Universul, martie 1899 (Anul 17, nr. 58-88)

1899-03-29 / nr. 86

Piața Coiiornia era iluminată a giorno, pe câne­­pe­nijuimită terasă, ‘presărată cu plain te' v.e.rxj. invitații se respâ­ndjeau­ ș­i în saloane dom­nea o mare apluj.ajj.e. Pe la orele­­ 10­ și j­ am. seara se­natorul Bo­niadinj­urează bună ve­nire congresiștilor într’un frumos ■disc­u­r­s, î­n care a­ spus ,între altele că Roma e mândră de a găzdui pe pOEgresis.!. unde ei vor­ găsi amin­tiri, căci­ Roma­­ evoacă amintiri pentru lumea întreagă. R­ecepțiunea a durat până la mie­zul nopței, în care timp pe piața Colonia muzica carabinierilor exe­cuta cele mai frumoase arii. GRANDS MAGAGINE DU Printern­ps NOUVEAUTES Casa de recspeditl», calea Victoriei, 61 £ a.ki Hm­ de hotel Imperial) Expoziție de Primăvară C«în‘iii‘î și fac flote de mătase și postav, Jupe și Ju­poane de mătase și de lână, Pălă­rii, ci*avaț £,­ jaî>ouri,, Rufării de tot felii, Capoate, Cor­sage, Semisole, Umbreluțe, Votatele, Par*f»mersî, etc. A și părul cu taljegul ilustrat pentru Lesinul­ de vară și se trimite gratis și i­ango prî­cum 11 va cere. l­­ lor JULCS JALUZOT & C. în Paris. s ®“ IDEALES Stupul sistematic recunoscut ca fiind cel mai potrivit climei nostre, cel mai ușor de mânuit, apicat ca fundal mobil, cel m­ai solid și care corespunde ulti­­m­elor descoperiri în Apicul­tura este fără contradicere Stupul „IDEAL”. Peste 1300 în funcțiune In țară. Deposit di jite uasicale de apicultură S. E. Mustenescu, Apicultor Bueureseî, Strada Ieóael, 20. WW* üiéme Simon V, ^ fara rivală pentru a proteja, albi și ca M trag rotifera perea obraz» PP^FluI și­ a mâinelor. p || Will și Lăpun­ Sili­ompluchează minuna­tul« ale Cremei Simon. A se refuza­­ imitațiunile. Da VIN­ZARE pretutindeni •I« Pinion, 13 Rue­­ Jrande-Bateliere, Paris. 1181 34 Dr. Staricîn Levy de la facu­ltația din Paris Special: Soaie interae du feuch și facemi Consultațiuni de la 1—3 și de la 6—8 — 95. STRADA CAROL,­ 95 — De asemenea face cunoscut că tratează cu succes boți­ ale secreta, fie cât de vechi, după mcto­dele cele mai noui. De arendat Moșia Cosmica de jos, jud. Pra­hova și moșia Ciolanu Pangal, jud. Vlașca. Pentru informațiuni a se­­ adresa is d. S. Cămărășescu, str. Fântânei No. 34, București. 1515 »I. I. POENARU Cu o practică în spitale «i experiență proprie de 9 ani.—S­trada Romană No. *?.—Consultațiun» pentru orî­ ca boabe de la î—3 p­m.­­ Cei fără mijloace au o reducere de fumi­­(tarit din prețurile obicinuite, adică 2 Î.50­5). Vizita la domiciliul broavilor, 1­1. 50b. con­­stentația; de asemenea «ascäzament insepmat la mai multe farmacii din Capitală. Numeroa­se «edificate de mulțumire din partea celor greu­ bolnavi vi­n­de caii.—Tm ia vie n­­ alboa­­lelor de stomac după metodele cele mai noi. gmass Kagssas­ i B w ww w BasaMgB^wHa^Ksm SOLDAM | Cu lei tltifa­metru 1­­0 Diarecan- I y*v titate de mătăsăriî | |J de roci Și bluze, cu­ f­­­lori și negre, calități I foar­te bune. io­m OM petruli Pil SI * Postavurii & x? gi v englîzeșîi a pentru haine de bărbați și copiii I' și ROCHII de DAME '­I 1 Frații Hasan sau prix fixe 1 I VO, Strada Lipscani, ÎD | De vînzare și de arendat chiar de acump, uios­ul Speriețenii, comuna Sperieni, plasa Copia, județul Dîmbovița, depărtare de o oră și jian. de Târgoviște, b­oră da Gaești, 40 mi­nute de stațiile Mătăsaru și Nucet, in întindere de 800 pogoane, dintre cari 350 pi­cure cer de 16 ani, gata de tă­iat, sat de 140 familii. Are case bune de zid și toate dependințele, părul, mă­gărie și han. Doritorii să se adresase în proprietar, strada Cajorr.firsseu No. 11 la orele 12—f. 140i -----------------------y-,rr....... F3ST7 « 'w&âsuBSBBR Bo alele secrete —­ Vepnüuta Zîurlbătească — se vindecă repede fără durere și im­­piediere, dup." experiență de 28 ași de special­tate In boli lumești (de la 1870). slr. TIII­ si No. 1. STRADA EMIGRA­TII, No. L if­trarea mima­ piiiștr­­ui Vocroat Consultații de la 10—1 dimineața­­ fi de la or—8. spșm I Loc separat de așteptare pentru ii,•­caro 1 Mmmmmm­mm­mmmîm O vedere din portul Constanța — Vezi ilustrația­­ r- Dăm azi ca ilustrație o vedere a portului Constanța din spre mare. Atât din punctul de vedere igie­nic, cât și economic național, impor­tanța orașului Constanța crește din ce in ce mai mult, având țara un loc de viligeatură și recreație igie­nică maritimă, care face pe multă lume să se dispenseze de călătoriile costisitoare din străinătate. . Pe lângă hotelul Carol, care e o zidire inposantă, mereu se zidesc hoteluri, vile și case. Băile de mare de la Constanța sunt foarte folosi­toare, mai cu seamă pentru aceia cari suferă de nervositate, scro­fule, malarie, anemie, etc. Marele edificiu din ilustrația noastră, este hotelul Carol, situat la capul promontorului, in serviciul cetatei, corpului sî tie ar­mi­ta.­Palada mai era însă­­și un om pătimaș, din care­ cauză fu nevoit să c­ontapoleze o m­ultime de datorii. Ca să scape de pulderia de cre­ditori, desenatorul Alexandru Pa­ladi plecă afaRă-seară, la orele 11 și 45 minute, la Chilița. Ajungând­ acolo, nenorocitul în­cepu să se învârtească prin împre­­jurimele gării. In întunericul nop­ții, el întreved­ea negura viitorului său. Numai de­cât fu cuprins de o desnădejde complectă, alimentată­ tot mai mult de singurătatea în care se afla. In cele din urmă Alexandru Pal­lada scoase un revolver și-și trase un glonț în partea stângă a piep­tului. El căzu j­os și răm­ase în nesim­țire. Era dimineață ’1 găsi un sol­dat, și dând a­la­rma, se adună mai multă lume. Rănitul fu pus pe o targă și adus la spitalul Filantro­pia, unde peste vre-o două ceasuri încetă din viață , mu­mitră m SCEL.—Un f­en­o­men o v­acă a d-nei Prislopeanu, din comuna Golești, județul Muscel, a­ născut zilele acestea un vițel cu două capete și patru urechi. Când­­ locuitorii din satul Golești aflară despre nașterea unei asemeni dihănii, alergară cu toții la pătuțul vacei, ca să vadă minunea. Se zice că vițelul monstru va f luat de muzeul din București, spre a fi expus. VALCEA. — Nenorocirea de pe lini­a ferată R.­Vâlcea- Râul Vadului Un lucrător de la căile ferate, a­­nume Stoica Cristea, se urcă într’un vagonet care tocmai atunci se pu­sese în mișcare pe linia ferată din­tre R.­Vâlcea și Râului Vadului. Vezând că vagonetul își caută de drum și că nu e nici o nădejde­ de a se opri, lucrătorul Cristea sări jos.­­Ei căzu cu capul de o piatră și se lovi așa de răa, în­cât remase mort pe foc. Cazul s’a comunicat numai de­cât prefectului de județ și­ mi­nistrului de interne. Lucruri din toată lumea Din lumea milionarilort— După calculul­ aproxim­ativ, în anii din urmă au trecut din America în Europa ca zestre nu mai puțin de­cât 200 milioane dolari. Jumătate din această sumă colo­sală a trecut în Franța... Contesa Cas­telane, născută Gould, de ex., a­ adus­­bărbatului frumușica zestre de 75 milioane de dolari (un dolar în bani de ai noștri face cam 5 fr.) Intere­sant, că pe când americanele se mărită după europeni numai din ambiție (ca să devină contese, prin­­țese, etc.,) și nici când din amor, milionarii americani în care mai multe cazuri ascultă numai șoaptele ini­mei lor la legarea căsătoriei. Ast­fel milionarul Howard Gold a luat de nevastă pe actrița de circ Clemmens, iar John Flangler, în etate de 50 ani, a luat de nevastă pe actrița de 24 ani Mandelik. Nota caracteristică a bogătașilor ameri­cani e că nu prea au copii. Parcurgend de ex. bulevardul 5 din New-York, te pun în uimire cele­ 45—5p pakuș splendide, dar;... rîset, gălăgie de copii nu vei apzi răsunând din acele palate; abia patru familii au copii: familia E. Rossevelt, J. Gould, J. Stern și John Jacob Astor. Intre 45 familii de milionari, abia patru a­u, la­olaltă, 12 haeți. ^'2 - A jkc’uri electoral^; Curtea .ț­e casație va începe la 1 Aprilie cu judecarea apelurilor elec­torale. Înalta Curte a luat apoi acesta o di­spoziți­une foarte bună pentru în­­lezuirea părților interesate și a a­­vocaților din provincie. S’a decis ca toate apelurile unui județ să fie puse în aceeași zi. Find­că unele­ județe au prea puține apeluri, s’au pus chiar apelurile de la mai multe județe în aceeași zi. La 1 Aprilie se vor judeca ape­lurile venite din județele Argeș, Buzău, Brăila, Băcăul, Dorohoiu și Muscel.­­La 2 Aprilie, Botoșani, Covur­­luiu, Romanați. La 3 Aprilie, Constanța, Ialomița, Neamțu, Gitu, Roman, Tulcea. La 5 Aprilie, o parte din Dolj. La 6 Aprile,­­restul din Dolj. La 7 Aprilie, Râmnicul-Sărat și Bâlciu.­­ La 8 Aprilie, o parte din apelu­rile din Ilfov. La 9 Aprilie Dâmb­ovița. La 10 Aprilie Dâmbovița. De la 11 Aprilie până la 26 Apri­lie nu se vor mai judeca apeluri, de­oare­ce e vacanța Paștelor. Restul apelurilor din cele­l’alte județe se judecă după vacanță. liman. UN PROVERB PE ZI Cine are tovarăș, are stăpăn. ( Francez). Ontani in proîlncie {De la corespondenții noștri particulari) — Pe ziua de 26 Martie — Brăila Bursa •comercială,.—Astă­zi pișta cerealelor a fost cu desăvirșire calm­ă din cauză că lipsesc cu totul cereri din afară.. S’a negociat o cantitate de 7000 hec­­­tolitri grid, proveniența din Corabia, baza,7/inc kgr., hectolitrul, cu 7% ,cor­puri streine și nemăsurat s’a vîndut cu • lei. 10,00 hectolitrul. O cantitate de 8000 hectolitri.poruipb proveniența Măgurele basa T‘­,M kr. cu lei 6. pe hectolitru. Apele în continuă creștere astă­­zi co­tând 201­*. Vapoare sosesc mereu și încarcă în portul nostru. «Societate de consum».—Am vorbit într’una din corespondențele mele precedente că în­­ Brăila, din ini­țiativa tinerilor conservatori de la ho­tel Petersburg, e pe cale de a se for­ma o societate pe acțiuni, care să fu­n­­deze o brutărie cooperativă. Astă­zi membrii acestei, viitoare so­cietăți și un mare­­ numă? de cetățeni, au fo­st’convocați într’o întrunire pu­blică, spre a se discuta­­ și vota statu­­­tela, întrunirea s’a ținut în sala Orfeu,­și a luat parte un număr imens de ce­tățeni. Au vorbit d-niî Arh. Popescu, care a prezidat întrunirea, Anghel Theodo­­rescu și Ion Berceanu. S’a discutat numai importanța eco­nomică a fondărei societăței, reueind ca stătutele să fie votate Dumineca vii­toare, când se va anunța o întrunire. Mitică Geor­gescu.—Cititorii zia­rului «Universul» își aduce de­sigur aminte despre Mitică Georgescu, acel vestit spărgător din București care fu­sese bănuit ca autor al spargerei de pe strada Galați d’aci, fapt despre care am vorbit la timep. D. judecător, de instrucție negăsind indicii de culpabilitate contra sa, l’a pus in libertate, ast­fel că dînsul placă imediat în București. Aci însă fu arestat de poliția de si­guranță a Capitalei, dar eliberat în cu­rând. Venind din nou în Brăila și fiind bănuit de poliția noastră, a fost încă o dată­ arestat în sala poliției. Aci Mitică Georgescu, pentru a pu­tea scăpa, se apucă și aruncă lampa care aîdea în perete jos și aprinzân­­du-se rogojind focul amenința să se întindă mai mult. Intervenind însă la timp mai multe persoane din po­liție, focul a putut fi stins și Mitică Georgescu împedicat de-așî îndeplini scopul de a fugi. Astă­zi Mitică Georgescu—ca culme —e din nou în libertate, căci și de astă-dată nu s’a găsit cu nici o vină. Sob­*. întâmplări i>io C.­npliamn Accidentul din str. Uramus Un vînzător de ziare, anume A­­lexandru Spirea, se ducea Sâmbătă seara, 22 curent, pe la orele 10, în­spre locuința lui, din strada Ura­nus. Tot acolo, la No. 15, se cons­­truește o clădire, având gura piv­niței, care nu e încă terminată, în­spre trotuar. Vinză­torul Alexandru Spirea, care nu vede bine, trecând pe acolo, căzu în pivniță, la o a­­dâncime de 4 metri. Nenorocitul fu scos de acolo într’o stare dispe­rată, de niște trecători îm­preuna cu un chiriaș din curte. De atunci sunt mai multe zile și el se află tot greu bolnav. Ar fi de dorit ca cei în drept să oblige pe proprietarul elful­ui ei să îngrădească gura pimniței, spre a nu se mai întimpla asemeni acci­dente, cari ar putea să fie fatale. Un tren militar în flăcări Eri, între orele 8 și 9 dimineața, trenul militar ce venea despre for­tul Domnești spre Cotroceni, adu­când mai multe vagoane cu fân, luă de o dată foc in apropierea de­pozitului de furaj. Fânul din două vagoane cad se aflau la început­, se aprinse de­odată și focul lua cu atât mai mari pro­porții, cu cât trenul fugea cu toată iuțeala. Două din vagoane au ars cu de­săvârșire. Facându-se cercetări, s’a consta­tat că focul a provenit din cauza mașinii, care în loc de a fi ali­mentată cu cărbuni, mașinistul pusese lemne. Culpabilul a fost arestat și dat judecăței. Furtul din calea Dud­ești Zilele trecute un domn Nicolae I. Busuioc, din strada Sfîntul E­­lefterie No. 11, se afla într’o cafe­nea din calea Dudești. Un cunos­cut pungaș, anume Vasile Radu, care cânta în acelaș timp și din vioară, simțind că are bani, se dădu pe lângă cheflrul Busuioc și cu adresa-I încercată îi șterse por­tofelul cu suma de 2.200 lei. Păgubașul, ori­cât ar fi fost de generos, nu putu să rămâe nepăsă­­tor în fața unui asemenea furt și înștiința poliția. Serviciul de siguranță începu cer­cetările și erî reuși să pue mâna pe hol.­­ O parte din banii furați s’au­ gă­sit asupra lui, iar restul ascunși într’un colț de stradă. Tocmai acum Vasile Radu înce­pe să se convingă, în urma argu­mentelor polițienești, că nu ori și cine are dreptul să facă percheziție prin buzunarele oamenilor. Accidentu­l din bulevardul Fache­­ri sează, pe la orele 6 și jumă­tate, un căruțaș Stoica Ion, din strada Moara lui Assan, trecer­d cu căruța pe bulevardul Pache-Proto­­popescu, caii se speriară de tram­vaiul electric și o luară în goana mare. In zadar bietul căruțaș strân­gea frânele din toată puterea, caii nu se mai puteau stăpâni acum și fugeau ca niște turbați. La o întorsătură de stradă căru­­­­țașul Stoica Ion fu trântit la pă­mânt și lovii așa de răa la cap, cu cât a trebuit să fie transportat de urgență la spitalul Colja. Starea lui e foarte gravă. O femee arsă în strada Academiei Croitoreasa Iulia Covaci, din str.­­ Academiei No. 28, voi să se facă mai frumoasă, de pe cât o lăsase natură. Ea aprinse aseară niște spirt într’o mică mașină de masă și puse un aer, spre a-și încreți porul. Din­­ nebăgare de seamă, însă, îi luă foc camizonul și în câte­va minute piep­tul croitoresei arse într’un’mod o­­ribil. Se chemă imediat un doctor, care examinând starea rănitei, spuse că trebue să fie transportată la spita­lul Coîțea. 1 Iulia Covaci plâ­nge acum în tă­cere nenorocirea că nu va putea pentru­ multă vreme facă să-și în­crețe­ască frumosul pS.r. Sinuciderea unui desenator Alegandru Parada ,era un b­un desenator și se află acum­­ în­ urmî. GUMILE JUBI­IAI (TiIBUNALELE ROMANE) O carte Judecătorească comu­na sa falsificată Un proces curios de fals s-a în­fățișat înaintea secției a 3-a a Curții de apel din București. Un locuitor, Marin Ionescu, che­mase în judecată pentru violarea unei con­ven­­iun­ agricole pe un a­­nume V. Nanciu; înfățișarea a a­­vut loc, în baza legii judecătorie­­lor de ocoale și comunale, la primă­ria comunei Băr­bule­ști, din județul Ialomița. Se zice că s’a dat o sentință sau mai bine zis o carte de judecată prin care V. Nanciu era apărat "de orice pretenție, când colo, după cât­va timp, acest Nanciu se po­menește ca executat în baza ace­leași hotărîri, de astă dată con­­damnatoare, de­și dânsul o știa a­­chitătoare, închipuiți-ve furia lui Nanciu. Nu­mai de cât alergă la parchetul din Călărași, și făcu o plângere de fals în contra primarului Ion Enescu, care luase parte la proces ca jude­cător. In urma instrucției ce s'a făcut, primarul Enescu a fost trimis îna­intea tribunalului, pentru învinuire de fals. Tribunalul condamnă pe Enescu la un an de zile închisoare și la despăgubiri. Afacerea a venit cu apel înaintea secției a 3-a a Curții de apel din București. Inculpatul era asistat de d, avo­cat Poenaru-Bordea. D. apărător ridică mai întâiu un incident, zicând că primarul fiind dat în judecată, nu în calitate de agent administrator, ci ca judecător, el nu poate fi justițiabil de­cât direct de Curtea de apel și nu și de tri­bunal. In fond d. Poenaru-Bordea arată din depoșițiile martorilor că sunt unele în favoarea inculpatului și al­tele contra. In caz de îndouială,, in­culpatul ar fi trebuit să fie achitat, Curtea, după a lungii deliberare, fără a aș presumțu asupra fondului, 3.dm­ite incidentul, anulează sentin­ța tribunalului, gi. dispune restitui­rea dosarului pr­ocurarului­ general spre cele ‘ ■ Craiova Accident.— Azi, pe la orele 1i a. m., d. colonel Gigurtu era să fie vic­tima unui accident nenorocit. Pe când traversa intrarea stradei Liceului, din dreptul Băncii Naționale, ca prin­ mi­nune a scăpat de a fi călcat de­ căruța și caii, fără vizitiu, a d-lui inginer Di*­moviceanu, cari veneau, din spre li­brăria Sami­tca, cu iuțeala fulgerului, caii fiind speriați. Căruța, încărcată cu flori, s’a oprit, împiedicată de bordura trotuarului, tocmai în momentul când calul din stânga sărise cu picioarele dinainte, peste grilajul demontat, în curtea Băncii Naționale. Afară de un șleau rupt de la calul din dreapta, nu s-a întâmplat nici o pagubă, atât cailor cât și căruței cu povara ei. Mutare.­Șeful orchestrei, stagiu­­nei teatrale trecute, d. Mellusiu, este angajat la batalionul de vânători de aici, cu începere de la 1 Aprilie a­­c­­ea capelmaistru al muzicei acelui ba­zili­», Coresp. inși » Un accident nengrpcit. — In strada Ghica-Vodă s’a întâmplat astfTzi un accident, care ă impresionat foarte mult pe toți acei cari erau da față. Trăsurica’A-lui căpitan Paladi, trasă de un cal, și care era mânată de ser­vitoarea Catinca Grigoriu, a dat peste­ 0 fața in vârstă de 12 ani, a evreului Aizig gin­ofu­l, strivindu-i c­omplict coastei^. Nefericita fată a fost transportată în graba la spitalul evreesc, und­e i s-au dat îngrijirile necesară, iar servitoarea a fost lăsată liberă, pentru că s’a dove­dit, că ea nu­ poate fi răspunzătoare de­’ accidental­ întâmplat. Jugănai'i ruși arest­a­țî, — De cât­va timp ...mulțime­ de ruși,—­mutre cari dij cari­nți! suspecte,—se observă prin Iași și la împrejurimile Iașului. Autoritățile­ noastre au început să­­ cerceteze și aseară poliția a izbutit să aresteze pe1 patru­ dîn: acești musafiri nepoftiți și cari se numesc: Mihail Grerin, Jacob Romanov, Alexa Tocarov și Teodor Sidirof. Au stat arestați toată noaptea la a­­restul comisiei a III-a, iar astă­zi au fost somați ț­ș a părăsi țara imediat,­­căci în caz contrar vor fi expulzați ’ *. Toți astă­zi, jandarmeria rurală din Unghenii Români a trimes sub escortă la Iași­ pe două­ indivizi de naționalitate rusă și cari au fost prinși în momen­tul când treceai­ apele Prutului. Se pare că aceștia sunt soldați dezertori și că au venit în România să scape de pe­­deapsa grea pe care trebuia s-o pri­mească în țara lor. Numiții au fost înaintați­ parchet­ului, iar un d. procuror a Începu­t instruirea afacerei. Sigur că numiții fugari vor fi expul­zați. Hicreanu , Galați Mișcarea comercială.—Iacă o­­perațiunile ce s’au făcut ori târziu și astă­zi la bursa noastră : Frații Gagliato de la Dinerman : gr.a= 10.000 hect. 76 jum, gr. lei 10.90 șlep. Teitler, de la Athanasulis : secară­­ 2.000 hect. 70.50 gr. lei 8.50 șlep. Teitler, de la Dinerman : secară 5.500 hect. 70 gr. lei 8.35 șlep. Teitler, de la Athanasulis : secară 1.600 hect. 70.50 gr. lei 8.40 șlep. Teitler, de la Fir. Thenen: secară 2.800 hect. 71.50 gr. lei 8,50 șlep. Serbare. — V-am telegrafiat ieri­­­oapte­ despre reprezintația data de e­­•ta societăței noastre în sala teatrului Papadopol», în folosul societăței itali­­ne de ajutor mutual. A face aici o are de o seamă ambilunțită, ar fi pentru sine o impietate­, căci mărturisesc că rî­ce aș zice, fie 'ori­cât de elogios,­de n­eatanțil cari aui luat parte la această reducțiune artistică, ar fi cu amit mai de jos de realitate. De alt­fel, frenezi­­i­le aplauze ale publicului asistent, re­ I aemărite continue entusiasmul ajuns­e la paroxism, sunt fapte și dovezi cu mult mai elocvente de­cât ori­ ce elogii m­așî sili eu să aduc acestor amatori, a căror artă ar putea invidia chiar mulți artiști de carieră. Nevoind prin urmare să le micșorez meritele, prin fraze ba­nale și sarbede a unor clișeuri obici­nuite, mă mărginesc a nota aci, în trea­căt, părțile din program cari au fost mai mult subliniate de tunetele de a­­plauz­e ale publiculuiinsistent, care­ nu și-a putut stăpâni entusiasmul. Mai întăiu, ca respect pentru M. S. Regele Umberto I, s’a executat de or­chestră imnul regal italian. Appî cortina ridicându-se, apare un ■‘tablou feeric, reprezentând «Gloria Ita­liei», creat pentru această ocazie de cunoscutul pictor din Brăila, d. Verona. Sus de tot într’o poză majestoasă, era d-șoara Tesi, fiica consulului ge­neral al Italiei, reprezintând «Italia». d-șoara Velasty «industria», d-șoara Corradino«pictura», d-șoara Sulzer «mu­zica», d-na Tăslouanu, soția d-lui mem­bru de la Curtea apelativă, «sculptura» în mod cum și-a închipuit-o Phidias, d-na Sigismund Mendel «istoria», d-ra Cavadia «știința», iar din sexul urît d-șii Carlo Orso și Mariotti, cel intârn reprezintă pe un războinic roman, iar cel de al douilea pe conductierul mo­dern­ «Garibaldi», cu legendara lui că­mașă roșie. Acest tablou­ a făcut furori, și aplau­­zele frenetice pe cari publicul le-a dis­tribuit cu profusiune și în mod spon­taneu este cea mai vie dovadă. După aceasta, un tînăr licean d. G Popescu, a declamat cu mult talent și vervă:" «Odă la Italia» de d. Grigoriu, iar un altul, al cărui nume­­ nuî scapă, «Ginta Latină» a lui V. Alecsandri. Al noulea concert, pentru piano și mandolină de Seriot, a fost executat, cu multă măestrie, de d-na Sigismund Mendel și d. Castaldi, după care a ur­mat corul din Sonambula lui Bellini, însoțit la piano de d-na Sigismund Mendel și cântat de d-nele Trotter, Chimpictis, soția consulului general al Greciei, Deșliu, Lefaki, Brettner, As­lan, Marcu Mendel, C&imescu, de Vico și căpitan Dimitriade, d-rele Sultzer, Triandafilides, Corradino și Tesi. La interm­edia comic, d. Serangeli, la aprmsele întregei săli, a jucat cher­­tul comic de Mazzone «Cugi Cugi» pro­­ducând în public un rîs omeric, prin spcp­­siü natural, făcfind pe servitorul gângav. D-na Lefaky a cântat un solo Le­genda valacca, In soțiti-la pi,«no de. d-r* Corrsdino, iar cu mandolina de d. fiafeddâj D. G. Cavadia, consul al Spaniei la Drăiîar a cântat cu cunoscutul talent și voce admirabilă și bine maniați frag­mente din opera «Sallo în maschera» de Verdi. După­ apostas, a urmat a doua par­te din­ concert, executată cu aceiași ver­vă și cunoștiință­ aprofundate, ca și cea diuíeiü. ’ •’­­ • " Am­ zis toftrîp prțced­entă corespon­­­dență că ^acest­ concert va fi un eveni­­ment­ artisti­c pentru Galați; am plăce­­­rea.a.cpftși...că nu. m’am înșelați Coresp. CJn alt amior insempl»...este acela al s­oc­i­e. t ftței—'whyrer i așj b­r- -ife-teen­ tete.­­Această societate a­ trimis suma de lei 50. Popescu, I. M­icolescu, T. Dumitriu și C. Alimin­ecul-m­em­bri nr.nonsiliul ju­dețean, care a și dăru­it fie­care câte 10 leî. R.-Sănil tin accident Măturat.­ Pe când trenul No. 172, care venea despre Foc­­­șanî, era aproape să intre în raionul gărei, m­așinistul N. Mareș, observă că pe linie era culcată o femee. Imediat s’a dat semnale și mașina a fost­­ d­prită din ordin­ul șefului de tren. Apoi,­femeea,­ pare la’zgomotul făcut de­­ tren , sș sculase, a fost ridicată și pusă în v­agon. . . Dusă în stație, s’a dat la primiea d-lui N. Arburescu, comisarul­ gărdî, care luându-i interogatoriul, aceasta a declarat că se numește Ruxanda Gh. Andreescu zis Cismar, văduvă cu 3 co­pii, du­j, comuna Șgârciți și că voia să se sinucidă din c­auzei m­izerie. După facerea cuvenitelor formalități, a fost lăsată la domiciliul­ său." O vacă tribmtit. •— Servitorul Ni­­colae Mureșeanu, d­e la șmiamil d-lui Ghiță Lupescu, din comuna Boldu, voind 1­mulge o vadă, a fost împuns­ și trântit jos de aceasta. Ceî-lalți argați observând că vaca je turbată, au sărit cu furci, ciomege și fug­i de fier, pentru a omorî. După o goană de o jumătate, oră după densa, a fetei ucisă prin spro­­nirea craniului. Carnea animalului a fost îngropată a o adâncime de două metri, iar cree­­­ii au fost trimeși spre analiză la in­­stitutul de bacteorologie din București. ma'txta' Slatina fctmi «joiom­.­ După cum am a­ai apus, ofrandele da venirea. Ui aju­­orul incend­iaților­ de­ la Burcunești n’au­tografi Jóul seara artiștii Națî-anal in Craiova au dat o­­ reprezintaț’iune a beneficiu­ nenorociților loviți de ac­est flagel, sub­ diet­insul patron­agist ai i tiâutu­lul nostru prefect'd. Dr. Stănș • 33c.il! Reușita afot'splendidii. De multă teme­­n'au- mai fi cuprins sălile Castaur si atâta lum­e ■LIV IMPORTANT « Universul Literaro care a apărut astă­zi, Duminecă, cuprinde, pe lângă o materie bogată și intere­santă, următoarele 3 frumoase ilus­t­ra­ții, dintre cari 2 cul­orate, adică 1. Inmormîntarea definitivă a prin­­țului și prințesei de Bismarck, la Friedrichsruhe. 2. Președintele Republicei fran­ceze, d. Loubet, primind corpul di­plomatic în palatul Eliseu. 3. Mireasa de Ramazan a Sulta­nului. «Universul Literar» se vinde cu 1­0 bani în toată țara. Știri din străinătate — Prin poșta — Presa germană spune că este­­ un membru al cabinetului Du­­puy, care ar fi comunicat ziarului «Figaro» dosarul anchetei Curții de casație asupra afacerei Dreyfus și aceasta spre a paraliza pe primul ministru Dupuy, care a devenit din ce în ce mai antirevizionist și care avea intenția de a da spre publi­care ziarului «Petit Journal» do­sarul de mai sus, trunchiat. * if * Ziarului «Koelnische Zeitung» i se scrie din Paris : Consiliul de miniștri s’a ocupat cu măsurile ce sunt de luat în contra unor mem­bri ai statului major, în urma publicațiunilor ziarului «Figaro». Există posibilitatea ca Curtea de casație să facă o nouă cercetare și să asculte pe căpitanul Freysleb­er, precum și pe alți membri ai consi­liului de războiu de la 1894. Prin urmare afacerea Dreyfus se com­plică iarăși.* * * La conferința pentru dezarmare de la Plaga vor lua parte 19 State europene, apoi Statele­ Unite, rega­tul Siam, Persia, China și Japonia. * * O depeșă din Constantinopol a­­nunță­ că în 25 Martie a trecut prin Bosfor vaporul rusesc «Tambov», având pe bord 1000 de soldați, emigranți, provisiunî și munițiunî, cu destinație pentru Port-Arthur și Vladivostok. Episcopul sârbesc din Verșeț (Ungaria) Smetanovici a adresat o scrisoare patriar­hului Brancovicî, în care spune că nu se va prezintă în fața Sinodului, de­oare­ce prin trădarea secretului profesional s’a aflat acuzarea sa în contra patriar­­h­ului. * » Din Berlin se desminte știrea cu privire la întrevederea celor trai­împărați la Skiernevice. * •­ La 4 Aprilie, at. V* se va înau­­gura cu mare pompă biserica am­basadei rusești de la Viena. Cere­­monia bisericească va fi oficiată de arh­iepiscopul Varșoviei, părintele Ieronim­.* « » Din Amsterdam se anunță că un mare prânz de gală se va da la pia­­latul regal în ziua de 31 Martie, în timpul căruia logodna reginei Wil­­helmina a Olandei cu prințul Wil­helm de Wied se va anunța în chip oficial.A " * * Corespondentul ziarului «Morning Post» la St. Petersburg crede a ști că negocierile între Anglia și Rusia cu privire la China se ba­­­zează pe principiul de a se stabili sferele de influență ale intereselor reciproce.* * * Prin cercurile politice din Buda­pesta se dă ca sigură știrea că sec­ția de naționali­tăți înființată de ba­ronul Banffy, pe lângă președinția consiliului de miniștri, va fi des­ființată. Prin această măsură crede noul prim-ministru Colman Szell, că va putea inaugura o eră împăcătoare și că Românii vor părăsi politica lor de pasivitate, luând parte activă la afacerile publice. Mai mulți deputați kosuthiști, vor interpela guvernul asupra desfiin­­țărei acestei secțiuni, al cărei­ șef este faimosul Jes­enszky. Lanctur. * Deputatul ceh Dovrzak, a ți­nut în­­ dieta Boemiei un discurs contra triplei alianțe, care puse­ Austria într’o atârașie» economiei de Germania." Deputatul s­unt în dieta contra triplei Austria într’o de Germania." * » O CU­GETARE PE % I . Mmm nu­­ îmbogățește, pe țăran, ci Ü .cQ copșază.­informafiu­l DUMINECĂ. ^ In Universul de mâine, pom publica un articol foarte interesant, Intitulat Din istoria igienei publice și datorit penei eruditului profesor universitar și colaborator al nostru. I. V- A. Urechii, * Coșarul lobap Deja, presupu­sul autor al crimei din strada Krou­­uî, pare, după cum­­ se știe a în­­cer­cat să se omoare sim­po de b a­ treilea etaj al palatului­­ de jua­­n­ts, se află mult mai bine. * Banchetul pe care croaiierul liigei hotărise săi dea în onoarea M­ui Delavranceri, nu va mai avea l­oc, în urm­a stabilințe­lor dluî fie­| m­­ailega­nt a unei jsonșeii adre­­s­ate președintelui Ligei, îi w­­pune că eu e acum tiMmantul | teatru banchote. ■ lai« nu­l Vilal­i datorit universita­r V. A. ♦ Coșar­u! autor­uî, care, ei v-ar să­l treilea ♦ AlaJUl-s’aM. consiliul comunal al Capitalei s’a Idlim­it sub­­ f*reșe­­dinția d-llji C. F."Bobescu. Consi­liul s­’a ocupat cu știrea 4­>eugetu­­luî. Intre chestiunile budgetare, con­­siliu­l a decis suprimarea taxei de ■"intrare pe cărămidă. Asemenea a mai desființat taxa asupra "mahări­­tulu“ asupra hiaturilor spirtoase. Singura taxă care e "înființată a "fost asupra mașiinilor murale.. ♦ A. S. R. Principesa Maria va sosi azi, la orele 11.40 dim. din sir­ cure­late, împreună cu copiii săi, micul principe Carol și mica prin­cipesă Elisabeta. Primirea va avea loc în marele salon de recepțiune al gărei de Nord, unde MM. II. Regele și Regina, cum și A. S. R. Princi­pele Ferdinand, cu întreaga Curte,­ vor sosi la orele 11 și jumătate,­­i ♦ Ziarului «Neue freie Presse»­ care, ne-a sosit er, i se scrie din Budapesta că autorul broșurei ano­nime intitulată «Baronul Banffy și Politica sa de naționalități», este ves­titul Benedict Iancso, profesor de școală secundară care fusese atașat la președinția consiliului. El a fost acum revocat din această funcțiune, de către ministrul-președinte Szell. ♦ Ministerul afacerilor străine a fost­ informat de legațiunea noastră din Paris, în urma unnei comunicări făcută de guvernul Republicei, că epidemia de ciumă, ce fusese con­statată la Tamatava (Madagascar), a dispărut cu desăvîrșire, și că mă­surile de carantină ce fuseseră luate contra proveniențelor din acel port, în colonie, au fost suprimate. j Cu începere de la 2 Martie st. n.­ s’au liberat patente libere de sănă­tate bastimentelor ce părăsesc Ta­­ma­ti­va. 1 ♦ Legațiunea imperială și regali a Austro-Ungariei din București,­ face cunoscut că amnistia acordată de Majestatea Sa împăratul Rege Francisc Iosif I în ziua de 2 De­cembre 1898 tuturor persoanelor cari nu s’au prezintat până acum la recrutare pentru armata imperi­ală și regală comună ca și pentru armata­­ teritorială, precum și tutu­ror dezertorilor in urma unei deci­­siuni Înalte din 1I Ianuarie 19Q9, si va aplica și pentru persoanele a­­parținând trupelor din Bosnia și Herțegovina, precum și pentru de­zertorii din aceste trupe.­­ ♦ S’a primit demisiunea d-lui N. Gabrielescu, inginer la căile ferate. ♦ S’a acordat de M. S. Regele d-lui Nicolae Butculescu, proprietar din București, înalta autorizație de a purta însemnele Ordinului «Me­ritul Civil» în gradul de Comandor (Bulgaria). ♦ S’a aprobat budgetul ordinar­­ și al drumurilor din orașul Călă­rași pe exercițiu­ 1S.99—1900, cu­­prinzând la venituri și cheltueli suma de 415.929 lei. ♦ Consiliul general al județului Ilfov terminându-și lucrările, și-a închis sesiunea extra­ordinari. ♦ " Au fost aum­iți: D. N. Cojocaru, director al poli­ției din Medgidia; d. N. Apo­sto­­lescu, casier cl. I la căile ferate; d._ Econom­m Ion, impiegat el­ î le căile ferate și d. G. Munteanu, jeî de, biuron la căile ferate. ♦ Aflăm cu plăcere că d. dr. Gr. Ștefănescu, profesor de geologi­e te Universitatea din București, a fost decorat de M. S. Impöratul Ru­siei, pentru meritele sale în studiile geologice, cu ordinul St. Stanislas, clasa a 2-a. 1­­ ♦ In urma intervanirea ministe­rului de domenii, ministerul anrtrac­­țiunei publice­ a adresat o circulari tuturor învățătorilor spre a face propagandă spre a se lăți cât mai­­mult cultura lucerne­ și ”a trifoiu­lui la sate. ♦ M. S Rirele a o«» » semnat leg învățămîntului profesional. Legea va fi promulgată, probabil, prin «Monitorul Oficial» cu­­ data d­a Marți. ♦ La 29 Martie curent se va d* în exploatare postul telefonic înfiin­țat în comuna Tătulești, din județul Olt. Acest post, pe lângă serviciul de convorbiri telefonice, va face și ser­viciul de expediere a telegramelor particulare. 1 ♦ Conform art. 31 din reguk­­mentul de aplicațiune al legei­­ pen­tru înființarea caselor de pensiuni ale funcționatarilor județeni Și comu­­nale, cel în drept a primi pensiu­nile și ajutoarele Viagere de la ju­dețe și comune vor trebui să pre­zinte în Aprilie, următoarele acte: a) Certificatul că sunt în viați , b) Pen­tru minori, actele­­ de naș­tere , c) Peqru fiicele­ hu­­ daților pen­sionari, certificate prin care si sa constate ce nu s'a fi măritat și cu­ sunt în viață; d) Pentru soțiile decedaților pen­sionari, certificate prin cari să a<î constate că nu s'au recăsătorit și eu sunt în viață ; e) Pentru procurator­, pe lângă actele arătate mai sus, se vor pre­zintă procuri autentificata In regulă; • D. general Berendeiu a supus M. S. Regelui ieri dimineață ina­­­intările­ ce se vor face in armată pe ziua de 8­­ Aprilie. • Sfințirea bîsericei din spitalului militar va­­ a­vsa Duminecă. P. S Mitropolitul primat va ce­lebra serviciul divin. • In ziua­­ de 11 Martie ami­ni, fie putându-se efectua alegerea pan­­tru un membru în comitetul sei București, patrntari. de © iaâV­I-a și a 2-a apoi convoca­t din nou pentru ziu­a de­­ 4 Aprilie pentru a proceda, împreună cu patrutariîâca județ, la această alegere. Operațiun­ile ele­c­torale h­or&cepa­te Orele 9 dimineața In localul Qi­­polului eoronnai ♦ D căpitan In domule C. V., este pagii­fică odată a ne ac­hita eiișia c-a un datocșast âc aproape o­oul ani de­ zila, pentru un p­teac pe care i­dem vîndut. -1 curtea azi

Next