Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)
1898-08-05 / nr. 204
Anul XVI—No. 204. Abonamente S3 Preiiî Îîe la 15 Aligns? Cine se va abona, cu începere de la 15 August 1898, la ziarul «Universul» politic, care apare în fiecare zi, dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luniei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar colorat, pe timp de 3 luni. Pentru 0 luni lei 10.30 în toată țara sa provină# 80 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un an lei 21.50 în toată țara In provincie a lest mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară de aluminium aurit, un frumos port-obiect de sticlă și metal și o oglindă de mână. Important "1. La 1 ale fiecărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai acordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 premii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—Deoarece Universul politic apare și în toate Duminecile, prețul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDARUs ANUL 1838 Ortodox Marți 4 August.—S-ții 7 tineri din Efes. Catolic Marți, 16 August.—Rodu. les. soar. 5.03 Ap. soar. 7.41 București, 4 August. Primele datorii Din cauza împrejurărilor, țara noastră a fost silită să ia o curioasă dezvoltare. Ținut pe loc timp de veacuri, din lip Bani în toată țara, pricina vecinicelor furtuni, poporul românesc, când a răsuflat acum patruzeci și ceva de ani, a trebuit să facă sforțări uriașe în toate direcțiunile, pentru ca să ajungă cât mai repede să fie pasul cu Ceíe la alte popoare europene. Aceasta era o condiție absolută pentru existența mai departe a poporului român. Ori era capabil să facă enorme sforțări, ori trebuia să piară, înghițit fie de împărăția austriacă, fie de împărăția rusească. De aceea întreaga organizare a Statului nostru și toată dezvoltarea socială poartă semnele privirii. România se aseamănă, în multe privinți, cu o casă care a fi începută nu de la temelii, cum e firesc, ci de la acoperiș. Avem aicta afară organizarea unui Stat apusean ; avem la suprafață lustrul unele societăți civilizate ; avem instituții politice și culturale foarte frumoase și înalte. Dar lipsește miezul ; în fond suntem încă necivilizați; instituțiile noastre n’au vlagă. Neapărat, fiind date curioasele împrejurări ale dezvoltării noastre, n’avem dreptul nici putința a ne plânge. Lucrurile sunt, așa cum sunt, fiindcă nu puteai fi altfel. Dar dacă ar fi fără de nici un folos să ne cheltuim vremea cu încreminări sau regrete în privința trecutului, nu e tot așa când e vorba de prezent. Astăzi, după enormele progrese ce am făcut, după ce am ajuns ca măcar în trăsăturile generale să ne apropiem de țările civilizate, astăzi când am intrat în curentul european, ar trebui ca lucrurile să nu mai meargă cum mergeau înainte vreme. Față cu Statele europene ne-am afirmat dreptul în o existența neatârnată și ne-am asigurat un loc, fără îndouială, respectabil pentru puterile noastre. Ar fi dar vremea să ne gândim a pune clădirea Statului și a societăței noastre pe temelii sănătoase, a regulariza ceea ce s’a făcut până acum neregulat, sistematiza ceea ce s’a făcut pe apucate Și e foarte regretabil că nu recunoaștem încă această nevoie în toată adâncimea ei, și că nu ne punem serios s’o satisfacem. ■Ar* * ca o ilustrațiune a celor de mai sus, vom indica vre-o câteva din cele mai elementare trebuințî pentru orice popor, cât de civilizat, la a căror îndeplinire nu ne-am gândit încă. Nu e țară, eșită din starea de barbarie, în care să nu se fi avizat, între cele dintâi lucruri, la secarea miliștinelor și la regularea cursului apelor. Lucru foarte firesc, căci o sumă de lucruri reclamă asta. Țara noastră e și acum acoperită de mlaștini, ca și în vremurile de desăvârșită barbarie, iar râurile și pâraiele curg după cum vrea D-zeu. Din pricina asta populațiunea e slăbită și decimată de friguri și altele ; din pricina asta avem mereu inundații cari pricinuesc pagube enorme. N’ar fi oare vremea să ne ocupăm de această chestiune, și să punem capăt unei stări de lucruri atât de păgubitoare și care într’aceeași vreme ne compromite în ochii lumei civilizate ? Noi credem că deși de mult stăruim în acest sens prin coloanele «Universului», în vremea din urmă, am căpătat un puternic aliat, în această chestiune : asociația generală a medicilor. Am vorbit la timp despre congresul din Mai al acestei asociații și despre raportul citit primit la acest congres. Cu mate astea, nu vedem în lumea noastră politică nici o mișcare în direcțiunea asta. In numărul viitor vom vorbi de alte trebuințe elementare, nesatisfăcute până acum. Higi Spania (Coresp part. a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 31 Iunie. Ne prezintsîulu american? în comisiunea mixtă pentru pace Iață pe cine ați ales americanii pentru a’î reprezintă în comisiunea mixtă de pace care se va reuni la Paris. Mai înteî doui președinți de la înalta curte de justiție, Harlan și Brown, apoi senatorul Allison și fostul ministru Ciwey, în sfârșit pe generalul Orazio Porter, ambasador, și Day, ministru de externe. Toți aceștia vor sosi la Paris pentru ca dimpreună cu delegații spanioli să încheie pacea definitivă. Anglia impedicând un răsboiă spre America și un Stat european O depeșă sosită aci din Washington spune că junta insurgenților din Filipine a exprimat în public dorința ca Statele Unite să anexeze acele insule. Ziarul «Herland» declară că atunci când istoria secretă a resboiului ispano-american se va putea publica, va vedea oricine că atitudinea amicală a Angliei a împedicat, în resboiul ispano-american, complicațiuni grave între Statele Unite și o t treia Putere europeană (poate Germania). Inițiativa militant a insurgenților?—Grija americanilor.—Stare sanitarii proastă. Situația ce se creiază acum la Nord de provicia Santiago, nu e de loc favorabilă păcei. Insurgenții cubani, știind că generalul Schalter e în imposibilitate de a se mișca în acest moment și că din cauza sanitară a trupelor nu poate să scoată coloane mobile pentru a sili sa se predea diferitele garnizoane spaniole, risipite în orașe mici de pe coastă și interior, au luat dînșii inițiativa de a cuceri aceste cetăți, operând în zona situată imediat lângă linia de frontieră de MBBS și KHsg lărîtă în capitulațiunea Sanlingului. Insurgenții au isbutit astfel să birue mai multe garnizoane spaniole, ale căror locuri le-au ocupat, și acum asediază Holguin, care nu va putea să reziste mult din cauza lipsei de merinde și de munițiune. Această stare de lucruri îngrijește foarte mult pe guvernul Statelor Unite, deoarece dacă succesele insurgenților vor continua, ele pot să creeze o situație așa încât guvernul american sau va recunoaște guvernul lui Maximo Gomez asupra Cubei, sau va intra în conflict cu insurgenții, oprindu-i de a întreprinde operațiuni militare fără învoirea comandamentului american. Starea sănătăței trupelor americane de la Santiago devine tot mai gravă. Numerel bolnavilor e așa de mare, încât nu se mai găsesc locuri pentru a fi adăpostiți și trebue să stea trântiți în drum, ceea ce e o mare nenorocire, căci intemperiile sunt absolut mortale in acest anotimp. Dușmănia franco - americană, prin presă Toate ziarele d’aoi publică următoarea depeșă din Paris : Discutând alegerea Parisului ca loc de întrunire pentru comisiunea ispano-americană a păcei, presa americană ține un limbagiu violent la adresa Franciei. Presa franceză răspunde și iată cum: Ziarul «Temps» care e destul de moderat, zice că atitudinea ziarelor americane către francezi amenință a deveni nesuferită. Ziarul «Patrie» din Paris, scrie: «Americanii ne vorbesc de anul 1870 și zic că suntem mișei, vorbind de naufragiul bastimentului «Bourgogne», insultă pe marinarii noștri. In sfîrșit, americanii caută toate pretextele pentru a ne dovedi că ne urăsc adinc. Din contra însă, presa americană, nu se mai obosește a înălța știința germană, flota engleză, valoarea germanii, etc. — Acesta e un spectacol care te întristează,—conchide Patrie, Doss Pedro sale. El a fost dat judecăței pentru tentativă de escrocherie. Tribunalul a condamnat pe Frangopol la 6 luni și o zi închisoare. Afacerea a venit ieri cu apel înaintea secției de vacanță a Curtei de apel din București. D. președinte Popescu (către inculpat). Ce? Mi se am făcut acum agent secret ? R. Ba eram agent. .3. Ce fel de agent? R. Eram agent provizoriu (rîsele). 1. Așa se face serviciu de agent? Ciupind pe oameni? Nu era destul că a fost furat ? Mai ve duceați și voi să-l furați a doua oară. R. Ve rog atunci să fiți indulgent către mine; sunt de trei luni în prevenție. D. președinte Popescu: Cum să fiu indulgent ? Am fost de 4 ori codamnat pentru asemenea fapte. Curtea respinge apelul. taier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Recursul abatelui Morisscau După "un^t deja, recurs S L abatelui Morisseau în contra decisiunea Curiei cu jurați din Iași, care l’a condamnat la 5 ani recluziune, a venit ieri înaintea curtei de casație. înalta curta era prezidată de d. președinte Mandrea. Fotoliul ministerului public era ocupat de d. procuror Sărățeanu. Apărarea era prezintată prin d. G. Panu, venit azi dimineață cu trenul din Moldova, de la DurâO (Neamțu) ; partea civilă prin d-nii Delavrancea și C. Gennescu. încă de la orele II și jum., un public numeros , aștepta în sala Iașilor perduțî deschiderea ședinței. Deja înainte de deschiderea ședinței, se vorbea de amânarea procesului, din cauză că deruind acceleratul Iașî- București, via Vasluia, n’au putut sosi din Iași niște acte necesare în cauză. Ședința se deschide la ora 1. D. Panu cere amânare procesului pentru motivul specificat mai sus. Asemenea cere amânarea și d. Delavrancea pentru că nu i-a sosit procura din partea clientului seu. Procesul se amână pentru 15 Septembrie. ** + O surpare de funcțiune.-O escrocherie nostimă In ziua de 10 Main trecut se comisese un furt însemnat la d. Dinescu, de pe bulevardul Ferdinand. Poliția se pusese în mișcare pentru descoperirea hoțului, sau a hoților. Câteva zile de la comiterea furtului, vestitul Vasile Frangopol, condamnat deja de vr’o 4 ori pentru escrocherii, se prezintă în prăvălia d-lui Dinescu, unde găsește pe tovarășul acestuia. — Sunt agent secret la poliția Capitalei, zice Frangopol, și am fost trimis din partea d-lui Puiu Alexandrescu ca să le încunoștiințez că hoții și banii furați s’au descoperit la Brăila. Dă-mî ceva cheltueli că plec la Brăila. Foarte bine, răspunde vesel tovarășul d-lui Dinescu, dar arde puțin până la poliție că îți voiu număra acolo cele ce o fi de trebuință. Frangopol se face că vrea să însoțească pe tovarășul c-luî Dinescu, dar pe drum dispare. La poliție se constată că cele spuse de Frangopol sunt minciuni de ale Carnetul meu Belle-arte ce spun drept că eu în arte Sunt un prost și jumătate . Nu pricep nimica toată Chiar d’aț zice : «Nu se poate !» Ba se poate, că se poate, Nu’nțeleg ce e pictura, Nici estetica ce este Și la urmă nici sculptura... Totuși, uite, în sculptură Mi s’a întâmplat odată Să mă facă să vărs lacrămi Un cap mic de... mare fată... Credeți, poate, c’avea chipul jalnic și mâhnit de fată Care, într’o zi, se vede De iubitu’I înșelată ? Sau c’avea expresiunea Unei fete ce-ascunde O durere fără margini Care sufletu’țî pătrunde ? Nu, nimic din toate astea Care atinge și te doare. Ci am plâns, pentru că densul Mi-a căzut peste... picioare !.„ Marlon. GăletOFia impérátulül Wilhelm Ziarul englez «Daily Chronicle» din Londra publică programul călătoriei împăratului Germaniei la Palestina și Egipt. Aranjamentul călătoriei l-a luat firma Cook, din Londra. Șederea la Ierusalim văii momentul principal al călătoriei împăratului în locurile sfinte, împăratul va debarca la 14 Octombrie de pe yachtul său «Hohenzollern» la Haifa, care se află la poalele muntelui Carmel și de unde duce un drum direct la lacul Genezaresh. De la Haifa călătoria se va face la Iaflus și de aci la Ierusalim, unde va sosi la 17 octombrie. Primirea va fi făcută cu același ceremonial ca la vizitele trecute ale capetelor încoronate. Ierusalimul a fost vizitat de prințul de Wales, ducele de York, împăratul Francisc Iosef, care însă a petrecut pe acolo incognito, și la urmă de împăratul Frideric, tatăl actualului împărat Wilhelm. In Ierusalim împăratul va asista la inaugurarea nouei biserici a Mântuitorului în ziua de 19 Octombrie. In aceiași zi împăratul se va duce la Ierihon și a doua zi la rîul Iordan. Apoi se va întoarce la Ierusalim, unde va sta două zile împăratul va face apoi escursiuni la Nazaret, muntele Tab ver, lacul Tiberias, ect. La 4 Noembrie împăratul va pleca la Egipt, unde va sta câteva zile, împăratul și împărăteasa vor fi oaspeții Chedivului în palatul Addin. LA PALESTINA Ciocnirea de trenuri din Italia Știrile de până acum asupra catastrofei îngrozitoare, ce s’a întâmplat pe linia ferată Novi Genua, sunt foarte neclare. Catastrofa a avut loc la Pontedecimo, care este a patra stație de la Genua. Mai intei era vorba despre 4 morți și 20 de răniți, acum însă se vorbește despre 1 morți și 40 de răniți. Se crede însă că sunt mai multe victime, între cari și mai mulți funcționari ai căilor ferate. Asupra cauzei acestei nenorociri, circulă mai multe versiuni. Tunelul Giovi, după o versiune, a fost cu de amănuntul inspectat. Aci însă s’a produs o desvoltare colosală de gazuri la locomotivă și adecă oxid de cărbune. Deoarece trenul nu înaintase mult în tunel, se decise conducătorul locomotivei să se întoarcă înapoi. Când dele contra aburi, conductorul locomotivei leșină, astfel că trenul rămase fără conducere. Din nefericire însă, șeful stației dase drumul trenului de persoane, mai înainte de a primi semnalul că trenul de marfă a ajuns la proxima stație. Astfel se ciocniră aceste două trenuri. O depeșă din Genoa spune că în prima linie este vinovată direcția căilor ferate, deoarece a dat trenului cărbuni de cea mai proastă calitate. Prin aceasta s-a format foarte mult oxid de cărbune. Indignarea în contra acestei direcțiuni este generală. Aproape tot personalul acestui tren a suferit atacuri de asfixiare. Zece vagoane au fost sfărîmate. Ilio Vaslui (Corespond. pârtie, a ziar. «Universul», Vaslui, 1 August 1893. Crimă Printre adresă, d. procuror a. trib. Vaslui invită pe d-nii sub-prefecți, primari ai comunelor rurale și pe polițaii de orașe spre a lua serioase măsuri pentru urmărirea și prinderea individului Gorgan, de loc din comuna Slobozia, Ciorești, județul Râmnicu-Sărat, în etate de 32 ani, care în ziua de 12 Iulie a lunei precedente, omorînd pe soția sa, a dispărut. Furt Individul Ioan V. Lungu, din Cosești, acest județ, în etate de 19—20 ani, introducându-se în casa locuitorului I. Grămadă, i-a furat 200 lei în 4 bilete a 20 lei și restul în argint, apoi a dispărut luând drumul spre Iași. Furt de boi Locuitorului Dumitru a Antoniei, din comuna Surănești, acest județ, i s’a furat 2 boi. Autorii furtului, nefiind prinși, se anchetează faptul. Dun en. Ilustrația noastră Ilustrația noastră de azi o parte a Agapi’ d- vilegiatură al poeților noștri. Mânăstirea Agapia e situată într’una din cele mai pitorești pozițiuni ala jud. Neamțu. Numeroase persoane, atât din Moldova cât și din Muntenia, vin de petrec aci lunile călduroase ale verei. In pârtia dreaptă a ilustrației se vede biserica Sfita Voivozi, din interiorul monastrei, iar în fund și în stânga sunt chiliile în cari locuesc călugării. Fuga mini Reg. Ziarele italienești, cari ne-au sosit, erî, aduc știrea despre fuga Regelui Bunu din Swazieland. Se pare că el s’a refugiat pe teritoriul englez, la Inngwayuma. Autoritățile republicei Transvaal însă îl urmăresc și voesc să’l aresteze. Cei din Transvaal voesc să’l detroneze, dar asta poate să nască mari complicații, căci locuitorii din Swazieland țin foarte mult la regele lor, din cauza puterea lui supra-omenești, constând în a obține "de la zel, pe cale amicală, ploile de vară ! Nu e necesar de a mai spune că și fără rugăciunile lui tot, ar ploua. Dar populația de acolo e obișnuită de secole a vedea plouând în mod periodic, în urma misterioaselor rugăciuni ale Regelui, și lipsind acum influența lui, au ferma convingere că va fi secetă. Acest privilegiu de a face să plouă și de a face să fie timp frumos, după credința acelor oameni, e un secret ereditar în familia regală. In lipsa regelui a fost numită ca regentă, regina-mamă; acesta este un eveniment foarte comic acolo. In Swazielaun, țară puțin civilizată, sau, mai bine zis, necivilizată, nu e luată în serios, căci, deși ea e mama regelui, totuși e o femee, și femeia acolo nu e ținută în seamă. Intr’adever femeia se cumpără ca nevastă cu o pereche de vaci sau de boi, ceea ce nu prețuește mult, căci acolo vitele sunt în mare abundență. I II AI SCAT !»E ZS Cojile de oue.— Cojile de ouă se aruncă la gunoi, ca niște lucruri netrebuincioase, fără să ne închipuim că ele pot sluji cu folos la hrana vitelor. Cojile de oie, pisate și amestecate cu nutrețul ce se dă vitelor, sunt o hrană foarte bună. Rezultatele dobîndite cu ele la creșterea vițeilor și a mânjilor au întrecut toate așteptările.