Universul, decembrie 1898 (Anul 16, nr. 321-348)

1898-12-04 / nr. 324

Consemle STAICOVIGI te­ f\ BANI o cutie cu 1 conserve de 500 ® ii f gr- Fasole, Maza­­re/­­_7 re, Bame, Dovle­cei, etc., calitate fină. 1 1 fi­n­­e de con­ii!­t! serve de 1000 gr. cu Fasole, Mazăre, Bame, Dovlecei, etc. — Depoul Str. Regală No. 11 — Coin­ci'ciunUoi' se face rabat Se expediază după cerere în provincie contra ramburs 1103 ________ (48) Creme SIMON E fftra rivală pentru a proteja, albi și ca ’ if­el a pelea obrazii și a mâinelor. iul și Săpuni SÜS iplecteaza m­iuna­­tele efecte ale Cremei Simon. A se refuza trartațiunile. De avizare pretutindeni e. Pinion, Rue Grange-Bateliére Jb. a I s. 1181 34 Aux Buveurs d’Eau de Vichy » ____ © Oi, «•/' «ombien i’cau minéraie iran­­țaise de Vieny est précieuse contre Ies maladies du foie et de l’eslomac, si nombreuses dans notre pays, ie rhv­­matisme, la gravelle, le diabéte. etfc- Les sources de Vichy appartenant i l’Etat francai* qui portent les nőm* de GéSs»*ins, liöpitsl et Grande* Grille, sont ies meilleures et Ies plu* connues. II faut done se garder de* Imitations et exiger toujours Tun de ccs trois noms sur les étíqueües et ies capsules des bouțeilles. On est ainsi assuré de bőire de l’eau naturelle ati­­tentique. embouteillée a Vichy, sous le contröle et la garanție de l'Etat et supportant facilement le transport. Les noms Celestina, Hâpita! ea Grande-Grille, sont imprimés on lettres blanches sur fond noir dana le bas de l’étiquette. • La „Regina României“ Marele Magazin are încălțăminte — Str. Carol I No. 62 — Se află Singurul depozit general de — Șoșoni - Galeși rusești — cu talpa dublă, cu următoarele prețuri : I Șoșonî-Salosî de dame . . tei 7.50 U ’ . , bărbați . . 8.50 Bogat, asortiment de tot feiul de încălță­minte pentru bărbați, dame și copii cu prețurile cele mai moderate. — I.a Stegina Stom­ăuici — 1207 " (10) © I. I. POEMAEU Cu o practică în spitale și experiență proprie de 9 ani.—Strada Itomană No. 22.—Consultațiuni pentru ori­ce boale de la 1—3 p. m­. Cei fără mijloace au­ o reducere de jumă­tate din prețurile obicinuite, adică S5 1.50­1, vizita la domiciliul bolnavilor, 1­1. 501). con­sultația; de­ asemenea an sen­tament însemnat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroa­se certificate de mulțumire din partea celor greii bolnavi ■ decați.—Tratament al bon­telor de stomac după metodele cele mai noi. D-rul Cornelii­ Cristeanu — IN­ A MOȘ — la Maternitatea, s’a mutat in Bule­vardul Colțea — Faceri și boale de femei — Consultații de la 2—4 p. m. (30) Dr. A. BRATER de la Facultatea­­iio Paris, s’fi mistat In Str. B«•sulului,1 O­bis (colț str. Olteni) Special în boala Interne de femei și copil — Consultații 2—4 p. m. — (Pentru săraci gratis) Dr. Steiner - DENTIST — De la facilitate din Philadelphia (America) S’a reîntors din streinătate și și-a reluat Consultații de la 9-12 a. m.și de la 2-5 p. m­. Pentru sci­ act gratis Luni de la 8—9 t’alcu Victoriei S3. (l­asag. Român) 1124.—30 Hector­i. f OFF — »l­a moș —­­ Specialist. în b­oale de femei și de piele de la clinicile din Paris și Viena. lírás!:«, flutevardul Cuza No. 139 1205 -17 Clinica Gratuită pentru S­OALE die OESSI Consultații, îngrijiri și mena­tamente gratuite tuturor suferinzilor de ochi, în toate zilele de la 2-3 p A1., de dr. aSUessandria. •A­tlai Aíai Bl­u. ..Consultații particulare,de la«-7 p. m­. — Calea Văcărești, No.­­2— 1224 . 10 tarea ducesei i-a făcut mare re­clamă. Ducesa de Gordon umbla prin orașe ca să recruteze soldați și lăsa pe recruți să aleagă între un șiling și o sărutare. Atunci un veteran îi zise: «Un șiling e un lucru trecător, dar o sărutare a buzelor Serenității Voastre, ducesă, lasă ani de zile o urmă balsamică pe gura unui soldat. Sărutarea în amor e cea mai mare fericire. In cântecele noastre poporale se pomenește des de «buze moi și subțirele» de «guriță dulce» etc. Cornel ÎNTÂMPLĂRI IMiii­­,­afit«msă Incendiul din strada Rosetti Un mare incendiu a isbucnit ieri dimineață, la orele 3 și jumătate, în strada Rosetti No. 42, la pro­prietatea d-lui Tudor Spârlea, lu­crător la căile ferate. Nu se cunoaște încă în mod po­zitiv cauza acestui incendiu. Pe la orele 1 noaptea, a intrat în curtea acelor case o femee din ve­cinătate, anume Marița Mitrea, ca să fure găini. D. Tudor Spârlea a văzut-o, șt­­iind­că o cunoștea, a gonit-o fără a o mai­ aresta. Marița Mitrea eșind din curte a spus aceste cuvinte : — Lasă, am să ți-o fac eu. Două ore jumătate după aceea a isbucnit incendiul. Bănuelile căzură numai­de­cât asupra acelei femei, care fu arestată. Cu toate acestea se crede că fo­cul a luat naștere de la coșul sobei. D. comisar Georgescu sosi cel diniout­ la fața locului și până la venirea pompierilor, a cerut pom­pele de la fabrica d-nei Sofia Bra­­gadiru. Cu modul acesta s’au putut a­­păra clădirile învecinate. Incendiul n’a fost localizat de­cât la orele 6 dimineața. Tot acoperișul casei a ars cu de­săvârșire. IM ni Țară * DOLJ. — Ars de vin­ Un locuitor I. Berneanu, din co­muna Cernelele, județul Dolj, voind să-și aprindă țigara de la o lampă, a răsturnat-o și vărsăndu-se gazul peste el, a luat foc. Nenorocitul eși afară și începu să strige. Mai mulți alți locuitori săriră în ajutor și reușiră să stingă focul. Corpul sărmanului Berneanu era însă acum cu totul carbonizat, și după câte­va minute el încetă din viață. GALAȚI.—Sinuciderea unui sol­dat.­Otrăvire Soldatul Iancovici Jacques, de­zertor din regimentul Siret No.ir, compania a 7-a, a fost prins și înaintat regimentului în ziua de 24 Noembrie, de unde a dezertat din nou, în ziua de 28 Noembrie a. c. De la cazarmă numitul s’a refugiat la casele părinților săi din str. Sf. Niculae No. 6, și se vede, înspăi­­mîntat de răspunderea la care urm­a să fie chemat pentru faptul de de­zertare, a luat o soluțiune de chi­brituri în timpul pe când părinții săi dormeau, spre a’și curma zilele. Nu­mi Iul n’a sucombat, dar totuși starea lui este destul de gravă. — Femeea Anastasia Pleșcan, din strada Cazărmei, disp. 111, a voit a se sinucide, dând o mică soluție­­ la piatră vânătă, disolvată în oțel. Din cercetările făcute rezultă că numita a voit a se sinucide din cauza mizeriei. Știri din străinătate Contrariu celor publicate de bi­nele ziare, se asigură că n’a fost nici o tratativă pentru o eventuală vizită a prințului de Neapole la Paris.* ¥ ] Opiniunea publică din Spania a primit iscălitura tratatului de pace cu o aparentă resemnare. Gorjesii vor fi convocați spre a ratifica a­­cest tratat pe la începutul lunei ia­nuarie. Afară de cauze neprevăzute, d. Sagasta și colegii săi se vor prezintă în fața Camerelor, fără schimbare de personal și vor su­pune un program de regenerare. * ¥­¹ Zilele trecute a sosit la Londra primul transport de schelete de ale Dervișilor, căzuți în lupta de la Ondurman. Aceste schelete de at­leți sunt destinate pentru facultățile de medicină din Anglia. * ¥ ¥ Un duel sângeros cu sabia a a­­vut loc Maerisch-Weiss-Kirchen (Austria) între un căpitan și un medic militar. Căpitanul a primit o rană adâncă la piept și la mână. El a fost transportat la spital într-o stare disperată.* ¥ ] Cu ocazia inaugurărei osuarului ridicat lui Garibaldi de societatea supraviețuitorilor din luptele patrio­tice, un lung cortegiu compus din mai mulți deputați, numeroși re­­­prezintanți ai provinciilor și muni­cipalităților din Roma și Monte- Rotondo, din reprezintanții socie­tăților veteranilor din principalele orașe ale Italiei și din societățile de garibaldieri cu drapele și mu­zici și ducând coroane, s-a dus la Mentana, unde a fost primit cu ovațiuni entusiaste. Orașul era pavoazat. In fața osuarului au fost citite numeroase telegrame de adeziune, din cart­ina de la Menotti Gari­baldi. Mai mulți oratori și mai ales de Bovio, au pronunțat discursuri foarte mult aplaudate, celebrând memoria garibaldienilor morți în 1807.* ¥ ¥ «New York Herald», ediția din Paris, a început o serie de­ inter­ ■aanseasBa momițmammamKirmmsmsammm viewuri cu principalii oameni poli­tici din Franța, în jurul posibilită­­ței unui războiu­ anglo-franc­ez. Drumont și Rochefort îl consi­deră ca inevitabil și spun că răz­boiul va fi provocat chiar de Anglia. Academicianul Lemaitre, spre a-l evita, propune acordul franco-ger­­man. Deroulède ar primi acordul fran­­co-german numai ca Alsacia și Lo­­rena să fie neutralizate. Jk. apărut albumul Musical W Mo. 2 conține următoarele bucăți de musică: I. Romanța l­os* deducă, pentru piano și canto, scrisă într’adins pentru «Albumul Mu­sical» de prof. Antonio Giuliani. II. Waltzer Petrul de aur, pentru piano. «Albumul Musical» conține 8 pagini de muzică cu copertă în 6 culori și se vinde 50 bani în­oată țara.—De vînzare la toate chioșcurile și colportorii de ziare. Universal In provincie (De la corespondenții noștri particulari) — 1 Decembrie 1898 — și totoșaul Arestarea «unui funcționar.— La ofițerul stărei civile de aici s’a pri­mit o denunțare, cum ca s’ar fi falsi­ficat niște acte de căsătorie—indicând în același timp și pe falsificator, pe funcționarul M. Vasiliu. Imediat fap­tul anchetându-se, s’a descoperit fal­sul—și funcționarul Vasiliu a fost arestat. Falsul constă in falsificarea semnă­­turea ofițerului stărei civile D. Th. Schi­por și neînregistrarea actelor în registru. Lilas Iași O crimă oribilii.— V’am telegra­fist că o crimă oribilă s’a făptuit în comuna Tăcuta, din județul Vasluiu. Iată acum și detaliile cele mai pre­cise, culese din sorgintea cea mai si­gură. In dimineața zilei de ieri, un țigan numit Niculae Nacu, din comuna Tă­cuta, pe când se întorcea din cârciuma acelui sat, întâlnește în cale pe consă­teanul său,­ numit Theodor Ungureanu. Cu acesta, țiganui­ avea o dușmănie veche, din cauza unei sum­i de bani ce-l datora. Se luară mai int­iu cu vorbă blândă, apoi la ceartă, și în cele din urmă la bătae. Țiganul Niculae scoate atunci de la brîu­ un cosor, și cu o singură lovi­tură puternică spintecă abdomenul ne­norocitului Ungureanu, scoțându-i ast­fel intestinele. Victima cade jos cu totul lipsit, de simțire, pe când țiganul criminal o ia la goană. Insă în acel moment sosește un jan­darm rural, care prinde și arestează pe țigan, înștiințând și autoritățile de crima făptuită. Sosesc la fața locului primarul, șe­ful jandarmilor și o mulțime de lume, care constată că nenorocitul n’a murit, dar e pe cale de a muri. Cu toate acestea imediat l’au trans­portat la prima stație, și de acolo cu trenul de 9 seara la Iași, unde a fost internat în secția chirurgicală a docto­rului Sculy de la spitalul central Sf. Spiridon. Dar astă noapte pe la ceasurile 2, Theodor Ungureanu moare în suferin­țele cele mai mari, lăsând în urma sa o soție cu două copii, cuprinși de mi­zeria cea mai neagră. S’a deschis o anchetă, și mâine se va face autopsia cadavrului. Crima din Cucuteni— V’am a­­nunțat la timp că un cantonier de la C. P. R., cu serviciul la cantonul No. 106 de pe linia Iașî-Cucuteni, a fost găsit împușcat, culcat pe calea ferată. S’au făcut imediat cercetări și s’a constatat că o crimă a fost la mijloc și că mobilul ei a fost furtul. S’a dovedit că Vasile Popa,—așa se numea victima, — avea suma de 1000 lei strânși din economii și pe care o purta veșnic în sîn. De atunci s’au­ făcut o mulțime de cercetări, s’au arestat o mulțime de in­divizi, dar toate erau de prisos, căci adevăratul criminal nu a fost prins. Eri, inteligentul șef de siguranță din Iași, d. Botez, împreună cu d. procu­ror Stoenescu, au plecat din nou la fața locului și, dintr’o cercetare cu to­tul amănunțită, au­­ scos convingerea sigură că adevăratul criminal nu este altul de­cât Tomna Mihaiu, cantonieri la cantonul No. 105, tot de pe această linie. Tomna Mihaiu neagă aceasta, dar sunt prea multe indicii pentru a’î dovedi vinovăția. El­a și fost arestat. Un fu­rt senzațional. — Cititori noștri știu din corespondența telegra­fica pe­ care am dat-o feri­că prințului Dim­itrie Sturdza, din Iași, ’i s'a furat un sac de voiaj în care’ avea o sumă de bani un numerar și mai multe hâr­tii și obiecte de valoare. Această hoție s’a făcut în momentul când prințul, ajungând la gară, s'a dat jos din trăsură, uitând să ia și geanta. Poliția s’a pus imediat pe lucru, dar până în momentul de față curajosul pungaș n'a fost prins. Speranța însă e că nu va trece mult și acesta va fi arestat, luând în seamă activitatea serviciului nostru poliție­nesc. Mieronav. IS.-­Vâlcea Crimă.—Primarul com. Știrbești a telegrafiat astă-noapte d-un procuror lo­cal cum că în acea comună s’a întâmplat o crimă înfiorătoare. Tâlharii s’au dus la casa locuitorului Ni­cu N. Iliescu și după ca l’au prădat, au tras mai multe focuri asupra lui, lăsându-l aproape mort. Parchetul începând cercetările, a prins pe unul din ei anume Ioan Du­­mitrescu. Cercetările urmează. Va vom­ ține în curent. Inspecție.—D. Ivanovici, inspecto­rul muzicelor, a făcut zilele acestea o inspecție muzical militare din acest oraș. D. Ivanovici a rămas pe deplin mulțumit, atât de repertoriu cât și de personalul din care se compune. Vagabonzi.­ Poliția Capitalei a trimis poliției locale pe indivizii Du­mitru Sandi și Ștefan Uța, pentru va­gabondaj ; ei au­ declarat că sunt din acest județ și au fost trimiși la domi­ciliul lor. N. M. B. Inmormîntarea sculptoru­lui Georgescu Ieri la orele 3 p. m., a avut loc inmormîntarea regretatului sculp­tor Ioan Georgescu. Ceremonia funebră a fost cele­brată la domiciliul defunctului, str. Primăverei. A oficiat P. S. S. vi­carul sf. Mitropolii. După celebrarea serviciului reli­gios, discursuri au fost rostite de d-nii Stăncescu, directorul școalei de Bele-Arte, Dim. Olănescu, în numele «Cercului amicilor artei și literaturei­ Române», și un tiner sculptor, fost elev al defunctului, d. Filip Marin. In asistența foarte numeroasă am remarcat pe d. general Berendeiu, ministru de război a . Lt. Sihleanu, secretarul general al ministerului cultelor și instrucțiunei publice, care reprezintă pe d. ministru Haret; toți pictorii și sculptorii din Bucu­rești, architecti, ingineri și o mul­țime de admiratori. Cortegiul funebru a fost acoperit de coroane și de flori naturale, o­­ferite de ministerul cultelor, de școala de bele-arte, de școala de arh­itecture și de alte societăți, pre­cum și de familie și de amici. Cordoanele erau ținute de d-nii Stăncescu, Mirea, Mincu și Hegel. Cortegiul s’a oprit la școala de architectură, în str. Biserica Eni, unde defunctul era profesor. Un elev a pronunțat câte­va cuvinte. Apoi corul funebru s’a mai oprit în fața Universităței, unde este instalată școala de Bele-Arte și unde au mai vorbit de architect Ciocârlan și un elev. Cortegiul a pornit apoi prin ca­lea Victoriei la cimitirul Belu, unde a avut loc înhumarea, o cugetări: pe zi Omul care are inimă bună nu rîde nici­odată de greșelile făcute fără voie de un om curat și care nici el nu judecă pe ceî­l­alți cu strășnicie. Lucruri din toată lumea Bijuteriile doamnei Car­not.­­ Se știe că decedata d-nă Carnot și-a lăsat prin testament toate bijuteriile unei opere de bine­facere. Aceste bijuterii au­ fost vîndute prin licitație publică maî zilele tre­cute. D. Paul Chevallier s-a urcat la biuron și a propus ca licitația să înceapă de la 25.000 lei. — Prea scump.... Zece mii ! — strigă unul. Dar ,la curând „prețul bijuteriilor s’a urcat la 28.000 lei. Atunci se produse o scenă de teatru. In mijlocul unei tăceri adânci un om se sculă din public și oferi pentru bijuterii sumă de 120.000 lei. Un tunel de aplauze acoperi a­­ceastă propunere. Adjudecarea s’a făcut asupra mis­teriosului personagiu, care se crede că a fost pus de familia Carnot ca să cumpere cu preț mare bijute­riile lăsate într’un așa scop înalt de defuncta d-nă Carnot. Un mare portret al împăratului Austriei numai cu 10 bani «Universul Literar» care va apare Dumineca viitoare, con­ține următoarele ilustrații colo­rate : O dramă într’o menagerie. Executarea mahomedanilor în Creta. Un frumos și mare portret al mpăratului Austriei, «Universul Literar» se vinde 10 bani în toată țara. Corpurile Legiuitoare CAMERA Ședința de la 2 Decembrie 1898 Ședința se­­ deschide la ora 2 și 5 minute, sub președinția d-lui Dim­itrie Giani. Răspund la apelul nominal 121 d­ nî deputați. Asistă la ședință domnii miniștri Sturdza, Stoicescu, Ferichide. La ordinea zilei continuarea desba­­terilor asupra răspunsului la Mesagiu! tronului. D. G. Dem. Theodorescu cere d-lui ministru al domeniilor dosarul exploa­­tăro- pădurei Comana, din județul Vlașca. D. Cogălniceanu întreabă ce dispo­­zițiune a luat biurou­ asupra cererei făcute de d. ministru al justiției de a se urmări înaintea justiției d. C. F. Robescu, primar al Capitalei și de­putat. D. președinte al biuroului răspunde că cererea a fost trimisă în studiul secțiunilor. D. Ionel Gr­ădișteanu cere urgența, esprimând dorința ca afacerea să nu se facă mușama. In urma câtor­va cuvinte ale d-lui C. Stoicescu, ministru al justiției, urgența se respinge prin sculare­ și ședere. D. M. Moisescu, având cuvîntul în discuția adresei, spune că venirea par­tidului liberal la putere fusese salutată cu bucurie de țărănimea română pen­tru că partidul acesta făcuse țărănimei promisiuni frumoase, relative la ne­voile sale cele mai de căpetenie. In sensul acesta, oratorul vorbește despre descentralisarea administrativă și despre casa rurală, acolo începuturi bune cari deșteptaseră­ atâtea speranțe în țărănime, pe când trebuința acelor reforme a devenit și mai viu simțită azi. Continuând, d. Moisescu spune ca tot aceasta a fost soarta finală a tuturor celor­l­alte promisiuni făcute țăranului de guvernul liberal. Enumerând nevoi actuale ale țărănimei, oratorul este si­gur că ele sunt văzute de clasele gu­vernante și crede că îndestularea lor nu mai poate fi o speranță zadarnică. D. Moisescu termină exprimând cre­dința că partidele noastre politice nu se vor putea opune mult timp marei reforme a sufragiului universal, (a­­plause in câte­va bănci). La redeschiderea ședinței, se dă cu­­vântul d-lui G. Leonida Aslan, care-și reamintește diferitele necazuri din se­siunea trecută a Camerei, constată dis­creditul regimului constituțional, vor­bește despre zădărnicia tratativelor fă­cute pentru reîntregirea partidului liberal, deplânge țara a cărei soartă stă în mâinile d-lui Sturdza, poves­tește scene dureroase petrecute la Ga­lați cu ocazia respingerei grecilor în­torși din războiul greco-turc, critică cu asprime abuzul ce se face cu bile­tele de liber-parcurs în scopuri poli­tice, înfierează ne­mai­auzitele inge­rințe electorale săvârșite de guvern în ultimele alegeri comunale, și, — pu­nând în relief dezastrul moral cu care e înconjurată victoria electorală de zi­lele trecute, — oratorul conchide că nu’i este putință de­cât să pună bilă neagră la urnă­ albă, față de proiectul de adresă care nesocotește realitatea pe care d-sa a prezintat-o cu realitate și cu credință în destinele cele mari ale patriei. La ore 4 și 40 se constată că adu­narea nu mai e în număr, și se ridică ședința. SElSI^TUTXI Ședința de la 2 Decembrie 1898 Ședința se deschide la orele 2*/« sub președinția d-lui N. Gane, președinte. Prezenți 85 d-ne senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială d-nii : G. Pa­­lade și M. Pherekyde. D. col. Obedeanu zice că, când se va sfârși discuția mesagrului, roagă ca să i se acorde cuvîntul în chestie perso­nală pentru a răspunde d-lui Panu. La ordinea zilei discuția pe paragrafe asupra proiectului de răspuns la Me­sagiul Tronului, D. Mârzescu, raportor, dă citir­e primului paragraf. D. Mei­tani la paragraful I spune că se bucură de buna recoltă a acestui an. Ca amic al fostului Mitropolit Ghe­­nadie, nu va spune de­cât adevărul , de­oare­ce s’a spus că a fost însărci­nat cu o misiune pe lângă fostul Mi­tropolit din partea primului-ministru, lucru care nu e adevărat. Face istoricul politic al țărei de la 1830 și ajunge a recunoaște pe d. D. Sturdza ca șef respectat al partidului liberal. D. N. Ionescu zice că d. Panu a a­­tins ieri chestia perderea Basarabiei. Nu cu știință s’a perdut Basarabia, ci așa erau interesele politice pe atunci. Oamenii noștri politici și patrioți cari au luat parte la congresul din Berlin, au combătut perderea eî, dar a fost imposibil alt­fel. Nu pentru aceasta noi trebuie să trăim rău cu Rusia. Cu timpul pu­tem ajunge ca prin intimitate și bune re­ațiuni să retrocedăm Basarabia până la Nistru de bună voie din partea Ru­siei; prin arme nici­odată, din contră, poate să ne coste și ceva mai mult. Aprobă vizita de la Petersburg a M. S. Regelui, tocmai pentru că era însoțit de d. Sturdza prim-ministru. Noi, zice d-sa, putem da toată pu­terea miniștrilor ca să trateze pe cale diplomatică chestia Basarabiei cu im­periul vecin. Discuția se închide și paragraful I se votează. D. raportor citește paragraful II,­ care se votează fără discuție. Se votează fără discuție paragraful al III-lea. D. raportor citește paragraful al IV. 1­. N. Ionescu zice că în acest para­graf, proiectul de răspuns tăgăduește prea mult pentru scurtul timp cât a mai răm­as de lucru, de aceea va pro­pune un amendament ca guvernul să tăgăduiască mai puțin, dar să se facă. D. Valerian­ Urșianu zice că nu era să vorbească, dar în urma discursului d-lui Pherekyde nu poate tăcea. D-sa spune că dorința guvernului s’ar putea realisa, dacă s’ar putea ajunge la o împăcare. Dacă nu drapeliștii sunt de vină, ci însuși guvernul, atunci de ce i-a a acuzat? Discuția se închide și ultimul para­graf se adoptă. Se pune la vot proiectul in total prin apel nominal și rezultatul este : Votanți 82 Pentru 75 Contra 6 Abțineri 1 Proiectul s’a votat (aplause). Se trage la sorți comisia care va duce la palat răspunsul la Mesagiul tronului și el : Samson Emil, Belcescu Stroe, Moi­sescu Dimit., Cavaliotti Gh., Maiorescu Titu, Fulger Gh., Leonescu Em., Ur­­seanu Valerian, Cantacuzino Gh., Vi­­zanti Andrei, Antonescu Anton, Be­­cheanu­ Stanca, Stănascu Eug., Episco­pul de Huși, Dr. Culcer, Gâică lorgu, Obedeanu col., Tabacovic, Cristof, C. Langa, Carp P. P. D. col. Obedeanu roagă pe preșe­dinte ca chestia personală ce o are să o amâne până când va fi față și d-nu Panu. Se aprobă. D. general Manu vorbește în chestie personală cu d. Pallade, la care d. Pal­lade răspunde. Ședința se ridică la ora 41/«­ Un pescar rus împușcat de o sentinelă română (Vezi ilustrația) In numeral nostru care a apărut Luni dimineață, am vorbit despre­ faptul întâmplat la Dab­ovska, plasa Kilia-Veche, când un pescar rus, somat, de o sentinelă română, n’a voit sa asculte, ci ridicând b­oata, a fost împușcat. Ilustrația noastră de pe pag. I-a reprezintă scena când soldatul ro­mân trage cu pușca asupra pesca­rului rus. Un frumos „PATRON“ , GRATIS Azi, Jouf 3 Decembria curent, a apărut MODA PARISIANA colorată, care conțna 24 figuri de modă. Materia cea mai vari­ată. O bucată de musică pentru piano, împreună cu MODA PARI­SIANA se dă gratis și un fru­mos patron tăiat pentru o fru­moasă talie. Reportagia politic împăcarea cu d. Eleva Ceea­ ce am prevăzut încă de la început, e pe cale de a se realiza. Și guvernul și majoritățile parla­mentare caută astă­zi toate chipu­rile de a se împăca cu d. Fleva. După cum am anunțat deja, Marți seara a fost o consfătuire po­litică acasă la d. Nacu. Au luat parte la această consfătuire d-nii Sturdza, președintele consiliului ; Pherekyde, ministru de interne ; Stoicescu, ministru de justiție ; I. Brătianu, ministru al lucrărilor pu­blice ; N. Gane, președintele Sena­tului ; D. Giani, președintele Ca­merei ; Missir, Epurescu, Gorbescu, I. Procopiu, Al. Caloglu, N. N. SSreanu, Gr. Grădișteanu, în total 20 de persoane. S’a vorbit mai întes despre răs­punsul la Mesagiu, budgete și alte chestiuni curente. La urmă discu­ția s’a mărginit asupra situației po­litice.* ¥ ¥ Atât d. G. Nacu, cât și toți ceî­­l’ați cari erau de față, au imputat oare­cum d-lui Sturdza că n’a fă­cut tot posibilul ca să se împace cu d. Fleva. D. Nacu a observat că d. Fleva a pus chestiunea împăcărei numai pe principii, înlăturând cu totul persoanele. Ceva mai mult, pentru a consolida partidul liberal, d-sa a recunoscut șefia d-lui Sturdza, fapt la care, a zis d. Nacu, nu se aș­tepta nimeni. D. Sturdza a răspuns că în ade­văr, dintre toți d. Fleva a fost cel mai conciliant și că va căuta, pe cât îi va fi posibil, să se împace cu d-sa cât mai curând și în mod definitiv. Consfătuirea s-a terminat pe la orele 1 noaptea, luându-se o hotă­­rîre în sensul acesta. Pe de altă parte noi suntem în măsură a afirma că d. Fleva, pen­tru a nu fi acuzat că duce partidul liberal spre cădere, renunță și la ministerul de interne, îndată ce i se va făgădui legea descentraliza­re­ și cele­l­alte reforme prevăzute în programul de la Iași. După cum vedem, din amândouă părțile se dorește împăcarea, înlă­­turându-se, în acelaș timp și toate dificultățile cari ar putea s’o îm­­pedice. Pe de altă parte aflăm că d-na Sturdza voește, pentru ca împăca­rea să fie definitivă, să ofere d-lui Fleva ministerul de domenii. Intrând în cabinet, nu va mai rămâne nici o urmă de îndouială pentru nimeni că d-sa s’a împăcat cu d. Sturdza, iar pe de altă parte va avea garanția că i se vor aduce la îndeplinire reformele cerute. !». iUacr­. * ¥ ¥ * ¥ ¥ ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Pentru anul școlar curent, mi­nisterul instrucțiunei publice plă­tește două feluri de burse pentru studenții macedoneni: opt burse la liceul Galata Serai și trei burse la facultatea de medicină din Cons­­tantinnopol ; zece burse la facultă­țile de medicină, teologie, drept, litere și la școala de bele-arte din București; o bursă pentru studiul picturei la Paris ; în total 22 burse pentru învățămîntul superior acor­date studenților macedoneni. ♦ Comisia plenară pentru alcă­tuirea programelor invățăm­mlului secundar, în ședința sa de alaltă­­seară de la Universitate, la care a asistat și d. ministru Sp­­ilaret, s’a ocupat cu programa pentru lim­ba română. ♦ In urma unei inspecțiuni fă­cută de d. dr. Drugescu, medic comunal, s’au suspendat, pe timp de 10 zile, cursurile scoate­ Cui­­bul cu Barză și Precupeții Noi, pentru că s’au constatat printre e­­levi mai multe cazuri de pojar și de anghina difterică. IJN l’ISOVEIHt UE ZI Rugăciunea e arma credinciosului. (Arab). ȘTIRI JUDICIARE * Ieri s’a predat înaintea tribu­nalului Ilfov, secția 2-a, procesul intentat de d. Brăileanu, șef de biu­ron la ministerul de externe, d-lui Hamangiu, judecător de instrucție, pentru că acesta, în codul său co­mercial, ar fi introdus câte­va con­venții comerciale conținute într’o carte a d-lui Brăileanu. Au pledat , pentru d. Brăileanu, d. Florian, iar pentru d. Ilaman­­giu, d-nii Disescu și frații Cernescu. Pronunțarea s’a amânat pentru ziua de 7 Decembrie. ¥ Ieri, Mercurî, la orele 8 d. a. s’a întrunit la Curtea de apel, sec­ția I-a„ comisia judecătorească a învățămîntului primar pentru a ju­deca pe învățătorul Cristian Ionescu, din jud. Dâmbovița, pentru viții, instigațiuni printre locuitori și ne­glijență absolută în serviciu. U­N S­F­A­T­I»­E­Z J­i­ enî s’u vimîccares« a »gi­nea. — Un leac foarte sigur pen­tru vindecarea anginei este și pe­trohul (gazul). Șe dă bolnavului un păhăruț de gaz ca să facă gargară. Sau numai din ceas în ceas se atinge partea aceea cu buba cu un tampon în­muiat în gaz — și bolnavul se vin­decă mai de grabă de­cât cu des­cântecele tuturor babelor de prin sare sau de prin mahalale. sesuiri m­ailitsore ¥ D, general Berendel, ministru de resboiü, va­ supune astă­zi di­mineață M. S. Regelui tablourile de înaintare în armată pe anul 1899, tablou care a fost alcătuit de con­siliul inspectorilor­ generali ai ar­matei. ♦ Comisiunea însărcinată de a studia modificările ce sunt de in­trodus în codul de justiție mili­tară s’a întrunit din nou alaltă-seară în localul consiliului permanent de revizie sub președinția d-lui Cica. Discuția s’a mărginit asupra com­punerea consiliilor de războiu și a­­supra chipului de recrutare a per­sonalului acestor consilii. £­ 1 . Indignațiune morală. Ea. — Ciudate m­ai sunt și maga­zinele astea pariziane !... Ne-am­ tri­mis pe credit marfă de 600 de lei... Să vede treaba că oamenii ăștia n'au luat informațiuni în privința noastră. El. — Ce se vede?... E sigur, foarte sigur ! Și de aceea n’am să plătesc ! O asemenea ușurință tre­­bue pedepsită. Vornicul Bucioc Azi 3 Decembrie a. c., se va re­prezintă, după un interval de atâ­­țea ani, «Vornicul Bacioc», dramă istorică, de d. V. A. Ureche. Autorul ne face în această piesă, un studiu psih­ologic, de caractere și de pasiuni așezându-le în mijlo­cul unor împrejurări și combinații de evenimente care permit aceste caractere să se pue în evidență ta*­­arte, chiar de la început. Vornicu­ Bu­cioc, eroul principal, e zugrăvit cu o putere de adevăr și o exac­titate, psih­ologica așa de mare în­cât impresia ce ’țe face, e puternică, rămâne adânc săpată în inimă pen­tru a nu mai ieși de acolo. Dram conține toate elementele necesare unei opere de artă. Avem studii psi­hologice bine reușite, cum și o combinație dibace de intrigă și de evenimente. Apoi unitatea și con­sequent­­a care domnește în piesă de la­­ început, până la sfârșit atrag personagiului principal atenția și si­m­pa­tia­ spectatorilor. Pentru prima oară s-a reprezin­­tat pe scena teatrului nostru, în anul 1867. Un public numeros, a­­les, venise să manifesteze pentru această operă originală. La specta­col entuziasmul a fost mare. Aplau­zele nesfârșite ale publicului au che­mat în repezite rînduri pe scenă pe autor, d. Urechiă. Cu ocazia celei de a doua repre­zentări, se spune că d. Urechiă fă­cuse unele ștersături și adăogiri pe care le socotea trebuincioase. Fiind­că timpul pentru transcris din nou prea era scurt, fură nevoiți actorii­ să joace așa, lăsându-se—în partea corectată—să fie conduși de autor împreună cu sufletul. In timpul reprezintărei însă, sudorului i se face rea și pleacă din cușcă lăsând pe d. V A. Urechie lui fie locul. La sfîrșitul actului, adjutantul prin­ciar e trimes să aducă ,pe autor în loja princiară. Caută-l în toate păr­țile și ia-l de unde nu-Ț ? Cu mi­rare și surprindere .Il ved toți eșind de sub scenă, din..gaura sufletului unde îndeplinise cuviincios slujba titularului. I. Zugravul. Gratis la Paris A se vedea anunciul în pagina 4 Informațiani JOUI ♦ D. Giurgăneanu, șeful stației Ungheni, a primit o telegramă de la d-1 Í3. Sturdza, primul ministru, prin care-I pune în vedere că zilele a­­cestea vor trece în țară prin acel punct mai mulți ofițeri ruși din regimentul al cărui comandant ono­rific­e M. S. Regele. Ofițerii ruși vor veni la Bucu­rești spre a se prezintă M. S. Re­gelui. Primul ministru prin acea tele­gramă invită pe d. Giurgăneanu de a înlesni trecerea acelor ofițeri ruși prin acel punct.­­ Azi, Joițî, va avea loc în loca­lul administrației noastre la orele 4 p. m. tragerea loteriei pentru premiile ce acordăm în fie­care lună abonaților noștri. ¥ Poimâne, Sâmbătă, se va cele­bra câte un parastas prin toate bi­­sericele ortodoxe române din Tran­silvania și Ungaria, pentru a odihna sufletului Mitropolitului Miron. ¥ Legațiunea noastră din Cons­­tantinopol a trimis ministerului a­­facerilor streine textul comunicărei făcute consiliului sanitar din Ale­xandria de către delegatul otoman de acolo, din care reiese că un caz de ciumă s’a ivit la Suez. ¥ Cu ocaziunea zilei onomastice a­ M. S." Imperalului Rusiei, un «TC­ Deumf» se va celebra Dumi­necă 6 Decembrie curent, la orele 12 din zi, în biserica Krețulescu. După serviciul religios, o primire va avea loc la Ospețul Iriga fi unei Rusiei.­­ E vorba ca în lăptăriile Sfa­tului alipite pe lângă ferme și școli de agricultură să se introducă fa­­bricațiunea brânzeturilor în sfila ce­lor numite «Brie» și «Camembert»­, ca mai rentabile. D In corpul conductorilor pe? Iah s’au făcut, pe ziua de 1 De­cembrie, următoarele doue înain­tări: lonescu Nicolae IV, de la con­ductor de gradul III, la conductor de gradul II și Ionescu Torna de la factor poștal la conductor gradul 111. * Am anunțat acum câte­va zile că un locuitor anume loan Popp, a încetat subit din viață în strada Popa Tatu No. 104. Acum în urmă de prim procuror a primit un denunț că loan Popp ar fi fost strangulat de nevasta sa, în complicitate cu un amant al ei. S’au făcut imediat cercetări f s’au

Next