Universul, decembrie 1898 (Anul 16, nr. 321-348)
1898-12-04 / nr. 324
Consemle STAICOVIGI te f\ BANI o cutie cu 1 conserve de 500 ® ii f gr- Fasole, Mazare/_7 re, Bame, Dovlecei, etc., calitate fină. 1 1 fine de conii!t! serve de 1000 gr. cu Fasole, Mazăre, Bame, Dovlecei, etc. — Depoul Str. Regală No. 11 — Coinci'ciunUoi' se face rabat Se expediază după cerere în provincie contra ramburs 1103 ________ (48) Creme SIMON E fftra rivală pentru a proteja, albi și ca ’ ifel a pelea obrazii și a mâinelor. iul și Săpuni SÜS iplecteaza miunatele efecte ale Cremei Simon. A se refuza trartațiunile. De avizare pretutindeni e. Pinion, Rue Grange-Bateliére Jb. a I s. 1181 34 Aux Buveurs d’Eau de Vichy » ____ © Oi, «•/' «ombien i’cau minéraie iranțaise de Vieny est précieuse contre Ies maladies du foie et de l’eslomac, si nombreuses dans notre pays, ie rhvmatisme, la gravelle, le diabéte. etfc- Les sources de Vichy appartenant i l’Etat francai* qui portent les nőm* de GéSs»*ins, liöpitsl et Grande* Grille, sont ies meilleures et Ies plu* connues. II faut done se garder de* Imitations et exiger toujours Tun de ccs trois noms sur les étíqueües et ies capsules des bouțeilles. On est ainsi assuré de bőire de l’eau naturelle atitentique. embouteillée a Vichy, sous le contröle et la garanție de l'Etat et supportant facilement le transport. Les noms Celestina, Hâpita! ea Grande-Grille, sont imprimés on lettres blanches sur fond noir dana le bas de l’étiquette. • La „Regina României“ Marele Magazin are încălțăminte — Str. Carol I No. 62 — Se află Singurul depozit general de — Șoșoni - Galeși rusești — cu talpa dublă, cu următoarele prețuri : I Șoșonî-Salosî de dame . . tei 7.50 U ’ . , bărbați . . 8.50 Bogat, asortiment de tot feiul de încălțăminte pentru bărbați, dame și copii cu prețurile cele mai moderate. — I.a Stegina Stomăuici — 1207 " (10) © I. I. POEMAEU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 9 ani.—Strada Itomană No. 22.—Consultațiuni pentru orice boale de la 1—3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obicinuite, adică S5 1.501, vizita la domiciliul bolnavilor, 11. 501). consultația; de asemenea an sentament însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroase certificate de mulțumire din partea celor greii bolnavi ■ decați.—Tratament al bontelor de stomac după metodele cele mai noi. D-rul Cornelii Cristeanu — IN A MOȘ — la Maternitatea, s’a mutat in Bulevardul Colțea — Faceri și boale de femei — Consultații de la 2—4 p. m. (30) Dr. A. BRATER de la Facultateaiio Paris, s’fi mistat In Str. B«•sulului,1 Obis (colț str. Olteni) Special în boala Interne de femei și copil — Consultații 2—4 p. m. — (Pentru săraci gratis) Dr. Steiner - DENTIST — De la facilitate din Philadelphia (America) S’a reîntors din streinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m.și de la 2-5 p. m. Pentru sci act gratis Luni de la 8—9 t’alcu Victoriei S3. (lasag. Român) 1124.—30 Hectori. f OFF — »la moș — Specialist. în boale de femei și de piele de la clinicile din Paris și Viena. lírás!:«, flutevardul Cuza No. 139 1205 -17 Clinica Gratuită pentru SOALE die OESSI Consultații, îngrijiri și menatamente gratuite tuturor suferinzilor de ochi, în toate zilele de la 2-3 p A1., de dr. aSUessandria. •Atlai Aíai Blu. ..Consultații particulare,de la«-7 p. m. — Calea Văcărești, No.2— 1224 . 10 tarea ducesei i-a făcut mare reclamă. Ducesa de Gordon umbla prin orașe ca să recruteze soldați și lăsa pe recruți să aleagă între un șiling și o sărutare. Atunci un veteran îi zise: «Un șiling e un lucru trecător, dar o sărutare a buzelor Serenității Voastre, ducesă, lasă ani de zile o urmă balsamică pe gura unui soldat. Sărutarea în amor e cea mai mare fericire. In cântecele noastre poporale se pomenește des de «buze moi și subțirele» de «guriță dulce» etc. Cornel ÎNTÂMPLĂRI IMiii,afit«msă Incendiul din strada Rosetti Un mare incendiu a isbucnit ieri dimineață, la orele 3 și jumătate, în strada Rosetti No. 42, la proprietatea d-lui Tudor Spârlea, lucrător la căile ferate. Nu se cunoaște încă în mod pozitiv cauza acestui incendiu. Pe la orele 1 noaptea, a intrat în curtea acelor case o femee din vecinătate, anume Marița Mitrea, ca să fure găini. D. Tudor Spârlea a văzut-o, știindcă o cunoștea, a gonit-o fără a o mai aresta. Marița Mitrea eșind din curte a spus aceste cuvinte : — Lasă, am să ți-o fac eu. Două ore jumătate după aceea a isbucnit incendiul. Bănuelile căzură numaidecât asupra acelei femei, care fu arestată. Cu toate acestea se crede că focul a luat naștere de la coșul sobei. D. comisar Georgescu sosi cel diniout la fața locului și până la venirea pompierilor, a cerut pompele de la fabrica d-nei Sofia Bragadiru. Cu modul acesta s’au putut apăra clădirile învecinate. Incendiul n’a fost localizat decât la orele 6 dimineața. Tot acoperișul casei a ars cu desăvârșire. IM ni Țară * DOLJ. — Ars de vin Un locuitor I. Berneanu, din comuna Cernelele, județul Dolj, voind să-și aprindă țigara de la o lampă, a răsturnat-o și vărsăndu-se gazul peste el, a luat foc. Nenorocitul eși afară și începu să strige. Mai mulți alți locuitori săriră în ajutor și reușiră să stingă focul. Corpul sărmanului Berneanu era însă acum cu totul carbonizat, și după câteva minute el încetă din viață. GALAȚI.—Sinuciderea unui soldat.Otrăvire Soldatul Iancovici Jacques, dezertor din regimentul Siret No.ir, compania a 7-a, a fost prins și înaintat regimentului în ziua de 24 Noembrie, de unde a dezertat din nou, în ziua de 28 Noembrie a. c. De la cazarmă numitul s’a refugiat la casele părinților săi din str. Sf. Niculae No. 6, și se vede, înspăimîntat de răspunderea la care urma să fie chemat pentru faptul de dezertare, a luat o soluțiune de chibrituri în timpul pe când părinții săi dormeau, spre a’și curma zilele. Numi Iul n’a sucombat, dar totuși starea lui este destul de gravă. — Femeea Anastasia Pleșcan, din strada Cazărmei, disp. 111, a voit a se sinucide, dând o mică soluție la piatră vânătă, disolvată în oțel. Din cercetările făcute rezultă că numita a voit a se sinucide din cauza mizeriei. Știri din străinătate Contrariu celor publicate de binele ziare, se asigură că n’a fost nici o tratativă pentru o eventuală vizită a prințului de Neapole la Paris.* ¥ ] Opiniunea publică din Spania a primit iscălitura tratatului de pace cu o aparentă resemnare. Gorjesii vor fi convocați spre a ratifica acest tratat pe la începutul lunei ianuarie. Afară de cauze neprevăzute, d. Sagasta și colegii săi se vor prezintă în fața Camerelor, fără schimbare de personal și vor supune un program de regenerare. * ¥¹ Zilele trecute a sosit la Londra primul transport de schelete de ale Dervișilor, căzuți în lupta de la Ondurman. Aceste schelete de atleți sunt destinate pentru facultățile de medicină din Anglia. * ¥ ¥ Un duel sângeros cu sabia a avut loc Maerisch-Weiss-Kirchen (Austria) între un căpitan și un medic militar. Căpitanul a primit o rană adâncă la piept și la mână. El a fost transportat la spital într-o stare disperată.* ¥ ] Cu ocazia inaugurărei osuarului ridicat lui Garibaldi de societatea supraviețuitorilor din luptele patriotice, un lung cortegiu compus din mai mulți deputați, numeroși reprezintanți ai provinciilor și municipalităților din Roma și Monte- Rotondo, din reprezintanții societăților veteranilor din principalele orașe ale Italiei și din societățile de garibaldieri cu drapele și muzici și ducând coroane, s-a dus la Mentana, unde a fost primit cu ovațiuni entusiaste. Orașul era pavoazat. In fața osuarului au fost citite numeroase telegrame de adeziune, din cartina de la Menotti Garibaldi. Mai mulți oratori și mai ales de Bovio, au pronunțat discursuri foarte mult aplaudate, celebrând memoria garibaldienilor morți în 1807.* ¥ ¥ «New York Herald», ediția din Paris, a început o serie de inter ■aanseasBa momițmammamKirmmsmsammm viewuri cu principalii oameni politici din Franța, în jurul posibilităței unui războiu anglo-francez. Drumont și Rochefort îl consideră ca inevitabil și spun că războiul va fi provocat chiar de Anglia. Academicianul Lemaitre, spre a-l evita, propune acordul franco-german. Deroulède ar primi acordul franco-german numai ca Alsacia și Lorena să fie neutralizate. Jk. apărut albumul Musical W Mo. 2 conține următoarele bucăți de musică: I. Romanța los* deducă, pentru piano și canto, scrisă într’adins pentru «Albumul Musical» de prof. Antonio Giuliani. II. Waltzer Petrul de aur, pentru piano. «Albumul Musical» conține 8 pagini de muzică cu copertă în 6 culori și se vinde 50 bani înoată țara.—De vînzare la toate chioșcurile și colportorii de ziare. Universal In provincie (De la corespondenții noștri particulari) — 1 Decembrie 1898 — și totoșaul Arestarea «unui funcționar.— La ofițerul stărei civile de aici s’a primit o denunțare, cum ca s’ar fi falsificat niște acte de căsătorie—indicând în același timp și pe falsificator, pe funcționarul M. Vasiliu. Imediat faptul anchetându-se, s’a descoperit falsul—și funcționarul Vasiliu a fost arestat. Falsul constă in falsificarea semnăturea ofițerului stărei civile D. Th. Schipor și neînregistrarea actelor în registru. Lilas Iași O crimă oribilii.— V’am telegrafist că o crimă oribilă s’a făptuit în comuna Tăcuta, din județul Vasluiu. Iată acum și detaliile cele mai precise, culese din sorgintea cea mai sigură. In dimineața zilei de ieri, un țigan numit Niculae Nacu, din comuna Tăcuta, pe când se întorcea din cârciuma acelui sat, întâlnește în cale pe consăteanul său, numit Theodor Ungureanu. Cu acesta, țiganui avea o dușmănie veche, din cauza unei sumi de bani ce-l datora. Se luară mai intiu cu vorbă blândă, apoi la ceartă, și în cele din urmă la bătae. Țiganul Niculae scoate atunci de la brîu un cosor, și cu o singură lovitură puternică spintecă abdomenul nenorocitului Ungureanu, scoțându-i astfel intestinele. Victima cade jos cu totul lipsit, de simțire, pe când țiganul criminal o ia la goană. Insă în acel moment sosește un jandarm rural, care prinde și arestează pe țigan, înștiințând și autoritățile de crima făptuită. Sosesc la fața locului primarul, șeful jandarmilor și o mulțime de lume, care constată că nenorocitul n’a murit, dar e pe cale de a muri. Cu toate acestea imediat l’au transportat la prima stație, și de acolo cu trenul de 9 seara la Iași, unde a fost internat în secția chirurgicală a doctorului Sculy de la spitalul central Sf. Spiridon. Dar astă noapte pe la ceasurile 2, Theodor Ungureanu moare în suferințele cele mai mari, lăsând în urma sa o soție cu două copii, cuprinși de mizeria cea mai neagră. S’a deschis o anchetă, și mâine se va face autopsia cadavrului. Crima din Cucuteni— V’am anunțat la timp că un cantonier de la C. P. R., cu serviciul la cantonul No. 106 de pe linia Iașî-Cucuteni, a fost găsit împușcat, culcat pe calea ferată. S’au făcut imediat cercetări și s’a constatat că o crimă a fost la mijloc și că mobilul ei a fost furtul. S’a dovedit că Vasile Popa,—așa se numea victima, — avea suma de 1000 lei strânși din economii și pe care o purta veșnic în sîn. De atunci s’au făcut o mulțime de cercetări, s’au arestat o mulțime de indivizi, dar toate erau de prisos, căci adevăratul criminal nu a fost prins. Eri, inteligentul șef de siguranță din Iași, d. Botez, împreună cu d. procuror Stoenescu, au plecat din nou la fața locului și, dintr’o cercetare cu totul amănunțită, au scos convingerea sigură că adevăratul criminal nu este altul decât Tomna Mihaiu, cantonieri la cantonul No. 105, tot de pe această linie. Tomna Mihaiu neagă aceasta, dar sunt prea multe indicii pentru a’î dovedi vinovăția. Ela și fost arestat. Un furt senzațional. — Cititori noștri știu din corespondența telegrafica pe care am dat-o ferică prințului Dimitrie Sturdza, din Iași, ’i s'a furat un sac de voiaj în care’ avea o sumă de bani un numerar și mai multe hârtii și obiecte de valoare. Această hoție s’a făcut în momentul când prințul, ajungând la gară, s'a dat jos din trăsură, uitând să ia și geanta. Poliția s’a pus imediat pe lucru, dar până în momentul de față curajosul pungaș n'a fost prins. Speranța însă e că nu va trece mult și acesta va fi arestat, luând în seamă activitatea serviciului nostru polițienesc. Mieronav. IS.-Vâlcea Crimă.—Primarul com. Știrbești a telegrafiat astă-noapte d-un procuror local cum că în acea comună s’a întâmplat o crimă înfiorătoare. Tâlharii s’au dus la casa locuitorului Nicu N. Iliescu și după ca l’au prădat, au tras mai multe focuri asupra lui, lăsându-l aproape mort. Parchetul începând cercetările, a prins pe unul din ei anume Ioan Dumitrescu. Cercetările urmează. Va vom ține în curent. Inspecție.—D. Ivanovici, inspectorul muzicelor, a făcut zilele acestea o inspecție muzical militare din acest oraș. D. Ivanovici a rămas pe deplin mulțumit, atât de repertoriu cât și de personalul din care se compune. Vagabonzi. Poliția Capitalei a trimis poliției locale pe indivizii Dumitru Sandi și Ștefan Uța, pentru vagabondaj ; ei au declarat că sunt din acest județ și au fost trimiși la domiciliul lor. N. M. B. Inmormîntarea sculptorului Georgescu Ieri la orele 3 p. m., a avut loc inmormîntarea regretatului sculptor Ioan Georgescu. Ceremonia funebră a fost celebrată la domiciliul defunctului, str. Primăverei. A oficiat P. S. S. vicarul sf. Mitropolii. După celebrarea serviciului religios, discursuri au fost rostite de d-nii Stăncescu, directorul școalei de Bele-Arte, Dim. Olănescu, în numele «Cercului amicilor artei și literaturei Române», și un tiner sculptor, fost elev al defunctului, d. Filip Marin. In asistența foarte numeroasă am remarcat pe d. general Berendeiu, ministru de război a . Lt. Sihleanu, secretarul general al ministerului cultelor și instrucțiunei publice, care reprezintă pe d. ministru Haret; toți pictorii și sculptorii din București, architecti, ingineri și o mulțime de admiratori. Cortegiul funebru a fost acoperit de coroane și de flori naturale, oferite de ministerul cultelor, de școala de bele-arte, de școala de arhitecture și de alte societăți, precum și de familie și de amici. Cordoanele erau ținute de d-nii Stăncescu, Mirea, Mincu și Hegel. Cortegiul s’a oprit la școala de architectură, în str. Biserica Eni, unde defunctul era profesor. Un elev a pronunțat câteva cuvinte. Apoi corul funebru s’a mai oprit în fața Universităței, unde este instalată școala de Bele-Arte și unde au mai vorbit de architect Ciocârlan și un elev. Cortegiul a pornit apoi prin calea Victoriei la cimitirul Belu, unde a avut loc înhumarea, o cugetări: pe zi Omul care are inimă bună nu rîde niciodată de greșelile făcute fără voie de un om curat și care nici el nu judecă pe ceîlalți cu strășnicie. Lucruri din toată lumea Bijuteriile doamnei Carnot. Se știe că decedata d-nă Carnot și-a lăsat prin testament toate bijuteriile unei opere de binefacere. Aceste bijuterii au fost vîndute prin licitație publică maî zilele trecute. D. Paul Chevallier s-a urcat la biuron și a propus ca licitația să înceapă de la 25.000 lei. — Prea scump.... Zece mii ! — strigă unul. Dar ,la curând „prețul bijuteriilor s’a urcat la 28.000 lei. Atunci se produse o scenă de teatru. In mijlocul unei tăceri adânci un om se sculă din public și oferi pentru bijuterii sumă de 120.000 lei. Un tunel de aplauze acoperi această propunere. Adjudecarea s’a făcut asupra misteriosului personagiu, care se crede că a fost pus de familia Carnot ca să cumpere cu preț mare bijuteriile lăsate într’un așa scop înalt de defuncta d-nă Carnot. Un mare portret al împăratului Austriei numai cu 10 bani «Universul Literar» care va apare Dumineca viitoare, conține următoarele ilustrații colorate : O dramă într’o menagerie. Executarea mahomedanilor în Creta. Un frumos și mare portret al mpăratului Austriei, «Universul Literar» se vinde 10 bani în toată țara. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 2 Decembrie 1898 Ședința se deschide la ora 2 și 5 minute, sub președinția d-lui Dimitrie Giani. Răspund la apelul nominal 121 d nî deputați. Asistă la ședință domnii miniștri Sturdza, Stoicescu, Ferichide. La ordinea zilei continuarea desbaterilor asupra răspunsului la Mesagiu! tronului. D. G. Dem. Theodorescu cere d-lui ministru al domeniilor dosarul exploatăro- pădurei Comana, din județul Vlașca. D. Cogălniceanu întreabă ce dispozițiune a luat biurou asupra cererei făcute de d. ministru al justiției de a se urmări înaintea justiției d. C. F. Robescu, primar al Capitalei și deputat. D. președinte al biuroului răspunde că cererea a fost trimisă în studiul secțiunilor. D. Ionel Grădișteanu cere urgența, esprimând dorința ca afacerea să nu se facă mușama. In urma câtorva cuvinte ale d-lui C. Stoicescu, ministru al justiției, urgența se respinge prin sculare și ședere. D. M. Moisescu, având cuvîntul în discuția adresei, spune că venirea partidului liberal la putere fusese salutată cu bucurie de țărănimea română pentru că partidul acesta făcuse țărănimei promisiuni frumoase, relative la nevoile sale cele mai de căpetenie. In sensul acesta, oratorul vorbește despre descentralisarea administrativă și despre casa rurală, acolo începuturi bune cari deșteptaseră atâtea speranțe în țărănime, pe când trebuința acelor reforme a devenit și mai viu simțită azi. Continuând, d. Moisescu spune ca tot aceasta a fost soarta finală a tuturor celorlalte promisiuni făcute țăranului de guvernul liberal. Enumerând nevoi actuale ale țărănimei, oratorul este sigur că ele sunt văzute de clasele guvernante și crede că îndestularea lor nu mai poate fi o speranță zadarnică. D. Moisescu termină exprimând credința că partidele noastre politice nu se vor putea opune mult timp marei reforme a sufragiului universal, (aplause in câteva bănci). La redeschiderea ședinței, se dă cuvântul d-lui G. Leonida Aslan, care-și reamintește diferitele necazuri din sesiunea trecută a Camerei, constată discreditul regimului constituțional, vorbește despre zădărnicia tratativelor făcute pentru reîntregirea partidului liberal, deplânge țara a cărei soartă stă în mâinile d-lui Sturdza, povestește scene dureroase petrecute la Galați cu ocazia respingerei grecilor întorși din războiul greco-turc, critică cu asprime abuzul ce se face cu biletele de liber-parcurs în scopuri politice, înfierează nemaiauzitele ingerințe electorale săvârșite de guvern în ultimele alegeri comunale, și, — punând în relief dezastrul moral cu care e înconjurată victoria electorală de zilele trecute, — oratorul conchide că nu’i este putință decât să pună bilă neagră la urnă albă, față de proiectul de adresă care nesocotește realitatea pe care d-sa a prezintat-o cu realitate și cu credință în destinele cele mari ale patriei. La ore 4 și 40 se constată că adunarea nu mai e în număr, și se ridică ședința. SElSI^TUTXI Ședința de la 2 Decembrie 1898 Ședința se deschide la orele 2*/« sub președinția d-lui N. Gane, președinte. Prezenți 85 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială d-nii : G. Palade și M. Pherekyde. D. col. Obedeanu zice că, când se va sfârși discuția mesagrului, roagă ca să i se acorde cuvîntul în chestie personală pentru a răspunde d-lui Panu. La ordinea zilei discuția pe paragrafe asupra proiectului de răspuns la Mesagiul Tronului, D. Mârzescu, raportor, dă citire primului paragraf. D. Meitani la paragraful I spune că se bucură de buna recoltă a acestui an. Ca amic al fostului Mitropolit Ghenadie, nu va spune decât adevărul , deoarece s’a spus că a fost însărcinat cu o misiune pe lângă fostul Mitropolit din partea primului-ministru, lucru care nu e adevărat. Face istoricul politic al țărei de la 1830 și ajunge a recunoaște pe d. D. Sturdza ca șef respectat al partidului liberal. D. N. Ionescu zice că d. Panu a atins ieri chestia perderea Basarabiei. Nu cu știință s’a perdut Basarabia, ci așa erau interesele politice pe atunci. Oamenii noștri politici și patrioți cari au luat parte la congresul din Berlin, au combătut perderea eî, dar a fost imposibil altfel. Nu pentru aceasta noi trebuie să trăim rău cu Rusia. Cu timpul putem ajunge ca prin intimitate și bune reațiuni să retrocedăm Basarabia până la Nistru de bună voie din partea Rusiei; prin arme niciodată, din contră, poate să ne coste și ceva mai mult. Aprobă vizita de la Petersburg a M. S. Regelui, tocmai pentru că era însoțit de d. Sturdza prim-ministru. Noi, zice d-sa, putem da toată puterea miniștrilor ca să trateze pe cale diplomatică chestia Basarabiei cu imperiul vecin. Discuția se închide și paragraful I se votează. D. raportor citește paragraful II, care se votează fără discuție. Se votează fără discuție paragraful al III-lea. D. raportor citește paragraful al IV. 1. N. Ionescu zice că în acest paragraf, proiectul de răspuns tăgăduește prea mult pentru scurtul timp cât a mai rămas de lucru, de aceea va propune un amendament ca guvernul să tăgăduiască mai puțin, dar să se facă. D. Valerian Urșianu zice că nu era să vorbească, dar în urma discursului d-lui Pherekyde nu poate tăcea. D-sa spune că dorința guvernului s’ar putea realisa, dacă s’ar putea ajunge la o împăcare. Dacă nu drapeliștii sunt de vină, ci însuși guvernul, atunci de ce i-a a acuzat? Discuția se închide și ultimul paragraf se adoptă. Se pune la vot proiectul in total prin apel nominal și rezultatul este : Votanți 82 Pentru 75 Contra 6 Abțineri 1 Proiectul s’a votat (aplause). Se trage la sorți comisia care va duce la palat răspunsul la Mesagiul tronului și el : Samson Emil, Belcescu Stroe, Moisescu Dimit., Cavaliotti Gh., Maiorescu Titu, Fulger Gh., Leonescu Em., Urseanu Valerian, Cantacuzino Gh., Vizanti Andrei, Antonescu Anton, Becheanu Stanca, Stănascu Eug., Episcopul de Huși, Dr. Culcer, Gâică lorgu, Obedeanu col., Tabacovic, Cristof, C. Langa, Carp P. P. D. col. Obedeanu roagă pe președinte ca chestia personală ce o are să o amâne până când va fi față și d-nu Panu. Se aprobă. D. general Manu vorbește în chestie personală cu d. Pallade, la care d. Pallade răspunde. Ședința se ridică la ora 41/« Un pescar rus împușcat de o sentinelă română (Vezi ilustrația) In numeral nostru care a apărut Luni dimineață, am vorbit despre faptul întâmplat la Dabovska, plasa Kilia-Veche, când un pescar rus, somat, de o sentinelă română, n’a voit sa asculte, ci ridicând boata, a fost împușcat. Ilustrația noastră de pe pag. I-a reprezintă scena când soldatul român trage cu pușca asupra pescarului rus. Un frumos „PATRON“ , GRATIS Azi, Jouf 3 Decembria curent, a apărut MODA PARISIANA colorată, care conțna 24 figuri de modă. Materia cea mai variată. O bucată de musică pentru piano, împreună cu MODA PARISIANA se dă gratis și un frumos patron tăiat pentru o frumoasă talie. Reportagia politic împăcarea cu d. Eleva Ceea ce am prevăzut încă de la început, e pe cale de a se realiza. Și guvernul și majoritățile parlamentare caută astăzi toate chipurile de a se împăca cu d. Fleva. După cum am anunțat deja, Marți seara a fost o consfătuire politică acasă la d. Nacu. Au luat parte la această consfătuire d-nii Sturdza, președintele consiliului ; Pherekyde, ministru de interne ; Stoicescu, ministru de justiție ; I. Brătianu, ministru al lucrărilor publice ; N. Gane, președintele Senatului ; D. Giani, președintele Camerei ; Missir, Epurescu, Gorbescu, I. Procopiu, Al. Caloglu, N. N. SSreanu, Gr. Grădișteanu, în total 20 de persoane. S’a vorbit mai întes despre răspunsul la Mesagiu, budgete și alte chestiuni curente. La urmă discuția s’a mărginit asupra situației politice.* ¥ ¥ Atât d. G. Nacu, cât și toți ceîl’ați cari erau de față, au imputat oarecum d-lui Sturdza că n’a făcut tot posibilul ca să se împace cu d. Fleva. D. Nacu a observat că d. Fleva a pus chestiunea împăcărei numai pe principii, înlăturând cu totul persoanele. Ceva mai mult, pentru a consolida partidul liberal, d-sa a recunoscut șefia d-lui Sturdza, fapt la care, a zis d. Nacu, nu se aștepta nimeni. D. Sturdza a răspuns că în adevăr, dintre toți d. Fleva a fost cel mai conciliant și că va căuta, pe cât îi va fi posibil, să se împace cu d-sa cât mai curând și în mod definitiv. Consfătuirea s-a terminat pe la orele 1 noaptea, luându-se o hotărîre în sensul acesta. Pe de altă parte noi suntem în măsură a afirma că d. Fleva, pentru a nu fi acuzat că duce partidul liberal spre cădere, renunță și la ministerul de interne, îndată ce i se va făgădui legea descentralizare și celelalte reforme prevăzute în programul de la Iași. După cum vedem, din amândouă părțile se dorește împăcarea, înlăturându-se, în acelaș timp și toate dificultățile cari ar putea s’o împedice. Pe de altă parte aflăm că d-na Sturdza voește, pentru ca împăcarea să fie definitivă, să ofere d-lui Fleva ministerul de domenii. Intrând în cabinet, nu va mai rămâne nici o urmă de îndouială pentru nimeni că d-sa s’a împăcat cu d. Sturdza, iar pe de altă parte va avea garanția că i se vor aduce la îndeplinire reformele cerute. !». iUacr. * ¥ ¥ * ¥ ¥ ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Pentru anul școlar curent, ministerul instrucțiunei publice plătește două feluri de burse pentru studenții macedoneni: opt burse la liceul Galata Serai și trei burse la facultatea de medicină din Constantinnopol ; zece burse la facultățile de medicină, teologie, drept, litere și la școala de bele-arte din București; o bursă pentru studiul picturei la Paris ; în total 22 burse pentru învățămîntul superior acordate studenților macedoneni. ♦ Comisia plenară pentru alcătuirea programelor invățămmlului secundar, în ședința sa de alaltăseară de la Universitate, la care a asistat și d. ministru Spilaret, s’a ocupat cu programa pentru limba română. ♦ In urma unei inspecțiuni făcută de d. dr. Drugescu, medic comunal, s’au suspendat, pe timp de 10 zile, cursurile scoate Cuibul cu Barză și Precupeții Noi, pentru că s’au constatat printre elevi mai multe cazuri de pojar și de anghina difterică. IJN l’ISOVEIHt UE ZI Rugăciunea e arma credinciosului. (Arab). ȘTIRI JUDICIARE * Ieri s’a predat înaintea tribunalului Ilfov, secția 2-a, procesul intentat de d. Brăileanu, șef de biuron la ministerul de externe, d-lui Hamangiu, judecător de instrucție, pentru că acesta, în codul său comercial, ar fi introdus câteva convenții comerciale conținute într’o carte a d-lui Brăileanu. Au pledat , pentru d. Brăileanu, d. Florian, iar pentru d. Ilamangiu, d-nii Disescu și frații Cernescu. Pronunțarea s’a amânat pentru ziua de 7 Decembrie. ¥ Ieri, Mercurî, la orele 8 d. a. s’a întrunit la Curtea de apel, secția I-a„ comisia judecătorească a învățămîntului primar pentru a judeca pe învățătorul Cristian Ionescu, din jud. Dâmbovița, pentru viții, instigațiuni printre locuitori și neglijență absolută în serviciu. UN SFATI»EZ Ji enî s’u vimîccares« a »ginea. — Un leac foarte sigur pentru vindecarea anginei este și petrohul (gazul). Șe dă bolnavului un păhăruț de gaz ca să facă gargară. Sau numai din ceas în ceas se atinge partea aceea cu buba cu un tampon înmuiat în gaz — și bolnavul se vindecă mai de grabă decât cu descântecele tuturor babelor de prin sare sau de prin mahalale. sesuiri mailitsore ¥ D, general Berendel, ministru de resboiü, va supune astăzi dimineață M. S. Regelui tablourile de înaintare în armată pe anul 1899, tablou care a fost alcătuit de consiliul inspectorilor generali ai armatei. ♦ Comisiunea însărcinată de a studia modificările ce sunt de introdus în codul de justiție militară s’a întrunit din nou alaltă-seară în localul consiliului permanent de revizie sub președinția d-lui Cica. Discuția s’a mărginit asupra compunerea consiliilor de războiu și asupra chipului de recrutare a personalului acestor consilii. £ 1 . Indignațiune morală. Ea. — Ciudate mai sunt și magazinele astea pariziane !... Ne-am trimis pe credit marfă de 600 de lei... Să vede treaba că oamenii ăștia n'au luat informațiuni în privința noastră. El. — Ce se vede?... E sigur, foarte sigur ! Și de aceea n’am să plătesc ! O asemenea ușurință trebue pedepsită. Vornicul Bucioc Azi 3 Decembrie a. c., se va reprezintă, după un interval de atâțea ani, «Vornicul Bacioc», dramă istorică, de d. V. A. Ureche. Autorul ne face în această piesă, un studiu psihologic, de caractere și de pasiuni așezându-le în mijlocul unor împrejurări și combinații de evenimente care permit aceste caractere să se pue în evidență ta*arte, chiar de la început. Vornicu Bucioc, eroul principal, e zugrăvit cu o putere de adevăr și o exactitate, psihologica așa de mare încât impresia ce ’țe face, e puternică, rămâne adânc săpată în inimă pentru a nu mai ieși de acolo. Dram conține toate elementele necesare unei opere de artă. Avem studii psihologice bine reușite, cum și o combinație dibace de intrigă și de evenimente. Apoi unitatea și consequenta care domnește în piesă de la început, până la sfârșit atrag personagiului principal atenția și simpatia spectatorilor. Pentru prima oară s-a reprezintat pe scena teatrului nostru, în anul 1867. Un public numeros, ales, venise să manifesteze pentru această operă originală. La spectacol entuziasmul a fost mare. Aplauzele nesfârșite ale publicului au chemat în repezite rînduri pe scenă pe autor, d. Urechiă. Cu ocazia celei de a doua reprezentări, se spune că d. Urechiă făcuse unele ștersături și adăogiri pe care le socotea trebuincioase. Fiindcă timpul pentru transcris din nou prea era scurt, fură nevoiți actorii să joace așa, lăsându-se—în partea corectată—să fie conduși de autor împreună cu sufletul. In timpul reprezintărei însă, sudorului i se face rea și pleacă din cușcă lăsând pe d. V A. Urechie lui fie locul. La sfîrșitul actului, adjutantul princiar e trimes să aducă ,pe autor în loja princiară. Caută-l în toate părțile și ia-l de unde nu-Ț ? Cu mirare și surprindere .Il ved toți eșind de sub scenă, din..gaura sufletului unde îndeplinise cuviincios slujba titularului. I. Zugravul. Gratis la Paris A se vedea anunciul în pagina 4 Informațiani JOUI ♦ D. Giurgăneanu, șeful stației Ungheni, a primit o telegramă de la d-1 Í3. Sturdza, primul ministru, prin care-I pune în vedere că zilele acestea vor trece în țară prin acel punct mai mulți ofițeri ruși din regimentul al cărui comandant onorifice M. S. Regele. Ofițerii ruși vor veni la București spre a se prezintă M. S. Regelui. Primul ministru prin acea telegramă invită pe d. Giurgăneanu de a înlesni trecerea acelor ofițeri ruși prin acel punct. Azi, Joițî, va avea loc în localul administrației noastre la orele 4 p. m. tragerea loteriei pentru premiile ce acordăm în fiecare lună abonaților noștri. ¥ Poimâne, Sâmbătă, se va celebra câte un parastas prin toate bisericele ortodoxe române din Transilvania și Ungaria, pentru a odihna sufletului Mitropolitului Miron. ¥ Legațiunea noastră din Constantinopol a trimis ministerului afacerilor streine textul comunicărei făcute consiliului sanitar din Alexandria de către delegatul otoman de acolo, din care reiese că un caz de ciumă s’a ivit la Suez. ¥ Cu ocaziunea zilei onomastice a M. S." Imperalului Rusiei, un «TC Deumf» se va celebra Duminecă 6 Decembrie curent, la orele 12 din zi, în biserica Krețulescu. După serviciul religios, o primire va avea loc la Ospețul Iriga fi unei Rusiei. E vorba ca în lăptăriile Sfatului alipite pe lângă ferme și școli de agricultură să se introducă fabricațiunea brânzeturilor în sfila celor numite «Brie» și «Camembert», ca mai rentabile. D In corpul conductorilor pe? Iah s’au făcut, pe ziua de 1 Decembrie, următoarele doue înaintări: lonescu Nicolae IV, de la conductor de gradul III, la conductor de gradul II și Ionescu Torna de la factor poștal la conductor gradul 111. * Am anunțat acum câteva zile că un locuitor anume loan Popp, a încetat subit din viață în strada Popa Tatu No. 104. Acum în urmă de prim procuror a primit un denunț că loan Popp ar fi fost strangulat de nevasta sa, în complicitate cu un amant al ei. S’au făcut imediat cercetări f s’au