Universul, august 1898 (Anul 16, nr. 200-229)

1898-08-05 / nr. 204

Anul XVI—No. 204. Abonamente S3 Preiiî Îîe la 15 Aligns? Cine se va abona, cu începere de la 15 August 1898, la ziarul «Univer­sul» politic, care apare în fie­care zi, dimineața, va primi următoarele premii: Pentru 3 luni­­ei 5.30 în toată țara In provincie 20 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 2 volume, precum și ziarul «Universul» literar colorat, pe timp de 3 luni. Pentru 0 luni lei 10.30 în toată țara sa provină# 80 bani mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman de 4 volume ilustrat și ziarul «Universul» literar colorat, timp de 6 luni. Pentru un an lei 21.50 în toată țara In provincie a lest mai mult pentru portul premiilor PREMII GRATUITE Un roman ilustrat de 6 volume.— «Universul» literar colorat timp de 1 an, o frumoasă brățară de alumi­nium aurit, un frumos port-obiect de sticlă și metal și o oglindă de mână. Important "1. La 1 ale fie­cărei luni, afară de premiile mai sus notate, se mai a­­cordă, prin tragere la sorți și în mod gratuit, la toți abonații, alte 3 pre­mii în obiecte de mare valoare. Aceste obiecte sunt deja expuse în vitrinele palatului «Universului». N. B.—De­oare­ce Universul poli­tic apare și în toate Duminecile, pre­țul abonamentului s’a mai scumpit cu puțin. CALENDAR­Us ANUL 1838 Ortodox Marți 4 August.—S-ții 7 tineri din Efes. Catolic Marți, 16 August.—Rod­u. l­es. soar. 5.03 Ap. soar. 7.41 București, 4 August. Primele datorii Din cauza împrejurărilor, țara noa­stră a fost silită să ia o curioasă dez­voltare. Ținut pe loc timp de veacuri, din lip Bani în toată țara, pricina vecinicelor furtuni, poporul românesc, când a răsuflat acum pa­­tru­zeci și ceva de ani, a trebuit să facă sforțări uriașe în toate direcți­unile, pentru ca să ajungă cât mai repede să fie pasul cu Ceíe­ la alte popoare europene. Aceasta era o condiție absolută pentru existența mai departe a po­porului român. Ori era capabil să facă enorme sforțări, ori trebuia să piară, înghițit fie de împărăția aus­triacă, fie de împărăția rusească. De aceea întreaga organizare a Statului nostru și toată dezvoltarea socială poartă semnele privirii. Ro­mânia se aseamănă, în multe pri­vin­­ți, cu o casă care a fi începută nu de la temelii, cum e firesc, ci de la acoperiș. Avem ai­cta afară organizarea unu­i Stat apusean ; a­­vem­­ la suprafață lustrul u­nele socie­tăți civilizate ; avem instituții poli­tice și culturale foarte frumoase și înalte. Dar lipsește miezul ; în fond suntem încă necivilizați; instituțiile noastre n’au vlagă. Neapărat, fiind date curioasele îm­prejurări ale dezvoltării noastre, n’a­­vem dreptul nici putința a ne plânge. Lucrurile sunt, așa cum sunt, fiind­că nu puteai­ fi alt­fel. Dar dacă ar fi fără de nici un fo­los să ne cheltuim vremea cu în­­­creminări sau regrete în privința trecutului, nu e tot așa când e vorba de prezent. Astă­zi, după enormele progrese ce am făcut, după ce am ajuns ca măcar în trăsăturile generale să ne apropiem de țările civilizate, astă­zi când am intrat în curentul european, ar trebui ca lucrurile să nu mai meargă cum mergeau înainte vreme. Față cu Statele europene ne-am afirmat dreptul în o existența nea­­târnată și ne-am asigurat un loc, fără îndouială, respectabil pentru puterile noastre. Ar fi dar vremea să ne gândim a pune clădirea Statului și a societăței noastre pe temelii sănătoase, a re­gulariza ceea ce s’a făcut până acum neregulat, sistematiza ceea ce s’a făcut pe apucate Și e foarte regretabil că nu recu­noaștem încă această nevoie în toată adâncimea ei, și că nu ne punem serios s’o satisfacem. ■Ar* * ca o ilustrațiune a celor de mai sus, vom indica vre-o câte­va din cele mai elementare trebuințî pen­tru ori­ce popor, cât de civilizat, la a căror îndeplinire nu ne-am gândit încă. Nu e țară, eșită din starea de bar­barie, în care să nu se fi avizat, în­tre cele dintâi­ lucruri, la secarea miliștinelor și la regularea cursului apelor. Lucru foarte firesc, căci o sumă de lucruri reclamă asta. Țara noastră e și acum acoperită de mlaștini, ca și în vremurile de desăvârșită barbarie, iar râurile și pâraiele­­ curg după cum vrea D-zeu. Din pricina asta populați­unea e slă­bită și decimată de friguri și altele ; din pricina asta avem mereu inun­dații­ cari pricinuesc pagube enorme. N’ar fi oare vremea să ne ocupăm de această chestiune, și să punem capăt unei stări de lucruri atât de păgubitoare și care într’aceeași vre­me ne compromite în ochii lumei civilizate ? Noi credem că de­și de mult stă­ruim în acest sens prin coloanele «Universului», în vremea din urmă, am căpătat un puternic aliat, în a­­ceastă chestiune : asociația generală a medicilor. Am vorbit la timp des­­pre congresul din Mai al acestei a­­sociații și despre raportul citit primit la acest­ congres. Cu mate astea, nu vedem în lu­mea noastră politică nici o mișcare în direcțiunea asta. In numărul viitor vom vorbi de alte trebuințe elementare, nesatisfă­cute până acum. Higi Spania (Coresp­ part. a ziarului UNIVERSUL) Madrid, 31 Iunie. N­e prezintsîulu american? în co­­misiunea­ mixtă pentru pace Iață pe cine ați ales americanii pentru a’î reprezintă în comisiunea mixtă de pace care se va reuni la Paris. Mai înteî doui președinți de la înalta curte de justiție, Harlan și Brown, apoi senatorul Allison și fos­tul ministru Ciwey, în sfârșit pe ge­neralul Orazio Porter, ambasador, și Day, ministru de externe. Toți aceștia vor sosi la Paris pen­tru ca d­impreună cu delegații spa­nioli să încheie pacea definitivă. Anglia impedicând un răsboiă sp­re America și un Stat eu­ropean O depeșă sosită aci din Washing­ton spune că junta insurgenților din Filipine a exprimat în public dorința ca Statele­ Unite să anexeze acele insule. Ziarul «Herland» declară că atun­ci când istoria secretă a resboiului ispano-american se va putea publica, va vedea ori­cine că atitudinea ami­cală a Angliei a împedicat, în res­­boiul ispano-american, complicațiuni grave între Statele­ Unite și o t treia Putere europeană (poate Germania). Inițiativa militant a insurgenți­lor?—Grija americanilor.—Stare sanitarii proastă. Situația ce se creiază acum la Nord de provicia Santiago, nu e de loc fa­vorabilă păcei. Insurgenții cubani, știind că generalul Schalter e în im­posibilitate de a se mișca în acest mo­ment și că din cauza sanitară a tru­pelor nu poate să scoată coloane mo­bile pentru a sili sa se predea dife­ritele garnizoane spaniole, risipite în orașe mici de pe coastă și interior, au luat dînșii inițiativa de a cuceri a­­ceste cetăți, operând în zona situată imediat lângă linia de frontieră de­ MBBS și­ KHsg lărîtă în capitulațiunea Sanlingului. Insurgenții au isbutit ast­fel să bi­­rue mai multe garnizoane spaniole, ale căror locuri le-au ocupat, și acum asediază Holguin, care nu va putea să reziste mult din cauza lipsei de merinde și de munițiune. Această stare de lucruri îngrijește foarte mult pe guvernul Statelor­ Unite, de­oare­ce dacă succesele in­surgenților vor continua, ele pot să creeze o situație așa în­cât guver­nul american sau va recunoaște gu­vernul lui Maximo Gomez asupra Cubei, sau va intra în conflict cu insurgenții, oprindu-i de a întreprinde operațiuni militare fără învoirea co­mandamentului american. Starea sănătăței trupelor ameri­cane de la Santiago devine tot mai gravă. Numerel bolnavilor e așa de mare, încât nu se mai găsesc locuri pentru a fi adăpostiți și trebue să stea trântiți în drum, ceea ce e o mare nenorocire, căci intemperiile sunt absolut mortale in acest ano­timp. Dușmănia franco - americană, prin presă Toate ziarele d’aoi publică urmă­toarea depeșă din Paris : Discutând alegerea Parisului ca loc de întrunire pentru comisiunea ispano-americană a păcei, presa ame­ricană ține un limbagiu violent la adresa Franciei. Presa franceză răspunde și iată cum: Ziarul «Temps» care e destul de moderat, zice că atitudinea ziarelor americane către francezi amenință a deveni nesuferită. Ziarul «Patrie» din Paris, scrie: «Americanii ne vorbesc de anul 1870 și zic că suntem mișei, vor­bind de naufragiul bastimentului «Bourgogne», insultă pe marinarii noștri. In sfîrșit, americanii caută toate pretextele pentru a ne dovedi că ne urăsc adinc. Din contra însă, presa americană, nu se mai obosește a înălța știința germană, flota engleză, valoarea ger­­­m­anii, etc. — Acesta e un spectacol care te întristează,—conchide Patrie, Doss Pedro­­ sale. El a fost dat judecăței pentru tentativă de escrocherie. Tribunalul a condamnat pe Fran­gopol la 6 luni și o zi închisoare. Afacerea a venit ieri cu apel îna­intea secției de vacanță a Curtei de apel din București. D. președinte Popescu (către in­culpat). Ce? Mi se am făcut acum a­­gent secret ? R. Ba eram agent. .3. Ce fel de agent? R. Eram agent provizoriu­ (rîsele). 1. Așa se face serviciu de agent? Ciupind pe oameni? Nu era destul că a fost furat ? Mai ve duceați și voi să-l furați a doua oară. R. Ve rog atunci să fiți indulgent către mine; sunt de t­rei luni în pre­venție. D. președinte Popescu: Cum să fiu indulgent ? Am fost de 4 ori co­­damnat pentru asemenea fapte. Curtea respinge apelul. taier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Recursul abatelui Morisscau După "un^t deja, recur­s S­ L­ abatelui Morisseau în contra de­­cisiunea Curiei cu jurați din Iași, care l’a condamnat la 5 ani reclu­ziune, a venit ieri înaintea curtei de casație. înalta curta era prezidată de d. președinte Mandrea. Fotoliul minis­terului public era ocupat de d. pro­curor Sărățeanu. Apărarea era pre­­zintată prin d. G. Panu, venit azi dimineață cu trenul din Moldova, de la DurâO (Neamțu) ; partea civilă prin d-nii Delavrancea și C. Gen­nescu. încă de la orele II și jum., un public numeros , aștepta în sala Ia­șilor perduțî deschiderea ședinței. Deja înainte de deschiderea ședinței, se vorbea de amânarea procesului, din cauză că deruind acceleratul Iașî- București, via Vasluia, n’au putut sosi din Iași niște acte necesare în cauză. Ședința se deschide la ora 1. D. Panu cere amânare procesului pentru motivul specificat mai sus. Asemenea cere amânarea și d. De­lavrancea pentru că nu i-a sosit pro­cura din partea clientului seu. Procesul se amână pentru 15 Sep­tembrie. ** + O surpare de funcțiune.-O escro­cherie nostimă In ziua de­­ 10 Main trecut se co­misese un furt însemnat la d. Di­­nescu, de pe bulevardul Ferdinand. Poliția se pusese în mișcare pentru descoperirea hoțului, sau a hoților. Câte­va zile de la comiterea fur­tului, vestitul Vasile Frangopol, con­damnat deja de vr’o 4 ori pentru escrocherii, se prezintă în prăvălia d-lui Dinescu, unde găsește pe to­varășul acestuia. — Sunt agent secret la poliția Ca­pitalei, zice Frangopol, și am fost trimis din partea d-lui Puiu Alexan­­drescu ca să le încunoștiințez că hoții și banii furați s’au descoperit la Brăila. Dă-mî ceva cheltueli că plec la Brăila.­­ Foarte bine, răspunde vesel tovarășul d-lui Dinescu, dar arde pu­­țin până la poliție că îți voiu numă­ra acolo cele ce o fi de trebuință. Frangopol se face că vrea să înso­țească pe tovarășul c­-luî Dinescu, dar pe drum dispare. La poliție se constată că cele spuse de Frangopol sunt minciuni de ale Carnetul meu­ Belle-arte ce spun drept că eu în arte Sunt un prost și jumătate . Nu pricep nimica toată Chiar d’aț­ zice : «Nu se poate !» Ba se poate, că se poate, Nu’nțeleg ce e pictura, Nici estetica ce este Și la urmă nici sculptura... Totuși, uite, în sculptură Mi s’a întâmplat odată Să mă facă să vărs lacră­mi Un cap mic de... mare fată... Credeți, poate, c’avea chipul jalnic și mâhnit de fată Care, într’o zi, se vede De iubitu’I înșelată ? Sau c’avea expresiunea Unei fete­ ce-ascunde O durere fără margini Care sufletu’țî pătrunde ? Nu, nimic din toate astea Care atinge și te doare. Ci am plâns, pentru că densul Mi-a căzut peste... picioare !.„ Marlon. GăletOFia impérátulül Wilhelm Ziarul englez «Daily Chronicle» din Londra publică programul călă­toriei împăratului Germaniei la Pa­lestina și Egipt. Aranjamentul călă­toriei l-a luat firma Cook, din Londra. Șederea la Ierusalim văii momen­tul principal al călătoriei împăratului în locurile sfinte, împăratul va debarca la 14 Octom­brie de pe yachtul său «Hohenzol­­lern» la Haifa, care se află la poa­lele muntelui Carmel și de unde duce un drum direct la lacul Genezaresh. De la Haifa călătoria se va face la Iaflus și de aci la Ierusalim, unde va sosi la 17 octombrie. Primirea va fi făcută cu același ceremonial ca la vizitele trecute ale capetelor încoro­nate. Ierusalimul a fost vizitat de prințul de Wales, ducele de York, împăratul Francisc Iosef, care însă a petrecut pe acolo incognito, și la urmă de împăratul Frideric, tatăl actualului împărat Wilhelm. In Ierusalim împăratul va asista la inaugurarea nouei biserici a Mân­tuitorului în ziua de 19 Octombrie. In aceiași zi împăratul se va duce la Ierih­on și a doua zi la rîul Ior­dan. Apoi se va întoarce la Ierusa­lim, unde va sta două zile­­­ împăra­tul va face apoi escursiuni la Naza­­ret, muntele Tab ver, lacul Tiberias, ect. La 4 Noembrie împăratul va pleca la Egipt, unde va sta câte­va zile, împăratul și împărăteasa vor fi oaspeții Chedivului în palatul Addin. LA PALESTINA Ciocnirea de trenuri din Italia Știrile de până acum asupra ca­tastrofei îngrozitoare, ce s’a întâm­plat pe linia ferată Novi­ Genua, sunt foarte neclare. Catastrofa a avut loc la Pontede­­cimo, care este a patra stație de la Genua. Mai intei era vorba despre 4 morți și 20 de răniți, acum însă se vorbește despre 1­ morți și 40 de răniți. Se crede însă că sunt mai multe victime, între cari și mai mulți funcționari ai căilor ferate. Asupra cauzei acestei nenorociri, circulă mai multe versiuni. Tunelul Giovi, după o versiune, a fost cu de amănuntul inspectat. Aci însă s’a produs o desvoltare colosală de ga­­zuri la locomotivă și adecă oxid de cărbune. De­oare­ce trenul nu înaintase mult în tunel, se decise conducătorul lo­comotivei să se întoarcă înapoi. Când dele contra aburi, conductorul loco­motivei leșină, ast­fel că trenul ră­mase fără conducere. Din nefericire însă, șeful stației dase drumul tre­nului de persoane, mai înainte de a primi semnalul că trenul de marfă a ajuns la proxima stație. Ast­fel se ciocniră aceste două trenuri. O depeșă din Genoa spune că în prima linie este vinovată direcția căilor ferate, de­oare­ce a dat tre­nului cărbuni de cea mai proastă calitate. Prin aceasta s-a format foarte mult oxid de cărbune. Indignarea în contra acestei direcțiuni este gene­rală. Aproape tot personalul acestui tren a suferit atacuri de asfixiare. Zece vagoane au fost sfărîmate. Ilio Vaslui (Corespond. pârtie, a ziar. «Universul», Vaslui, 1 August 1893. Crimă Printre adresă, d. procuror a. trib. Vaslui invită pe d-nii sub-pre­­fecți, primari ai comunelor rurale și pe polițaii de orașe spre a lua serioase măsuri pentru urmărirea și prinde­rea individului Gorgan, de loc din comuna Slobozia, Ciorești, județul Râmnicu-Sărat, în etate de 32 ani, care în ziua de 12 Iulie a lunei pre­cedente, omorînd pe soția sa, a dis­părut. Furt Individul Ioan V. Lungu, din Co­sești, acest­ județ, în etate de 19—20 ani, intr­oducându-se în casa locui­torului I. Grămadă, i-a furat 200 lei în 4 bilete a 20 lei și restul în ar­gint, apoi a dispărut luând drumul spre Iași. Furt de boi Locuitorului Dumitru a Antoniei, din comuna Surănești, acest județ, i s’a furat 2 boi. Autorii furtului, nefiind prinși, se anchetează faptul. Dun en. Ilustrația noastră Ilustrația noastră de azi o­ parte a Agapi’ d- vilegiatură al poeților noștri. Mânăstirea Agapia e situată într’una din cele mai pitorești pozițiuni ala jud. Neamțu. Numeroase persoane, atât din Mol­dova cât și din Muntenia, vin de petrec aci lunile călduroase ale verei. In pârtia dreaptă a ilustrației se vede biserica Sfita Voivozi, din inte­riorul monastrei, iar în fund și în stânga sunt chiliile în cari locuesc călugării. Fuga mini Reg. Ziarele italienești, cari ne-au so­­sit, erî, aduc știrea despre fuga Re­gelui Bunu di­n Swazieland. Se pare că el s’a refugiat pe teri­toriul englez, la Inngwayuma. Au­toritățile republicei Transvaal însă îl urmăresc și voesc să’l aresteze. Cei din Transvaal voesc să’l de­troneze, dar asta poate să nască mari complicații, căci locuitorii din Swa­zieland țin foarte mult la regele lor, din cauza puterea lui supra-omenești, constând în a obține "de la zel, pe cale amicală, ploile de vară ! Nu e necesar de a mai spune că și fără rugăciunile lui tot, ar ploua. Dar populația de acolo e obișnuită de secole a vedea plouând în mod pe­riodic, în urma misterioaselor rugă­ciuni ale Regelui, și lipsind acum influența lui, au ferma convingere că va fi secetă.­­ Acest privilegiu de a face să plouă și de a face să fie timp frumos, după credința acelor oameni, e un secret ereditar în familia regală. In lipsa regelui a fost numită ca regentă, regina-mamă; acesta este un eveniment foarte comic acolo. In Swazielaun, țară puțin civilizată, sau, mai bine zis, necivilizată, nu e luată în serios, căci, de­și ea e mama regelui, totuși e o femee, și femeia acolo nu e ținută în seamă. Intr’adever femeia se cumpără ca ne­vastă cu o pereche de vaci sau de boi, ceea ce nu prețuește mult, căci acolo vitele sunt în mare abundență. I II AI SCAT !»E ZS Cojile de oue.— Cojile de ouă se aruncă la gunoi, ca niște lucruri netrebuincioase, fără să ne închipu­im că ele pot sluji cu folos la hra­na vitelor. Cojile de oie, pisate și amestecate cu nutrețul ce se dă vi­telor, sunt o hrană foarte bună. Re­zultatele dobîndite cu ele la crește­rea vițeilor și a mânjilor au întrecut toate așteptările.

Next