Universul, septembrie 1900 (Anul 18, nr. 240-269)

1900-09-01 / nr. 240

Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) ț­imn de l>c câmpia Grand Era în seara de 24 Maia. Era nuntă într’o locuință de pe câm­­pia Graiul. Câți­va tineri între cari Ion Mateescu zis Călin, Bu­cur Station și Sandu Spiridon,­i toți minori, vin neînvitațî la ■nunți. Nuntașii țineaul să se joace sârba. Tinerii neiertați strigau în lăutari să zică br­etul. Nun­tașii se împotrivesc. Atunci Bucur Simion aplică o palmă lui Filip Bosco, iar Filip Bosco ripostează. Bucur Simion ia atunci o daltă și lovește pe la Spate pe Filip. Intervine Ianoș Bosco în aju­torul fratelui său Filip Bosco, Mateescu scoate un cuțit și a­­plică mai multe lovituri lui Ia­­poș Bosco. Acesta cade mort pe loc. In urma instrucțiunii ce s’a ■ făcut, s'au dat judecăței Ion Ma­­­­teescu pentru lovituri cari au­­ pricinuit moarte și ceî­l’alțî doi, ■ unul pentru lovituri cu rănire, cel­lalt pentru lovituri simple. Afacerea a venit ieri înaintea secției de vacanță a tribunalului • Ilfov. " La strigarea procesului, orele­­ fiind înaintate desbaterile s'au «amânat la 13 Septembrie. »­••­n Elian. Știri din străinătate — Prin poștă — Ziarul «Opinione» afirmă că în ministerul de justiție italian se examinează relațiunile trimise de procurorii generali asupra pur­­tărea prelaților și parodiilor cu ocazia doliului recent, spre a ve­dea în ce măsură li se pot a­­plica pedepsele.* • « Ducele de Abruzzi, înainte de a-șî pune în execuție eroicul său proiect de a se duce în căuta­­rea celor 5 membri ai expedi­ției sale cari s’au îndrumat spre Pol, se va duce la Neapole. El va fi întâmpinat de contele de Turin. Ducele, cum va debarca în I­­­­talia, se va duce la Misulina, la regina Margareta, care -i va preda ultima scrisoare pe care regele Umberto voia să o tri­­­meată nepotului său. Iată cele mai mari latitudini stinse în expedițiile spre polul Nord. Dintre ele, acea atinsă de ducele de Abruzzi ține recordul polar. Ducele de Abruzzi (1900) grade 80.33 Nansea .... (1895) » 86.14 Lokwood . . . (1882) » 83.14 Markham . , . (1876) » 83.20 Beaumont . . . (1876) n 82.5-4 Parry....................(1827) . . 82.45 Payer. . , , . (1814) . . 82.05 Expediția suedeză la polul Nord, dirijată de exploratorul­ Koltheff, or 0 găsit la stația aus­triacă a insulei Jan Mayen o sti­clă cuprinzând o comunicare după care expediția daneză a lui Andrup a cercetat acea insulă, după ce a părăsit Groenlanda. Expediția a mai constatat că An­drup a lăsat în insula Morselor o notă a căpitanului Sverdrup, comandantul vaporului «Fram», care conduce acum o expediție în Groenlanda.* * * Peste câ­te­va zile va pleca din Turin la Roma, pe jos, un bă­trân marinar care va depune o coroană de fiori pe mormântul lui Umberto I. Pe drum el va face să se celebreze o slujbă în toate sanctuarele pentru defunc­tul rege. Chiar el va sluji cere­monia și va cânta un «requiem» compus de el. Acest marinar va celebra prima slujbă la Madona consolațiunea și ultima în Roma. Bătrânul marinar se numește Leopold Ugo Angiolini-Gatarsi. 1 * * Se scrie din Port-Said : Aproape vre-o 60 de soldați din Legiunea străină, ce se aflau pe bord­ul vaporului «Champag­ne», pe când vaporul trecea prin canal, s’au aruncat în apă spre a dezerta. Câțî­va din ei s’au îne­cat, încurcându-se în spițele de­­­ licei; alți câțî­va au fost ajunși în fuga lor și băgați în închi­soare ; alții au putut să scape de or­i­ce cercetare. Din Szabadka (Ungaria) se a­­nunță moartea căpitanului ma­ghiar Semrey, cel mai bătrân sol­dat honvéd, care a luat parte la revoluția maghiară de la 1848-49. El era în vârstă de 101 ani, și a fost coleg de școală cu Ludovic Kossuth, fostul dictator al Unga­riei.* * « Se asigură că într’una din te­legramele sale adresate regelui­­ Italiei, ducele de Abruzzi și-a ■manifestat intenția de a da re­giunilor explorate de el, și cari n’aîi încă un nume special, nu­mele de regele Umberto, care s’a interesat așa de mult de succe­sul expediției polare. * ¥ ¥ Breșel a fost mutat din celula­­ lui, pe care o ocupa la închi­­­soarea din Milan. S’a mai mic­șorat chtra­ordinara supraveghe­re în jurul regicidului. Deună­zl Breșei a fost supus uunui lung interogatoriu de către procurorul-general. Apoi i se tase perul și mustățile. El a su­ferit această primă ope­rație pen­tru transformarea lui în­­ ocnaș, fără să opună cea mai mică re­zistență, sau să manifesteze cea mai mică emoțiune. *­­ • Ziarul_«Adriatico», ce apare­­la Veneția, a deschis o listă de­­ [UNK]subscripție spre a oferi în numele­­ venețianilor — descendenții lui i Zeno și Cabolo, cei d’înloî ex­­­ploratori ai mărilor polare — o­­ medalie de aur membrilor expe­diției ducelui de Abruzzi. * * * Locotenentul Angelo Bresei,­­nenorocitul frate al regicidului și scare afiă in permisie la Eg­nano, lângă Pesaro, a fost desti­nat de ministerul de războia la garnizoana micului fort din Pri­­molano în provincia Vicenza. El a primit bucuros această permutare și a și plecat la noua sa destinație, unde '1 va urma în cu­rând și familia sa. Ministerul e hotărît a permite schimbarea numelui lui Bresel în acel de Godi, numele lui ma­tern .* * * Se știe că locotenentul Que­­rini, care făcea parte din expe­diția l a polul Nord comandată de ducele de Abruzzi, a dispărut printre masele de gh­ia­ță polare. Sărmanul tînăr își presimțise dispariția lui. Când și-a luat adio de la familia sa, a spus sorei sale : — Ține minte ce -ți spun, voi pune drapelul italian la pol și nu m­ă voi mai reîntoarce. ..... VMI " ■ 1 UN PROVERB PE ZI Boul merge încet, dar trage bine. (Italian). Andreifi Ivanovitch este titlul noului roman care va apare mâine. Vineri 1 Sep­tembrie în Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» In acest roman autoarea, d-na Judith Gauthier, descrie cu o pană măiastră, peripețiile mișcă­toare prin care trece amorul unei femei din clasa nobilă ru­sească pentru un tiner țăran. Biblioteca Econ­omică, un frumos volum de 130 pagini se vinde cu 35 bani în toată țara. Gos mu­ticalu­l guvernului in ch­estia mobiliza­rilor Guvernul a publicat în «Tim­pul» de orî, spre a liniști pu­blicul, următorul comunicat în privința afișărei extractului din regulamentul asupra mobiliză­rilor : «Ministerul de războiu, în ur­ma rapoartelor comandanților corpurilor de armată, voind să se dea un mai mare îndemn administrațiunilor de județe pen­tru a da un concurs mai eficace depozitelor de recrutare ale ar­matei, în ceea ce privește re­partiția rechizițiunilor prevăzute la articolul 41 din regulamentu legei asupra rechizițiunilor și la articolele 130 și 137 din regula­mentul asupra mobilizărei arma­tei, a intervenit pe lângă minis­terul de interne, pentru ca pe de-o parte să aducă la cunoș­tința organelor administrative necesitatea de a se ajuta de pozitele de recrutare în aplica­rea acelor dispozițiuni, iar pe de altă parte, conform articolului 161 din regulamentul de mobi­lizare, a cerut ca extracte din zisul regulament să fie în per­manență afișate prin primării, și pe la ușile bisericilor, pentru­ ca locuitorii să poată lua cunoștință ori­când și să poată sa-și dea seama de obligațiunile ce le si impuse de regulamentul asupra rechizițiunilor și de acel­ asupra mobilizărei. «Ministerul de interne n’a făcut de­cât să aducă la îndeplinire dreapta cerere a corpurilor de armată, interesate la o exactă a­ducere la îndeplinire a regula­mentelor în chestiune și a mers până acolo cu procedarea că, pen­tru a nu se face o zadarnică a­­larmă și a se răspândi în public, thcmat în aceste momente de ne­înțelegeri cu un stat vecin, inter­pretări greșite și tendențioase față de un act al autorităților, care nu are într’însul de­cât ceva foarte normal, prin ordinul cir­cular dat prefecturilor le-a înda­torat să aducă la cunoștința po­pulațiunei că toate aceste mă­­suri nu sunt de­cât executarea dispozițiunilor unor regulamente în vigoare încă de la începutul anului, iar nu măsuri luate pen­tru moment și în vederea unor evenimente ce s’ar pregăti. «Aceste explica­ți­uni fiind luate chiar din sorginte oficială, ne au­toriză să rugăm pe confrații noș­tri să nu mai dea lucrului pro­­porțiuni îngrijitoare, de cari o­­piniunea publică trebue să fie scutită. «Repetăm încă odată că în toate aceste publicațiuni nu trebue vă­­zut de­cât o măsură luată de au­torități, absolut independent de preocupațiunile zilei și de svîr­­colirile cari se petrec dincolo de Dunăre.» orele 11 juri­., când cetățenii s’au împrăștiat pe la casele lor. La ora 3 p. m. vasta sală a teatrului «Moldavia» gemea de o lume imensă—de la 4.000 oa­meni—venită ca, împreună cu studenți­ universitari, să protes­­­­teze și să înfiereze purtarea ne­demnă și sălbatecă a vecinilor noștri bulgari. D. Basile Iorgulescu, profesor și fost director al liceului din localitate, este ales președinte al meelingului. Tinerul student universitar, d. Șt. Șerbănescu, luând cel din­­üi­ü cuvîntul, într’o cuvînUre caldă, întreruptă adese­ori de a­­plausele publicului, arată sacrifi­ciile făcute de români pentru b­olgare și larga ospitalitate de care s’au bucurat acești din ur­mă în țara românească, și cum, în loc de recunoștință, ei ne răs­plătesc prin crimele cele mai o­­dioase. Termină zicând că gu­vernul va ști să capete toată sa­tisfacția ce ni se cuvine de la bulgari. Apoi pe rînd vorbesc, în ace­lași sens, studenții universitari: d-ni: Gh. Casasovici, D. Neagu, Gheorghiade, D. Ianculescu, li­cențiat în farmacie, diaconul Tu­dosie Popescu, etc. La sfîrșit de student univer­sitar Șt. Șerbănescu citește în aplauzele și aprobarea unanimă a publicului următoarea energi­că moțiune: «Cetățenii buzoeni, de acord cu studențimea universitară, pro­testează contra bulgarilor asasini și înfierează cu cea din urmă e­­nergie pe urmașii hoardelor lui Crum, cari la bine­facerile noa­stre ale Românilor de a-­ fi ajutat să se bucure de roadele luminei, de ospitalitatea tradițională a po­porului român, răspund prin te­roare și asasinarea cetățenilor români. Cu toate că școlile ro­mâne le-au fost deschise, cu toate că statul nostru i-a ajutat la vremuri de grea cumpănă, dându-le independența și apoi slujbe, primindu-i ca demnitari ai statului, totuși eî ah trecut peste limitele respectului cuve­nit, sădind în inimele noastre re­voltă, indignare nemesurată. «Conștienți că demnitatea noas­­tră de români a fost jignită, conștienți că liniștea publică a fost­ tulburată de agenții com­i­tetului nebun de la Sofia și «li­­ându-se la sentimentul de re­voltă al întregei țări, îndeamnă guvernul român să procedeze cu toată energia pentru ca fala nea­mului românesc să fie neștirbită. «Trimit întristatei familii a lui Mihaileanu condoleanțele sincere ale lor, römânându-le icoana ma­relui martir în veci sfîntă, dea pururi adorată». Apoi cetățenii, având în frunte comitetul inițiator al meelingu­­lui, în sunetul marșului «Deș­­teaptă-te Române», și alte cân­tece patriotice, cântate de mu­zica regimentului Buzeu No. 8, au parcurs străzile orașului până în crângul Dumbrava intr’un mă­reț cortegiu. Mart. Universal ia provincie (De la coresp. noștri particulari) — Pe ziua de 29 August — Buzeu­ Meeting contra bulgari­lor.—Marti, 29 August, a avut loc aici, din inițiativa tinerimei universitare, marele meeting de protestare contra banditismelor comitetului din Sofia. Orașul era frumos decorat cu drapele. La ora 9 a. m. cetățenii s’au adunat în numer colosal în gră­dina publică din centrul orașu­lui, de unde, în frunte cu musi­cs, studențimea universitară și diverse societăți cu drapelele lor, au pornit spre catedrala E­­piscopiei. Aci s’a oficiat o rugăciune pentru odihna sufletului regre­tatului Șt. Mihaileanu, de către P. S. S. Episcopul Dionisie. După terminarea rugăciunei, d. Iustin Stănescu, student, și D. Ianculescu, licențiat în farmacie, au ținut fie-care câte o mică cu­­vîntare, arătând meritele mar­tirului Mihaileanu, apoi corte­giul, în aceeași ordine ca la ple­­carej s’a înapoiat la oraș pe la Constanța Serbare câmpenească — Duminecă, la 27 August, so­c­ie­ta­te­a «Ajutorul» a meseriași­lor din localitate, a dat o serba­re câmpenească la «Vii», lângă Constanța. Serbarea a avut deplin succes Muzica reg. 34 Constanța a dis­trat publicul asistent, între care am remarcat ped. I. Grădiștea­­nu, ministrul lucrărilor publice, d. M. Sideri prefectul girant, colonel Ghirițescu, președintele societăței «Ajutorul», și alții. Beneficiul net a fost de o mie de lei. Concert.­ In seara zilei de 28 August curent, în sala casi­nulu­i comunal de pe Bulevardul Elisabeta, a avut loc un concert, cu concursul mai multor tineri din localitate. Timpul frumos de seară, mo­dul cum salonul era aranjat și împodobit, a atras un public nu­meros și ales. Am remarcat pe: D. general Candiano Popescu cu d-na; colonel Lambru cu d-na; D. M. Sideri și alții al căror nume, din lipsă de spațiu, cu re­gret nu le-am putut­­ rece aici. Carunteanu. Piles la Crimă.—O crimă misterioasă s’a săvârșit în partea orașulu unde se află situate grădinele cu zarzavaturi, asupra unui sol­dat din reg. Târgoviște. Crima a fost descoperită de niște sol­dați din reg. 6 de artilerie, cari încunoștiințază poliția. Imediat un comisar și mai mulți agenți se transportară la fața locului, unde găsiră pe ne­fericitul soldat într’o stare des­perată, având ambele picioare găurite de gloanțe, și neputân­­du-se mișca nici cere ajutor timp de mai bine de 12 ore. întrebat, cu mare greutate a putut răs­punde, că a fost împușcat de un țăran necunoscut. Nenorocitul, într-o stare care inspiră serioase temeri, a fost trimis în căutarea spitalului, dar sunt puține speranțe de a fi re­ținut în viață, având ambele pi­cioare fracturate. Criminalul necunoscut nu a putut fi descoperit până în pre­sent. Tren atacat.­Aseară, pe la ora 10, pe când trenul ce par­curge linia Curtea - de - Argeș Pitești era în apropierea sta­ției Pitești, a fost­ atacat de niște indivizi, rămași necunoscuți, a­­runcând cu pietri, spărgând mai multe geamuri. Unul din ei a tras și prin multe focuri de revol­ver. Din fericire nu avem de în­registrat nici un accident. Flin ■ [UNK]i—i­ntm ■BiMBi.m­.i S37.A.Z.­Nevasta.—­Mi-e rușine de ve­cini!... Aî ver­it azî-noapte târ­­ziu și beat ca un porc. Bărbatul.—Dar, dragă neves­tită, nu m’a vezut nimeni. Nevasta.—Nu te-a vezut, da , dar m’a auzit pe mine cum te ocăram." Conflictul româns-bulor Cu privire la împușcarea sol­datului român, lângă podul Ca­rol I, ministerul de interne ne trimite această notiță : „ «R­elativ la cele relatate de ziare în privința împușcarea unui soldat român, sub-prefectura de Constanța comunică următoarele ministerului de interne : «Soldatul Patrușel Dumitru, din batalionul de vânători din Cernavoda, fiind in patrulare, a fost împușcat dincolo de podul de peste Dunăre, pe teritoriul județului Ialomița de către gră­dinarul bulgar Tanase Cristea și tovarășul său Arsache. «Cel dintâiü a fost prins, cel­­­l’alt este ascuns. «Soldatul a fost atins de o alice la nas și câte­va la brațul drept. Rănile nu prezintă nici o gravitate. «Procurorul de Ialomița a fost la fața locului spre a ancheta. «Se zice că motivul atentatu­lui ar fi că soldatul ar fi voit să fure pepeni din grădina lui Tă­­nase».* * * Salvele de tunuri din­­ Med­­gidie-Tabia Relativ la cele două salve de tunuri, despre cari au vorbit a­­cum câte­va zile mai multe zia­re, spunând că s'au tras din Med­­gidie-Tabia în­spre Arab-Tabia, un locuitor din Silistra, anume Ion Dumitrescu, ne scrie urmă­«Eu sunt din Silistra, aproape de Arab-Tabia, e mult timp de când nu m’am mișcat de aci și n’am auzit nici o detunătură de tun. In afară de asta, trebue să adaug că am un auz foarte bun. «Me mir dară, ce fel de urechî trebue să aibă acei din Bucu­rești, cari au putut să audă de­tunăturile din Medgidie-Tabia * ¥ * Erî se răspândise svo­­nul prin Capitală că co­municația între Rusciuk și Giurgiu e întreruptă cu totul și se credea, deci, că acolo s’ar fi petrecând lucruri grave. Am telefonat imediat acolo și ni s’a respins că nimic din toate acestea nu e adevărat. Mi s’a spus însă că în­­tr’a dever unele persoane, chiar eu pașaport in re­gulă, dar părend suspec­te, sunt oprite de a intra in oraș. Mi s’a mai spus est­­e înalul Dunărei, din par­tea Bulgariei, în dreptul Giurgiului, s’au ridicat în­tăriri și că canoniere bul­gare circulă pe Dunăre în fața Rusciukului . I . ------— < 9 • ■ ............. Hesboiul anglo-boer — Prin poștă — Ziarele engleze anunță că War­ Office a comandat o­­ oare­care cantitate de corturi pentru gar­nizoana din Bloemfontein, care va fi sporită la 15.000 de oameni în urma a­tacurilor de carn­e ame­nințată capitala Orangelui de către boerî­t * . Comandantul boer Theron, care s'a distins acum în urmă în mai multe lupte, a declarat corespon­dentului ziarului «Manchester Guardian», care e prieten intim cu el, următoarele: — Vom continua să ne luptăm tim­p de mai mulți ani, pentru ca răsboiul acesta să coste pe An­glia mai mult de­cât ‘au­ costat-o toate cele­l’alte resboae avute. * ¥ ¥ 160 de oameni din trupele por­­tugeze au plecat din Lorenzo Marquez spre a păzi granița lângă Respanon Garcia, aproape de Siomalipoort. ¥ † Se svonește că comandantul bur Theron a fost ucis lângă Krügersdorp (intre Pretoria și Johannesburg).• ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la rezi­d­u la Te­legramele de pe pag. III IMTAMFLAEI idisi Capitală Tâlhăria de lângă antre­pozite Noaptea trecută, pe la orele 11, un oltean, Marin Ion Ruse, vînzător de gaz, trecea cu gale­rele în spinare, ca să se arudă acasă, în dosul antrepozitelor. Intrând pe o stradă izolată, Îi eșiră înainte trei făcători de rele, înarmați cu ciomege și cu­țite. Tâlharii se aruncară numai de­cât asupra olteanului, îl apu­cară de gât, îl trîntiră jos și -i luară punga de la brâu. Ei nu găsiră însă de­cât a lei și 60 bani, pe cari îi luară și aruncară punga in strada Sirenelor, în fața casei cu No. 49. D. inspector Goslescu, împre­ună cu comisarul secției 26, d. N. Georgescu, au început urmă­ririle și isbutiră să prindă pe tâlhari. Aceștia sunt în număr de trei și anume Costică Dumi­­trescu, zis și Gogoșeanu, Petre Ionescu și Nae Constantinescu. Aceștia nu făceau de câtă­va vreme de­cât să uite drumurile și să jefuiască pe trecători. Incidentul de la spiinhul «Garn­as» Mai mulți evrei, dintre acei cari s’au reîntors din emigrare, în numer ca vre-o două sute, s’au dus era la spitalul «Caritas» și intrând în curte, au cerut să li se dea suma de 1000 lei, care le rămăsese și care e depusă la d. Loebel, președintele comite­tului acelui spital. InștiințSr­du-se poliția despre aceasta, d. inspector Sava Gri­­gorescu se duse numai de cât acolo și aplana incidentul. D. .Loebel a declarat, de aseme­nea, că azi le va da acel 1000 de lei, spre a-șî scoate bagajele, cari se găsesc încă la magazia Baroi. , ■ ’ Bătaia din str. Virgili« Un scandal a fost aseară în str. Virgil­­u No. 39, la băcănia d-lui Saigiu. Un anume Nae se luă la ceartă cu un slujbaș de la gara de Nord și cum amendoul erau cu chef, cearta degeneră în bă­taie. Nae dese de­odată o lovitură puternică în slujbașul de la gară și-i sparse capul. Intervenind secția 24, sreslă pe agresor, iar rănitul fu trimis la spital. Lucruri din toata lumea Caligrafia scriitorilor mari.—Se povestesc anecdote foarte amuzante asupra felului neciteț de a scrie al unor au­tori mari. Celebrul scriitor englez Hora­ce Greeley a însărcinat pe un comisionar de stradă să ducă un articol al seu­lui James Gor­don Bennett, directorul ziarului «Herald». Comisionarul uită sâ-i spună lui Bennett numele trimițetoru­­lui. Acesta, după o jumătate de ceas de silință, nu isbuti să des­cifreze măcar o vorbă din ma­nuscris,—nici iscălitura chiar ! El dădu hârtia comisionarului, zicându-i : «înapoiază asta per­soanei care țî-a predat’o. Asta nu poate fi de­cât scrisul unui nebun». Greeley nu-șî recunoscu scri­sul, și comisionarul, destul de p­rost, nu-i spuse de fel că acea afilie era tocmai manuscrisul pe care el avea să-l transmiți direc­torului ziarului «Herald». După ce reflectă în­deajuns, Greeley exclamă: «O să păstrez asta ca titlu de curiozitate, căci nu poate fi de­cât scrisul unui nebun. — Așa a zis și d-nul cel­ l’fi», zise comisionarul. Dintre actualii autori, Björn­­sk­erne Björnson scrie în așa fel, în­cât numai nevasta lui îi poate descifra manuscrisul. Bunul scandinav nu și-ar pu­tea reciti propriele sale manu­scrise, dacă ea nu ar avea grijă să se prescrie. In anul acesta, ca și în anii tre­cut, Administrația ziarului U­­niversul, pentru a face un adevă­­rat serviciu cititorilor săi, a pus sub tipar, în 60.000 exemplare fludi­ul ziarului .UMIL" — IA E AXUL 1901 — mu și Fisra? a­ ziarului „Universul”” în 120.000 exemplare. De­oare­ce în aceste volume am rezervat și câte­va pagini pentru anunciuri, înștiințăm pe cititorii noștri, și în special pe fabricanți, industriași și comer­cianți, etc. etc., că am dat ex­­clusivitatea­ publicităței cunoscu­tei «Agenții de publicitate» D. Adnnîa, Bulevardul Principesa Maria No. 35. Almamichul se va vinde 25 bani și Calendarul por­tativ 10 bani px^mplarul. INFORMAȚIUNI JOUI ♦ A se citi pe pag. IV : Finanțe, agricultură și comerciu. ♦ La palatul regal din Capitală s’a primit știrea că Principele și Principesa României se vor în­toarce în țară între 15 și 20 Sep­tembrie. ♦ D. I. Nenițescu, prefectul jud. Constanța, a obținut un con­cediu­ până la 15 Sept. ♦ D. G. Cantili, ciclistul român care și-a propus să facă drumul în Paris pe bicicletă, ne scrie din Budapesta că a sosit acolo în ziua de 28 August la orele 9 și 15 și că după o oră a plecat spre Viena.­­ Duminecă 3 Septembre se va da la Giurgiu, în sala Impe­rială, o mare serală artistică or­ganizată de un comitet local în folosul ziarului «Peninsula Balca­nică», fondat de St. Mihaileanu.­­ Corpul profesoral al Acade­miei de musică și artă dramatică este covocat pe Duminecă 3 Septembrie, orele 10 a. m., în localul societăței din str. Vestei 15, spre a se constitui în comi­­siuni de examinare a elevilor de la diferitele secții cât și a cer­ceta și a se pronunța asupra ti­tlurilor profesorilor cari au cerut­­ catedrele remase vacante.­­ Poliția a arestat pe bulga­rul Aron Atan­asoff. Acest bul­gar era in relații cu Dumitroff, și fusese în relații și cu Trifa­­noff când se plănuise uciderea lui Fitowsky. La acest Atanasoff s’au găsit mai multe scrisori cari au fost luate de poliție și vor fi tradu­se azi. ♦ Ele au fost expulsați din țară bulgarii Gheorghe Zamfiroff, Ilie Anghel Perascoff și Gheorghe Grigoroff, toți prieteni cu bul­garii depuși la Văcărești ca a­­sasinul ai lui Mihaileanu. ¥ Un ziar guvernamental a­­nunță că d. Marghiloman s'a dus direct la Ragatz, pentru a avea o întrevedere cu M. S. Regele în privința conflictului româno­­bulgar. De aci, d. Marghiloman, dacă lucrurile nu se vor schimba, va pleca la Carlsbad pentru căuta­rea sănătății.­­ D. Fi­lip­escu, mi­nistru de do­menii, care se află în concediu în străinătate, se va întoarce în țară la începutul lui Septembrie.­­­ D. Bobescu, directorul tru­pei de operete de la grădina Mitică Georgescu, s’a prezentat d­­ la redacția noastră și ne-a declarat că d-sa n’a lovit pe vre­un ziarist și nici nu s’a gândit măcar ca să insulte pe cine­va. ♦ D. C. Exarcu, prim-secre­­tar al agenției bulgare la noi, va pleca în concediu pentru o lună. ♦ Marți seara a sosit la Bu­curești d. Theodor Stefanoff T­heodorofff directorul secției di­plomatice la ministerul afaceri­lor streine al Bulgariei. D. Theodoroff are cu sine niște documente și acte foarte importante. D-sa a fost era la agentul diplomatic al Bulgariei, cu care s'a întreținut mult timp.­­ Corespondenții celor mai mari ziare europene au anunțat că vor sosi la București în aju­nul noului proces al celor două crime politice bulgărești. «Sindicatul ziariștilor» va face ca șederea confraților străini în Capitală să fie cât se poate mai plăcută. ♦ Toți străinii aflători în țară trebuie să-și procure bilete de liberă petrecere până în 2 Sep­tembrie. Cei cari nu se vor conforma acestei dispozițiuni vor fi expul­zați, conform legei asupra șede­rei streinilor în țară.­­ «Monitorul Oficial» de erî publică decretul prin care se a­­cordă un concediu d-lui Al. Marghiloman, ministrul afaceri­lor străine, de la plecarea din țară până la 25 Septembrie și prin care se însărcinează d. Titu Maiorescu, ministrul justiției, cu interimatul ministerului afaceri­lor străine.­­ Gargobootul «T.­Severin» al M. S. R. se află de doue zile în observațiune medicală la Ko­vak, aproape de intrarea în Bos­for, unde e instalat serviciul sa­nitar al Imperiului otoman pen­tru controlul medical al vapoa­relor. «Turnu-Severin» vine din Pord- Said, localitate contaminată, unde a descărcat cărbuni. Era, la amiază, cu ocazia tre­­cerea prin Bosfor a vaporului de pasageri «Principesa Maria», în drumul spre Constanța, echipa­­giul de pe cargobootul «Turnu- Severin» a dat pavilionului ro­mân salutul de onoare.­­ Gombeiul instituționel«Mân­carea pentru flămânzi», a decis să schimbe ceaineria existentă într’o bucătărie populară, unde se va distribui gratuit fie­cărui sărman râie o porție de supă, o bucată de carne cu legume și o bucată de pâine. Inaugurarea se va face Dumi­nică, 3 Septembrie, în localul «Aurora» (Pomul Verde), calea Văcărești No­­i, între orele 11-2 . Ploaia căzută ieri în Capi­tală a fost aproape generală în întreaga țară. Ea a făcut mult bine porum­bului și a înlesnit facerea arătu­­rilor de toamnă. Mișcări in magistratură Iată o parte din numirile și trans­ferările cuprinse în mișcarea magis­tratu rei, făcute pe ziua de 1 Sep­tembrie. D. I. Manu, licențiat în drept, a fost numit supleant al judecătoru­lui de pace al circumscripției a 3-a în locul d-lui M. Polizu. D. G. Slătineanu, licențiat în drept, șef de biuron în administra­ția centrală a ministerului de răz­­boiu, a fost numit jude suplinitor la tribunalul de Ilfov, în locul d-lui Dobrescu, numit, acum 15 zile, pro­curor pe lângă acelaș tribunal. D. N. A. Steriade,­jude suplini­tor la tribunalul de Neamț, a fost numit substitut de procuror pe lângă tribunalul de Argeș. D. Nicolescu Cartagnan, substi­tut de procuror pe lângă tribunalul de Argeș, a fost numit jude al pla­­șei Mo­stiștea, județul Ilfov. D. Oscar Kiriacescu, jude al plă­­șei Mostiștea, districtul Ilfov, a fost promovat jude de instrucție la tribunalul de Argeș în locul d-lui Sever Moscona, demisionat. D. Carp, suplinitor al judelui plă­­șel Trotuș, districtul Bacău, a fost numit jude suplinitor la tribunalul Neamț; d. I. Cătinescu, jude al plă­­șii Calafat, a fost numit judecător la tribunalul Mehedinți, în locul d-lui Frumușeanu, demisionat. D. Calotescu, fost procuror pe lân­gă Curtea de apel, jude de pace la Calafat. D. I. Vrânceanu, ajutor de jude­cător la Moinești, în locul d-lui Tas­­su, demisionat. D. C. Robescu, ajutor de judecă­tor la ocolul 3 din București, în lo­cul d-lui Cantargiei I. D. I. Apostol, jude al ocolului Falciu, în locul d-lui I. Crețu, des­tituit. —• >• »< ȘTI­RI ȘCOLARE ¥ Disposițiunile noului regu­lament al învățământului supe­rior nepunându-se în vigoare acum, nu va avea loc nici un examen de admitere în Univer­sitate.­­ Noul orariu pentru școalele secundare, alcătuit conform nou­lui regulament modificat, va fi trimis cu o circulară tuturor școalelor, de către ministerul in­strucțiunei, în primele zile din Septembrie.­­ Pe lângă cele cinci clase ale gimnasiului «Șine­ai »din Capitală, ministerul a încuviințat și înfiin­țarea cl. VI. Înscrierile s’au și început. ♦ D-ra Maria Ursan, absol­ventă a școalei normale de in­stitutoare din Capitală, care fu­sese numită pe ziua de 1 Sep­tembrie institutoare la Tulcea, a fost detașată la școala No. 9 de fete din Brăila în locul d-lui De­metrescu-Oprea profesor supli­nitor de limba franceză la gim­naziul di­n G.­Lung, știrii, acri litera . Results Lul definitiv al exa­menelor de maior nu se va cu­noaște de­cât la sfirșitul lui No­em­brie a. c. Pe tablourile de înaintări gă­sindu-se vechi căpitani cari vor trebui avansați pe ziua de 1 Ia­nuarie, actualii căpitani cari de­pun acum examen vor fi trecuți pe tablourile de înaintări în urma acelora. „ȘTIRI JUDICIARE ¥ D. Jean Miclescu, noul se­cretar general al ministerului de justiție, însoțit de d. Napescu, a făcut ieri o inspecție, vizitând în toate amănuntele Palatul de Justiție. D. Miclescu a remas mulțu­mit de ordinea și de curățenia ce a găsit, mulțumind de buna stare constată d-luî intendent G. Condopol, fost ajutor comandant al corpului de sergenți de oraș. • Tribunalul Ilfov, secția de vacanță, a judecat era pe loan Niculescu in casa lor achisitor la societatea «Unirea» pentru abuz de încredere. D. Pretorian, apărătorul incul­patului a arătat că cazul se re­duce la o simplă neglijență, lă­sând pe un cumnat să încaseze niște sume mici. Acest cumnat a zis că a perdut bonurile. Pa­guba de câte­va sute de lei s’a acoperit din garanție. Pentru asta șade de luni în prevenție, Tribunalul condamnă pe Ni­culescu la 15 zile. ȘTIRI FIMCIARE și ECONOMICE . Direcțiunea generală a Re­giei Monopolurilor va pune în vînzare, în curând, o calitate de sare aleasă, măcinată fin, sub numele de «sare de lux». Această sare, care se va pre­­senta în condițiune de absolută curățenie, se va vinde pe prețul de 40 bani pachetul de 2 kilo­grame înfășurat în hârtie groasă.­­ Pe ziua de erî a fi intrat în porturi următoarele cantități de cereale : Galați 93 vagoane ; Brăila 150; Constanța 24 ; Călărași 69 ; T.­­Măgurele 53 ; Corabia 39 ; T.­­Severin 6 ; Verciorova 6 ; iar din străinătate 7. ECOURI ♦ Printre produsele care au fost foarte bine apreciate la Ex­­pozițiunea Universală din Paris, sunt și acelea aie «Societăței ro­mâne pentru fabricarea zahăru­lui de la Mărășești», ale cărei fabricate, în special în zahăr că­­pățină, s’au dovedit de o calitate superioară, probă de această este distincțiunea ce a obținut-o acor­­dându-i-se medalia de aur. Fa­brica acestei societăți, fondată în Mărășești la 1898, este de mult cunoscută pentru calitatea admi­rabilă a produselor cu care se ridică la respectabila cifră de 75.000 kgr. pe zi. Ca români trebue să ne sim­țim mândri de progresul ce face mai cu deosebire industria za­hărului și în special a sus nu­mitei fabrici care rivalizează cu produsele streinătățel. -------» ................­ —. Str.Regu­lui No. 11, București Vechea Agenție Universală italiană BANI! BAN!!! Se­­ țun­ bani cu împrumut asu­pra caselor și moșiilor. BANIÜ GRATIS!!! Se plasează gratis și banii d-lor particulari, pe hi­poteci garan­tate (Str. Regulă Ii). Telefon No.142 Ultime Informația și JOUI.­­ Cu începere de la 1 Sep­tembrie orele de lucru la minis­terul de războiu, cari actual­mente sunt de la 7 și jum. până 12 și jum. dimineața, vor fi de la 9—12 dim. și de la 3—Cp. m. ¥ D-ra Elena Rusescu, insti­tutoare la școala de fete din Ol­tenița, a fost mutată pe ziua de 1 Septembrie la școala de fete din Târgoviște. ¥ Ieri s’a ținut în Capitală exa­menul căpitanilor din marină as­piranți la gradul de maior. Sunt înscriși 4 candidați. ♦ Direcțiunea generală a tele­grafelor și poștelor s’a mutat erî în noul său palat din strada Carol. Tot ieri s’a mutat și ser­viciul de poștă rurală în noul palat. ¥ Ieri s’au încheiat la minis­terul instrucțiunei publice ta­blourile candidaților, cari au fost admiși la concursul pentru ob­ținerea burselor vacante la toate școalele normale din țară. ¥ Erî dimineață trebuia să se țină un Te-Deum la Mitropolie, cu ocazia aniversărei luarea Gri­­vițeî. In urma unei telegrame a M. S. Regelui, Te-Deumul a fost revocat, așa că nu s’a ținut de­cât un parastas pentru odihna su­fletelor celor căzuți la luarea Gri­­vițeî. ♦ Înscrierile la externatele No. 1 și 2 de fete din Capitală au început de la 25 August și se vor termina mâine, 1 Septem­brie dimineața. Direcțiunea primește zilnic nu­meroase cereri, așa că se va pro­nunța asupra lor tocmai după 1 Septembrie. ♦ Zilele acestea se va face re­cepția definitivă a lucrărilor pen­tru alimentarea orașului Câmpina cu apă adusă de la Breaza. Lucrările au costat 180 000 f eî. ♦ Linia Roșiori-de-Vede-Ale­­xandria e aproape gata. Inaugurarea ei se va face la sfârșitul lunei Septembrie. ¥ D-na Elena Ficșinescu, in­stitutoare la școala No. 3 de fete din Botoșani, și-a dat demisia, cerându-și regularea drepturilor la pensiune pe ziua de 1 Oc­tombrie.­­ înscrierile la școala de arte și meserii vor continua până la 5 Septembrie. Până acum, pentru 50 de lo­curi, s’au înscris 300 concurenți.­­ D. Ionel Grădișteanu, mi­nistrul lucrărilor publice, a sosit ori în Capitală și a lucrat la mi­nisterul sef cu șefii de servicii. Eri scară, dt. Grădișteanu a părăsit Capitala, ducându-se în streinătate, în virtutea concediu­lui obținut. ♦ Femeea Maria Stoica, din comuna Rîul-Alb, județul Dâm­­bovița, suferind de mai mult timp de pelagră, s'a spânzurat aiastă­ ieri intr’un coșar. . Autoritățile au autorizat în­­mormîntarea cadavrului. ♦ Un incendiu violent a dis­trus alultă­ierî noapte hanul d-lui M. Bradu, din comuna Cornă­­țelu, județul Argeș. Pagubele întrec cifra de 10.000 lei. ♦ Femeea Zamfira, din co­muna Măgura, județul Buzău fiind torturată îngrozitor de so­țul său, Theodor Năstase, a în­cetat alaltă­ieri noapte din viață. Criminalul a fost arestat. ♦ Locuitorul Simion Ionescu, din Bozad, s’a spânzurat alaltă­ieri în casa sa. Autoritățile au deschis o an­chetă și au autorizat înmomîn­­tarea cadavrului. ♦ D. Gh. Dimitriu a fost nu­mit comisar al orașului Huși pe ziua de 1 Septembrie a. c. ¥ Cu începere de la 1 Sep­tembrie, orele de lucru la mi­nisterul de domenii se vor schim­ba în chipul următor: de la 0—ÎS dim. și de la 3—6 p. m. ¥ La Iași,pentru­ examinarefe candidaților pregătiți în particu­­­lar, s’a format o singură c­o­misi­­une la Liceul Externat, din acel orașe . Intre 14—15 Septembrie cri vor avea loc la Botoșani curse de cai. Comitetul organizator se com­pune din d-nii Casimald, Moruzzi, G. Ghica, Leon Gh­ica, A. Rosetti și C. Vernescu.­­ D. Nicolae Nicolau a fost numit econom la seminarul din Roman, iar d. Tudorache peda­gog la același seminar. ♦ D. Theodorescu, re­vizor șco­lar de Ilfov, a înaintat ministe­rului cultelor un raport asupra situațiunei școalelor în Ilfov. S’au făcut 15 nouă înființări de­ posturi, dintre cari 2 în Capitală și 13 în județe. S’au desființat de asemenea 22­ catedre, dintre cari 16 se trans­­­feră la școalele din cătune. • S’a semnat decretul prin­ care d. I. Miclescu, fost magis­trat, este numit secretar general al ministerului de justiție, pe­­ziția de 1 Septembrie. •­­ Șoseaua T.-Jiu-Pietroși­nî,­ care fusese distrusă în multe lo­curi de inundații, va fi în cu­rând restabilită și redată circu­lației.­­ D. Ion Kalenderu, adminis­tratorul domeniului coroanei dim­preună cu mai mulți funcționari superiori ai acestei administra­­țiuni au vizitat timp de trei săp­tămâni toate fermele mai princi­pale din Transilvania. Ultima vizită au făcut-o la Arad și împrejurimi. ♦ La 6 Septembrie va avea loc concursul pentru ocuparea a 20 burse la școala de agricultu­ră de la llerestrău. Sunt 40 de candidați. ¥ D. Demetrescu-Oprea, pro­fesor suplinitor la catedra de limba franceză da pe lângă gim­naziul din Alexandria, a fost mu­tat la gimnaziul din Câmpulung. ¥ La 27 Septembrie are loc la Paris congresul femeilor pen­tru pace. Congresul va dura 3 zile. De la doi s’au înscris 30*3 da doamne. ♦ Astă­*zî se vor afișa la mi­nisterul cultelor și instrucțiune­ publice listele cu repartizarea e­­levilor pregătiți în particular în liceele unde vor depune examen. ¥ Consiliul sanitar superior s’a întrunit aseară la ministerul de interne în ședință ordinară și a discutat asupra mai multor ches­tiuni de higienă publică. ¥ D. Constantin Olănescu, mi­nistru de interne, va sosi Sâm­bătă 2 Septembrie în Capitală, întorcându-se din concediul ce a avut în streinătate. ¥ Ere au fost primite în au­diență de d. ministru al cultelor G­r. Arion, peste 200 de per­soane. In vederea numeroaselor ce­reri, d. ministru va mai acorda audiențe și mâine Vineri de la 9 dimineața până la 1 p. m. ¥ Contrariu știrilor publicate de unele ziare, ieri n’a avut loc nici un consiliu de miniștri. ^Până acum nu s'a hotărît data când miniștrii se vor întruni în consiliu. ♦ Ciuma isbucnită la Glasgow fiind localizată, nici unul dintre Statele care au aderat la con­­vențiunea sanitară din Veneția, n’a luat măsuri proibitive și de carantină contra proveniențelor englezești. Consiliul nostru sanitar a ho­­tfirît punerea la carantină a pro­veniențelor din Glasgow, dar guvernul n’a dat aprobarea sa acestor măsuri. ♦ După cum am anunțat, mâ­ne, Vineri i Septembrie, vor în­cepe în întreaga țară examenele elevilor pregătiți în particular. In București, din cauza prea marelui număr de elevi înscriși, s’a hotărît ca să fie dane com­i­­siuni examinatoare, una la liceul Sf. Sava și alta la Mateiu Ba­sarab. Comisiunile n’au fost inca for­male. Pentru elevii de clasa a VII-a, se va forma o comisiune spe­cială.­­ Consiliul permanent de pe lângă ministerul instrețiunei pu­blice se va întruni azi, touI, după amiază, precum și mâine Vineri și poimâine Sâmbătă dimineață. In toate aceste ședințe consi­liul se va ocupa numai cu echiva­lări de certificata, ne­fiind nici un proces la ordinea zilei până Sâmbătă, 9 Septembrie a. c. ¥ Din Bulgaria primim știri că toată armata de acolo e mo­bilizată și că grosul trupelor sunt concentrate spre frontiera noas­tră.­­ Duminecă se va face un pa­rastas la biserica Zlătar! pentru odihna sufletului victimei Mih­ăi­­leanu. Serviciul divin va fi oficiat de P. S. La arh­iereul Sofronie Vul­pesc­u. LICIT­AȚIUNI La 1 Septembrie, la prefectura ju­dețului Suceava, pentru vînzarea mai multor bunuri ale Statului, din acel județ. La 6 Septembrie, la primăria Ca­pitalei, pentru vinzarea locului co­munei, de pe str. Gârlița, colț cu str. Lupea, In suprafață de 135 m­. p. Licitația va începe de la suma de 61S0 Îol. La 16 Septembrie, la Ministerul Domeniilor, pentru vînzarea de veci a mai multor bunuri, situate în ju­dețul Constanța. La 20 Octombrie, la primăria co­­munei Piatra, pentru darea în con­­cesiune a iluminatului acestui oraș cu electricitate pe timp de 30 ani. ■­i.i­i)n.f,—ț-t-i

Next