Universul, octombrie 1899 (Anul 17, nr. 269-299)
1899-10-14 / nr. 282
când amară că fuga pijikMite primarul se mărită și adi’dau casierul pomudal. Primarul își ftâca manile de bucurie, deoarece scăpase de două belele. Mai rămase acasă, fiica lui cea mai mare. Aceasta era un tip de femee veninoasă și rea de gură. Ea era pătrunsă de o ură teribilă contra bărbaților și declara că se va răsbuna, luând în căsătorie pe unul dintre ei. Ea nu se îndoia de loc că îi va veni timpul și ei. Tatăl ei depărta și pe al douilea casier și astfel locul deveni iarăși vacant. Fu ales un tîner blond, sficios, amabil și cu purtări bune, așa încât chiar primarul începu să-l compătimească. Câteva zile după alegere îl învită la masă. Acolo se afla primul casier cu cea mai tîneră dintre surori, apoi al douilea casier cu cea mijlocie, și fata cea mai mare. Pe la sfârșitul mesei membrii familiei începură a se certa țigănește spre cea mai mare groază a bietului casier, care nu știa ce să facă de frică când vezu cum cele trei surori scorpii chinuiau pe antecesorii săi. După masă, cei doui gineri se depărtară cu «drăgălașele» lor soții. Rămase numai primarul cu noul casier, căruia îi istorisi cazul cu cei doui casieri de mai înainte, și-î descrise în cele mai vii colori nenorocirea lor caznică. După aceea îi atrase atențiunea asupra fiicei sale mai mari și mai urîte. Mai mult nu zise. Noul casier se depărta ca gonit de toate furiile iadului și câteva ceasuri nu putu să-și potolească inima, care batea de frică și de groază. Primarul ’l privi vesel și mulțumit de la fereastră. El era pe deplin convins că acest amabil casier va prefera mai bine să moară de foame decât să pună mâna pe banii comunei. Astfel primarul putea dormi fără grijă, fără ca să-l mai păzească, deoarece pe întreaga suprafață a pământului nu există un om care să vegheze cu mai multă credință banii comunei, ca noul casier, care știe că cea mai bătrână dintre surori, încă nu e măritată. Cornel. K&^drn văniile ce face vinul turburet «VESELIA» care va apare la 16 Octombrie, va coprinde, pe lângă o materie bogată, hazlie și variată, o prea frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezintă adal&zdrătrăniile ce l’are vinul turburel» adică niște scene foarte hazlii, petrecute la o mustărie din Capitală. «VESELIA» se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. Telegrame Particulare ale ziarului UNIVERSUL Din ediția de eri pentru Capitală Viena, 11 Octombre. Căsătoria arhiducesei Stefania. Demonstrații antisemite Vaticanul a cerut ca contele Lonyay să treacă la religia catolică. Nunțiul Taliani a vizitat de mai multe ori pe arhiducesa Stefania in acest scop. Arhiducesa Stefánia a iscălit deja actul prin care renunță la titlul și toate drepturile ei de arhiducesă. ===== Continuă demonstrațiile cehilor în mai multe puncte ale Boemiei. Azi în Pilsen demonstranții au urlat și fluerat în fața Simagogei. La finya aquileler puse pe cutiile poștale au fost șterse cu catran. Miații din răniții de la Ilorieschau au fost duși la spital în stare foarte gravă. Ilobieschau e ocupat de trupell rar î evrei au fugit din oraș. Berthold, Paris, 11 Octombrie. Regele Greciei în Franța.Procesul complotului monarhist Regele George al Greciei a sosit. El a schimbat vizetele cu președintele louber. === Se crede că Camera de acuzare a Senatului se va interna Sâmbătă și că procesul complotului monarhist ar începe la 8 Noembre stil nou. G. Bandi, Viena, 11 Octombre. Execuție. — Dramă tragică. — Divorțul lui Bismarck. —Nenorocire la curse Călăul din Praga a spânzurat azi de dimineață la Joseplisladt pe soldatul de Infanterie Mlejnek care a asasinat pe un coleg al său. Din Dresda se telegrafiază că birtașul Winter a ucis azi noapte pe nevasta și cei două fii al săi și apoi s’a strangulat. Cauza acestei drame sunt niște neînțelegeri familiare. g-'-i n ti telegramă sosită din Londra anunța că ziarele de acolo dau ca apropiat divorțul prințului Herbert Bismarck. ggjMB Din Hamburg se depeșează că la cursele de velocipede de la Velodromul de acolo, biciclistul Mueller căzând jos șluj* *4roț»it cm]ul, remâ' nemi mort pe loc. Berthold, Paris, 11 Octombrie. Prins ca ostatec Se confirmă știrea că sultanul Rabah a făcut prizonier pe șeful misiunei franceze Behagle și că îl ține ca ostatec. G. Bandi. (Originalele acestor depeșe se află expuse la poarta stabilimetului nostru). LI HI SFATI’ E ZI Conservarea lămâielor. — Lămâiele se strică îndată ce dai de umezeală. Ca să le aperi de aceasta, trebue sa usuci nisip mărunt la foc. După ce s’a ropit, se pune un strat de nisip pe fundul unei lăzi curate și uscate , apoi se așează un rond de lămâi, fiecare înfășurate în hârtie, așezate cu coada în jos, fără ca una să se atingă de alta. Peste lămâile așa așezate se toarnă un alt strat de nisip, gros de 4—5 centimetri, și așa mai departe până se umple lada. IMTAMPLARX Ulii CaiHalâi Furtul de la gara de Nord Săptămâna trecută s’a comis în gara de Nord un furt în următoarele împrejurări: Peste zi sosise din Bacau un tren de marfă. Intr’unul din vagoane erau 27 de coșuri mari cu struguri pe adresa comerciantului Anghel Folescu ; în alt vagon, din acelaș tren, erau vre-o 10 coșuri, tot de struguri, ai d-lui Mihalache Savu, comerciant din str. Bibescu-Vodă. In seara sosirea, d. Mihalache Savu trimise băeții sei pentru a ridica strugurii. Profitând însă de faptul că se înserase și de neglijența unui impiegat de la marea viteză, băeții lui Mihalache Savu, după ce încărcară strugurii stăpânului lor, se apucară să descarce și vagonul de alaturi al d-lui Anghel Fotescu. Odată vagonul descărcat, ei transportară toate coșurile la prăvălie,unde d. Mihalache Savu, pentru a nu pierde timp, se și apucă să-l vîndă pe un preț convenabil unui negustor din piața Amzii. A doua zi, domnul Anghel Fotescu se prezintă la gară pentru a-și lua în primire vagonul cu struguri. Acest vagon însă nu mai era în gară. Odată descărcat, el fu atașat de amploiații de mișcare unui alt tren de marfă, astfel că d. Fotescu nu mai găsi nici strugurii și nici măgar vagonul în care fuseseră expediați. Deschizându-se imediat o anchetă, controlorul G. Gorovei a reuși să stabilească responsabilitățile. D. comisar Ștefănescu de la secția VI, făcu o descindere la Mihalache Savu. Acesta, după mai multe tăgăduiri, mărturisi faptele aruncând însă responsabilitatea pe băiatul Savu Soare, care a descărcat vagonul. S’a dresat procesele-verbale cuvenite, pentru urmărirea celor vinovați. O victimă a escrocherie! O femee Velica Nacu, de fel din Turtucaia, venise de câteva zile în București, spre a-șî căuta un fiu al ei, care dispăruse și de a cărui urmă nu putea sădea. Biata femee, în dorul ei de mumă, întreba pe toată lumea, cerceta în toate părțile, dar fără nici un rezultat. Iată că în calea ei însă e și un individ, care-î spuse că cunoaște bine pe tînărul Nacu și că se află acum arestat la Giurgiu. Din una în alta, individul, al cărui nume a rămas necunoscut până acuma, căzu la învoială cu sărmana mumă și’î luă 115 lei, spre a plăti un avocat care să-l scape pe fiul ei de la închisoare, îndată însă ce individul se văzu cu banii în mână, se făcu nevăzut. Acuma biata femee continuă a căuta pe fiul ei și pe pungașul care a escrocat-o. O păcăleală tragica La un anume Giolac, din strada Uranus, a muncit de mai multă vreme un biet oltean Enescu Constantin. Eri, olteanul voi să se reîntoarcă în satul său și-și ceru leafa de la d. Ciolac, o sumă care se ridica la 200 lei. — Foarte bine, îi zise Ciolac, și dându-i un afiș din acelea care seamănă pe o parte cu un bilet de 1000 lei, îl trimese să-l schimbe. — Bagă de seamă, îi recomandă Ciolac, ăsta e un bilet de o mie de lei, du-te de-l schimbă, ia tu 200 de lei, leafa ce ți se cuvine și adu-mi restul de 800 de lei. Olteanul luă afișul și alergă fuga să-l schimbe. El se duse numai decât la un bancher și ceru să-i schimbe biletul de 1000. Bancherul se uită la oltean și oprindu-și rîsul, îl trimise la Banca Națională. Olteanul o luă repede la picior și peste puțin ajunse la Banca Națională. Intră înăuntru și întâlnind pe comisarul de acolo, d. Dimitriu, îl întrebă: — D-le, unde pot să schimb hârtia asta ? Comisarul luă hârtia în mână și vezând că e un simplu afiș, o rupse în bucăți. Atunci, cu o desperare de nedescris, olteanul se repezi asupra comisarului, s 1 apucă de gât și strigă din toate puterile : — D-le ! ce faci, d-le ! nu rupe mia de lei ! Și ochii bietului oltean scânteiară de spaimă. Dar lucrurile nu se isprăviră aci. Olteanul nu părăsi pe comisar, până ce nu veniră amândoi la poliție. Acolo i se explică din nou bietului Enescu Constantin, că n’a fost decât o glumă din partea stăpânului său și fu trimis înapoi să-și ceară leafa. Din Țară VLASCA. — Sinuciderea din Giurgiu Eri dinineață s’a găsit înecat în canalul Sf. Gheorghe din Giurgiu un individ, a cărui identitate nu s’a putut constata până acuma. Nenorocitul acela, spre a fi sigur de moarte, și-a legat o piatră de gât. El era bine îmbrăcat, ceea ce dovedește că nu mizeria l-a împins la acel act de disperare. Se crede că nenorocitul trebue să fie un strein. Corespondentul nostru din localitate a fost avizat să cerceteze cazul și să fie pe cititori în curent cu tot ce va afla. UN PROVEDE PE ZI Cine vrea oum trebue să sufere și curcudăitul găinelor. De ce Transvaalul a întârziat ostilitățile Un corespondent din Colonia Cap spune că acum câteva zile un boer se plângea față de președintele Krueger că Transvaalul nu deschisese repede ostilitățile și percută astfel ocazia de a se bucura de inferioritatea în care se aflau englezii în acel moment. Președintele l-ar fi întrebat: — Ești gata ? — Desigur , am pușcă, cai și previziuni pentru opt zile, după cum se cere. — Ai mâncare pentru trei luni ? — Da, eu cred că aș putea s’o duc cu ceea ce am timp de trei luni. — Ai mâncare pentru șase luni ? — Nu cred, pentru un asemenea period ! — Dar pentru 12 luni? — Asta e cu neputință. — De ce vorbești de război, atunci ? Nu știi că englezii au pregătit deja previziuni pentru 6 luni, fără să ceară pentru aceasta cheltueli speciale de la Parlament ? Daca anecdota aceasta e adevărată, atunci Krueger nu e așa de neștiutor despre puterea inamicilor săi, după cum presa engleză ar voi să-l arate. La Teatrul Bulevard Pentru aceia cari muncesc toată ziua cu corpul sau cu spiritul,— tristă-i lumea de azi ! — teatrul nostru de la Bulevard, când vine seara, are strașnice atracțiuni și veselii neîndouioase. Petreceri ușoare, cari nu încordează mintea și te mai odihnesc de necazurile zilei, sunt prilejul unei lăuntrice mulțumiri și pare că te fac să simți fericirea de a trăi ! Intr’o sală măreață, scăldată în valuri de lumină, dinaintea unui public elegant, d. Haimovici, directorul artistic al acestei întreprinderi, face să’ți apară înaintea ochilor, în splendide îmbrăcăminte, niște d-șoare foarte sugestive, cari te farmecă prin cântecul lor; astfel d-șoara Muguel, care zice cam în geniul celebrei Yvette Guilben, d-șoara Mars și d-ra Carlsen, excelentele surori Mandes. Apoi frumosul terzet vocaloinstrumental Decarusso, gimnasticii de prima forță Marinos și Terras, velocipediștii Noisset, cari execută cu mașinele lor mișcările cele mai îndrăznețe ; în fine, minunatul tragaciu care, cu ochii legați și pe d andaralele, trimite cu siguranță gloanțe prin cele mai mici obiecte. Am petrecut aseară la teatrul Bulevard plăcute momente cu simțul de mândrie națională, că streinii cari ne vizitează pot găsi și la noi un local de petrecere foarte elegant, care nu se deosibește mult de Folies-Bergère din Paris, sau Ronacher din Viena. M. C. A apărut anunm A «UNIVERSULUI» care conține frumosul roman rus VANINKA scris de renumitul scriitor francez Biblioteca Economică a «Universului» se vinde cu 35 bani exemplarul. Cu 40 bani se expediază franco în toată țara. Lucruri din toata lumea Introducerea paratrăsnetului în Europa. Cel dintâin paratrăsnet a fost în Europa cel așezat în 1760 la turnul farului de la Eddigstone află tot pe o stâncă în mare, nu departe de Plymouth. Turnul cel vechi arsese aprins de fulger. Abatele Nollet, deși profesor de fisică, era contra născocirei «librarului» Franklin. Nolet era de părere, că trebue să lăsăm să plouă. Acest învățat se împotrivi întrebuințărea paratrăsnetelor la clădirile publice. In anul 1753 profesorul Rihman făcea experiențe cu electricitate atmosferică la Petersburg. Avea pe casă o sîrmă de metal, care se cobora până în cameră, unde pătrundea într’o butelia de Leyda. Iar’o furtună pătrunse trăsnetul pe acea sîrmă și omorî pe Ridman. Această nenorocire o aduceau ca speriatoare toți dușmanii lu Franklin. In Anglia mai așeză paratrăsnet doctorul Watson în 1762, la casa sa din Payneshill Câțiva ani mai târziu se puse un paratrăsnet la biserica Sf. Paul din Londra. Dar chiar în 1885 mai mult de jumătate din clădirile publice din Anglia erau fără paratrăsnet, măcar că în fiecare an ard de trăsnet câteva biserici. Ia antul 1769, un trăsnet aprinse pulberăria de la Brescia și facu să se aprinda 2060 cântare de praf de pușcă, din care pricină orașul fust parte distrus și trei mii de oameni omorîți. De frică îndată se puse paratrăsnete la toate pulberăriile din Europa. In Germania se introduse paratrăsnetul prin stăruința doctorului Reimarus din Hamburg. In anul 1769 se puse cel dintâiü paratrăsnet pe turnul bisericei Sf. Iacob, iar în 1794 se aflau în Hamburg 130 de paratrăsnete, iar în împrejurimile acestui oraș 96. In Silesia se așează cel diritiű paratrăsnet în 1769, la Sagan, după ce un trăsnet era aproape să ucidă pe abatele Feibiger. In Bavaria introducerea paratrăsnetului se datorește consilierului de Osterwald, care puse asemenea aparat la casa sa de la țară. In 1783 așeză mecanicul Langenbacher cel dintâia paratrăsnet în Augsburg la un particular, iar la 1785 fu înzestrat cu acest aparat castelul princiar din Taxis. In Baden stărui profesorul Ion L. Böckmann în 1774 pentru paratrăsnete, și în 1782 dădu exemplu punând unul la casa sa. In 1788 erau la Karlsruhe 61 și la țară 152. In Würtemberg cel dintâia fu așezat în 1782, iar în 1827 erau în toată țara 1253, din cari 392 în capitala Stuttgart. In 1784 erau în Prusia paratrăsnete la toate magasiile de pulbere, la toate cazărmile și depositele de material, haine etc., dar Frideric cel Mare era contra răspândirea lor și nu lăsa să fie pus nici la castelul său Sans Souci. Cel d’Intemü paratrăsnet în Austria e din anul 1770 la Penzig în Schönbrunn. In Elveția se introduse de Saussure la 1771. In Italia cel d’Intéiü fu la observatorul astronomic din Padia în anul 1772. In Olanda cel mai vechi e din 1775, iar la 1783 erau 67. In Franța se introduse la 1773 după moartea lui Nollet, și anume Intéiu la Academia de științe din Dijon. Dar Voltaire fusese cel d’Intéin, care eșise din vorba lui Nollet. Cel d’Intéin paratrăsnet din Paris e din 1785, dar după 5 ani erau 500. In 1783 erau 6 în Petersburg și 6 în Varșovia. In Moravia cel mai vechiű e din 1754, dar el era cu totul greșit ca sistem și ca esecuție. La corăbii au fost introduse în Anglia de doctorul Snow Harrs, care dovedi că de la 1793—1832 fuseseră trăsnite 250 de corăbii și peste 200 de oameni uciși sau răniți răți. Medicul e Dumnezeu. Această devisă a proclamat-o o nouă sectă engleză, înființată nu de mult în Londra, care nu vrea să știe nimic de medicină. Membrii acestei secte, care se numesc «The Peculiar People», sunt de credință, că ei stau sub scutul special al lui Dumnezeu și prin urmare în caz de boală țin de inutil a-și lua refugiul, la un medic. Din causa aceasta, firește, membrii sectei numite nu arareori au avut și au conflicte cu autoritățile polițienești și judecătorești. Așa de acum de curând a fost citată înaintea tribunalului o pereche de oameni tineri, cari și-a lăsat copilul de 5 ani să moară fără să ceară ajutor medical. Tatăl a fost condamnat la 5 luni, iar mama la o lună închisoare, interesant și numai acestui lucru i se atribue faptul că o mulțime imensji asista. Sălile Diffatului erau ticsite de oameni, in mare parte muncitori ai portului, încă înainte de începerea procesului părerea unanimă era că Gh. Simion va fi achitat. Intr’adevăr, în urma unor admirabile pledoarii din partea d-lor Nicu Petrescu și Gr. Vericeanu. Curtea achită pe acuzat. Entusiasmul era colosal și ovațiuni au fost făcute avocaților apărărei. Partea civilă era reprezintată prin d. Antanescu, care cerea 1 leü despăgubiri, întrunirea comercianților de băuturi spirtoase.—Azi s’a ținut în sala «Capriș» o impozantă întrunire a comercianților de băuturi spirtoase, pentru a protesta contra taxei de 30 bani, fixată de actuala administrațiune la fiecare decalitru de vin. Au luat parte peste 200 de comercianți, cari în urma consfătuirii au pornit-o spre primărie. Ajunși aci, le-au eșit înainte de primar G. Dumitrescu, ajutor de primar H. Antinescu, precum și d-nii consilieri Gavrilă Marin și Pandele Stanciu. D. primar promite comercianților că va lua măsuri pentru reducerea taxei. Lucrul acesta n’a mulțumit pe comercianți, cari au plecat apoi hotărîți să trimeată o delegațiune d-lui ministru de interne, pentru a expune cererea lor. Această delegațiune se compune din d-nii: Ghiriac Panait, Ion Petrovici, Zaharia G. Lecca și G. Dafinoiu. O altă întrunire.— Duminecă seara, funcționarii, cari n’au actualmente ocupațiune,au ținut o întrunire intimă și au decis între altele fundarea unui ziar, «Voința Funcționarilor». Hoț! prins!. —• Costache Mihai și Roman Gheorghe, doui pungași cunoscuți de poliția noastră, au fost arestați de către comisarul de obor, pentru niște hoții comise. Spectacole.—In fiecare seară reprezintații variate la teatrul «Peeș». Debutează artiști excelenți, cari delectează mult pe numeroșii vizitatori. Se anunță sosirea celebrului echilibrist, marocanul Sidi Hadj Ben Ali și a cunoscutei dresore de câini Miss Nerguet. Din port. Starea de stagnațiune se menține în portul nostru, încărcări de producte nu se fac pentru export. Ca import sosesc numai vapoare cu cărbuni. Transacțiuni comerciale interne sunt foarte puține. Silozurile docurilor sunt pline cu producte și administrația docurilor a dat o circulară că nu mai primește nici un fel de marfă, toate magaziile fiind pline. Din județ. — Starea semănăturilor de toamnă este bună în județul nostru. Timpul puțin cam rece. Fido 3E3:A. 25 Intre doui soți: — Ce citești, dragă Ghiță? — Citesc o carte asupra divorțului. — De ce ? — Ca să știu în caz de divorț ce trebue să fac. [Mersul in provincie (De la coresp, noștri particulari) — Pe ziua de 11 Octombrie — Brăila De la Curtea cu Juri.— Azi Curtea cu Juri din orașul nostru a judecat procesul muncitorului Gh. Simion Oblei, care a ucis cu o lovitură de cuțit prin luna iulie a. c. pe magazinerul casei Silberstein, Leopold Hoffmann. Cauza pentru care nenorocitul muncitor a comis oribila crimă de care era acuzat, nu era decât mizeria grozavă, în care se afla. E cunoscută de toți stagnația ce domnește astăzi în portul nostru, precum și imensa sărăcie ce decurge de aci pentru toți muncitorii, cari sunt astfel lipsiți chiar de cele mai necesare lucruri de existență. Prin luna iulie însă această sărăcie atinsese culmea și disperarea celor din port era grozavă. Nimeni nu mai știa ce să facă și lupta pentru existență devenise cât se poate de acută. Se făceau totuși din când în când oarecare operațiuni, mici însă față cu marele număr al celor fără de lucru. Se luptau cumplit cu toții pentru ca să poată pune mâna pe un sac, cu care să câștige câțiva franci. Unul din aceștia era și nefericitul Gheorghe Simion, bătrân de vre-o 71 ani, care, deși înaintat în vârstă, nu putea să-și amintească o altă vară a portului nostru de felul celeia din anul acesta. Ajunsese să nu aibă ce mânca, nici el nici cei din casa sa și în poptul său se născuse o ură grozavă contra celor pe cari îi vedea că au. Se rugase în zadar de atâtea ori de toți magazinerii din port, dar niciunul n’a putut să-i procure mijlocul cum să poată câștiga o pâine pentru sine și pentru ai săI. Pe la sfârșitul lunei iulie cuțitul îi ajunsese la os și în disperarea sa se duse la magazinerul Leopold Hoffmann, de care se rugase,de mai multe ori, și care Îi promisese să’i dea ceva de lucru. Cum însă în ziua acea nu era nimic, magazinerul n’a putut să îndulcească mizeria sărmanului bătrân. «Nu e nimic, i-a răspuns Hoffmann, când o fi te chem eu». Față cu acestea, disperatul moșneag, văzând că e menit să se pardă prin foame, scoase cuțitul de la brâu și cu o furie nebună îl împlântă în peptul celui ce nu putuse să-l satisfacă. Nenorocitul magazinei căzu jos și transportat la spital, muri chiar a doua zi. Procesul era necât se poate de 2 '4r Câmpulung De la Curtea cu jur. — In actuala sesiune a Gurței cu juri, începută la 4 Octombrie, au fost puse spre judecare 8 procese, dintre cari 6 s’au și judecat în cursul săptămânei trecute, de la 4—9 Octombrie inclusiv. In primul proces, de la 4 Octombrie, era implicat Gheorghe Culcuș, din Racovița, acuzat ca incendiator. Curtea, prezidată de inteligentei magistrat d. Paleologu, după verdictul juraților și în urma pledoariei maestre a d-lui avocat Costache Marinescu, a achitat pe inculpat. Procesul de a doua zi, 5 Octombrie, în care era implicat Bucur Iosif Lixandru, din comuna Bădeni-Ungureni, pentru omucidere, s’a amânat pentru viitoarea sesiune a Curței. In ziua de 6 Octombrie, s’a judecat procesul lui Nae Oprea Diaconescu, din Valea Popi, acuzat de loviri aplicate preotului Ștefan Văcarescu, din citata comună, lovituri cari au pricinuit moartea preotului. In urma unei splendide pledoarii a d-lui avocat N. Crassan, care a demonstrat admirabil legitima apărare și provocare din partea ucisului, jurații au dat un verdict negativ, după care Curtea a achitat pe inculpat. Al patrulea proces, ce era sa se judece în ziua de 7 Octombrie, si in care erau implicați pentru tâlhărie, Ion Tudor Ancuța, Neculae Toma Iordache și Gh. Toma Iordache, s’a amânat pentru sesiunea viitoare, din cauza lipsei unui martor foarte important. La 8 Octombrie, s’a judecat procesul pentru lovire ce a cauzat moartea și în care erau implicați Tudose Ana, Ion Tudose Ana și Neculae Mandruțescu, toți din comuna Retevoești. Geldinteru acuzat, frate al omorîtului, a fost condamnat la 8 ani recluziune, al douilea, fiu al celui dinteiu, la 7 ani și cel de al treilea la 6 ani. In fine, la 9 Octombrie, s-a judecat procesul ursarului Mihalache Niță zis Gh. Mihai, acuzat că în anul 1891 a luat parte, împreună cu alții, judecați și condamnați deja, la tâlhăria cu omor sevîrșită în comuna Purcăreni, asupra lui C. Atanasiu, a unui soldat și a altor oameni întâlniți în drumul lor. Acuzatul din acest proces era singurul neprins până acum dintr’o bandă, care făcuse aceasta și alte crime. Grație unei inteligente procedări a primarului din comuna Mironeasa, județul Iași, a fost prins tocmai acum, judecat și, cu toată admirabila pledoarie a d-lui avocat Rizescu, condamnat la 10 ani muncă silnică. Mai sunt în actuala sesiune încă două procese, ce se vor judeca la 11 și 12 Octombrie. In definitiv, s’au judecat de astă dată 8 procese, la Curtea cu jurați de la noi, lucru neobicinuit până acum. Derulare. Trenul de marfă, ce trebuia să sosească în Câmpulung la ora 5 și ceva p. m., a deraiat în ziua de 9 Octombrie, în apropiere de stația Mihăești. Nu s’a întîmplat nici un accident de persoane, s’a pricinuit numai o întârziere de vr’un ceas trenului de persoane Câmpulung-București, pentru a se curați linia. Inspecție.— Rar s’a văzut, îmi spuneau ofițerii, inspecție mai minuțioasă, mai complectă, mai detaliată ca cea făcută regimentului local, în zilele de 6, 7 și 8 Octombrie, de către d-nii general Arion, comandantul Corpului de armată, gen. Boranescu, comandantul diviziei și intendentul, d col. Ciuflea. Dar și foarte mulțumiți și satisfăcuți, aflu, au rămas d-mî generali, aducând meritate elogii d-lor col. Geanolu, comandantul brigăzii și locot.-colonel Petroianu, simpaticul comandant al regimentului inspectat. Epidemia de angină difterică ca și cea de scarlatina ce bântuiau în oraș sunt aproape stinse cu desăvîrșire. A rămas însă o curioasă boală de gât, cu umflături, care s’a întins grozav, dar care, după spusa d-lui doctor primar, Th. Sașiu, nu prezintă nici o gravitate. Coriel Galați Afacerea doctorilor indieni.—E recentă în mintea gălățenilor sensaționala afacere a așa zișilor doctori indieni Nawab Ali Kahn. Sunt acum câteva luni, de când d. Anton Cruntu, mare angrosist din orașul nostru, se îmbolnăvi de ochi. Cu timpul, boala mergea înspre mai roü. Toate medicamentele și toate consultațiile doctorilor nu foloseau la nimic, ba, mai mult, boala se agravase până într’atât. In cât d. Cruntu perdu cu totul simțul vedere!. V In urma unei recomandațiuni, d. Cruntu face apel la zișii ’indieni, pentru a veni in Galați să-l tămăduiască, să-i redea vederea. Indienii convinși d. Cruntu le promite că în caz când i se va reda vederea, le va da 20.000 lei. Intr’una din zile, indienii ’și făcură apariția in Galați. Câte-va zile după sosirea lor In Galați, lumea suferindă de ochi, de boli iremediabile, orbi chiar, începu să asalteze locuința Indienilor. Dînșii vezând că aci e chestia de o afacere bună, nu se dădură înapoi și închiriară o odaie la otel Ismail, unde primeau vizitele celor suferinzi. Otelul Ismail devenise un al doilea «Lourdes». De dimineața și până seara, staționat în curtea otelului zeci de oameni, de diferite națiuni și sexuri, bolnavi veniți de prin alte orașe chiar, pentru a putea să recapete scumpa și neprețuita vedere. Doctorii (?) vezând că afacerile merg prosperând, fixară dintr’o dată o taxă de 15 lei pentru fiecare ochi și bolnav. Totul mergea mai bine, decât se gândiseră poate dînșii. In întregul oraș erau respectați și bine văzuți. Dar, totul are un sfârșit. Nici unul din pacienții lor, neînsănătoșindu-se, începură să protesteze. Pe lângă nemulțumirea publicului, nemulțumire justă, se mai adaogă, peste puțin și revolta d-lui Cruntu. O lună’și mai bine de zile de când d. Cruntu era în cura lor, și nimic, absolut nimic. Nici o speranță, D-sa simțind că a fost mistificat de către Indieni, deschide acțiune în contra lor. Imediat din șiî au fost arestați. Toate intervențiunile n’au putut face nimic. Procesul, după cum știu cititorii din telegramele trimise, a durat două zile. Rezultatul a fost astfel, că a mulțumit pe tot publicul. Nawab Ali Kahn,—principalul autor al tuturor acestor escrocherii—a fost condamnat la 7 luni închisoare, iar tovarășii lui la câte 3 luni, și 5000 lei despăgubiri. Dînșii au făcut apel. Răsnoirea unui vapor. — După cum v'am telegrafiat deja, vaporul Julia, proprietatea d-lui Dimitriefî, din Odessa, a plecat Vineri pe la orele 7 seara, din Galați, încărcat cu lemnărie, de la depositul Casei Watson - Youel din localitate, lemnărie ce era destinată pentru Battum. Cum era întuneric, și cum nu tocmai observase bine conducătorul vaporului, tot mergând înainte, în dreptul milei 76 lângă Real, apa fiind mai puțin adâncă, și vasul mergând cu iuțeală, se nămoli așa încât jumătate trecu pe mal. La început cu toții se înspăimîntară. Constatând faptul, începură să dea ajutoarele de salvare. Totul era în zadar. In vremea aceasta, un alt vapor al aceluiaș armator venea spre Brăila încărcat cu 1000 tone cereale. Vezînd cele întamplate, se duse să dea ajutor. In iuțeală, vaporul venind spre mal, nemers direct în prora vasului Julia. Panica era și mai mare, comandantul de pe al 2-lea vas, vezând că totul e zadarnic, se îndreptă spre Galați, și aci dădu de veste. D. Watson, înștiințat, plecă cu remorcherul «Arhanghelul Gavril» al d-lui Atanasuus, și întovărășit de încă trei remorchere. Se speră că, peste câteva zile, totul se va putea mîntui. . Numire.—Unul din vechii funcționari ai oficiului poștal local d. Jijie, a fost înaintat și numit șef al biuroului poștal de la Bucșă. Din port.—Luni au sosit în portul nostru următoarele vase : «București» cu diverse mărfuri din Rotterdam ; «Amerique» din Marsilia ; «Edenmore» sub pavilion englez, spre a încărca cereale. Petreceri.—Pe la noi distracții îndeajuns. La «Teatrul cel Mare» joacă trupa israelită de operete de sub conducerea d-lui C. Juvelier ; la Teatrul Alcazar, joacă o trupă română, și la «Berăria Francovici» în fiecare seară, frumoase distraction! muzicale, date de d-na Rheit. Valentin. Oameniii, cari au băut numai din această sticlă, adică sătenii numiți mai sus, deodată se simt apucați de dureri atroce și de arsuri la stomac. Aceasta s’a întâmplat pe la miezul noptei. Ilie Aritinovici, adică gazda, a Început imediat cu ajutoarele, dar toate erau de prisos, căci n’au trecut nici două ceasuri, și cei trei locuitori, în chinurile cele mai grele și-au dat sufletul. Primarul, jandarmii, consilierii comunali și apoi procurorul, chemați în grabă, au dovedit că în rachiul băut se găsea o mare cantitate de otravă. S’a deschis o foarte severă anchetă, și până una alta,— după cât spune zvonul—două feciori boierești Și administratorul moșiei au fost arestați. Agitația țărănească din Papornița.—Diu Vasluiu a sosit știrea, că mai toți locuitorii comunei Papornița, din acei judeA, sunt în plină fierbere, și că e teama, lucrurile se vor complica. Mi-a fost imposibil să controlez exactitatea acestui zvon, dar se pare că e adevărat, deoarece și un ziar guvernamental din localitate 11 înregistrează. Despre cauzele cari au pricinuit agitația, nimic încă nu se știe, dar tot acel ziar spune că «gravele abuzuri săvîrșite de notar au adus nemulțumiri». Acum la fața locului se află subprefectul județului și d. căpitan de jandarmi Aurel Rășcanu, cari vor încerca să liniștească lucrurile și să facă ancheta. Miereanu. fost * Emigrarea evreilor—Eri pe în orele 6 p. m., la plecarea trenului spre Pășcani, peronul gărei era locul unor scene într’adever sfâșietoare. O lume întreagă de oameni, peste 3000 de evrei, bătrâni, tineri, femei și copii, s’au adunat, și cu lacrimile în ochi, îmbrățișându-se și sărutându-se, gesticulând și isbucnind în plâns, și-au luat ultimul rămas bun de la un număr de peste 120 de coreligionari ai lor, cari au apucat drumurile necunoscute ale țărilor străine. In mijlocul mulțimea, ridicat pe o bancă, în apropierea d-lor David Trietsch, celebrul agitator pentru colonisarea Ciprului, a d-lui H. Rosenbaum, mare bancher, a d-lui Niemrower, rabin și doctor în filosofie, și a mai multor gazetari, privesc numărul nesfârșit de nenorociți, cari, din depărtare, mi-a făcut impresia unei mulțimi ce se încăerează, și din apropiere, unor oameni ce-și împart sărutări, îmbrățișări și lacrimi... Mai toți din cei plecați sunt oameni tineri, meseriași și cu dor de lucru. Haina lor e foarte modestă, și bagajul sărăcăcios. Pentru mâine Marți se anunță o nouă plecare în masă a evreilor din Iași și din celelalte orașe ale Moldovei. Cum se vede, curentul emigrărei a prins colosal printre evrei, căci în nu mai mult decât 5 săptămâni au plecat peste 300 de oameni. Tot în legătură cu asta trebue depusă sosirea d-lui Trietsch (de origină american) la Iași, și care—după cum a dovedit la congresul din Basel — e un aprig agitator pentru emigrarea în masă a evreilor la insula Cipru, situată în Orient, nu departe de Palestina, și pusă sub protectoratul Angliei. Trei oameni otrăviți. — O groaznică veste sosește acum la Iași. In comuna Bivol, mai mulți săteni s’au adunat în casa lui Ilie Artinovici, și s’au pus pe chef. Printre aceștia era și A. Drăghici, Vasile Lupul și Dim. Butnariu. Aceștî trei punând mâna pe o sticlă cu rachiu, au găsit de cuviință să părăsească pe toți ceilalți și retrăgându-se intr’o altă odaie, s'o golească toată. N’a trecut însă mult timp și groaznica nenorocire se ivi. „Universul Literar“ care va apare Duminecă 17 Octombrie, va coprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, două prea frumoase ilustrațiuni colorate și adică : 1. Atentatul de lângă cofetăria Capșa și 2. Cavaleria Boerilor din Transvaal. «Universul Literar» se vinde cu 10 bani în toată țara. Știri din străinătate — Prin poștă — Spectatorii teatrului din Oedenburg (Ungaria), venind zilele trecute la una din ultimele representații, au rămas foarte mirați găsind clădirea iluminată a giorno. Publicul a fost foarte intrigat, dar un anunț al regisorului a deslușit repede misterul. Directorul își arăta bucuria că soacră-sa se însănătoșise și după o boală lungă asista prima oară la representație. Iată, Intr’adevér, un ginere model 1* * * Minele de cărbuni din Vaskó (Ungaria) au fost inundate Vineri după amiazî de mari cantități de ape. Aceste ape provin dintr’un puț părăsit de mult timp. Ia puțul Marhe, șase lucrători și un inginer-șef cari voiau să dea ajutor au fost înnecațî. * * * Niște furtuni mari au produs numeroase pagube în provincia Valencia (Spania) ; rîurile s’au revărsat, câteva orașe au fost inundate.* * * * Se anunță din New-York că profesorul Dolbean care și-a brevetat, în 1886, un sistem de telegrafie fără sârmă, va opri pe Marconi de a-și întrebuința sistemul său în Statele Unite. * ¥ ¥ Prințul Yuriewsk, născut din căsătoria morganatică a împăratului Alexandru II al Rusiei cu prințesa Dolgoruky, s-a logodit la Biarritz cu fiica ducelui de Oldenburg. Prințul Yuriewsky e locotenent în garda imperială rusească. war Prințul George de Lichtenstein, fiul cel mai mic al prințului Alfred de Lichtenstein, a intrat în ordinul Benedictinilor. Tinărul călugăr e în vârstă de 19 ani.* * * Intr’una din ședințele trecute ale Camerei Comunelor din Londra, deputatului Redmond i s’a luat cuvântul, fiindcă nu vorbea în chestie. Deoarece nu se supuse, președintele ordonă ca să fie depărtat din sală. Redmond, luat cu forța, strigă : «Ve doresc noroc pentru sângele Boerilor».[ ¥ ] Cunoscutul publicist german Maximilian Harden a fost condamnat la 14 zile închisoare pentru că a ofensat pe regele Otto al Bavariei. Cererea de grățiare făcută de soția lui Harden împăratului Wilhelm a fost respinsă. ¥ ¥ Figaro anunță moartea contesei Maria de Muenster, fiica ambasadorului german la Paris, întâmplată la Berlin, amintește influența pe care a exercitat-o această femee în politică în scopul de a îmbunătăți relațiunile franco-germane. Contesa de Muenster e înrudită cu familia Ghica. Președintele Republicii și ministrul de externe Delcasse au trimes telegrame de condoleanțe. .. IMS1 IBM— ... 1 O CUGETARE PE ZI Femeea care plânge, fără să știe pentru ce, e ca și pasărea solitară care cântând cere amor. Cronica teatrală Porcarul și Măria Sa, piesă adoptată din spaniolește de d. V. A. Urechiă Ne-am cam obicinuit să vedem Dumineca — și mai alta piesele autorilor români, și stalurile Inteiü în mare parte văduve de public . Dumineca trecută, pe de-asupra, mai era și o scuză : extraordinarul Mounet juca la Teatrul Liric l N’ar fi, negreșit, nimic de zis în contra părăsire! pentru o seară • a Teatrului Național merefi față și a alergării la spectacoul rar al mult apreciatului comedian francez, dar oare n’ar fi mai potrivit ca în loc să se dea pe o scenă de a doua mână, reprezintații ca cele ale d-lui Mounet-Sully, să se dea și ele tot pe scena Teatrului Național ? Ar fi, credem noi, de două ori mai cu cale . Intéiți că și artistul francez ar avea un cadru ceva mai potrivit cu mărimea sa artistică, și al douilea că reprezintațiile sale , ar avea aerul oarecum al unei zdrobitoare concurențe «câte Teatrului nostru... Numai aerul, numai aparența, negreșit, pentru că în realitate ?una?a , grosul celor de fa tt la Mounet-Sully ș’așa nu nța e*' vine la Teatrul național. Și nu, mai ales la o piesă oa ° ® a . dec Duminecă. Porcarul ti Mana Sa ? Que est-oe crue p’eal Tue ga ? H subsorTM Povest?. d«» Partea istoTM* .pifne, istor,penumai cât trenul D’eaju's 7T toate pentru sentim^TM8 ®^ tre naționale. Partea de este o înlănțuire de tablouri , se succedă cu acea dibăcie deosebită ce face ca sfârșitul fiecărui tablou să țină mereu deșteaptă curioșitatea pentru ad următor, până la sfârșit, parte insă, după părerea noastră, ar fi putut să fie mai mulțămitor sufletelor impresionabile. Vecinica istorie : Boerul (aș polonez) se înamorează de logodnica țăranului, împiedică nuntă, răpește fata. Flăcăul face totul pentru a-șî redobîndi mireasa, umblă chiar pe la Vodă, și în sfârșit reușește... dar cam târziu, Vodă chiar, cât îi el de Vodă, nu mai poate repara dezastru! decât în parte , boerul va pieri pe eșafod, iar țăranul va lua pe văduva boerului, fosta lui mireasă. Prin toate peripețiile acestea, porcarul î și poartă nota naivă și glumeață. El este chiagul,—el este succesul piesei. Și când vom spune că interpretarea e a d-lui I. Brezeanu, am spus în acelaș timp că succesul acesta n’a fost mic. După d. Brezeanu, succesul mai este apoi al d-lui Moceanu și al elevilor d-sale , bătuta, că*zăceasca și celel’alte au stârnit tradiționalul entusiasm crescând cu înălțimea etajelor Teatrului. Toți interpeții și-au făcut datoria : D-nele Hasnaș și Ionașcu, d-nii Leonescu, Petrescu, Alifi Georgescu, Mărculescu,—acesta din urmă specialist, după cum se pare, în piesele d-lui V. A. Urechiă. * ¥ ¥ Aseară, Marți, o reluare puțin banală : O soarea la mahala, a lui Costache Caragiali, piesă ce a văzut înteia oară lumina — pe atunci numai de reu —l rampei, la anul 1840. Și tot deodată o premieră: Tudorache Sucitu, piesă originală în 3 acte de d-ni. V. Toneanu și Al. Marinescu. Această reprezentație va juca subiectul cronicei noastre viitoare: Ion Gorun, RĂZBOIUL Anglia și Transvaal Serviciul telegrafie — al ziarului «Universul» — Londra, 11 Octombrie. După știrile oficiale, englezii au perdut în lupta de la Elandslaagte, 5 ofițeri, 38 de soldați uciși și 152 de răniți. Perderile Boerilor lângă Elandslaagte se evaluează la 5000 de oameni afară de prizonieri. Londra, 11 Octombrie. Ultimele depeșe sosite de pe teatrul războiului și citite la camera comunelor, spun că generalul Yule a părăsit Dundee, după ce a fost atacat în două părți. Svonul unei nouă victorii a Boerilor lângă Glencoe, nu se confirmă. Durban, 11 Octombrie. O coloană mare de Boari se îndreptează spre Melmoth, în țara zulușilor. Londra, 11 Octombrie. Ziarele de seară vestesc din Cape Town că englezii au repurtat o nouă isbândă lângă Glencoe. Atacurile Boerilor n’au isbutit în urma resistenței englezilor. Se zvonește că Boerii s’au retras cu perderi mari. După un alt zvon, d. Krueger ar fi sfătuit a se preda fără condițiuni. Londra, 11 octombre. Camera comunelor. — Sir M. Hencks, ministru finanțelor, cere autorizarea de a face o emisiune de 8 milioane de livre sterling în bonuri de tesaur. Speră că această sumă va fi de ajuns pentru a acoperi cheltuelile resbouului, la cari vor participa și coloniile. N’avem de ce să ne înducim de succesul resboiului și resultele obținute până acum sunt strălucitoare. Dacă, în știrile de azi, este ceva care ar putea să ne îngrijească, nu trebuie să uităm că pe fiecare zi forțele engleze se măresc in sudul Africei. Camera adoptă cu 336 voturi contra 28, emisiunea a 8 milioane de lire Sterlinge în bonuri de tesaur. St. Petersburg, 11 Octombre Crucea Roșie a decis în principiu să trimeată în sudul Africei la cei douî beligeranți, ajutoarele Samantanului. Ziarele au deschis o subscripție pentru formarea corpului de voluntari. Inițiativa privată merge bine în acest sens. Pretoria, 12 Octombre. Generalul Joubert a telegrafiat la 21 Octombre, șefului Lucas Meyer că a avut dimineața o Luptă lângă Dundee și că informase prin mesageri pe maiorul Erasmus despre planul său de luptă, însă acesta n’a între