Universul, octombrie 1898 (Anul 16, nr. 260-290)
1898-10-14 / nr. 273
ânrilTO-No. 273. m^^immamssssf Dărâmarea acoperișului ratei biserici; 5 morți și 16 răniți. Tâlhăria din Tulcea. Expoziția din Iași. Groaznică nenorocire într’o mină; o mulțime de morți, vreme de boala «influența» ; acum însă este bântuit de boala «falimentul,» care a înghițit în stomacul său enorm multe firme comerciale din orașul nostru. La 6 octombrie s'a declarat în stare de faliment firma Nicolae I. Bratu, după cererea creditorilor Gelbentel et Fils , și încă alte multe urme inseminate. Timpul Timpul pe la noi nu încetează de s G urît. Toată mișcarea gălăgioasă din timpul verei a dispărut ; peste oraș planează melancolia toamnei. Vas, Sibhem, oraș in Samaria.—(Vezi explicația în pagina II-a). Ieri, Luni, <lu ziarul UNIVERSUL s’au tipărit 36.500 de exemplare. Ziarul UNIVERSUL se vinde în străinătate cu 1O bani exemplarul. Redacția și administrația : str. Brezoianu No. 11. București.—Telefon No. 67. Contrata IV. CALENDAR pe AFIL 1898 Ortodox Marți, 13 Octombrie.—L-ți Carp și Papii Catolic Marți, 25 Octombrie.—Cat. Crispin USs. soar. 6.30 Ap. soar. 4.58 București, 13 Octombrie, se petrece? Abia a plecat împăratul Wilhelm I călătoria î destul de lungă, și deja se produc mișcări cari dau fiult de gândit. •" Miniștrii de externe, de răsboiu și de finanțe ai Rusiei au fost la Paris și au avut lungi și dese întrevederi cu bărbații conducători ai Franciei. Care a putut fi scopul acestor întrevederi ? In presa europeană circulă fel de fel de versiuni. După unele, scopul acestei vizite a fost o înțelegere între cele două guverne asupra chestiunei Fașodeî, care, după cum s’a văzut din depășire zilelor din urmă, a devenit foarte acută; versiunea aceasta nu poate explica însă decât vizita contelui Muraviev, iar nici decum pe a miniștrilor ruși de război și de finanțe. După o altă versiune, scopul ar fi fost cercetarea situației financiare în vederea unui nou împrumut ce rușii ar vrea să facă în Franța; această versiune va explica vizita d-lui de Wite, ministrul rus de finanțe, dar nu și pe aceea a generalului Iuropaikin, ministru de război. Despre acest din urmă, deși nu se spune nimic asupra misiunei sale, se zice că atât el cât și șeful statului major rusesc care i-a însoțit, au rămas pe deplin mulțumiți de ceea ce au văzut și de ceea ce au vorbit. Ceea ce dă și mai mult de gândit e că tocmai când cei mai importanți miniștrii ai imperiului rus s au dus la Paris să stea de vorbă cu conducătorii Franciei, tocmai atunci presa 8 Bani in toată țara rusească spune că guvernul din Petersburg nu are încredere în actualul guvern francez prezidat de radicalul Brisson. Toate astea fac să se nască cu drept cuvînt bănuiala că se petrec lucruri foarte grave, cari se ascund opiniei publice europene. Prezența în aceeași vreme la Paris a miniștrilor de externe, de războiu și de finanțe, îndeamnă pe pesimiști să creadă că în capitala Franței s-au luat ultimele dispozițiuni în vederea unei mari acțiuni, care, dată fiind aflarea generalului Kuropatkin și a șefului statului-major rusesc, nu poate fi decât războinică. Presupunerea aceasta ee confirmată întrucâtva prin faptul că marile Bănci de Stat din Europa și-au urcat brusc scomptul. Cum evenimentele politice se răsfrîng mai întăiu asupra finanțelor, se pare că au dreptate cei cari pun în legătură urcarea scomptului cu vizita celor trei miniștri ruși la Paris și trag concluzia că situațiunea internațională s’a agravat * * *■ Ie adevărat că ministrul de externe al Rusiei, întorcându-se la Paris, s’a oprit la Viena, a fost primit de împăratul Frantz-Iosef și a conferit cu contele Goluchowsky, ministrul de externe al Austro-Ungariei. Este adevărat că presa austriacă vede în acest fapt un soi de confirmare că acordul austro-rus Încheiat anul trecut există și azi. Decât, și acest fapt pare mai mult menit a masca ceva. Intr’un articol al importantului ziar vienez «Neue Freie Presse», în general foarte asigurător, se spune totuși între multe altele că situația în Balcani e foarte îngrijitoare și că guvernele din peninsulă au nevoe de un nou avertisment, în special guvernul bulgar și cel muntenegrean. In fraza aceasta sa cuprinde o indicațiune. Precum guvernul din Viena are tot cuvintul să fie nemulțumit de guvernele din Sofia și Celtinge, tot așa guvernul din Petersburg are motive să se plângă de atitudinea guvernului din Belgrad și în special de prezența lui Milan în Serbia. Nu cumva contele Moraviev s-a oprit la Viena ca să ceară îndepărtarea lui Milan din țara sa, făcând din aceasta o condiție a continuare! acordului austro-rus? * *■ In vremea aceasta, chestiunea Faschoden înveninează din ce în ce mai mult relațiunile dintre Anglia și Franța. Până și oficialii englezi, ca d. Ilcks Reach de pildă, țin discursuri războinice. In arsenalele maritime ale celor două mari Puteri, se lucrează pe capete. Tot în vremea aceasta, un act al Rusiei în China provoacă necazul până și al Germaniei. E vorba de ocuparea portului liber chinez Nincav Yong, care, ca port deschis tuturor, se consideră ca inatacabil. Oficioasa germană Kölnische Zeitung spune că faptul acesta dă de gândit. Toate faptele de mai sus dau de gândit. JT&in Brăila. (Corespond part. a ziarului «ündersul») Brăila, 10 Octombrie, Ie la Curtea cu Juri Eri 9 Octombrie s’a judecat de către Curtea cu jurați procesul lui Drăghici, zis Grecu și Obârșianu, pentru crimă de omucidere, despre care cititorii răspânditului ziar «Universul» au citit într’una din corespondențele trecute. Cu acest proces s’a sfârșit și această sesiune a Curței cu juri din acest district. Procesul cu Obârșianu, autorul monstruoasei crime de la Baldovineștî, a fost foarte furtunos, și acesta din cauza martorilor chemaț în instanță, cari, contrar delarațiunelor din 1892, au declarat sub preștare de jurămînt că Drăghici, zis Grecu, este om cinstit și nu el e adevăratul autor al crimei. Numai singurul martor numit Ștefănescu a declarat că l’a văzut pe Drăghici în Buzău la o cârciumă , că Drăghic văzându’l, a fugit de teamă că să nu’ dea pe mâna poliției. Se dă cuvîntul d-lui procuror, care într’o lungă pledoarie cere pedepsirea acuzatului ca adevăratul autor al crimei. Se vedea însă, că înainte chiar de rechizitoriul d-lui procuror juriu se convinse de culpabilitatea inculpatului. Avocat al apărărei fu numit din oficiu d. St. Dumitrescu, care cere achitarea acuzatului zicând că din declarațiile martorilor nu reese culpabilitatea acuzatului. Ședința ține până la 4.30, când Curtea se retrage, eșind apoi cu un răspuns afirmativ la întrebarea dac e vinovat acuzatul. Se condamnă odiosul criminal 7 ani reclushuje, și 23 lei 20 bani amendă în folosul Statului. Decizia e supusă recursului în casație în termen trei zile. Falimente Orașul nostru era bântuit într’oa în Kiercuri, 14 (26) Octombrie 1895. Ciuma la Viena — Prin poștă — MSșina de precaaliune , întreaga populație din Viena ascultă plină de temere știrile cari sosesc din spitalul Francisc Iosif, care e foarte sever păzit. Știrile acestea sunt triste.* Dr. Müller a murit, infirmiera Pecha se află în agonie, cealaaltă infirmieră Slochenegger se află bolnavă de ciumă. Un frate al lui Bariseh se plânge de dureri violente la cap, de asemenea și un alt servitor. Direcția generală a serviciului sanitar a luat cele mai severe măsuri profilactice, întregul personal sanitar desfășoară o mare activitate. Ce zic medicii" In cercurile medicale predominează convingerea că nu este posibilă izbucnirea unei epidemii de ciumă în Viena, deoarece aceasta s-a mărginit numai la persoanele în contact imediat cu Barisch și dr. Mueller. Medicii mai comentează faptul ciudat, că in India, țara care este focarul ciumei, se prezintă cazuri foarte rari de ciumă cu pneumonie. Primul raport științific, care a ajuns la Europa asupra ciumei plămânilor, a fost făcut de dr. Mueller și de către tovarășii expediției sale. Succesorul d-rului Mueller D. dr. Rudolf Pöch, este unul dintre cei patru medici, cari au făcut anul trecut o călătorie la Bombay (India), pentru a studia la fața locului baccilul ciumei. Dr. Rudolf Posch Tînărul medic este în vârstă de 28 ani. S-a născut la Tarnopol și Galiția. La 1895 a fost promovat la rangul de doctor în medicină. După aceea a fost numit asistent în clinica profesorului Neusser, din spitalul central. In timpul din urmă s-a ocupat cu razele Roentgen. Servitorul Bartsch Nenorocitul servitor Bartsch, care a căzut victimă ciumei, era în secțiune, după cum se știe, s-a infectat de ciumă și a murit. Infirmiera Pecha Infirmiera Albina Pecha, este o fată tînără de o frumusețe rară. A fost inteiü servitoare la un hotel, unde făcu cunoștință cu un baron bătrân și foarte bogat, care se amoreză de ea cu atâta pasiune, încât îi făcu propunerea să o ia de soție. Frumoasa Albina refuză. Mai târziu, un irlandez bogat, pasager la acel hotel, îi făcu propunerea să o ducă la familia lui în Irlanda, ca bonă pentru copii și ca îngrijitoare a familiei. Fata consimți și plecă cu bogatul irlandez în Irlanda. Deoarece acesta era bolnav, trimise pe Albina la spitalul central din Viena, ca să învețe cum se îngrijesc bolnavii. Ea avea să se întoarcă la 1 Noembrie în Irlanda. Acum zace in agonie, infectată de ciumă. Baccilul ciumei Un renumit profesor de bacteorologie dă următoarele amănunte asupra baccilului ciumei: Baccilul ciumei e 1 1000 milimetri lungime , are forma unui băț. El a fost recunoscut și descris mai intâiu cu ocazia epidemiei de ciumă de la 1893 în Hong-Kong, de către medicul francez Persin și bacteriologul japonez Kitasato. Baccilul acesta se înmulțește foarte repede. El intră pe trei căi în corpul omului. Interfi prin piele, numai dacă aceasta e zgâriată, poate intra apoi prin gură in stomac, sau pe alimente, sau băgând în gură degetul infectat, sau prin materiile fecale ale bolnavului. In India, unde indigenii sunt foarte subțire îmbrăcați din cauza climei, se pot produce ușor s^rieturi în piele. In cursul cazurilor grave de ciumă prin intrarea baccililor în canalurile de sânge, acesta se intoxicează și bolnavul își perde cu totul cunoștința. Dintre animale mai ușor primesc ciuma guzganii așa încât după ivirea epidemiei de ciumă, guzganii mor în masă. Guzganii, bolnavi de ciumă, in sângele cărora se află miriade de baccili, sunt mâncați de ceilalți guzgani și astfel și aceștia se infectează. Guzganii astfel infectați trec peste locurile unde se află alimente, pe care le infectează. Serumul ciumei Ziarele din Viena anunță că institutul Pasteur din Paris a trimis la Viena întregul depozit de serum al ciumei, în urma cererilor telegrafice făcute de două profesori de la universitatea din Viena. Servitorul Banschviciul scoției bacteriologica a spitalului central. Din linsa da precau- Carnetul meu Bancherul meu Stăpânul casei a venit Ca să’i plătesc chiria Și eu pe scaune am poftit Că știO... «politichia»... _ I-am dat dulceață și cafea ’Cu multă politețe, El le’nghițea, dar se schimba La fețe peste fețe. Și de chirie tot dorea Ca să’mi aducă aminte, Dar eu pe dată ’i-am luat Ca om deștept nainte... Și i-am vorbit mereu mereu De-alegeri comunale, De Ciuma care ’n Viena e Și alte dandanale.... Mi asculta nerăbdător Și 'i tremura bărbia, Când deodată zise : «Stăil «Când îmi plătesc chiria?» — Chiria? zic. Numai decât «Poftim un ban și du-te «La mult iubitul meu bancher, «Dar du-te cât mai iute !» — Dar care e acel bancher? încremenit, ma ’ntreabă... Și mă privea bănuitor Pe când ziceam în graba : — Bancherul meu, auzi, auzi ? «N chiamă «Galicilă», «E al «Mizeriei» amant «Și ver cu «Sărăcilă» ! Marion. j*â«*S8W» Din Tulcea Tâlhărie La kilometrul 24, spre Sfatul Nou, plasa Macin, precupețul Carnică Vasile a fost jefuit de tovarășii săi Tudor Crețeanu și fratele acestuia Gheorghe Crețeanu, luându-i 760 Ie* și o căruță cu un cal ; numiți sunt olteni. Autoritățile fiind înștiințate, au luat măsuri pentru prinderea lor. Ars de vie Locuitorul Pavel Ion, din comuna Meidanchioî, fiind bolnav de mai multă vreme, s’a sculat, din pat și apropiindu-se de foc ’i s’a aprinși perul și hainele. Nefîind nimeni să-i vie în ajutor nenorocitul om, din cauza arsurilor grave, a încetat din viață. Sinuciderea unui nebun Ensche D. Tudor, din Isaccea, suferind de mai mult timp de alienare mintală, s'a dus în casa turcului Amet Hasan, la localitatea numită Acic-tepe și luându-i pușca, s’a împușcat în gură. Incendiu Un incendiu a distrus în comuna Alacap, din jud. Constanța, trei șire mari de pae ale d-lui Bucur Lupea ; pagubele sunt de 5006 lei. Exp^ipÄ din Iași La 20 ale lunei curente se va deschide expoziția din Iași. înscrierile la această expoziție sunt foarte numeroase și se crede că ea va întrece toate așteptările. Se vor expune cu această ocazie vite de tot soiul, ameliorate, precum și vite curat românești. Se crede că o comisiune din Viena, —poate chiar și primarul orașului, dr. Lueger,—va veni să se convingă la fața locului de calitatea vitelor noastre, pentru ca să se înceapă exportul cărnet în Viena.* Se vor face cu ocazia expozițiune și curse de cai. La aceste curse vor participa și cai din hergheliile d-lor Marghiloman, Malac, colonel Vlădoianu, Bădescu, Paianu, Archip, etc. * După cum se vede, succesul expozițiunei din Iași este asigurat. In curând vom reveni. ________ P. 7Dinsr PERECT (Corespond, parte a ziarului « Universul») Peret, 10 Octombrie. Paricidul din Onzești (noul amănunte) Transportându-mi la Buzești spre a lua informațiuni mai sigure, am mai aflat asupra acestui omor, următoarele : omorâtul se numește Ioan Țîmbrea. Asasinul (fiul său) Ștefan, locuia, cum s’a zis, în Alexandria, cu mama și sora sa. El a încercat în mai multe seri, dar aflând că un alt frate al său, care sta cu tatal seu, era acasă, amână executarea planului. In noaptea de Mercur spre Jour aflând că fratele seu e la câmp, a intrat în casă și a tras 5 focuri de revolver, omorând pa loc pe tatăl său. Jandarmul G. Preda aflând de la perceptor, pe când era în Plosca, a plecat îndată la Buzești. Aci, printr’o ingeniositate, ascunzându-se sub niște lemne într’o odaie unde era întuneric, asasinii începură a discuta despre omor— și el declarând, la întrebările mamei sale, că revolverul e după coș—janarmul a eșit îndată de sub semne și asasinul prins a trebuit să declare adevărul. Jandarmul ar merita o bună recompensă pentru ingenioasa sa ideie. IVeion. UKSFATI>EIL i Pricomigdale. — O sută de cincizeci de migdale dulci curățite și o sută de migdale amare necurățite se pisează la un loc. După ce se pisează îndestul, se toarnă șase albușuri de oue și se freacă bine. Se pune apoi 500 de grame de zahăr pisat fin. Se amestecă iarăși și se bate cu o lopățică sau lingură de lemn. In acelaș timp, se mai pune un albuș și jumătate. Se pune apă într’un cornet de hârtie și se toarnă, după mărimea ce dorești s'o ai, pe o față de hârtie curată. Se presară în urmă cu praf de zahăr și se scutură bine. Se pune la tavă și se dă la cuptor, în care se ține de la 10—12 minute. *