilor comunelor, statului, județelor și particularilor. Aducând încă odată elogii d-lui raportor al Congresului pentru conștiincioasa și frumoasa d-sale lucrare, dorim ca discuțiunea ridicată să aibă roade serioase. Noi ne facem datoria, pe de o parte să punem publicul în curent cu această mare chestiune, pe de altă parte să atragem băgarea de seamă a guvernului asupra ei. Din Austro-Ungaria (Corespoart. a ziarului UNIVERSUL) Viena, 22 iunie. Împărăteasa Austriei bolnavă Presa întreagă din Austro-Ungaria se ocupă în articole lungi și elogioase de starea sănătăței împărătesei Elisabeta de Austria, sănătate care de un timp încoace inspiră serioase îngrijiri, împărăteasa suferă de nevrită (aprindere de nervi), combinată cu dureri reumatice, anemie și dilatare de inimă. Doctorii consultați, i-au recomandat absolută liniște și o cură la băile din Neuheim, unde va sta vre-o câteva săptămâni.. Nouî tulburări in Galiția Cu toată starea de asediu, spiritele încă nu s’au liniștit. Așa o depeșă din localitatea Limanowa spune că 30 de țărani, armați cu puști, s’au adunat la Sierkyerczina ca să atace o mică patrulă de soldați. Cinci țărani au tras focuri de pușcă asupra gardei militare. Soldații au răspuns cu salve de puști. Țăranii au luat-o la fugă. Soldații i-au urmărit, dar nu i-au putut ajunge. Ancheta autorităților continuă pentru a se stabili responsabilitățile. Deschiderea Porților de Fer Ostire din Budapesta anunță că în luna Septembre se deschid Porțile de Fier și imediat canalul va fi dat circulației generale. Ministrul de interne al Ungariei a și început tratative pe cale diplomatică prin intermediul ministrului de externe austro-ungar, cu guvernul sârb și român pentru stabilirea taxelor de navigațiune. Sinuciderea unui profesor Sâmbătă trecută s’a sinucis profesorul R. Lentz de la academia de muzică din Budapesta. Nenorocitul tîner în vârstă de 28 de ani, s’a aruncat de la elogiul al treilea jos în stradă, unde căzu cu membrele sdrobite. Sosind ajutoare grabnice, nenorocitul a fost transportat la spital leșinat, unde și murt fără ca să-și mai vină în fire. Cauza acestei sinucideri se zice că ar fi un amor nenorocit și o stare de nervositate extraordinară. Un incendiu mare Mare panică a produs asupra locuitorilor din Prater lângă Viena, un incendiu mare, care a prefăcut în cenușe colosala zidire a societății de tramvai, unde se aflau grajdurile, șoproanele etc. Peste 300 de cai se aflau la isbucnirea incendiului în aceste grajduri. Cu mare greutate au putut fi scăpați caii de către soldații din cazarmele apropiate. Focul a fost nutrit prin colosalele cantități de fân, ce erau în depozitul de acolo. Focul a fost localizat și a ținut toată noaptea. Colosala clădire a grajdurilor, cu o lungime de un kilometru, a ars aproape cu totul. O mare fericire a fost că n’a bătut vîntul. Până acum nu se cunoaște cauza acestui incendiu. Hubs. ÎNTÂMPLĂRI IM in Capitala Suriul din str. Uranus. — Chiura Szocs, de origină ungur, rătăcit ca mulți alți ungureni prin Capitala noastră, o ducea râu de tot, din cauză că avea oroare de muncă. Arată eri el se introduse în casa d-lui Peter Ianoș, tot ungur, de meserie ferar, din strada Uranus No. 4, și spărgând un cuier, fură 180 lei în hârtii a câte 20 lei și 5 fiorini. După comiterea furtului, Chiula fugi. Ianoș, când văzu cele petrecute, bănui numaidecât pe compatriotul său și înștiința poliția. Ghiula Szőcs a fost prins și arestat. El protestează însă cu energie, cerând să fie judecat de consulatul seu, deoarece a furat tot de la un ungur. Siuuesthronil in strada Farisei. — O fată anume Tereza, în vârstă de 15 ani și care era servitoare la d. N. Mihăilescu, din strada Farisei No. 7, a luat mai multe cutii cu chibrituri, le-a disolvat în spirt și a înghițit conținutul. Câteva minute după aceea fu cuprinsă de niște dureri atroce și începu să țipe. Lecția respectivă fiind anunțată, o transportă de urgență la spitalul Colentina, unde i s-au dat antidote. Starea ei este desperată. Cauza care a silit pe Tereza să se sinucidă, nu se cunosc încă în mod pozitiv. Se zice că ar fi fost rea tratată de stăpânul ei. IM iu sunt ctarea nenorocire de pe linia ferata Bucureștî-Foleștî. — Un grădinar M. I. ’Dragnea, ’din comuna Larga, județul Ialomița, a plecat deună zi cu căruța spre oraș, luând cu dânsul și pe nevasta sa Magdalena. Ajungând lângă linia ferată București-Fetești, voi s-o traverseze. Dar tocmai în momentul acela se auzi o fluerătură puternică. Trenul trecu cu iuțeala fulgerului, răsturnă trăsura sfărămând-o, grădinarul Dragnea fu tăiat în bucăți, iar nevasta sa Magdalena rănită de moarte. După o mică distanță, trenul se opri luând atât pe nefericita femee, cât și cadavrul grădinarului. Acte Oficiale . S’a primit demisiunea d-lui inspector general clasa I Popescu Constantin G. din postul de șef al serviciului întreținere din administrațiunea căilor ferate, pe ziua de 1 iulie stil nou 1898, spre a-și exercita drepturile la pensiune.. * D. Mănescu Constantin, inspector general clasa 1 în corpul tehnic al Statului, actual șef al serviciului comercial din administrațiunea căilor ferate, este numit șef al serviciului întreținere din aceeași administrațiune, pe ziua de 1 ’ Iulie stil nou 1898. * D. Petre C. Berha, având gradul de inginer-stagiar în cadrele corpului tehnic și actualmente aflat în serviciul căilor ferate, este trecut, pe ziua de 19 Iunie 1898, în serviciul de poduri și șosele. Curier Judiciar Tribunalele române Afacerea Dobrescu-Argeș ieri lume multă la secția I-a a tribunalului Ilfov. Era vorba să se judece procesul intentat d-lui deputat Dobrescu-Argeș cum că s’ar fi servit, sunt acum vr’o douî-trei ani, de o poliță ale cărer giruri erau falsificate, împreună cu d. Dobrescu- Argeș mai e dată judiecărei și d-na Elena Ionescu, acuzată de autoare materială a falsului. Se știe că în istoricul ce am făcut acestei afaceri, am spus că o doamnă s’a dus acum doui ani la hotelul Dacia ca să găsească pe d-nii Iosef Bunescu și Poenaranu, cel dintâi și al 2-lea socru al d-lui Dobrescu-Argeș, și negăsind numita d-nă pe acești doui domni la hotel, s'a hotărît, ca să servească pe d. Dobrescu-Argeș, care se afla la Iași, să le imiteze semnăturile. Procesul se strigă pe la orele 1 și jumătate. Tribunalul era compus din d. judecător Christen și d. supleant Durma; fotoliul ministeriului public era ocupat de d. prim procuror Caracaș. Apărarea era reprezintată prin d-nii N. Eleva, M. Cornea, Rădoiu, Frunzescu (la viitoarea înfățișare va veni și d. Vasile Lascar). D. deputat Dobrescu-Argeș, îmbrăcat în haine civile, redingota neagră, stătea abătut la spatele avocaților. Mai mulți prieteni săteni asistau de asemenea la înfățișare. Partea civilă, d. Niculescu, fotograful, era asistat de d. avocat Goga. D. Frunzescu, avocatul inculpatei Elena Ionescu, depune pe masa tribunalului un act medical, prin care se constată că clienta d-sale e bolnavă și nu poate veni la înfățișare. D. grefier face apelul nominal al martorilor, în număr de vre-o douăzeci. Se constată lipsa mai multora dintre înșii. D. prim-procuror cere amânarea procesului din cauza lipsei acestor martori. Apărarea nu face nici o obiecțiune. Procesul se amână după vacanție, la 17 Septembrie. Procesul Andrei Popovici Ieri a venit înaintea Curții de apel din București, apelul d-lor Andrei Popovici, Stanica Ionescu și Axente în contra jurnalului tribunalului corețional care a respins suspendarea judecarei fondului procesului până când instanțele civile se vor pronunța asupra validității contractului dintre primăria capitalei și d. Stanică Ionescu, accizarul comunei Băneasa, înainte de a intra această comună în raionul Bucureștilor. Curtea era compusă din d-niî: president Kivu, consilieri Corneliu Râmniceanu și T. Djuvara. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Stambulescu. Partea civilă, primăria, era reprezintată prin însuși d. primar Robescu, asistat de d-nii avocați C. Stoicescu, Delavrancea și Xenopol. Apărarea era reprezintată prin d-nii Mihail Cornea, N. Fleva, P. Grădișteanu și Tache Ionescu. Dintre inculpați lipsea d. Exarchu, acuzat de mită. D. Tache Ionescu cere o amânare ca să vie și d. Exarchu, deoarece nu va folosi nimic primăria obținând o decisiune în lipsă. D. Stoicescu se opune. D. procuror Stambulescu zice că nu e nici o conexitate între faptul d-luî Exarcu și cel l’alțî. Resolvinduse incidentul și fără d. Exarcu, tribunalul va putea disjuge afacerile. D. Cornea zice că se simte obosit în urma procesului duelului, și cere amânarea. D. Grădișteanu asemenea. D. Delavrancea lasă chestia la aprecierea Curței. Curtea amână procesul pentru 21 Septembrie. Barzilai și Luzzato, radicali : Fevri, socialist și Vischi al stângei. Generalul Pelleux declară că înțelege să menție proiectele ratificând starea de asediu,asupra domiciliului forțat, amânarea alegerilor administrative și militarizarea personalului de la drumurile de fier. Promite să dea o formă concretă programului său, depunând o serie de proiecte de legi și se va sili să reducă numărul teritoarelor puse sub regimul suimei de asediu. Senat.—D. Pelleux călește o declarație analoagă cu aceea făcută la Camera deputaților. Citirea declarației noului minister italian în Parlament — Prin fir telegrafic — Roma, 22 iunie. Camera deputaților. — D. Pelleux citește declarațiunea ministerială. Guvernul își propune menținerea absolută a ordinei, paza instituțiunilor și a societăței, precum și împăciuirea spiritelor. El dorește pacea cu străinătatea și cele mai bune relațiuni cu toate Puterile. Generalul Pelleux anunță că guvernul va cere votarea exercițiului provizoriu până la 31 Decembrie. Discuția asupra comunicărilor guvernului s’a dechis. Iau cuvintot d.cȚ. ~TMÎ>IPÎ IAȘI Accidentul de In haia comunală. Al.iulă era la orele 2 p. m., peste 40 de oameni, între cari majoritatea erau copii și elevi de școală, erau să-și găsească moartea în sala de aburi de la baia populară comunală, in următoarele împrejurări : : Pe când dinșii se aflau în sala de aburi, servitorii deschiseră robinetele cu aburi și închizând ușile pe dinafară, eșiseră cu toții în curtea băiei, punându-se la taifas. Cantitatea de aburi venită în sală fiind anormală, copii n’au mai putut-o suferi, au început a striga ajutor la părinții și frații lor cari se aflau în leac. Toate strigătele lor desperate erau zadarnice, aburii veneau mereu și neputința oamenilior de a -i suferi era la culme. O luptă de scăpare se începu : oamenii bătrâni, punând pe copii la pământ, începură să isbească la ușă, însă nimeni nu veni să îl deschidă. Unul din părinți, al cărui copil leșinare, luă o cofă și isbind cu disperare într’o ușă, o sfărâmă și numai astfel cei din bac au putut fi salvați de la o moarte aproape sigură. Altă bandă de tâlhari După cum se vede era haiducilor a reînviat în țara noastră, căci mafi pericare zi auzim că în cutare saft, în cutare județ s’a ivit în vre-o pădure, o bandă de hoți cari terorizează lumea. Așa până acum aveam banda lui Florea, banda din Foltești, o a lUS bandă de la Prut, una în împrejurimile Pietrei și azi ni se comunică existența unor haiduci în pădurea Chițcanilor. Joui seara doui indivizi, unul înalt, îmbrăcat cu haine moderne, iar cell’alt scurt, gros, îmbrăcat cu haine mocănești, ambii înarmați și călări pe cai mari, au eșit înaintea locuitorului Costache Pădure din Vlădești și după ce i’au maltratat, l’au dezbrăcat de haine răpindu-i în acelaș timp și suma de 130 lei ce avea asupra lui. Mai în urmă au eșit înaintea d-lui Lazăr Cristea, posesorul moșiei Chițcanî, dar neputându-l prăda, au trecut rîul Bîrlad, prin vad apucând, spre Idric, jud. Falciu. Autoritățile au fost avizate. Afacerea Bedmar Afacerea Bedmar tot nu este isprăvită încă. Se știe în ce constă procesul acesta: marchiza Bedmar, de naționalitate spaniolă, lăsase, prin testament, uzufructul moșiilor ei din jud. Suceava, unui domn Le Molheux, iar copiilor acestuia, nu da proprietate a acestor moșii. Tribunalul de Fălticeni și curtea de Iași au acordat uzufructul, dar au refuzat nuda proprietate. Pentru această de pe urmă chestiune s-a făcut recurs. Curtea de casație, conformându-se unei jurisprudențe de curînd stabilite cu privire la art. 7, a casat hotărirea curței de Iași și a trimis afacerea înaintea curței apelative din Capitală, spre a fi din nou judecată. Operație cu razele Roentgen Sâmbătă d. dr. Botez a dus la liceul internat pe locuitorul Dumitru Iftimie din satul Tătăruș, jud. Suceava pentru a căuta cu razele X locul unde se află un glonte. Acest Iftimie a fost rănit în ziua de 27 Aprilie, într’o luptă cu banditul Florea, în trei locuri: deasupra gurei, unde s’a vindecat, în osujl pieptului, de unde glontele a recoltat și în coapsa dreaptă. Iei arată să fi foarte voinic. Glontele s’a văzut pe bordul osului iliac drept și va fi extras în curînd de d. dr. Botez. j Om turbat. Locuitorul Petrache Petre, din jud. Falciu, care a fost adus institutului antirabic fiind mușcat de un câine tip bat și care după două zile fugise din institut, alastă ori a fost adus din poți ca unul ce prezintă