Universul, octombrie 1899 (Anul 17, nr. 269-299)
1899-10-24 / nr. 292
»grame Particulare ale ziarului UNIVERSUL Din ediția de ezi pentru Capitală, Paris, 21 Octombrie, Franța și Italia.Procesul complotului.— Afacerea Dreyfus J E foarte multodental «rlieadil publicat de ziarul Debits cu privire la trimiterea unei misiuni italiene in 5iaroe. Delvats în acest articol acuză Italia ci se face provocatoare de conflicte. r— întrunirea Înaltei Cură de justiție, spre a judeca pe acuzații din complotul monarhist, a fost amânată pe ziua de 9 NScembrie stil noii. sr-r-ss. Bellinek in ziarul Siécle vorbind de procesul pe care ’l -a intentat vizitiva colonelului Henry, pentru defăimarea defunctului ei soț, și despre procesul lui Zola, care sunt apropiate, spune că Cu ocazia acestor procese se va reîncepe toată afacerea Dreyfus. G. Baadi Paris, 21 Octombrie. TâlMrre.Ciocnire de trenuri, 2 morți și 20 răniți.Ciocnire de omnilmsuri, 18 răniți Un anume Ntourgois s’a prezentat la Reimes in proprietara vilei locuită de familia Dreyfus pe timpul procesuliî, sub pretext de a cumpăra vila pe numele lui RoLselihl. Văzându-se in casă, el a amenințat cu revolverul pe propriei mireasă și, după ce i-a furat punga,’a fugit. ——— La Touars azi a avut loc o ciocnire de trenuri. Sunt donr morți și vre-o 20 de răniți. Deputatul Cuneo d’Ornano, care se afla intr’unul din trenuri s’a ales cu picioarele frânte. 1 [UNK] ■"" Pe strada Richelieu s’a întâmplat azi o ciocnire de două omnibusuri. Unul din eie s’a răsturnat. Sunt 1I răniți. G. Bandi. Viena, 21 Octombrie. Căsătoria moștenitorului Austriei.Rusia și Dardanelele—Austriacii în Pireu.—Nou ministru rus Se desminte știrea dată de ziarele berlineze că arhiducele ereditar al Austriei Francisc Ferdinand s’ar căsători Duminecă in contesa ChoU erc. == Produce mare impresiine știrea sosită din Constantinopol că Rusia ar cere deschiderea slsțtutoarei Dardanelele. Cuirasatele austriace Monarch, Wien și Budapest ah ancorat la Pireu. Din Petersburg se telegrafiaza ca noul ministru de interne Si pingine un om de încredere al Țarului și se bucură de reputația că e umanitar. Berthold. Viena, 21 Octombrie. Jucător de șah înebimit.Manifestații antisemite — Crimă oribilă.—Sinucidere tragică ——— Celebrul jucător de șah pus, anume Schiffers a mebunit — la Pilgram, Hiinsko, Kralovleî, Dolinska și alte puncte din Boemda epidiană a se ascarii cu pietre în contra ferestrelor caselor evreilor și în contra sinagogelor. S’a îi făcut multe arestari.ssBBs La Dignagno, lângă* Pola, o femee anume Divitho în vârstă de 64 ani, a fost decapitată cu un briciu de nora ei, care, după ce a făptuit crima, s’a dus imediat și s’a predat poliției. ——— Din Merlin se telegrafiază că scriitoarea Pânzei’ s’a aruncat cu mama ei în lacul Teltow spre a se sinucide. Ea a fost salvată însă mama ei s’a înecat. Berthold.Originalele acestor țepeșe se află expuse la poarta stabilimmentului nostru. Turcii ajută pe Englezi «Veselia» care a apărut astăzi. Sâmbătă 23 Octombrie, cuprinde pe lângă materia cea mai variată și hazlie, o frumoasă ilustrație in 6 culori, reprezintând o scenă de actualitate: «Turcii ajută pe Engiezi». «Veselia» se vinde cu 10 bani în toată țara. ÎNTÂMPLĂRI Din n>inl& Accidentul de la gara de Nord Un accident nenorocit s’a întâmplat la gara de Nord. Soldatul Gheorghe Marcu Ene, «in regimentul 3 călărași, fiind ostenit, se culcase lângă linia ferată. In timpul somnului, nenorocitul se tot apropia de sine, ca și când o putere neînvinsă îl atrăgea spre perie. In adevăr, nu trecură decât câteva minute și o mașină care aduna vagoane spre a forma un tren de marfă, trecând repede pe acolo, îi reteză amândouă picioarele. Sărmanul soldat începu atunci să strige ; mai mulți impiegați din serviciu căilor ferate săriră; în ajutor, îl puseră într’o birjă, și-i transportară la spitalul Filantropia. Secția respectivă înștiința nu i mai decât și comenduirea despre această nenorocire. Băltirea dîn str. Verde Un anume Ion Toma Gonstantinescu, venise de vre-o două săptimâní din Pitești, unde nu mai putea trăi, fiind oropsit de toată lumea. El credea că mutându-și locuința într-un alt oraș, va duce o viață mai bună, deoarece locuitorii din București nu-l știau cine este. Aicea visă o păți și mai boacănă. Eri, spre seară, Ion Toma Constantinescu intră în cârciuma lui Stavri Haralamb, din strada Verde No. 22 și după o mică discuție, se luă la ceartă cu cârciumărul. Câțiva mușterii, cari se aflaui acolo, tăcură din gură, crezând că cearta se va stinge de la sine. Deodată însă, Constantinescu scoase un cuțit și se repezi să străpungă pe adversarul său. Atunci mușteriii săriră în ajutor și opriră mâna criminală. Totuși, cuțitul răni pe cârciumar în coasta stângă. Comisarul secției 7 sfătuește acum pe Ion Toma Constantinescu, că îndată ce va scăpa din închisoare, să fugă și din București. Epitaful lui Ciufu Cititorii noștri își mai aduc poate aminte de vestitul bătăuș Ciufu, care împreună cu Italianul și alții de seama lui, speriaseră șoseaua Basarabilor, băgând groaza printre toți locuitorii. El trăia in timpul din urmă cu nevasta unui prieten al său, care pe vremea aceea era la Ocnă. Pe mulți bătuse și schilodise Ciufu, dar într’o seară i se împlini și Lui. Fiind la o petrecere, se luă la bătae cu tovarășii lui. Unul din aceștia scoase atunci un cuțit și din două lovituri, îl culcă la pământ pentru vecie. Scandalurile din viață au trebuit însă să-și aibă apoteoză după moarte. Când i s’a făcut înmormîntarea, s’a petrecut o zarvă cum nu s’a mai văzut. Coșciugul fu dat jos de pe dric, lumea fugi în toate părțile, sergenții de stradă flueraui cu putere, pe când jandarmii pedeștri și călări făceau patrule. In cele din urmă însă, Vie Ciufu fu îngropat în cimitirul Sf. Vineri. Amanta lui îl uită repede, cum uită și pe primul bărbat, aruncându-se în brațele altui pungaș. Numai un singur prieten ’i rămase credincios, un anume B. Niculescu, coleg cu el și părtaș la bine, ca și la rău. Puțin după înmormîntare, acesta făcu următorul epitaf, care e scris pe amândouă părțile pietrei de pe mormîntul hoțului: Oprește-țî pasul Ș’alină-țî puțin glasul, Stai în loc și re privește Și aceste rânduri citește. Niculescu arată apoi cum omul e o floare și multe altele, până ce vine la fapte concrete, zicând : Am murit înjungheat Și în inimă și la cap, De un prieten pentru care Am sărit și în focul mare. Și așa mi-a scris soarta mie Să mor la Filantropie, Să mor de cuțit,.., înfipt D'un prieten ce n’am gândit. Și ,acuma, o întrebare : nu îi așa că dacă ar exista solidaritatea între oamenii cinstiți, cum există între hoți și ciomăgași, lumea ar fi mai fericită? In orîce caz, epitaful de mai sus ne dovedește că și bandiții, câteodată, pot avea suflet poetic. Acest tablou reprezintă un ■grup de copile, din care una, având un vas pe cap, pare a fi regina tuturor odoN’alte. k '¥ [UNK] •'* . «Echo de Paris» anunță că Paléologue,—care a jucat un rol în afacerea Dreyfus ca delegat al ministrului de externe pe lângă Curtea de Casație,— va fi numit ministru plenipotențiar. * ¥ [ Deună-zî 40 de nebuni din balamuc, însoțiți de 17 infirmieri, s'au dus să facă o escursiune la o vie din împrejurimile Romei. Seara, când se reîntorceau și ajunseseră la podul Sisle, un nebun anume Massimo Gentili începu să strige cât îi lua gura. Păzitorii încercară să'l finiștească, dar toți ceil’alțî nebuni începură la rândul lor să țipe. Se născu o adevărată luptă între infirmieri și nebuni. A trebuit să interne mai mulți agenți ai siguranței publice spre a liniști pe nebuni și al face să se reîntoarcă la balamuc. * ¥ '¥ Marți s’a produs o groaznică explozie în ușina de gaz din Manchester. Directorul a fost ucis ; sub directorul și zece lucrători au fost arși foarte reți. Nu se știe cauza exploziei, care s’a întîmplat în timpul transferării gazului dintr’un gazometru vechi, într’unul nou. * ¥ ¥ Regele Umberto al Italiei, recunoscător către medicul Lorenzo Bonomi din Andria pentru îngrijirile ce a dat răniților reîntorși din campania din Abisinia la spitalul militar din Monte, i-a dăruit un superb cal cu o stea în frunte. ¥ » Corespondentul nostru din Paris ne-a telegrafist la timp despre lupta dintre boxerul francez Charlemont și cel englez Driscoll și că cel dintâiü a eșit învingător. Acum boxerul american MacCoy a trimis o provocare lui Charlemont pentru suma de 50 de mii de dolari, (250,000 fr.) dându-i voie să întrebuințeze în luptă chiar și loviturile de picioare. Charlemont a refuzat, declarând că el s’a bătut în mod excepțional cu Driscoll spre a da o probă , dar că el nu e profesionist, ci numai un profesor de box. mm— .................................. ......... sau . Intre cucoane . — Cum?... Nu cunoști Fântâna Blanduziei de Alexandria Nenorocirea din strada Academiei. Conducătorul unei căruțe cu apă gazoasă, un anume Ion, trecând era prin strada Academiei și gonind caii în fuga mare, a călcat și rănit grav pe preotul Voiculescu, de la biserica Cuțitu de Argint. Căruțașul, în urma acestui accident, voi s’o ia la fugă, dar lumea și cu sergenții de stradă puseră mâna pe el și-l duseră la secția C. Părintele Voiculescu fu pus într’o birjă și transportat la spitalul Goicea, unde’i s’au dat primele ajutoare. Știri din străinătate — Prin poștă — Din Geneva se anunță : Consiliul comunal a încheiat cu abatele Blanchard un contract privitor la vinderea unui teren pentru clădirea unei capele în memoria asasinatei împărătese Elisabeta a Austriei. * * >1 Principesa Stefania, văduva arhiducelui Rudolf de Austria, care se vă căsători zilele acestea cu contele maghiar Lónyay, a depus în ziua de 2 Noembrie I st. n. (ziua morților) mai multe coroane pe sarcofagul fostului ei soț, victima unei morți atât de tragice. ¥ ¥ Ziarele maghiare fac mare gălagie din causă că colonelul maghiar de honvezi baron Fülek, a toastat, în numele honvezimei maghiare, la un banchet pentru primarul Vienei, dr. Lueger, cunoscutul dușman al maghiarilor. Numitul colonel a fost desavuat de autoritățile competente.* ¥ ¥ TewOk-Pașa, ambasadorul Turciei la Berlin, a prezintat împăratului Wilhelm, în numele Sultanului, o admirabilă spadă de onoare. Mai înainte de audiență ambasadorul trimisese la castel un tablou al unui pictor francez, pe care împăratul l admirase în palatul Sultanului și pe care acesta acum ,i l-a dăruit. — Nu, zeu !... Es foarte puțin din casă. 1-------------Universul In provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 21 Octombrie — Brăila Noul ameminte in afacerea Jescicek.— După cum v’am telegrafiat, Mazzola a fost, azi, adus la cabinetul judelui instructor, unde a făcut mărturisiri importante. De asemenea și Theologu, care până acum făcea fel de fel de declarațiuni numai spre a întârzia instrucția, a vorbit. Din diferitele versiuni ce circulă asupra interesantelor depoziții făcute de cei de mai sus, cea mai acreditată e următoarea : Mazzola e cel mai grav inculpat dintre toți, deoarece, după cele stabilite până acum, el e primul factor care a propus și a condus operațiile în această afacere. Mazzola, încă pe când era în Italia, a comis mai multe escrocherii, din care cauză a fost condamnat , dar a parvenit să fugă și s-a stabilit în România. In Italia avea ca cunoscut pe Enrico Catalano, cu care pe vremuri făcuse afaceri ca și aceea pentru care e deținut astăzi. Mazzola era în corespondență cu tovarășul său de odinioară, astfel că Aristide Theofilatos, plecând din Brăila cu cecurile falsificate, s-a dus direct la Enrico Catalano, care schimbându-și numele în Constantin Agate, a Schimbat cecurile. La Paris, Aristide Theofilatos s’a găsit cu fratele său Nicoli Theofilatos, căruia i-a încredințat sumele încasate de Enrico Catalano, spre păstrare, până când va aduce și restul ce urma să se mai încaseze și apoi suma totală să fie împărțită la toți tovarășii. Theologu când a plecat din Brăila a fost la Berlin, Paris și Angersa să găsească pe Aristide Theofilatos și Constantin Agate, dar nu i-a găsit; s’a dus apoi la Cairo și Alexandria, apoi în Grecia, unde s’a găsit cu Aristide Theofilatos, dar care n’avea asupra lui sume mari de bani, deoarece aștepta să-i vie partajul. Afacerea în acest timp însă, se descoperise și cel care poseda întreg tesaurul s-a făcut nevăzut. Theologu a plecat în Constantinopole, unde se știe că a fost prins. Se crede însă că și Enrico Catalano,zis și Constantin Agate, a luat o parte însemnată din suma încasată. Până astă-seară la ora 6 acestea sunt știrile cunoscute publicului în această afacere. Mazzola a fost ținut azi de la ora unu până la ora trei la cabinetul judelui instructor. Fată dispărută. — D-na Maria Nicolau, din strada Citadelei No. 7, a reclamat azi, autorităților administrative, că de două zile i-a dispărut, de acasă, fiica sa Marghioala, și după toate căutările făcute n’a putut-o găsi. Dezolata mamă bănuește că fiica ei ar fi fost înșelată de indivizii Ionescu și Petrache, de meserie misii,în cari au de scop să speculeze tinerețea fetei, care e de 19 ani. S’au luat măsuri pentru găsirea ei. Hoț prins. — Individul Dumitru’Bulgari, tovarășul lui logdr.che Vasile, zis și Cr.Jioiun, în furturile făcute pe vaporul S. M. R. «Constanța» și pe vaporul rus «Demetrieva», — furturi despre cari am relatat la timp, —a fost prins de autoritățile administrative din Constanța. El va fi înaintat poliției din Brăila, care îî va trimite parchetului spre instruirea afacerei. Călcat de un car. — Se telegrafiază parchetului de subprefectul plasei Vădeni, că locuitorul Dumitru Ion, din comuna Perișoru, a fost călcat, de un car încărcat, din care cauză a murit. Subprefecturi, i-a comunicat acest caz unchiul mortului, anume Iancu. Bănuindu-se a fi o crimă, parchetul a ordonat o anchetă. Diverse. Din raporturile oficiale, semănăturile din județ, — grâul, secara, rapița semănăturile de toamnă,—sunt foarte bune. Necesită însă în mod absolut puțină ploaie. I. D. G. Dumitrescu, primarul Brăilei, a luat disposițiunea ca aprozii primăriei să-și facă uniformă. Dispoziția e bună, dar timpul nu e ales bine, deoarece tocmai acum toamnă când sunt atâtea necesitățî, bieții aprozi, cari au leturi de 60 și 70 de lei pe lună, fiind obligați a-și face uniforme, cari costă 120 de lei, vor fi forțați să se lipsească până și de aprovizionarea cu alimente, combustibile și alte necesare pentru timpul iernei. Cel puțin dacă li s’ar garanta postul, ca să ’și poată plăti uniforma în rate de 15—20 lei pe lună. Naval. 2 - Craiova Vestitul escroc Mihail I. Cameniță, urmărit de poliția locală și a Capitalei timp de 7 ani, a fost în fine prins la 19 f. c. de comisarul de siguranță Virgiliu D. Ionescu de aici, în momentul când voia să plece cu trenul spre Vârciorova. Acest cavaler de industrie, în toate părțile se prezintă ca frate cu maiorul Cameniță, frate cu Cameniță impiegatul de mișcare din gara Caracal, iar ca ocupații, când era mare proprietar, când administrator al Domeniului coroanei Segarcea sau Titu, și venea să se căsătorească pe aici , în 1897, introdus în o familie onorabilă de aici, Gancea, s-a logodit cu fiica, iar după ce a escrocat suma de 85 lei, a dispărut. Asemenea a făcut cu familia d-nei Profira Constantinescu, cu a cărei fiică Virginia s’a logodit, și după ce a furat peste noapte un inel de valoare și 45 lei, s’a făcut nevăzut. S’a mai introdus în familia perceptorului comunal de pe atunci N. Marinescu, de fel din orașul Giurgiu, sub pretext de a lua în căsătorie pe fiica sa Chita și după ce i-a făcut pe oameni să se prepare cu cele necesare pentru logodnă, peste noapte a dispărut, luând cu sine giuvaericale în valoare de 70 lei. A încercat a escroca tot ca candidat de însurătoare, familia măcelarului Ioniță R. Serianu din str. Postelnicu fiu, dar n’a reușit, deoarece a fost descoperit de un d. M. Ionescu adj. gref. la trib. sec. II Dolj, și deci a șters la timp putina. In calitate de administrator al Domeniilor Coroanei, s’a dus în iulie 1897 la băcanul Ion N. Dianu și a comandat marfă de 160 lei. A cerut, sub cuvînt că n’are mărunțiș, 45 de lei pe cari i va plăti odată cu prețul măriei în strada Târgului 43. Un om al prăvăliei, ducându-se la locul indicat, a găsit un loc viran, iar Cameniță al nostru... ca ’n palmă... Nici chiar la oțelul România, unde descinsese, nu a achitat camera, ci a dispărut în mod misterios. Eroul nostru, de fel din corn. Poroina mare,județul Mehedinți, are etatea de 28 ani, om altfel chipeș și instruit, este astăzi deținut la poliție unde i se face prima instrucțiune de către comisarul Virgil D. Ionescu, același care în 1894 prinsese și banda lui Mărunțelu, care băgase spaima în țară. Acest escroc M. I. Cameniță este de un cinism revoltător, cu cel mai mare sânge rece tăgaduește totul sau intervertește în așa mod, încât dacă ar fi a se asculta numai spusele lui, mai crede de cel mai inocent om, pe când în realitate chiar la Văcărești sau Bucoveț, cinstiți, ca el, abia se pot găsi (1?) Orleanu, Focșani Prinderea unui hoț.—D. sub comisar Ionescu, de la comisia despărțire de galben, a făcut o captură importantă. Anume, d-sa a pus mâna pe un pungaș anume P. Constantinii, dezertor din armată, care a furat în ziua de 4 Octombrie curent o bicicletă de la d. colonel-doctor Kessim. Peste 4 zile, la 8 Octombrie curent, după ce se săturase de plimbat cu bicicleta, s’a reîntors, a depus-o îndărăt la locul de unde o furase și a dispărut imediat. Poliția a pus mâna pe dînsul în ziua de 20, prin d. sub-comisar Ionescu. Pungașul se află arestat în arestul poliției. O eră nouă.Conform noului regulament în vigoare, s’a introdus anul acesta uniforma la liceu, la toți elevii din această școală. Și fiind-că multor elevi săraci, dar silitori, nu le dă mâna să-și facă uniformă, care e, oricum, mai costisitoare ca un rând de haine simple, ci, director al liceului nostru. Calmuschi, a ajutat din banii d-sale pe elevii liceului cari n’au mijloace, dar, după cum am spus, au aplecare la învățătură. Aproape toți elevii liceului a fi uniformă și, până la finele, lunea, nu va mai fi nici unul fără uniformă. Printre măsurile luate de d. director al liceului, mai e aceea de a institui pe fiecare zi câte două elevi din clasa VII, cari fac serviciu în și afară din școală, observând, ca disciplina să nu sufere întru nimic. Cei douî sergenți au un semn distinctiv, când sunt dejurnă. De asemenea, d. Calmuschi a numit ca sergent-major al liceului pe elevul Cornescu, din clasa VII, iar ca intendent a fost nunumit d. Tuliu, pe ziua de 1 Octombrie. In definitiv, o eră nouă se deschide la liceu și aceasta, grație măsurilor admirabile luate de d. Calmuschi. Noul local al liceului «U 9 tive». — Fiindcă că vorbesc de dînsul, e aproape gata și în curând, la 1 Aprilie viitor, orășenii se vor putea mândri cu noua clădire. Lumină electrică va funcționa până la 15 Noembrie curent. Timpul continuă a fi schimbăcios. Aci frumos ca în splendidele zile de primăvară, aci închis ca în... neplăcutele zile de sfârșit de toamnă. Teatru. — După cum am anunțat, în curând vine în orașul nostru trupa d-lui Leonescu, cunoscutul artist comic, care va da o serie de reprezintății în iarna aceasta. Faust. Chrisoveloni a plăti Societăței ruse 200 lei, pentru cheltuelile de judecată. Toate aceste decisiuni au fost admise cu majoritate de voturi. Decisiunea de a se respinge atât apelul făcut de zisa Societate, precum și de d. G. Nicolopulo contra sentinței, a fost admisă cu minoritate. Din port.Următoarele vapoare au sosit în portul nostru: «Rus» și «Bulgaria» sub pavilionul rus, și «Trevanion» sub pavilion englez. Valentin. ■ 1---- ---■ .... de a afla ca ați fost cruțați și Altețele Voastre și Țara de o nemărginită durere, în numele concetățenilor acestui oraș. Ve roagă să primiți asigurarea sentimentelor de iubire, și de devotament pentru întreaga familie princiară. (Urmează iscăliturile primarului și consilierilor comunali), Miereanu, transportat și internat în spitalul rural Plaginești, unde după câteva ore a încetat din viața. Harhifu. — ■ »« Ilii I, Ploești 9 Binie gravă.— Măcelarul Petre Rădulescu, zis Vântură- Țară, a fost crunt bătut în ziua de 18 Octombrie curent, de către individul Grigore Constantinescu, supranumit și Brăileanu, ajutat de Costică Iliescu Mustățea, ambii de profesiune măcelari. Causa pentru care cei douî măcelari au bătut atât de crunt pe colegul lor, a fost faptul că Rădulescu vindea carnea cu cinci centime maieftină la chilogram decât cei l’alțî măcelari, făcândule o concurență simțitoare. Bătaia a fost atât de crâncenă, încât ’i-au scos și dinții din gură și ’i au lăsat mai mult mort. După ce și-a revenit în fire, nenorocitul Rădulescu a reclamat parchetului local: Moarte subită. Astăzi, pe la orele 8 și jum., birjarul Toma Gușatu sta de vorbă în piața Unire! cu mai mulți prieteni, discutând despre nevoile fiecăruia pe acest timp de criză cumplită. Deodată nenorocitului birjar i-a venit rău și căzând jos, a încetat imediat din viață. Imediat a sosit la fața locului un domn comisar, care a încunoștințat parchetul și în urmă constatându-se moartea, corpul nefericitului birjar a fost ridicat de prieteni dimpreună cu sergentul de post, și transportat cu o trăsură la locuința sa din strada Grădinari. Inspecția militară.— Astăzi d-nî generali Pilat și Comăneanu au terminat inspecția trupelor din garnizona de azi, rămâind complect mulțumiți de resultatul satisfăcător ce au constatat. _ D-nii gererali au și părăsit orașul, întorcendu-se la reședințele lor. Ceva nou in Ploeștî.—Cu începere de Vineri 22 Octombrie curent, se deschide pentru prima oară în acest oraș, chioșcul de gazete construit în str. Franceză, la intrarea pasagiului cooperativei. Acest chioșc lucrat în fier și căptușit cu lemn, e de o eleganță remarcabilă, foarte spațios și luminat cu electricitate. Intr’însul se vor deposita toate ziarele din Capitală, și cum este situat în centrul orașului, va aduce un serviciu real cititorilor, cari vor putea cu înlesnire să’șî procure orice ziar vor dori. Sirius. — Lucruri din toata lumea. Un nou stat in America de Stat.—Ca în povești s’a ridicat în America de Sud un nou Stat, care va rămânea probabil ultima creațiune mare a veacu lui nostru. , U vorba de Repubica Acra, înființată de aventurierul spaniol Rodriguez Aries; ea se află pe țărmul rîului Acra, care se varsă în fluviul Amazonului. Statele vecine Bolivia și Brasilia nu s’au interesat niciodată de acest ținut și l’au lăsat neocupat. Acra numără deja 50 mii de locuitori și produce foarte mult cauciuc. Rodrigues Aiies speră că prin industria aceasta va umple cassa statului, dar mai ales... buzunarele lui. Președintele unei Republici, în care se produce așa mult cauciuc, trebue să aibă chiar o conștiință foarte elastică. Inebunii din cauza războiumii din Transvvaal. —, Un necunoscut s-a prezintat zilele trecute la un comisariat din Bruxelles, cerând ca să fie înrolat în corpul voluntarilor meniți să se lupte cu englezii în favoarea Transvaalului. Nenorocitul, care era un Hercule, se angaja să nimicească el singur întreaga armată engleză. După apucăturile solicitatorului, comisarul văzu că are aface cu un nebun. El -l rugă dar să-l urmeze la biuroul de înrolare din strada Poinson (adică strada unde se află ospiciul de nebuni), și comisarul rugă de doctorul ospiciului să examineze pe viitorul luptător. Medicul a hotărât că e preferabil ca nenorocitul să fie reținut la balamuc, decât să fie lăsat să înfrunte neajunsurile războiului. Galați Focul din str. Movilei.— Amănunte.—Groaznicul incendiu de care v’am vorbit în corespondența trecută, a fost stins cu mare greutate pe la ora 6 seara. Am spus că focul a luat naștere de la fabrica de ulei a d-lui P. Christoff. Iată în ce împrejurări : D. Petre Christoff avea în serviciul său pe un băiat din Transilvania (Arad), în vârstă de vre-o 16 ani. Acest băiat, voind să toarne într’un cazan care fierbea vre-o 20 de kilograme de lac, din nebăgare de seamă răsturnă lacul pe din afară, care luă îndată foc. Băiatul, îngrozit, fugi. D. Petre Christoff, văzând pericolul și dându-și seama de consecințe, se ascunse de frica poliției. După cum v’am scris în corespondența trecută, el a fost arestat; astăzi însă e pus în libertate, deoarece ancheta a constatat că focul nu a fost pus cu premeditare, ci datorit pur și simplu unui accident. Ceea ce întărește această afirmare este faptul că nenorocitul nu este asigurat. Focul se lățea mereu și cuprinse mai întâiu proprietatea lui Marin Gheorghiu, asigurată la societatea «Universala». Pagubele suferite de acesta, întrec cu mult valoarea asigurarei. Apoi, au fost consumate un șir de case, compuse din vre-o 40 de odăi, locuite de următoarele persoane, pe cari le indic, cu pagubele suferite : D-na Elena Panu, suferă pagube mai mari decât asigurarea : Panaite Dimitriu, 3000 lei, asigurat la «Dacia-România» ; Marin Ștefan, neasigurat, 3.500 lei pagube ; Anica C. Bole, neasigurată, 600 lei pagubă; Iancu Schwartz, 4.000 lei, asigurat la «Dacia-România» ; Maica Rus, neasigurată, 2.000 lei pagubă ; Herman Lupovici, neasigurat, 600 lei pagubă ; Iancu lvolil, neasigurat, 300 lei pagubă ; Ștoim Michel, neasigurat, 7000 lei pagubă ; Solomon din Bereu, neasigurat 300 lei. Toți aceștia au rămas fără adăpost și într’o mizerie cumplită. Locul sinistrului produce o impresie dureroasă , mobile sfărâmate, ustensile răspândite, pereți fumegând încă și în jurul tuturor acestora, un grup de nefericiți, plângându-și singura avere, distrusă printr-o crudă fatalitate. In general pagubele ating suma de 50.000 lei. Viață lungă. Pe vremurile acestea de degenerare, cazurile de viață lungă sunt foarte rare. In comuna Bujor, județul nostru, a încetat din viață văduva Ionița Damian, originară din Iași, în vîrstă de 13 ani. Arestări. Poliția noastră de siguranță a reușit să prindă pe indivizii Costică Ghica, Gh. Patrichi și Anica Milea, implicați în furtul de la Macin, despre care v’am dat detalii în corespondența mea trecută. Sub vigilenta șefie a energicului nostru polițaid.Nicu Vlaicu orașul nostru a fost purificat de o mulțime de indivizi periculoși. De la Curtea de Apel.— V’am ținut în curent, la vreme, despre procesul înfățișat înaintea Cursei de Apel secț. I din localitate, proces iscat între societatea rusă de navigațiune și casa Chrisovelous din Brăila. Decisiunea în acest proces trebuia să se pronunțe în ziua de 9 c., dar din cauze neprevăzute, a fost amînată pentru 20 c. Prin decisiunea dată, Curtea admite în parte apelul făcut de către Societatea rusă contra sentinței tribunalului din Brăila și reformează în parte zisa sentință. Respinge acțiunea intentată de casa Ghaioveloni, precum și acțiunea Societăței ruse deschisă contra acelei case. Admite acțiunea d-lui G. Nicolopulo și condamnă pe Societatea rusă, precum și casa Chrisoveloni, la plata solidară de lei 73..485 și bani 50, cu procente legale de 6 la sută pe an, socotite de la 14 Decembrie 1893 și până în prezent, bani datoriți d-lui Nicolopulo. De asemeni, atât Societatea cât și casa Chrisoveloni, vor plăti suma de 800 lei, pentru cheltuelile de judecată. Curtea mai condamnă casa Iași . Ucigașul părintelui șeii. Ați primit vestea telegrafică despre oribila crimă făptuită în comuna Osoi, comuna Tomeșlî, la o mică depărtare de orașul nostru. Criminalul e un țigan în vrrstă de 21 ani, numit loan Poruică, iară victima chiar tatăl seu, un bătrân slăbit de muncă și mizerie, și care se chiamă Manole Poruică. Dușmănia și bătăile dintre tată și fiu.De mult timp, bătrânul Manole nu se poate împăca cu fiul său. Acesta, om réu, pătimaș, hărțăgos, mai are și alte două calități: e un bețiv de frunte și un hoț fără de seamen. Din aceste motive, nenorocitul tată, deși cu durererea în inimă, a fost nevoit să alunge pe băiatul său din casă. Dar denaturatul fiu nu s’a liniștit, n’a prins la minte, din contră, a devenit o adeverată bestie, un criminal fără de margini. Zilnic venea pe la locuința tatălui său, și cu forța și-a însușit o bună parte din averea acestuia, compusă din mobile, lucruri, etc., pe cari apoi le-a vîndut și beat pe la cârciume. Se î nțelege, că bătrânul părinte a opus forța pe cât era posibil, dar mai întotdeauna, părăsit de puteri, a căzut în nesimțire, fiind hobărât de loviturile și maltratările fiului său. Cheful la cârciumă. — Erî era chef mare în circiuma din Osoi. O mulțime de oameni erau adunați acolo, înecându-șî amarul cu cîte un păhărel de «înnou». — Douî scripcarî făceau ca odaia să huiască, și flăcăii și fetele să nu mai înceteze jocul. Printre aceștia însă era și loan Poruică. Acesta, mai beat decît toată lumea, dădea dovezi de adeverată turbare. Sărea, sbiera, înjura și se batea cu toată lumea. Oamenii, toți necăjiți, s’au retras blestemând pe această pacoste a satului, numai Ioan Pornică a mai rămas, înghițind încă o mare cantitate de rachiu și vin. Deodată, pe cînd ornicul arăta cinci ceasuri, mizerabilul individ se scoală și, după ce mai trage o înjurătură cîrciumarului, se pornește spre casa părintelui său. Fără să spue o vorbă, deschide ușă odăiei și pătrunde în casa în care se găsea și bătrânul său tată. Comiterea crimei. Odată ajuns în fața omului pe care l-a maltratat de atâtea ori, sălbatecul fecior își perde cu totul capul. Repede ca fulgerul scoate din brâu un cuțit, și nestând o clipă pe gânduri se aruncă ca o hienă asupra tatălui său, și-î împlântă de mai multe ori cuțitul în dreptul inimei. Era o scenă înfiorătoare, un mizerabil, cu perul vâlvoi, cu ochii holbați și cu o rmnă cutremurătoare, aruncat asupra unui bătrân, lipsit de puteri, fără de ajutoare, ce ținea mâinele ridicate în semn de implorare, și din corpul căruia sângele nu mai înceta să țâșnească... Comiterea crimei a durat vr’o două minute. După asta, mizerabilul, fie îngrozit de crima săvârșită, fie convins că tatăl său a murit, a aruncat cuțitul, și într’o goană nebună a luat-o pe câmpul din apropiere ; a fost însă zărit de niște drumeți, cari repede l’au legat,—înțelegând că au de a face cu un criminal după sângele de pe haine—și aducându-l la primăria satului, s’a putut constata toată crima, în plina ei grozăvenie. Acum bătrânul tată se luptă cu moartea în spitalul local... Dragostea către dinastie.—Nu odată, ci de mii de ori cetățenii bătrânului nostru Iași au dat dovezi de iubire nemărginită, de devotament fără de seamăn către falnicul nostru Rege, și către dinastia română. Nimeni n’a fost mai neliniștit, nimeni n’a trecut prin mai multe emoțiuni dureroase, decât cetățeanul Capitalei Moldovei, atunci când viața Alteței Sale prințului Ferdinand, a fost în pericol. Asemenea nimeni n’a fost mai atins, nimeni nu și-a simțit inima mai lovită decât cetățeanul ieșan, când micuțul și drăgălașul principe al României a trecut prin suferințele celei mai teribile boale. Și activul nostru primar de deputat Bădărău a simțit necesitatea de a saluta familia Regală, exprimându-și în numele cetățenilor ieșeni mulțumirea, că și de astă dată Dumnezeul acestei țări a veghiat asupra dinastiei noastre. In acest scop a expediat următoarele telegrame : Majestätei Sale Regelui, Sinaia. Primarul și întreg consiliul comunal al celei a doua capitale a regatului primind vestea fericită de intrarea Principelui Carol tn convalescență, mulțumește Proniei Cerești, pentru că a ridicat deasupra țarei nenorocirea ce o amenința și în numele orașului Iași depun la picioarele tronului omagiile lor de iubire, respect și devotament, urând sănătate și viață îndelungată Majestăței Voastre și a întregei dinastii. (Urmează iscăliturile primarului și consilierilor comunali), Alteței Sale Regale Principelui Ferdinand, Sinaia. Primarul și consiliul comunal al orașului Iaș, ia bucuria vestei însănătoșirei Principelui Carol, fericiți Râmncu-Sărat Politica. La noi, ca și în alte părți, politica joacă un mare rol, atât pentru bogat cât și pentru sărac. Cu ocazia alegerea pentru consiliul comunal, care va avea loc în zilele de 25 și 27 octombrie, fracțiunele partidelor recunoscute au început să lupte din răsputeri. Pretutindeni nu vezi decât pâlcuri, pâlcuri de politicianî, cari discută cu aprindere rolul pe care îl joacă unii din oamenii zilei. Alții vorbesc de modul cum opoziția a început să agite chestia venirea la cârma comunei. Cu toate versiunile, cari se dau mai mult de răivoitori, singura listă din partea guvernului e în frunte cu d. dr. Dobreanu, iar nicidecum d. Oroveanu, cum s'a vorbit. Opoziția va susține lista, în fruntea căreia se va afla d. Sava M. Gherghiceanu, fostul primar al orașului. Fracțiunea Ion Mihăescu va da tot concursul seülistei dr. Dobreanu, împușcare din imprudență. Femeile Victoria V. Dragoș, Radu Moise și Eftimia Șerban, au plecat la cules de vie în comuna Vârteșcoiu. Aci s’au pus pe muncă, cântând pe sub butucii de vie, era mare chef pe femei, și trecea timpul fără să bage de seamă. Individul Dumitru Croitoru, care se afla tot în acea vie, voind să facă chef mai mare, a luat o pușcă. Din nebăgare de seamă, țeava pușcei o îndreptează către acele femei, cari din întâmplare câte șî trele se aflau în apropiere. Luând foc pușca, toată încărcătura s’a oprit în femei, rănindu-le foarte grav. Imediat criminalul a fost arestat, iar cele 3 femei internate în spitalul din Odobești. Arsă de vie. — Femeea Ilinca, soacra lui Vasile T. Feraru, din comuna Popești, ședea de câtva timp în comuna Dragosloveni. Cum ea suferea de îngrozitoarea boală «Pelagra», nebunia o cuprindea foarte adeseori. Intr’una din zilele trecute, ea, după ce se dusese la popă ca să se spovedească, se încuiă în bordeiul în care ședea și gazul, care îl avea într’o sticlă, îl turnă pe ea. Apoi se apropie de focul de la vatră și în mai puțin de câteva minute, întregul ei corp a fost carbonifat. Tocmai dimineața a fost găsită moartă în bordeiu de niște vecini. Neexistând nici o bănuială de moartea ei, s’a autorizat înmormîntarea. Crima din Dumitrești. Locuitorul Costică I. Popescu, din comuna Dumitrești, avea o mare dușmănie pe consăteanul Iăü M. Frățilă Lazăr, încontinuu căuta prilejul ca să-l întâlnească și să-i tragă o bătae. Ziua căutată fu găsită. Intâlnindu-l pe drum, a început a se lua la ceartă. Cearta degenera în bătae și Popescu, înfuriat ca un tigru, cu ciomagul pe care îl avea în mână, aplică o lovitură foarte puternică în capul lui Lazăr, încât acesta a căzut jos în nesimțire. Criminalul a fost arestat mai târziu, căci fugise, iar pacientul De la consiliul comunal Jouî s’a ținut a treia ședință a consiliului comunal din Capitală. D. N. Filipescu a luat cel d’iat din cuvîntul și a propus ca evacuările de imobile, ce urmează a se face, să fie amânate pe timp de 6 luni, și aceasta din cauza crizei financiare de azi. 1 D. N. Filipescu mai zice că are deplina credință că numai printr’o lege specială se va putea regula chestiunea locuințelor insalubre, dându-se suficien’ te garanții proprietarilor urmăriți în baza regulamentelor comunale. Propunerea d-lui Filipescu a fost aprobată în unanimitate. k ¥ ¥ D. I. Marinescu depune după aceea o petițiune a mai multor proprietari de pe bulevardul Protopopescu-Pake și cere consiliului comunal să întindă lumina electrică până la sfârșitul bulevardului. Se ia act de această propunere, care se va avea în vedere când va veni chestiunea iluminărei orașului. Se rezolvă mai multe chestiuni la ordinea zilei.Se deschid mai multe credite diferitelor servicii comunale ; se rezolvă mai multe cereri de construction ; se aprobă câteva expropieri de mică însemnătate ; se aprobă încheierile comisiunei speciale privitoare la administrarea câtorva biserici și se numește o comisiune compusă din d-nii N. Filipescu, dr. Tomescu și I. Marinescu, care să regulamenteze creșterea și educațiunea copiilor orfani, întreținuți de primărie. Consiliul hotărește după aceea, scoaterea în licitație publică a mai multor locuri virane, cari aparțin comunei.* ¥ . D. Delavrancea ia cel din urmă cuvîntul și într’un frumos discurs arată necesitatea clădirei unui ospeț comunal atât din punctul de vedere a trebuinței diferitelor servicii ale primăriei, căt mai cu seamă din acela de a se arăta streinilor o instalațiune măreață și definitivă a Capitalei, precum măreț și definitiv s’a afirmat Statul român în fața lumei. Streinii, când vin în țară, zice d. Delavrancea, nu întreabă de palatul poștelor—și bine că s’a făcut, nu întreabă de palatul de justiție—și bine că s’a făcut, nu întreabă de localul Băncei Naționale—și bine că s’a făcut, nu întreabă de localul Casei de Depuneri—și bine că s’a făcut, dar întreabă despre «Ospețul Comunal». In trecut, continuă d. Delavrancea, noi, asvârliți la Dunăre, expuși valurilor puternice ale invaziunilor barbare, ne era poate ertat să trăim cum am trăit. Astăzi însă, când ne-am afirmat definitiv în fața lumea ca un popor stabil, trebue ca și administrațiunea superioară a Capitalei să fie stabil și măreț instalată. In trecut, s-a făcut un concurs pentru proiectul unui ospeț comunal ; alții au voit să recurgă la talentul și liminele străinilor , fiind vorba însă despre clădirea care va înfățișa icoana Capitalei—și Capitala fiind reprezintă țiuea țării—trebue ca această clădire să fie concretizarea geniului național. De aceea, încheie d. Delavrancea, cer consiliului autorizarea de a contracta, pentru facerea planului definitiv al primăriei Capitalei, cu acel român al cărui nume este înscris în paginele de aur ale cărții școalei de Belearte din Paris, cu acel artist, care are meritul de a concepe și executa în geniul românesc, cu artistul care își va lega sufletul de această operă utilă și măreață, cu d. architect Mincu. Consiliul, în unanimitate și cu aplauze, acordă d-lui primar autorizația cerută. La orele 6, d. primar declară închisă sesiunea extraordinară a consiliului comunal Rep