Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)

1900-10-14 / nr. 283

Atunci aceștia au tras gloanțe de revolver, și Tomaschek căzu jos mort. Din această causa s-au a­­dunat vre-o 500 de mineri, cari au început să manifesteze osten­tativ pe strade Poliția interve­nind în nu­măr mare, a împrăș­tiat pe mineri, dând ordine în același timp ca, la orele 9 seara, toate localurile publice să fie în­chise. .* * In Arad (Ungaria) s’a desco­perit o nouă bandă de falsifica­­torî, cari făceau piese de câte 5 coroane. Aproape toți falsifica­­torii sunt țigani. Până acum au fost prinși Pascu Lingurariu,Ma­ria Munteanu și trei fii ai aceștia. Cu toate cercetările făcute, ti­parul nu a fost găsit, de­oare­ce îl vînduse la doui necunoscuți. * * * Baronul Richthofen, succesorul contelui de Bülow la departa­mentul de externe, s-a născut la 1846 în Iași, a doua capitală a României, unde tatăl seu­ era consul-general al Prusiei. El a făcut campania din 1866 și 1870 și după aceea a intrat în cariera diplomatică. In timpul din urmă era director al departamentului colonial din ministerul de ex­terne. In Iarrow, Engleteza de Nord, s’a întâmplat un caz foarte miș­cător. Un muncitor, în vârstă de 58 de ani, își pierduse vederea unui ochiu de vr’o 40 de ani. Din cauză că își forțase prea mult pe H’all ochiu, acum vre-o 4 ani orbise de tot. Nu de mult, el s’a supus unei operațiuni și rezulta­tul a fost că ochiul pe care îl per­­duse acum 40 de ani și-a recă­pătat vederea. Dar când germa­­nul muncitor a privit în jurul său, a fost cuprins de o așa mare bucurie în­cât a murit pe loc. ■* ¥ ¥ Birjarul Camil Aubertin, în­științat că nevasta lui ’I înșeală cu un anume Ciprian Weiler, chelner la un birt, inedită o te­ribilă rezbunare. Dem­ă­ seală el pofti pe Au­bertin să’î facă cinste și apoi '­ urcă în trăsură, propunânduî de a’l duce să facă cu el o plim­bare. Ajungând într’un loc singu­re­tic, Aubertin opri birja și se întoarse repede dând lui Weiler o lovitură în cap cu coada bi­ciului. Weiler căzu jos leșinat. Atunci Aubertin ’l tîrâ înain­tea picioarelor cailor și trecu cu trăsura peste el, lăsându’l mort pe loc. După aceea Aubertin s’a cons­tituit prizonier. * * Înfrățirea Intre China și Puterile aliate «VESELIA »care va apare mâine Sâmbătă 14 Octombrie, va co­prinde, pe lângă o materie haz­lie și foarte variată, o frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezin­­tând : înfrățirea între Chi­na și Puterile aliate. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. Curier Judiciar (Tai­BUN­A­LELE ROMANE) Proces de cotiti­ K-facere ar­tistică Ieri a venit înaintea secției I-a a tribunalului Ilfov, procesul in­tentat de d. Bran, pictor, d-lui Hertz, pentru că acesta a re­produs în calendarul său, «Lu­mea Ilustrată», un tablou al ce­lui dintâi, «Peneș Curcanul». Este prin urmare un proces de contrafacere literară-artistică, prevăzut de art. 339 din condica penală și penal de art. 341, care prevede o amendă de 50 până la 1000 de lei, bașca despăgu­biri civile. D. Bran cere 20.000 lei daune Inculpatul Hertz e asistat de d-nii C. Mille și Valerian. Reclamantul e asistat de d-ni. Ribera, Cornea, Ion Ghica și Dan. Presidează d. judecător Pro­copiu, asistat de d. supleant Hiotu. Fotoliul ministerului pu­blic e ocupat de d. procuror Dobrescu. Se ascultă mai mulți martori, unii propuși de reclamant spre a proba că nu a dat nimeni au­­tori salie spre a reproduce ta­bloul, alții de d. Hertz spre a dovedi că i s’a propus de autor reproducerea în Calendar. D. Filip, tipograf, zice că a cerut și dînsul să reproducă ta­bloul în calendarul Minerva, dar d. Bran i-a spus că vrea să-l reproducă în mare, cu culori și biografiat (cremo-litografie). Asemenea și d. Popescu, fost publicist, declară că a fost re­fuzat de d. Bran. V. Roșea, publicist, zice că vizitând Expoziția de la Ateneu unde era expus și «Peneș și tÜn!’io­nul» d-lui Bran, fiind întrebat acesta să-și spuie o­­pinia, i-a zis a ft păcat că a muncit 4 ani la dînsul. In urmă a fost rugat să-î reproducă tăbloiu­l în calendarul «Lumea Ilustrată», a cărui direcție artistica o avea și i­ s’a dat o fotografie a tabloului. D. procuror Dobrescu. Nu s’a supărat d. Bran, când i-ai spus că păcat că a muncit 4 ani ? D. Roșea. Nu pot să știu in­teriorul lui. D. avocat Dan. Erai prieten cu d. Bran ? D. Roșea. Ce înțelegi prin prietenie ? (rîsete). D. Dan. Ve ziceați tu și me? (rîsete). D. Roșea. Dacă mî-ar fi zis tu, i-aș fi zis mé (rîsete). D. Petre Lambru, tipograf, depune că era și el de față, când d. Bran a dat d-lui Roșea o foto­grafie a tabloului., D. procuror Dobrescu zice că la noi n’a intrat în moravuri re­cunoașterea proprietății literare, cu toate astea nu vede de ce s’ar face deosebire între munca re­­presentată printr’o lucrare lite­rară și munca represințată prin­tr’o proprietate fisică, căcî am­bele proprietăți sunt produsul muncei.» Representantul ministerului, preîntimpinând o obicesiune zice că lipsa de depozit a exemplare­lor la minister (legea presei din 1861 și regulamentul din 1862), nu face să decadă dreptul auto­rului de a reclama: Afară de a­­ceasta, disposițiunea aceasta din regulamentul din 1861 este des­ființată într’un mod tacit prin le­gea din 1885 pentru dotația bi­bliotecilor. In ceea ce privește autorizația ce ar fi avut-o d. Hertz de la autor, d. procuror zice că din deposiția martorilor se vede că n’a avut-o și că deposiția d-lui Roșca e interesată. D. Bibera caută a stabili prin numeroase citațiuni dreptul la proprietatea literară. D. Mille zice că nu se contestă dreptul la proprietate literală, care e și mai sfânt de­cât cea­­l­altă proprietate materială, care totuși se contestă și după cum zice Prudhom, «cesi un voi» (e un furt). Totul se reduce la o chestie de fapt. D. Mille arată că d. Hertz a avut autorizația. In ceea ce privește nedepune­­rea exemplarelor conform legei din 1862, d. Mille crede că a­­ceasta e o pedică pentru autor spre a publica. Intrând apoi în examinarea de­lictului, zice că spre a fi con­trafacere se cere să fie prejudi­ciu și rea credință. Ce prejudi­ciu i-a adus d-lui Bran repro­ducerea tabloului în Calendar? Din contra i s’a făcut reclamă. Rea credință asemenea lipsește. Ora fiind înaintată, continua­rea desbaterilor s’a amânat la 19 Octombrie. Elian. Universul in provincie (De la coresp. noștri articulari) — Pe ziua de 11 Octombrie — Botoșani 9 Procesul roscoalei din Corni.­—După cum am anunțat, astă­zî s’a înfățișat înaintea trib. Botoșani să se judece procesul celor 7 țărani din Corni acuzați de rebeliune. Cititorii «Univer­sului» știu că în ziua de sf. Ilie a. o., acești 7 țărani au instigat pe locuitorii comunei Corni să se­­ revolte contra primarului, căci el ar fi stăruit, să se puie nouile taxe militare. Amenințând cu moarte pe primar, i-au luat cu sila demisiunea. Cu greu revolta a fost potolită. Astă­zi tribunalul nostru, compus din d. membrii de ședință Corneliu Botez ca pre­ședinte, asistat de d. Ioan Pirvu­­zescu supleant, fotoliul ministe­rului public ocupat de d. procu­ror M. D. Patron, a condamnat la câte o lună închisoare corec­­țională pe toți 7 inculpați, ale că­ror nume sunt: Cost. Varnariuc, M­umie­­u Babei, Petre Tănase Brînzov, N. Irașov, Hie T. Ur­­su, I. Ene Andronache și Hăilă Gh. Apărarea a fost susținută în mod călduros de d. avocat G. Nicolau, fost jude sindic. S’au ascultat 6 martori. Se zice că condamnații vor face apel. Constan. Constanța Rănire cu cuțitul.—Copi­lul Vasile, în etate de 12 ani, fiul locuitorului Gh. Cadeș, din că­tunul Anadolchioi, com­. Palaz, a fost rănit la o mână și coapsă cu un cuțit, de către copilul Gh. O­­laru, pe când se jucau cu smeul. Pacientul a fost internat în cura spitalului­ comunal din Constanța, iar actele dresate s’au înaintat parchetului. Incendiu. — In comn. Gărli­­ciu, pl. Hîrșova, acest județ, au ars o șiră de mei și una de du­­ghie netreetate, și cari nu erau asigurate, ale locuitorului Ion Trandafir cauzându-i o pagubă aproximativ de 200 lei. Proveniența focului nu s’a pu­tut stabili încă. Actele dresate s’au remis parchetului. Cartișleanu. Ploești Accident nenorocit.—Fe­meea Ținea Marin Dumitru, din suburbia Sf. Ecaterina, strada Rudului, pe când venea ori de la câmp într’un car cu fin, se răstoarnă carul și căzând peste ea, îi sdrobește oasele. Intr’o stare disperată, nenoro­cita victimă a fost trimisă în cura spitalului. Furturi de vite —Locuito­rul Frîncu Vișan, din comuna Aricești, plaiul Teleajen, trecând ori prin comuna Hîrsa cu un car cu boi și dejugând la cârciuma­­rul Dumitru Marin, dimineața când a voit să pornească spre casa lui, s’a pomenit fără boi. De asemenea i s’au furat doar cai d-lui Toma Rădulescu, din Ploești. Reclamându-se celor în drept de către păgubași, autoritățile sunt pe urmele hoților. Rănire gravă.­­ Individul Dumitru Ioan, din strada Gă­­geni, suburbia Sf. Spiridon, pe când se înapoia ori noapte de la bâlciu din Obor, a fost întâm­pinat de către niște indivizi ne­cunoscuți cari, după ce l-au bă­tut zdravăn, l-au lovit șî ca un ciomag, lăsâ­nd-1 în nesimțire. A fost trimis azi la spital, unde a fost pansat la răni. Alte Flirturi.—De către niș­te zei­ făcători spărgând­u-se erî noapte cârciuma d-lui Nic. P. Anghel, din comn. Negoeștî, i s’au furat o mulțime de bani, obiecte și diferite acte pe cari le ținea în prăvălie.­­ De asemenea spărgându-se casa locuitorului Const. Radu, din com. Hăbud, cătunul Bră­­tești, i s’au furat o mulțime de obiecte și bani. Reclamându-se autorităților, se speră că în curând se va da de urmele acestor îndrăzneți spăr­gători. Cod­u. Tu­lcea Un foc de revolver.­Eri, pe la orele 12 de noapte, pe când o liniște desăvârșită dom­nea în împrejurimele prefectu­rei, o detunătură se auzi de­o­­dată tulburând tăcerea nopței. La zgom­otul produs, sergen­tul de post, însoțit de o santi­nelă de la cazarma de geniu, care e în vecinătate, se intro­duse în curtea prefecturei, di­recție de unde detunătura se auzise. Ce se întâmplase ? De câtă­va vreme locuința in­tendentului palatului administra­tiv, d. P. Chiriacopol care se află la extermitatea curței, în­conjurată de dărâmăturile unor magazii incendiate— era regulat vizitată noaptea de necunoscuți reți—făcâtori, cari încercau a forța ușa. D. Chiriacopol, încă de la pri­mul atac, a reclamat celor în drept, dar individul sau indivizii necunoscuți neputând fi prinși, d-sa se înarma cu un revolver. Astă-noapte vizitat din nou,d. Chiriacopol­eși în curte și des­carcă un foc de revolver în vânt. Cu toate cercetările făcute de poliție, nu s’a putut da de ur­mele dispărutului lui, a cărui îndrăsneală întrece ori­ce limită. Se crede că el sau ei sunt soldați de la cazarma de geniu, care este situată chiar vis-a-vis de prefectura. Sau luat măsuri riguroase pentru prinderea lor. Aducerea Vulturului, Leului și slatuei lui Mir­­cea cel betrin.—Eri, precum v’am telegrafiat, au fost aduse din Galați, statuia lui Mircea cel betrîn și vulturul cari au fost transportate din Italia cu un va­por al societății Lloyd. Vulturul a fost transportat și depus la marginea monumentu­lui. El a fost adus în trei lăzi mari, din care una conținea tru­pul, iar cele­l­alte câte o aripă. Statuia lui Mircea a fost trans­portată în piața «Carmen Sylva» unde sunt ridicate cele două pie­destale. Lucrările pentru așezarea mă­reței statui, conduse de d. Bă­­lăcescu în persoană, s’au și în­ceput. In fața statuei lui Mircea, pe primul piedestal, va fi așezat leul, care e lucrat tot în bronz și a cărui lungime este de 1 m. și fum. După terminarea acestor lu­crări, d. Bălăcescu Se va ocupa imediat cu așezarea vulturului la monumentul comemorativ. Pr­­oces.—Astă­zi, după cum v’am telegrafiat ori, se va înfă­țișa înaintea tribunalului local, procesul d-lui Grigore Cernea, căpitan în retragere și fost poli­țai al orașului Tulcea, implicat pentru fals în acte publice și de­lapidare. Până în acest moment, când vaporul­ poștă e gata de plecare, procesul nu s’a luat în judecare. Timpul. — Cu toate că de dimineață atmosfera era limpede, pe la orele 11 o bază s’a lăsat. — Dunărea este liniștită. — Din Sulina, aflu că marea eri a fost puțin agitată. Georges. d-luî Chiriacescu, directorul cul­telor.* * * După terminarea serviciului religios, membrii Sinodului au trecut In localul sfintul­ui Sinod, unde d. Titu Maiorescu a citit decretul regal pentru deschide­rea sesiunei de toamnă. După aceasta sf. Sinod a pro­cedat la constituirea biuroului. Expoziția din Paris — Prin poștă — Duminecă au cercetat Expozi­ția 519,145 persoane. Tribunalul de arbitri, format spre a examina revendicările con­cesionarilor, și-a început lucră­rile. Se crede că ’î va trebui cel puțin 3 luni, spre a cerceta toate reclama­țiunile. Dacă îndemnizările acordate de acest tribunal nu vor fi pri­mite, va fi chemat Consiliul de stat în ultimă instanță. Serbarea mijloacelor de trans­port, fixată pentru 18 c., nu se va mai da. * » * Regele Greciei a vizitat Du­minecă diferitele secții de pe câmpul lui Marte. La amiază, regele­ Greciei a a­­sistat la dejunul oferit în onoa­rea sa de către marele­ duce Sergiu al Rusiei. * * * La Expoziție s’a întâmplat din nou o nenorocire. Marți seara, crepând un tub de gaz aerian, s’a produs o explozie puternică. Bucățile de fer și lemn au sărit în toate părțile rănind greu cinci persoane. ¥ * Deună­ zi pe la ora 6 a fost o panică în palatul secțiilor streine, la splaiul Invalizilor. Din cauza unui scurt circuit produs în ur­ma consumărei cărbunilor într’o lampă cu arc, au început să ardă niște corturi. S’a dat îndată a­­larma și incendiul fu stins în câte­va minute. Um pompier, în timpul stingerei, a căzut rănin­­du-se destul de grav. UM­ SFAT PE ZI Dulceață de gutui. — Gutuile frumoase și coapte bine să șterg cu un șervet curat, se curăță de coaje și se taie în felii egale, scoțând și sîmburii. In urmă, se pun într’o oală, se toarnă apă de ajuns d’asupra ca să fie toate feliile bine acoperite, să fierb timp de o oră, se scot afară a­­șezâridul­­e pe o sită și se acoper cu un șervet. Zahărul se fierbe cu apă rămasă părin f se limpe­zește, iar în urmă se pun iarăși feliile de gutui, fierbându-se pân­ă ce devin lucioase și sucul lor se îngroașe. Deschiderea Sinodului Ieri, la orele 10 dimineața a avut loc deschiderea sesiune­ de toamnă a sfîntului Sinod, cu ce­remonialul obicinuit. La orele 10 un Te-Deum a fost oficiat la Mitropolie, în pre­zența membrilor Sinodului, a d-lui ministru de justiție, care reprezintă pe d. ministru de ins­trucțiune, absent din Capitală, a 2 — Războiul anglo-boer — Prin poștă — Englezii, primind ajutoare mari, au gonit pe boeri din Jagers­fontein. Aceștia din urmă însă, înainte de a se retrage, au izbutit să pue în libertate și să înarmeze pe o mulțime de prizonieri boeri, cari se aflau închiși în arestul local.* * * Cu prilejul ultimei ocupațiuni a lui Frcksburg, Boerii au luat sau risipit aprovizionări aparți­nând Statului. In magazinele particulare ei au rechiziționat mărfuri, împăr­țind săracilor, olandezi și englezi, lucrurile de cari n’aveau nevoe. Mulți Burgberî, cari înainte se supuseseră, au reintrat în campanie după ce șî-au­ desgro­­pat armele pe cari le îngropaseră în grădinile lor.* * * Adresa irlandezilor către Krü­ger va fi tipărită în limba en­gleză, olandeză, franceză și ir­landeză.* ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la războiu la Te­legramele de pe pag. III. ÎNTÂMPLĂRI BMii Cu­­»ht­la Groaznica sinucidere a unui soldat Soldatul Ștefan D. Paulescu, din compania II-a de subsistență s’a aruncat ieri noapte sub roa­tele trenului aproape de stația Dealul Spirei, și a fost oribil mutilat. Cadavrul a fost dus la morga orașului, de unde a fost tran­sportat ieri la spitalul militar. El plecase de Sâmbătă ca să scoată un vagon de lemne și nu s’a mai întors la cazarmă. El scosese vagonul și-l trimise­se la depozitul de furaj. Nefericitul sinucis era în vîrstă de 22 ani. Cauza acestei tragice sinuci­deri se poate vedea din urmă­toarea scrisoare pe care nenoro­citul a trimis-o în aceiași zi fa­miliei sale: «Scumpă mamă, iubită soră și frați. «Mai înainte de ora fatală (oră fericită pentru mine), ț­u a ve spune câte­va cuvinte, că Sâm­bătă am avut o ceartă cu sub­locotenentul relativ la ceea­ ce i-am spus lui nenea, când l’am întâlnit pe strada Teilor—și de unde a voit a nimici intrigile țesute de un fost deținut, astă­zi mutat în companie ca furier. Am reușit, de unde mă fol­osesc cu 10 zile închisoare, în care inter­val să-mi facă și formele pentru darea în judecată simțindu-se atacat în cearta provocată. A­­ceasta am aflat’o Luni, când m’am dus la cazarmă, de unde am plecat imediat. «Față cu această pedeapsă ne­dreaptă și cu legile militare, nu pot rezista, invocând motivul «insulta superiorului».­­Mai bine prefer moartea, de­cât rușinea... «Nu-mi rămâne de­cât a eși înaintea unei locomotive, pentru a mă nimici... «Sunt decis... Ertați-me de răul provocat!­ertați-me... «Adio !... Adio !... pentru tot­­dea­una... «Mă puteți considera ca mort. «Cer iertare celor cari m’au cunoscut și în special familiei Zaharia. «Ștefan.» In privința ofițerului despre care se vorbește în această scri­soare, familia sinucisului ne-a spus că e d. sub­locot. Iliescu. Furtul din Câmpul Grand O femee, Măndica Dumitrescu, din Câmpul lui Grand, a recla­mat­ era secției 22, că pe când se ducea acasă, i-a eșit înainte locuitorul Matache Ionescu, tot din acel câmp, și a jefuit-o de suma de 170 lei ce-i avea asu­pra ei. La întrebările com­isarului des­pre ziua când s’a comis jefuirea, dânsa respunse că a fost în ajun, dar n’a venit să reclame curând, fiind­că era amețită de băutură. S’a deschis o anchetă. Scandalul din calea Moșilor Noaptea trecută, sub­ comisa­­rul de cl. 1 d.St. Popescu, fiind în revizie, a găsit deschisă pră­vălia d-lui Niță Stănescu, din acea stradă, și mai multe per­soane petrecând cu lăutari. In­trând înăuntru și somându-i să închidă prăvălia, căci ora era înaintată, câți­va cari erau cu chef săriră asupra sub-comisa­­rului, îi rupseră cravata de la gât și-l sguduiră rău de tot. Cazul se anchetează acum de secția 37. Furtul de la cimitirul sf. Vineri Poliția Capitalei a arestat eri pe douî hoți cu totul originali. Aceștia sunt Alex. Prodomașu și Gh. Neculae. Ei, contrariu ce­­lor­ l­ alțî de această meserie, nu băgau­ mâna în buzunar și nici nu comiteau spargeri. Toată ac­tivitatea lor se rezuma în a intra noaptea în cimitirul sf. Vineri și a fura crucile de marmoră. Prodomașu și cu Neculae fură arestați și dați judecăței ca hoți și profanatori de morminte. Bătaia și rănirea din viile de la Budești O bătaie și o rănire din cele mai oribile a fost aseară în viile de la Dudești, în apropiere de locul unde se caută comoara despre care am vorbit deja. Un circiumar Ghiță Constan­­tinescu, din șoseaua Mihai Bra­vul, împreună cu fiul său Va­sile, s’au dus cu boii și i -au pus să pască pe locul fraților Stan Ion Glonțu, din strada Fundătura Părului și Stancu Ion Glonțu din calea Dudești No. 146. Aceștia, văzând că vitele lui Stănescu le pasc iarbă, s’au dus să le gonească. Atunci Ghiță Stă­nescu și­ cu fiul său Vasile tă­­bărfiră asupra lor, ii trântiră la pământ și punându-se cu ge­nunchii pe piepturile lor, înce­pură să le tragă la pumnuri. Aceasta e mărturia sergenților de stradă cari alergară în ajutor. Auzindu-se despre aceasta a­­lergară în ajutorul fraților Glonțu Dumitrache Eftimiu, cârciumar în calea Dudești, colț cu Isvoru, Vasile Țiganu, din com­. Lămo­­tești, Marin Vlăsceanu, Ghiță Stoian, băiatul lui Ionică al Zam­firei și Costache Dascălu. Aceștia tăbărîră cu ciomegele și în câte­va minute capetele lui Stănescu și al fiului său Vasile fură crăpate în mai multe părți. Unul din bătăuși dete o așa pu­ternică lovitură de ciomag în Ghiță Stănescu, în­cât îî cură­ți toți dinții din gură și-î tăia o jumă­tate de nas. La alarma dată, alergă perso­nalul de la secțiile apropiate și pe la orele 10 fură prinși Stan și Stancu Glonțu. Cei doui răniți, a căror stare e foarte gravă, fură aduși la po­liție și de acolo trimeșc cu o­ a­­dresă la spitalul Colțea. Tentativa de crimă și jefuire din str. Teatrului In strada Teatrului, la No. 9, locuește o d-nă Străchinescu, proprietara mai multor imobile, precum și a clădirei unde e a­­cum grădina și restaurantul Mi­tică Georgescu, din strada Câm­­pineanu. D-na Străchinescu e cunos­­cută prin averea ce posedă și mai cu seamă prin marea turmă de câini ce ține în curtea din casele de pe strada Teatrului. Femee pașnică și foarte liniș­tită, d-na Străchinescu trăește retrasă. Acum cât­va timp a­­vusese ca chiriaș pe un anume Mitică Constantinescu, care e acum funcționar la R.­Vâlcea. Acesta, știind că d-na Stră­chinescu are bonuri în valoare de 60 până la 70 mii lei, se hotărâ s’o omoare și să-î fure banii. In acest scop se înțelese cu un individ Alecu’ Stelescu, din Intrarea Rosetti, care se vedea cam strîmtorat din cauza crizei. Acesta, la rîndul său, găsi pe un chelner Alexandru Teodo­­rescu, fost în serviciu la berăria Duriea și cu toții făcură planul să intre la d-na Străchinescu, să-i înfigă un ac în ceafă la no­dul vital, s’o omoare la minut și după aceea s’o jefuească. Săvârșirea crimei era hotărîtă pentru seara de 8 Octombrie opr. Poliția de siguranță prinse însă de veste și în ajun de a se săvârși crima, aresta pe cri­minali. Unii din aceștia au făcut măr­turisir­i complecte. La ei s’a găsit și o lungă corespondență cu Mi­tică Constantinescu de la R.­­Vâlcea, din care se dovedește tot planul crimei. Poliția continuă acum cu cer­cetările. Situația în China — Prin poștă — O telegramă din Hongkong a­­nunță că la o depărtare de 10 milirî de orașul Canton pirații au jefuit o barcă cu 100 de pa­sageri. Tâlharii au scăpat îm­preună cu prada lor. » * ¥ Contingentul lui Sue-Suen, a­­vând 7000 de oameni, a sosit la Fiang-Yang, la 250 mile la sud­­est de Si-Ngan-Fu. Acel contingent se duce la Si-Ngan-Fu, spre a proteja pe împăratul. * # «National Zeitung» pe bază de informațiuni luate din izvor com­petent, declară de a putea asi­gura în modul cel mai pozitiv că, afară de dispozițiile publi­cate conținute în convenția an­­glor germană, nu există nici o clauză secretă.* ¥ ¥ Se telegrafiază din Tokio că textul acordului anglo-german a fost prezentat acelui guvern de ministrul german, care a stă­ruit să aibă aderarea Japoniei Marchizul Ito a cerut­­ însă timp de gândire. Duminecă di­mineața el a avut o întrevedere­ lungă cu ministrul Rusiei și apoi o lungă întrevedere cu mi­nistrul german. Nu se cunoaște subiectul dis­cutat în aceste întrevederi. Co­respondenții presupun că Rusia face mari sforțări de a atrage Japonia de partea sa. De această nouă orientare a politicei japoneze către Rusia se aveau de mult indicii acum e însă momentul definitiv. * ¥ ¥ W Peste câte­va zile Puterile vor declara Chinei, sau într’o notă colectivă sau în note separate și identice că sunt de acord în a cere pedepsirea culpabililor și în a fixa condițiunile în baza cărora să se poată conceda Chinei de a reintra pe terenul dreptului gin­ților. * ¥ ¥ Grație unui bine dispus și re­pede sistem de curieri organisat de mareșalul Waldersee, s’a fi pu­tut­ avea la Tien-Tsin continua știri asupra înaintărei trupelor a­­liate. Ultimele știri spun că con­dițiunile morale și fizice ale tru­pelor sunt foarte bune și că bu­na armonie continuă a domni printre contingentele diferitelor națiuni. ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la Situația in Chi­na, la Telegramele de pe pagina III. Nouă amănunte asupra com­­ Hoțului con­tra Țarului Știrile sosite din Moscova zia­rului «Times» cu privire la mina descoperită într'un tunel lângă Livadia spre a face să sară in aer trenul speci­al al Țarului, dau amănunte cu totul noul. Studentul universitar arestat pe când săpa mina în tunel se numește Kam­enski. Se pare că complotul a fost combinat între Moscova și O­­desa. S’au­ făcut până acum două sute de arestări și ele continuă încă. Printre cei arestați sunt studenți, studente și lucrători. La Moscova s’ar fi descoperit o fabrică de explosive. Inginerul Dand­off și trei chi­­miști, cari lucrau acolo, au fost arestați. Ei pregăteau bombe pen­tru atentate politice. E vorba în mod evident de un complot nihilist rus iar un a­­narehist internațional, căci la mulți din cei arestați s’au găsit manifeste în care se vorbește de­căderea absolutismului și de ridicarea unui guvern liberal. Ziarele rusești au fost­ oprite de a vorbi despre complot. S'a perchiziționat redacția unui ziar din Odessa care vorbise despre atpntat. Supraveghierea în jurul Ța­rului, Țarinei și familiei impe­riale a fost îndouită. ,Universul Literar, care va apare Dumineca poimâne 15 Octombrie, va cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, doue frumoase i­­lustrații colorate și adecă , Im­­peraleasa Japoniei vizi­tând pe soldații răniți in războiul din China și Un duel pe scena unui teatru american. «UNIVERSUL LITERAR» se vinde cu 10 bani în toată țara. Lucruri din toată lumea Creșterea vulpilor și a altor ’ animale sălbatice in Alasca.­ Trei­zeci și cinci de insule de pe lângă țărmul Alascei se întrebuințează acuma pentru creșterea vulpilor albas­tre. S’a cercat întâiu cu vulpea ce­nușie argintie, care ajunge la 250 de lei (blana), dar e prea sălbatecă și mamele își sfâșie dese­ori puii, așa că au pără­­sit-o. Vulpea albatră dă blană în preț mijlociu de 90 de lei. Vul­pile albastre se îmblânzesc ușor și ajung de mănâncă din mână ca niște capre. Se hrănesc cu pește crud sau uscat și cu făină de secară amestecată cu sau­­ costul se urcă la 7 lei și jum., pe an de vulpe. Pe o insulă două oameni sunt de-ajuns pen­tru toate treburile. De la Noembrie—20 Ianuarie au grija de prind în curse pe cele ce vor să le omoare. Fe­meile le lasă pentru prăsire, din bărbați numai pe cei mai fru­moși. In această întreprindere s’au várit până acuma la 500.000 de lei în 32 de insule. Pe o insulă se cresc urși ; din 2 au ajuns 12, din cari zece pui. Au de gând să aducă și zibeline din Rusia. 1KC -A- S3 — Mămițo, — zice Puiu, — uite Ioana a lăsat dulapul des­chis. — Zei? — Da. Și eu ca să-i dau o lecție, am mâncat toate prăjitu­rile. In chipul ăsta altă dată își va aduce aminte să-l închidă cu cheea. INFORMAȚIUNI VINERI ♦ In Universul literar care va apare Duminică 15 Oc­tombrie c., se va începe publicarea unuia dintre cele mai interesante ro­mane populare ale cele­brului romancier francez Jules Mary, intitulat AMI­CUL BĂRBATULUI. E o scriere atrăgătoare în cel m­ai m­ari grad și care deșteaptă în ve­cine sentimentele bune. ♦ D. medic-veterinar Gh. Jo­­nescu, a cărui demisiune din funcțiunea de inspector veterinar a fost primită pe ziua 1 Octom­brie, spre a-șî regula dreptul la pensiune, va continua de a înde­plini această funcțiune, urmând a opta între leafă și pensiune. ♦ Actualul oficiant superior gr III, Porfireanu Gh., s’a confir­mat în postul de controlor la in­spectoratul bi­rourilor poștale ambulante. ♦ D. Gh­ca Cesar s’a reprimit în corpul telegrafo-poștal, ca o­­ficiant gr. I. ♦ Bulgarul Gheorghe Saris­­toru a fost expulzat din țară prin punctul Corabia , iar Andrei Di­­lerma, P. Cosma, Lazăr Pitu și Gheorghe Marcu, prin Giurgiu. ♦ Ministerul de interne a pri­mit demisiunea d-lui I. Chiru, ajutor de primar al orașului Bacäu. ♦ D. I. Ciupag, ajutor de pri­mar al orașului Calafat, a înain­tat ministerului de interne de­misiunea din postul ce ocupă. ♦ D. I. Manolescu a fost nu­mit impiegat­ în serviciul exte­rior al vămilor. ♦ D-nii Neagu Condruzescu și N. Păltineanu, ajutoare de sub­­prefecți în județul Buzău, au fost transferați unul în locul altuia. ♦ După noul proiect asupra reorganizărei administrative, no­tarii vor fi recrutați dintre licen­țiații în drept sau științe de stat și vor fi retribuiți cu 300 lei lunar. £ 3 vor îndeplini funcțiunile sub­prefecților și ale primarilor. Primarii, după cum am mai ȘTIRI ȘCOLARE . Citim în «Constituționalul»: Mai multe ziare, între cari chiar și al nostru, au dat vestea, că de la ministerul instrucțiunii publice a pornit o circulară, că­tre directorii școlilor secundare, pentru aplicarea taxei de 42 lei la elevii din cursul inferior și de 72 la elevii din cursul su­perior. Această veste, în urma unor no­i cercetări, trebue s’o consi­derăm ca neexactă. ♦ Ministerul de instrucție a declarat vacantă catedra de cli­nică oftalmologică de la faculta­tea de medicină din Iași. Cererile se primesc până la Noembrie. ♦ In com. Jideni, jud. R.­Să­rat, din inițiativa dirigintelui școalei, Stan Ionescu, s’a înfiin­țat o bibliotecă, ale cărui­i cărți se vor da spre citire acasă co­piilor mai înaintați în vârstă , iar pentru adulți se vor ține în lo­calul școalei șezători în zile de sărbătoare și seara în timpul er­­nei de 2 sau 3 ori pe săptămână și ast­fel se vor citi aceste opere. In folosul acestei biblioteci se va da în ziua de 14 c. un bal în localul școalei. ♦ D. profesor G. Ștefănescu, în afară de cursurile de compo­ziție și cânt superior, ce predă la Academia de muzică și artă dramatică, a mai deschis un curs de perfecționare, adică studiul rolelor din punct de vedere li­ric, înscrierile se primesc până la finele acestei luni. La secția dramatică a aceleiași școli devenind vacante 4 locuri de eleve, aceste locuri se vor ocupa prin concurs, care se va ține în cursul lunei Octombrie. ♦ D. E. A. Pangrati, profe­sor universitar și inspector ge­neral al învățămîntului secundar, este însărcinat cu inspectarea tu­turor institutelor superioare și laboratoriilor de pe lângă uni­versitățile din București și Iași. Această însărcinare cuprinde și institutul special de bacteriolo­gie și patologie, precum și cel de chimie și analize chimice, trecute de la ministerul de in­terne la ministerul instrucțiunei publice. ♦ Au reușit la examenul pri­mului doctorat în medicină ur­mătorii studenți : Eftimescu Ion, Grill Leon, Hirsch Martin, Haimovici Iancu și Constantinescu Garapea. pitici militare . ♦ D. maior de artilerie Exar­­hu, atașat militar pe lângă lega­­țiunea română din Berlin, a fost mutat în reg. 2 de artilerie, în garnizoana din Capitilă. D. maior Exarbus’ași presin­­tat la noul séü post. ♦ Proiectul de lege pentru re­organizarea infanteriei a fost în­tocmit de d. general Lahovary. Proiectul tinde a reveni la ve­chea organizare a regimentelor de infanterie. El a fost supus a­­probărei M. S. Regelui. ♦ Afacerea căpitanului Carp, revine din nou la ordina zilei. Joiu, 19 Octombrie, consiliul permanent de rasboiu din orașul Iași e convocat pentru a judeca pe căpitanul Carp. ♦ D. general Tell, comandan­tul brigăzii a II de artilerie din Capitală, va începe Luni inspec­țiile generale ale regimentelor 10 de artilerie și 2 cetate. ♦ Examenele practice ale că­pitanilor de intendență s’au ter­minat. Au reușit tot­n cei 12 can­didați. Azi se vor da temele. A. S. Regală Principele Fer­dinand, a început ieri dimineață inspecția brigazei a 8-a de in­fanterie la regimentul 21. Alteța Sa a trecut în inspec­ție localul ocupat de regiment. După amiază a făcut inspec­ția teoretică și practică a trupelor, spus, nu vor îndeplini de­cât funcțiunea de ofițeri ai stărei civile. ♦ Decisiunea guvernului în privința scoateri biletelor de li­beră ședere în România a străi­nilor a dat naștere în aplicarea sa la o chestiune delicată. Este vorba a se ști care este situațiunea persoanelor stabilite de mai mult timp în România sau a acelora, cari au fost năs­cuți în țară din părinți străini și cari nu au obținut naturalizarea. Consiliul de miniștrii a dat so­­luțiunea următoare : Persoanele, cari au dreptul la naturalizare și n’au obținut’o încă, trebue să adreseze o cerere de naturalizare ministerului de jus­tiție. Ministerul le va da un certi­ficat prin care se va constata că au petiție cu cererea de natura­lizare și în baza acestui certificat vor fi considerate ca supuși ro­mâni. ♦ Prințul și Prințesa de Saxa Meiningen, cari se află de mai multe zile la Sinaia ca oaspeți ai M. S. Regelui, vor mai ră­mâne încă 15 zile în țară, după cari se vor reîntoarce in patrie. ♦ Comisiunea însărcinată de ministerul de resboiü cu facerea recensământului tuturor insulelor de pe Dunăre și-a terminat lu­crările. ♦ A. S. R. Principesa Maria, împreună cu A. S. Principesa de Ratibor, ai vizitat ieri, la o­­rele 10 și jumătate, muzeul și apoi au făcut o preumblare prin oraș. ♦ Consiliul de advocați al pri­măriei a hotărît să dea în jude­cată pe toți proprietarii de mori cari au fost construite după le­gea din anul 1865. ♦ Săptămâna viitoare se vor muta în palatul cel nou al tele­grafelor și poștelor biurourile te­legrafice­­ și telefonice. ♦ Comisiunea pentru exami­narea candidaților la obținerea titlurilor de ingineri hotărnici își va începe lucrările la 12 No­embrie. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii N. N. An­­dronescu, directorul școalei de agricultură de inspector dome­­nial Druțu, și d. Spitzer, admi­nistratorul fermei Laza. ♦ Pe­ linia ferată București- Chitila s’a găsit ieri cadavrul unui om tăiat de tren. După îmbrăcămintea ce purta, pare a fi un om de o bună con­diție. Nu s’a putut afla, totuși, până în prezent, cum se numește. ♦ Miercuri a fost arestat, în gara Predeal, în urma unei tele­grame primită de la Pesta, un Lîner în etate de vre-o 12 ani, anume Augustin Roșca. El este fiul comandantului de geandarmî din Pesta, maiorul Paul de Kosca. Tînerul Kosca fugise de la pă­rinții săi, luând cu dînsul mai multe obiecte de valoare. ♦ In corpul nostru diplomatic se va face în curând următoarea mișcare : In locul d-lui Bălăceanu, mi­nistrul plenipotențiar de la Lon­dra, care și-a regulat drepturile la pensiune, va trece d. Rosetti- Solescu de la Petersburg . In locul d-lui Rosetti-Solescu va trece la Petersburg d. A. Ca­­targi de la Roma,­ iar aci va fi trimis ca ministru plenipotențiar d. N. Fleva, fostul ministru al domeniilor. ♦ D. P. P. Carp, președintele consiliului de miniștri, sosește în Capitală azi. Vineri, împreună cu d. prim-ministru se întoarce în Capitală și d. Scar­­lat Vîrnav, directorul general al Regiei Monopolurilor. ♦ D. G. Parianu a fost nu­mit președinte al consiliului ju­dețului Constanța. ♦ D. C. Kogălniceanu, consul al României la Cernăuți, a sosit în Capitală. 331­ bli ©­g­r suf î­n­ ♦ Următoarele noutăți muzi­cale au apărut în editura Const. __ Gebauer : Ce vrei; Dorul lui Petriș ; Pies-0? puns la lună, romanțe de Ca­­vadia; Foi de nuc, romanță ; Garo­­fița, potpourri național , Chry­santheme, Quadrille, pe motive de chansonette noi și Sârba Emi­granților de G. A. Dinicu, Sârba Dogarilor, cu cuvinte de M. Mihailescu, Jockey-Club, Quadrille pe mo­tive de chansonetle noui de I. Paschill. Caraiman,xnh de Iordăchescu. ♦ A apărut Lecțiuni de arit­metică, ediția III, alcătuită după noua programă, pentru cl. I se­cundară, de St. Stoicescu, prof. la liceul «Lazăr» din Capitală. ȘTIRI JUDICIARE * ♦ D. P. Sfetescu, avocatul lui Ștefan Georgescu care a condam­nat la 20 ani muncă silnică pen­tru tentativă de omor, a făcut recurs pentru clientul său, în con­tra sentinței. Motivul recursului este inca­pacitatea de a fi jurat a unui jurat. ȘTIRI FI8MCIARE și ECONOMICE . Monedele de nichel divizio­nare ce vor sosi de­o cam­dată­ în țară sunt de 5 și 10 b. Mo­­netăria din Bruxelles nu a tri­mis încă avisul asupra monede­lor de 20 bani. In ce privește monedele actu­ale de aramă nu s’a hotărît până în prezent, dacă vor fi sau nu retrase. De alt­fel, în cazul din urmă, aceste monede vor fi vîndute ca material brut, și deja sunt cereri în această privință. ♦ Pe piața noastră se simte o mare lipsă de cărbuni. Până în prezent tona de căr­buni întrece prețul de 80 lei. In porturile noastre sosesc foarte puține vase cari să aducă cărbuni. ECOVEI ♦ Influența este o boală care revine ca o tristă predilecție pentru unii, înlăturați deci ori­ce recidivă și reparați puterile perdute pe dată ce se ivesc fiorii frigurilor, prin întrebuințarea re­gulată a vinului Bravais (un pa­­­har de Bordeaux de 3—4 ori pe zi). «Eram desgustat de viață și în prada sufocației catârului gri­pal, scrie doctorul Delatour (din Paris), însă vinul Bravais m’a vindecat în trei zile, după cum a vindecat mii de bolnavi de in­fluență.» Rezultatul școalelor normale "T Iată rezultatul examenelor la școalele normale de învățători din țară. La școala normală din Craio­va : Georgescu G., Grigoriade C., Constantinescu L. Rădulescu F. , Ologu P., Ianculescu I., Do­­bre G., Preda I., Răzălie I., Stoica D., Baștulescu G., Cons­­tantines0., A., Dumitrescu T., Bărlănescu L, Haralambie, Corcan S., Poșurca I., Udrescu M., Nicolescu R., Radui??, Peca N., Enculescu I., Cioară T.-­­Lungu S., Mărăcinescu N., Rușa C., Tătaru D., Țucă M., Tălpă­­șanu C., Tostă N., Țingău F., Frițescu I., Palanga C., Budu­­lan C., Pitea G., Săndulescu I., Popescu C., Pălanga C., Cons­­tantinescu B., Gorcori L., Po­­șurca L, Mărăcinescu N. La Câmpu­ Lung: Bădănoiu P , Badea I., Nicolescu I., I­­liescu M., Dinescu I., Spălă­­țeanu I., Vasilescu I., Păuna G. , Rădulescu I., Dumitru I., Portolache C., Anghelescu G., Alexandrescu A., Bărăscu I., Bucurescu G., Grigore I., Stăn­­culescu M., Călinescu I. Con­­t­t intinescu N., Sima P. Dumit­r­escu I., Popescu T., Geor­gescu Gh., Rădulescu I., Dumi­trescu O., Constantinescu D., Nicolescu G., Bratu I., Mari­­­­nescu M., Scarlat I., Rădulescu I., Bădoiu G., Popescu N., Preotescu T., Apostol G., Blen­­dea T., Apostolescu T., Nico­­lescu N., Geantă C., Stănescu R., Manu C. P., Vișoianu I., Popescu C., Constantinescu Al., Popescu L, Verdeș C., Bălă­­nescu I., Dodică T., Boșturesc

Next