Universul, octombrie 1900 (Anul 18, nr. 270-300)
1900-10-14 / nr. 283
Atunci aceștia au tras gloanțe de revolver, și Tomaschek căzu jos mort. Din această causa s-au adunat vre-o 500 de mineri, cari au început să manifesteze ostentativ pe strade Poliția intervenind în număr mare, a împrăștiat pe mineri, dând ordine în același timp ca, la orele 9 seara, toate localurile publice să fie închise. .* * In Arad (Ungaria) s’a descoperit o nouă bandă de falsificatorî, cari făceau piese de câte 5 coroane. Aproape toți falsificatorii sunt țigani. Până acum au fost prinși Pascu Lingurariu,Maria Munteanu și trei fii ai aceștia. Cu toate cercetările făcute, tiparul nu a fost găsit, deoarece îl vînduse la doui necunoscuți. * * * Baronul Richthofen, succesorul contelui de Bülow la departamentul de externe, s-a născut la 1846 în Iași, a doua capitală a României, unde tatăl seu era consul-general al Prusiei. El a făcut campania din 1866 și 1870 și după aceea a intrat în cariera diplomatică. In timpul din urmă era director al departamentului colonial din ministerul de externe. In Iarrow, Engleteza de Nord, s’a întâmplat un caz foarte mișcător. Un muncitor, în vârstă de 58 de ani, își pierduse vederea unui ochiu de vr’o 40 de ani. Din cauză că își forțase prea mult pe H’all ochiu, acum vre-o 4 ani orbise de tot. Nu de mult, el s’a supus unei operațiuni și rezultatul a fost că ochiul pe care îl perduse acum 40 de ani și-a recăpătat vederea. Dar când germanul muncitor a privit în jurul său, a fost cuprins de o așa mare bucurie încât a murit pe loc. ■* ¥ ¥ Birjarul Camil Aubertin, înștiințat că nevasta lui ’I înșeală cu un anume Ciprian Weiler, chelner la un birt, inedită o teribilă rezbunare. Demă seală el pofti pe Aubertin să’î facă cinste și apoi ' urcă în trăsură, propunânduî de a’l duce să facă cu el o plimbare. Ajungând într’un loc singuretic, Aubertin opri birja și se întoarse repede dând lui Weiler o lovitură în cap cu coada biciului. Weiler căzu jos leșinat. Atunci Aubertin ’l tîrâ înaintea picioarelor cailor și trecu cu trăsura peste el, lăsându’l mort pe loc. După aceea Aubertin s’a constituit prizonier. * * Înfrățirea Intre China și Puterile aliate «VESELIA »care va apare mâine Sâmbătă 14 Octombrie, va coprinde, pe lângă o materie hazlie și foarte variată, o frumoasă ilustrație în 6 culori, reprezintând : înfrățirea între China și Puterile aliate. «VESELIA» se vinde cu 10 bani în toată țara. Curier Judiciar (TaiBUNALELE ROMANE) Proces de cotiti K-facere artistică Ieri a venit înaintea secției I-a a tribunalului Ilfov, procesul intentat de d. Bran, pictor, d-lui Hertz, pentru că acesta a reprodus în calendarul său, «Lumea Ilustrată», un tablou al celui dintâi, «Peneș Curcanul». Este prin urmare un proces de contrafacere literară-artistică, prevăzut de art. 339 din condica penală și penal de art. 341, care prevede o amendă de 50 până la 1000 de lei, bașca despăgubiri civile. D. Bran cere 20.000 lei daune Inculpatul Hertz e asistat de d-nii C. Mille și Valerian. Reclamantul e asistat de d-ni. Ribera, Cornea, Ion Ghica și Dan. Presidează d. judecător Procopiu, asistat de d. supleant Hiotu. Fotoliul ministerului public e ocupat de d. procuror Dobrescu. Se ascultă mai mulți martori, unii propuși de reclamant spre a proba că nu a dat nimeni autori salie spre a reproduce tabloul, alții de d. Hertz spre a dovedi că i s’a propus de autor reproducerea în Calendar. D. Filip, tipograf, zice că a cerut și dînsul să reproducă tabloul în calendarul Minerva, dar d. Bran i-a spus că vrea să-l reproducă în mare, cu culori și biografiat (cremo-litografie). Asemenea și d. Popescu, fost publicist, declară că a fost refuzat de d. Bran. V. Roșea, publicist, zice că vizitând Expoziția de la Ateneu unde era expus și «Peneș și tÜn!’ionul» d-lui Bran, fiind întrebat acesta să-și spuie opinia, i-a zis a ft păcat că a muncit 4 ani la dînsul. In urmă a fost rugat să-î reproducă tăbloiul în calendarul «Lumea Ilustrată», a cărui direcție artistica o avea și i s’a dat o fotografie a tabloului. D. procuror Dobrescu. Nu s’a supărat d. Bran, când i-ai spus că păcat că a muncit 4 ani ? D. Roșea. Nu pot să știu interiorul lui. D. avocat Dan. Erai prieten cu d. Bran ? D. Roșea. Ce înțelegi prin prietenie ? (rîsete). D. Dan. Ve ziceați tu și me? (rîsete). D. Roșea. Dacă mî-ar fi zis tu, i-aș fi zis mé (rîsete). D. Petre Lambru, tipograf, depune că era și el de față, când d. Bran a dat d-lui Roșea o fotografie a tabloului., D. procuror Dobrescu zice că la noi n’a intrat în moravuri recunoașterea proprietății literare, cu toate astea nu vede de ce s’ar face deosebire între munca representată printr’o lucrare literară și munca represințată printr’o proprietate fisică, căcî ambele proprietăți sunt produsul muncei.» Representantul ministerului, preîntimpinând o obicesiune zice că lipsa de depozit a exemplarelor la minister (legea presei din 1861 și regulamentul din 1862), nu face să decadă dreptul autorului de a reclama: Afară de aceasta, disposițiunea aceasta din regulamentul din 1861 este desființată într’un mod tacit prin legea din 1885 pentru dotația bibliotecilor. In ceea ce privește autorizația ce ar fi avut-o d. Hertz de la autor, d. procuror zice că din deposiția martorilor se vede că n’a avut-o și că deposiția d-lui Roșca e interesată. D. Bibera caută a stabili prin numeroase citațiuni dreptul la proprietatea literară. D. Mille zice că nu se contestă dreptul la proprietate literală, care e și mai sfânt decât cealaltă proprietate materială, care totuși se contestă și după cum zice Prudhom, «cesi un voi» (e un furt). Totul se reduce la o chestie de fapt. D. Mille arată că d. Hertz a avut autorizația. In ceea ce privește nedepunerea exemplarelor conform legei din 1862, d. Mille crede că aceasta e o pedică pentru autor spre a publica. Intrând apoi în examinarea delictului, zice că spre a fi contrafacere se cere să fie prejudiciu și rea credință. Ce prejudiciu i-a adus d-lui Bran reproducerea tabloului în Calendar? Din contra i s’a făcut reclamă. Rea credință asemenea lipsește. Ora fiind înaintată, continuarea desbaterilor s’a amânat la 19 Octombrie. Elian. Universul in provincie (De la coresp. noștri articulari) — Pe ziua de 11 Octombrie — Botoșani 9 Procesul roscoalei din Corni.—După cum am anunțat, astăzî s’a înfățișat înaintea trib. Botoșani să se judece procesul celor 7 țărani din Corni acuzați de rebeliune. Cititorii «Universului» știu că în ziua de sf. Ilie a. o., acești 7 țărani au instigat pe locuitorii comunei Corni să se revolte contra primarului, căci el ar fi stăruit, să se puie nouile taxe militare. Amenințând cu moarte pe primar, i-au luat cu sila demisiunea. Cu greu revolta a fost potolită. Astăzi tribunalul nostru, compus din d. membrii de ședință Corneliu Botez ca președinte, asistat de d. Ioan Pirvuzescu supleant, fotoliul ministerului public ocupat de d. procuror M. D. Patron, a condamnat la câte o lună închisoare corecțională pe toți 7 inculpați, ale căror nume sunt: Cost. Varnariuc, Mumieu Babei, Petre Tănase Brînzov, N. Irașov, Hie T. Ursu, I. Ene Andronache și Hăilă Gh. Apărarea a fost susținută în mod călduros de d. avocat G. Nicolau, fost jude sindic. S’au ascultat 6 martori. Se zice că condamnații vor face apel. Constan. Constanța Rănire cu cuțitul.—Copilul Vasile, în etate de 12 ani, fiul locuitorului Gh. Cadeș, din cătunul Anadolchioi, com. Palaz, a fost rănit la o mână și coapsă cu un cuțit, de către copilul Gh. Olaru, pe când se jucau cu smeul. Pacientul a fost internat în cura spitalului comunal din Constanța, iar actele dresate s’au înaintat parchetului. Incendiu. — In comn. Gărliciu, pl. Hîrșova, acest județ, au ars o șiră de mei și una de dughie netreetate, și cari nu erau asigurate, ale locuitorului Ion Trandafir cauzându-i o pagubă aproximativ de 200 lei. Proveniența focului nu s’a putut stabili încă. Actele dresate s’au remis parchetului. Cartișleanu. Ploești Accident nenorocit.—Femeea Ținea Marin Dumitru, din suburbia Sf. Ecaterina, strada Rudului, pe când venea ori de la câmp într’un car cu fin, se răstoarnă carul și căzând peste ea, îi sdrobește oasele. Intr’o stare disperată, nenorocita victimă a fost trimisă în cura spitalului. Furturi de vite —Locuitorul Frîncu Vișan, din comuna Aricești, plaiul Teleajen, trecând ori prin comuna Hîrsa cu un car cu boi și dejugând la cârciumarul Dumitru Marin, dimineața când a voit să pornească spre casa lui, s’a pomenit fără boi. De asemenea i s’au furat doar cai d-lui Toma Rădulescu, din Ploești. Reclamându-se celor în drept de către păgubași, autoritățile sunt pe urmele hoților. Rănire gravă. Individul Dumitru Ioan, din strada Găgeni, suburbia Sf. Spiridon, pe când se înapoia ori noapte de la bâlciu din Obor, a fost întâmpinat de către niște indivizi necunoscuți cari, după ce l-au bătut zdravăn, l-au lovit șî ca un ciomag, lăsând-1 în nesimțire. A fost trimis azi la spital, unde a fost pansat la răni. Alte Flirturi.—De către niște zei făcători spărgându-se erî noapte cârciuma d-lui Nic. P. Anghel, din comn. Negoeștî, i s’au furat o mulțime de bani, obiecte și diferite acte pe cari le ținea în prăvălie. De asemenea spărgându-se casa locuitorului Const. Radu, din com. Hăbud, cătunul Brătești, i s’au furat o mulțime de obiecte și bani. Reclamându-se autorităților, se speră că în curând se va da de urmele acestor îndrăzneți spărgători. Codu. Tulcea Un foc de revolver.Eri, pe la orele 12 de noapte, pe când o liniște desăvârșită domnea în împrejurimele prefecturei, o detunătură se auzi deodată tulburând tăcerea nopței. La zgomotul produs, sergentul de post, însoțit de o santinelă de la cazarma de geniu, care e în vecinătate, se introduse în curtea prefecturei, direcție de unde detunătura se auzise. Ce se întâmplase ? De câtăva vreme locuința intendentului palatului administrativ, d. P. Chiriacopol care se află la extermitatea curței, înconjurată de dărâmăturile unor magazii incendiate— era regulat vizitată noaptea de necunoscuți reți—făcâtori, cari încercau a forța ușa. D. Chiriacopol, încă de la primul atac, a reclamat celor în drept, dar individul sau indivizii necunoscuți neputând fi prinși, d-sa se înarma cu un revolver. Astă-noapte vizitat din nou,d. Chiriacopoleși în curte și descarcă un foc de revolver în vânt. Cu toate cercetările făcute de poliție, nu s’a putut da de urmele dispărutului lui, a cărui îndrăsneală întrece orice limită. Se crede că el sau ei sunt soldați de la cazarma de geniu, care este situată chiar vis-a-vis de prefectura. Sau luat măsuri riguroase pentru prinderea lor. Aducerea Vulturului, Leului și slatuei lui Mircea cel betrin.—Eri, precum v’am telegrafiat, au fost aduse din Galați, statuia lui Mircea cel betrîn și vulturul cari au fost transportate din Italia cu un vapor al societății Lloyd. Vulturul a fost transportat și depus la marginea monumentului. El a fost adus în trei lăzi mari, din care una conținea trupul, iar celelalte câte o aripă. Statuia lui Mircea a fost transportată în piața «Carmen Sylva» unde sunt ridicate cele două piedestale. Lucrările pentru așezarea măreței statui, conduse de d. Bălăcescu în persoană, s’au și început. In fața statuei lui Mircea, pe primul piedestal, va fi așezat leul, care e lucrat tot în bronz și a cărui lungime este de 1 m. și fum. După terminarea acestor lucrări, d. Bălăcescu Se va ocupa imediat cu așezarea vulturului la monumentul comemorativ. Proces.—Astăzi, după cum v’am telegrafiat ori, se va înfățișa înaintea tribunalului local, procesul d-lui Grigore Cernea, căpitan în retragere și fost polițai al orașului Tulcea, implicat pentru fals în acte publice și delapidare. Până în acest moment, când vaporul poștă e gata de plecare, procesul nu s’a luat în judecare. Timpul. — Cu toate că de dimineață atmosfera era limpede, pe la orele 11 o bază s’a lăsat. — Dunărea este liniștită. — Din Sulina, aflu că marea eri a fost puțin agitată. Georges. d-luî Chiriacescu, directorul cultelor.* * * După terminarea serviciului religios, membrii Sinodului au trecut In localul sfintului Sinod, unde d. Titu Maiorescu a citit decretul regal pentru deschiderea sesiunei de toamnă. După aceasta sf. Sinod a procedat la constituirea biuroului. Expoziția din Paris — Prin poștă — Duminecă au cercetat Expoziția 519,145 persoane. Tribunalul de arbitri, format spre a examina revendicările concesionarilor, și-a început lucrările. Se crede că ’î va trebui cel puțin 3 luni, spre a cerceta toate reclamațiunile. Dacă îndemnizările acordate de acest tribunal nu vor fi primite, va fi chemat Consiliul de stat în ultimă instanță. Serbarea mijloacelor de transport, fixată pentru 18 c., nu se va mai da. * » * Regele Greciei a vizitat Duminecă diferitele secții de pe câmpul lui Marte. La amiază, regele Greciei a asistat la dejunul oferit în onoarea sa de către marele duce Sergiu al Rusiei. * * * La Expoziție s’a întâmplat din nou o nenorocire. Marți seara, crepând un tub de gaz aerian, s’a produs o explozie puternică. Bucățile de fer și lemn au sărit în toate părțile rănind greu cinci persoane. ¥ * Deună zi pe la ora 6 a fost o panică în palatul secțiilor streine, la splaiul Invalizilor. Din cauza unui scurt circuit produs în urma consumărei cărbunilor într’o lampă cu arc, au început să ardă niște corturi. S’a dat îndată alarma și incendiul fu stins în câteva minute. Um pompier, în timpul stingerei, a căzut rănindu-se destul de grav. UM SFAT PE ZI Dulceață de gutui. — Gutuile frumoase și coapte bine să șterg cu un șervet curat, se curăță de coaje și se taie în felii egale, scoțând și sîmburii. In urmă, se pun într’o oală, se toarnă apă de ajuns d’asupra ca să fie toate feliile bine acoperite, să fierb timp de o oră, se scot afară așezâridule pe o sită și se acoper cu un șervet. Zahărul se fierbe cu apă rămasă părin f se limpezește, iar în urmă se pun iarăși feliile de gutui, fierbându-se până ce devin lucioase și sucul lor se îngroașe. Deschiderea Sinodului Ieri, la orele 10 dimineața a avut loc deschiderea sesiune de toamnă a sfîntului Sinod, cu ceremonialul obicinuit. La orele 10 un Te-Deum a fost oficiat la Mitropolie, în prezența membrilor Sinodului, a d-lui ministru de justiție, care reprezintă pe d. ministru de instrucțiune, absent din Capitală, a 2 — Războiul anglo-boer — Prin poștă — Englezii, primind ajutoare mari, au gonit pe boeri din Jagersfontein. Aceștia din urmă însă, înainte de a se retrage, au izbutit să pue în libertate și să înarmeze pe o mulțime de prizonieri boeri, cari se aflau închiși în arestul local.* * * Cu prilejul ultimei ocupațiuni a lui Frcksburg, Boerii au luat sau risipit aprovizionări aparținând Statului. In magazinele particulare ei au rechiziționat mărfuri, împărțind săracilor, olandezi și englezi, lucrurile de cari n’aveau nevoe. Mulți Burgberî, cari înainte se supuseseră, au reintrat în campanie după ce șî-au desgropat armele pe cari le îngropaseră în grădinile lor.* * * Adresa irlandezilor către Krüger va fi tipărită în limba engleză, olandeză, franceză și irlandeză.* ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la războiu la Telegramele de pe pag. III. ÎNTÂMPLĂRI BMii Cu»htla Groaznica sinucidere a unui soldat Soldatul Ștefan D. Paulescu, din compania II-a de subsistență s’a aruncat ieri noapte sub roatele trenului aproape de stația Dealul Spirei, și a fost oribil mutilat. Cadavrul a fost dus la morga orașului, de unde a fost transportat ieri la spitalul militar. El plecase de Sâmbătă ca să scoată un vagon de lemne și nu s’a mai întors la cazarmă. El scosese vagonul și-l trimisese la depozitul de furaj. Nefericitul sinucis era în vîrstă de 22 ani. Cauza acestei tragice sinucideri se poate vedea din următoarea scrisoare pe care nenorocitul a trimis-o în aceiași zi familiei sale: «Scumpă mamă, iubită soră și frați. «Mai înainte de ora fatală (oră fericită pentru mine), țu a ve spune câteva cuvinte, că Sâmbătă am avut o ceartă cu sublocotenentul relativ la ceea ce i-am spus lui nenea, când l’am întâlnit pe strada Teilor—și de unde a voit a nimici intrigile țesute de un fost deținut, astăzi mutat în companie ca furier. Am reușit, de unde mă folosesc cu 10 zile închisoare, în care interval să-mi facă și formele pentru darea în judecată simțindu-se atacat în cearta provocată. Aceasta am aflat’o Luni, când m’am dus la cazarmă, de unde am plecat imediat. «Față cu această pedeapsă nedreaptă și cu legile militare, nu pot rezista, invocând motivul «insulta superiorului».Mai bine prefer moartea, decât rușinea... «Nu-mi rămâne decât a eși înaintea unei locomotive, pentru a mă nimici... «Sunt decis... Ertați-me de răul provocat!ertați-me... «Adio !... Adio !... pentru totdeauna... «Mă puteți considera ca mort. «Cer iertare celor cari m’au cunoscut și în special familiei Zaharia. «Ștefan.» In privința ofițerului despre care se vorbește în această scrisoare, familia sinucisului ne-a spus că e d. sublocot. Iliescu. Furtul din Câmpul Grand O femee, Măndica Dumitrescu, din Câmpul lui Grand, a reclamat era secției 22, că pe când se ducea acasă, i-a eșit înainte locuitorul Matache Ionescu, tot din acel câmp, și a jefuit-o de suma de 170 lei ce-i avea asupra ei. La întrebările comisarului despre ziua când s’a comis jefuirea, dânsa respunse că a fost în ajun, dar n’a venit să reclame curând, fiindcă era amețită de băutură. S’a deschis o anchetă. Scandalul din calea Moșilor Noaptea trecută, sub comisarul de cl. 1 d.St. Popescu, fiind în revizie, a găsit deschisă prăvălia d-lui Niță Stănescu, din acea stradă, și mai multe persoane petrecând cu lăutari. Intrând înăuntru și somându-i să închidă prăvălia, căci ora era înaintată, câțiva cari erau cu chef săriră asupra sub-comisarului, îi rupseră cravata de la gât și-l sguduiră rău de tot. Cazul se anchetează acum de secția 37. Furtul de la cimitirul sf. Vineri Poliția Capitalei a arestat eri pe douî hoți cu totul originali. Aceștia sunt Alex. Prodomașu și Gh. Neculae. Ei, contrariu celor l alțî de această meserie, nu băgau mâna în buzunar și nici nu comiteau spargeri. Toată activitatea lor se rezuma în a intra noaptea în cimitirul sf. Vineri și a fura crucile de marmoră. Prodomașu și cu Neculae fură arestați și dați judecăței ca hoți și profanatori de morminte. Bătaia și rănirea din viile de la Budești O bătaie și o rănire din cele mai oribile a fost aseară în viile de la Dudești, în apropiere de locul unde se caută comoara despre care am vorbit deja. Un circiumar Ghiță Constantinescu, din șoseaua Mihai Bravul, împreună cu fiul său Vasile, s’au dus cu boii și i -au pus să pască pe locul fraților Stan Ion Glonțu, din strada Fundătura Părului și Stancu Ion Glonțu din calea Dudești No. 146. Aceștia, văzând că vitele lui Stănescu le pasc iarbă, s’au dus să le gonească. Atunci Ghiță Stănescu și cu fiul său Vasile tăbărfiră asupra lor, ii trântiră la pământ și punându-se cu genunchii pe piepturile lor, începură să le tragă la pumnuri. Aceasta e mărturia sergenților de stradă cari alergară în ajutor. Auzindu-se despre aceasta alergară în ajutorul fraților Glonțu Dumitrache Eftimiu, cârciumar în calea Dudești, colț cu Isvoru, Vasile Țiganu, din com. Lămotești, Marin Vlăsceanu, Ghiță Stoian, băiatul lui Ionică al Zamfirei și Costache Dascălu. Aceștia tăbărîră cu ciomegele și în câteva minute capetele lui Stănescu și al fiului său Vasile fură crăpate în mai multe părți. Unul din bătăuși dete o așa puternică lovitură de ciomag în Ghiță Stănescu, încât îî curăți toți dinții din gură și-î tăia o jumătate de nas. La alarma dată, alergă personalul de la secțiile apropiate și pe la orele 10 fură prinși Stan și Stancu Glonțu. Cei doui răniți, a căror stare e foarte gravă, fură aduși la poliție și de acolo trimeșc cu o adresă la spitalul Colțea. Tentativa de crimă și jefuire din str. Teatrului In strada Teatrului, la No. 9, locuește o d-nă Străchinescu, proprietara mai multor imobile, precum și a clădirei unde e acum grădina și restaurantul Mitică Georgescu, din strada Câmpineanu. D-na Străchinescu e cunoscută prin averea ce posedă și mai cu seamă prin marea turmă de câini ce ține în curtea din casele de pe strada Teatrului. Femee pașnică și foarte liniștită, d-na Străchinescu trăește retrasă. Acum câtva timp avusese ca chiriaș pe un anume Mitică Constantinescu, care e acum funcționar la R.Vâlcea. Acesta, știind că d-na Străchinescu are bonuri în valoare de 60 până la 70 mii lei, se hotărâ s’o omoare și să-î fure banii. In acest scop se înțelese cu un individ Alecu’ Stelescu, din Intrarea Rosetti, care se vedea cam strîmtorat din cauza crizei. Acesta, la rîndul său, găsi pe un chelner Alexandru Teodorescu, fost în serviciu la berăria Duriea și cu toții făcură planul să intre la d-na Străchinescu, să-i înfigă un ac în ceafă la nodul vital, s’o omoare la minut și după aceea s’o jefuească. Săvârșirea crimei era hotărîtă pentru seara de 8 Octombrie opr. Poliția de siguranță prinse însă de veste și în ajun de a se săvârși crima, aresta pe criminali. Unii din aceștia au făcut mărturisiri complecte. La ei s’a găsit și o lungă corespondență cu Mitică Constantinescu de la R.Vâlcea, din care se dovedește tot planul crimei. Poliția continuă acum cu cercetările. Situația în China — Prin poștă — O telegramă din Hongkong anunță că la o depărtare de 10 milirî de orașul Canton pirații au jefuit o barcă cu 100 de pasageri. Tâlharii au scăpat împreună cu prada lor. » * ¥ Contingentul lui Sue-Suen, având 7000 de oameni, a sosit la Fiang-Yang, la 250 mile la sudest de Si-Ngan-Fu. Acel contingent se duce la Si-Ngan-Fu, spre a proteja pe împăratul. * # «National Zeitung» pe bază de informațiuni luate din izvor competent, declară de a putea asigura în modul cel mai pozitiv că, afară de dispozițiile publicate conținute în convenția anglor germană, nu există nici o clauză secretă.* ¥ ¥ Se telegrafiază din Tokio că textul acordului anglo-german a fost prezentat acelui guvern de ministrul german, care a stăruit să aibă aderarea Japoniei Marchizul Ito a cerut însă timp de gândire. Duminecă dimineața el a avut o întrevedere lungă cu ministrul Rusiei și apoi o lungă întrevedere cu ministrul german. Nu se cunoaște subiectul discutat în aceste întrevederi. Corespondenții presupun că Rusia face mari sforțări de a atrage Japonia de partea sa. De această nouă orientare a politicei japoneze către Rusia se aveau de mult indicii acum e însă momentul definitiv. * ¥ ¥ W Peste câteva zile Puterile vor declara Chinei, sau într’o notă colectivă sau în note separate și identice că sunt de acord în a cere pedepsirea culpabililor și în a fixa condițiunile în baza cărora să se poată conceda Chinei de a reintra pe terenul dreptului ginților. * ¥ ¥ Grație unui bine dispus și repede sistem de curieri organisat de mareșalul Waldersee, s’a fi putut avea la Tien-Tsin continua știri asupra înaintărei trupelor aliate. Ultimele știri spun că condițiunile morale și fizice ale trupelor sunt foarte bune și că buna armonie continuă a domni printre contingentele diferitelor națiuni. ¥ ¥ A se citi ultime știri cu privire la Situația in China, la Telegramele de pe pagina III. Nouă amănunte asupra com Hoțului contra Țarului Știrile sosite din Moscova ziarului «Times» cu privire la mina descoperită într'un tunel lângă Livadia spre a face să sară in aer trenul special al Țarului, dau amănunte cu totul noul. Studentul universitar arestat pe când săpa mina în tunel se numește Kamenski. Se pare că complotul a fost combinat între Moscova și Odesa. S’au făcut până acum două sute de arestări și ele continuă încă. Printre cei arestați sunt studenți, studente și lucrători. La Moscova s’ar fi descoperit o fabrică de explosive. Inginerul Dandoff și trei chimiști, cari lucrau acolo, au fost arestați. Ei pregăteau bombe pentru atentate politice. E vorba în mod evident de un complot nihilist rus iar un anarehist internațional, căci la mulți din cei arestați s’au găsit manifeste în care se vorbește decăderea absolutismului și de ridicarea unui guvern liberal. Ziarele rusești au fost oprite de a vorbi despre complot. S'a perchiziționat redacția unui ziar din Odessa care vorbise despre atpntat. Supraveghierea în jurul Țarului, Țarinei și familiei imperiale a fost îndouită. ,Universul Literar, care va apare Dumineca poimâne 15 Octombrie, va cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și interesantă, doue frumoase ilustrații colorate și adecă , Imperaleasa Japoniei vizitând pe soldații răniți in războiul din China și Un duel pe scena unui teatru american. «UNIVERSUL LITERAR» se vinde cu 10 bani în toată țara. Lucruri din toată lumea Creșterea vulpilor și a altor ’ animale sălbatice in Alasca. Treizeci și cinci de insule de pe lângă țărmul Alascei se întrebuințează acuma pentru creșterea vulpilor albastre. S’a cercat întâiu cu vulpea cenușie argintie, care ajunge la 250 de lei (blana), dar e prea sălbatecă și mamele își sfâșie deseori puii, așa că au părăsit-o. Vulpea albatră dă blană în preț mijlociu de 90 de lei. Vulpile albastre se îmblânzesc ușor și ajung de mănâncă din mână ca niște capre. Se hrănesc cu pește crud sau uscat și cu făină de secară amestecată cu sau costul se urcă la 7 lei și jum., pe an de vulpe. Pe o insulă două oameni sunt de-ajuns pentru toate treburile. De la Noembrie—20 Ianuarie au grija de prind în curse pe cele ce vor să le omoare. Femeile le lasă pentru prăsire, din bărbați numai pe cei mai frumoși. In această întreprindere s’au várit până acuma la 500.000 de lei în 32 de insule. Pe o insulă se cresc urși ; din 2 au ajuns 12, din cari zece pui. Au de gând să aducă și zibeline din Rusia. 1KC -A- S3 — Mămițo, — zice Puiu, — uite Ioana a lăsat dulapul deschis. — Zei? — Da. Și eu ca să-i dau o lecție, am mâncat toate prăjiturile. In chipul ăsta altă dată își va aduce aminte să-l închidă cu cheea. INFORMAȚIUNI VINERI ♦ In Universul literar care va apare Duminică 15 Octombrie c., se va începe publicarea unuia dintre cele mai interesante romane populare ale celebrului romancier francez Jules Mary, intitulat AMICUL BĂRBATULUI. E o scriere atrăgătoare în cel mai mari grad și care deșteaptă în vecine sentimentele bune. ♦ D. medic-veterinar Gh. Jonescu, a cărui demisiune din funcțiunea de inspector veterinar a fost primită pe ziua 1 Octombrie, spre a-șî regula dreptul la pensiune, va continua de a îndeplini această funcțiune, urmând a opta între leafă și pensiune. ♦ Actualul oficiant superior gr III, Porfireanu Gh., s’a confirmat în postul de controlor la inspectoratul birourilor poștale ambulante. ♦ D. Ghca Cesar s’a reprimit în corpul telegrafo-poștal, ca oficiant gr. I. ♦ Bulgarul Gheorghe Saristoru a fost expulzat din țară prin punctul Corabia , iar Andrei Dilerma, P. Cosma, Lazăr Pitu și Gheorghe Marcu, prin Giurgiu. ♦ Ministerul de interne a primit demisiunea d-lui I. Chiru, ajutor de primar al orașului Bacäu. ♦ D. I. Ciupag, ajutor de primar al orașului Calafat, a înaintat ministerului de interne demisiunea din postul ce ocupă. ♦ D. I. Manolescu a fost numit impiegat în serviciul exterior al vămilor. ♦ D-nii Neagu Condruzescu și N. Păltineanu, ajutoare de subprefecți în județul Buzău, au fost transferați unul în locul altuia. ♦ După noul proiect asupra reorganizărei administrative, notarii vor fi recrutați dintre licențiații în drept sau științe de stat și vor fi retribuiți cu 300 lei lunar. £ 3 vor îndeplini funcțiunile subprefecților și ale primarilor. Primarii, după cum am mai ȘTIRI ȘCOLARE . Citim în «Constituționalul»: Mai multe ziare, între cari chiar și al nostru, au dat vestea, că de la ministerul instrucțiunii publice a pornit o circulară, către directorii școlilor secundare, pentru aplicarea taxei de 42 lei la elevii din cursul inferior și de 72 la elevii din cursul superior. Această veste, în urma unor noi cercetări, trebue s’o considerăm ca neexactă. ♦ Ministerul de instrucție a declarat vacantă catedra de clinică oftalmologică de la facultatea de medicină din Iași. Cererile se primesc până la Noembrie. ♦ In com. Jideni, jud. R.Sărat, din inițiativa dirigintelui școalei, Stan Ionescu, s’a înființat o bibliotecă, ale căruii cărți se vor da spre citire acasă copiilor mai înaintați în vârstă , iar pentru adulți se vor ține în localul școalei șezători în zile de sărbătoare și seara în timpul ernei de 2 sau 3 ori pe săptămână și astfel se vor citi aceste opere. In folosul acestei biblioteci se va da în ziua de 14 c. un bal în localul școalei. ♦ D. profesor G. Ștefănescu, în afară de cursurile de compoziție și cânt superior, ce predă la Academia de muzică și artă dramatică, a mai deschis un curs de perfecționare, adică studiul rolelor din punct de vedere liric, înscrierile se primesc până la finele acestei luni. La secția dramatică a aceleiași școli devenind vacante 4 locuri de eleve, aceste locuri se vor ocupa prin concurs, care se va ține în cursul lunei Octombrie. ♦ D. E. A. Pangrati, profesor universitar și inspector general al învățămîntului secundar, este însărcinat cu inspectarea tuturor institutelor superioare și laboratoriilor de pe lângă universitățile din București și Iași. Această însărcinare cuprinde și institutul special de bacteriologie și patologie, precum și cel de chimie și analize chimice, trecute de la ministerul de interne la ministerul instrucțiunei publice. ♦ Au reușit la examenul primului doctorat în medicină următorii studenți : Eftimescu Ion, Grill Leon, Hirsch Martin, Haimovici Iancu și Constantinescu Garapea. pitici militare . ♦ D. maior de artilerie Exarhu, atașat militar pe lângă legațiunea română din Berlin, a fost mutat în reg. 2 de artilerie, în garnizoana din Capitilă. D. maior Exarbus’ași presintat la noul séü post. ♦ Proiectul de lege pentru reorganizarea infanteriei a fost întocmit de d. general Lahovary. Proiectul tinde a reveni la vechea organizare a regimentelor de infanterie. El a fost supus aprobărei M. S. Regelui. ♦ Afacerea căpitanului Carp, revine din nou la ordina zilei. Joiu, 19 Octombrie, consiliul permanent de rasboiu din orașul Iași e convocat pentru a judeca pe căpitanul Carp. ♦ D. general Tell, comandantul brigăzii a II de artilerie din Capitală, va începe Luni inspecțiile generale ale regimentelor 10 de artilerie și 2 cetate. ♦ Examenele practice ale căpitanilor de intendență s’au terminat. Au reușit totn cei 12 candidați. Azi se vor da temele. A. S. Regală Principele Ferdinand, a început ieri dimineață inspecția brigazei a 8-a de infanterie la regimentul 21. Alteța Sa a trecut în inspecție localul ocupat de regiment. După amiază a făcut inspecția teoretică și practică a trupelor, spus, nu vor îndeplini decât funcțiunea de ofițeri ai stărei civile. ♦ Decisiunea guvernului în privința scoateri biletelor de liberă ședere în România a străinilor a dat naștere în aplicarea sa la o chestiune delicată. Este vorba a se ști care este situațiunea persoanelor stabilite de mai mult timp în România sau a acelora, cari au fost născuți în țară din părinți străini și cari nu au obținut naturalizarea. Consiliul de miniștrii a dat soluțiunea următoare : Persoanele, cari au dreptul la naturalizare și n’au obținut’o încă, trebue să adreseze o cerere de naturalizare ministerului de justiție. Ministerul le va da un certificat prin care se va constata că au petiție cu cererea de naturalizare și în baza acestui certificat vor fi considerate ca supuși români. ♦ Prințul și Prințesa de Saxa Meiningen, cari se află de mai multe zile la Sinaia ca oaspeți ai M. S. Regelui, vor mai rămâne încă 15 zile în țară, după cari se vor reîntoarce in patrie. ♦ Comisiunea însărcinată de ministerul de resboiü cu facerea recensământului tuturor insulelor de pe Dunăre și-a terminat lucrările. ♦ A. S. R. Principesa Maria, împreună cu A. S. Principesa de Ratibor, ai vizitat ieri, la orele 10 și jumătate, muzeul și apoi au făcut o preumblare prin oraș. ♦ Consiliul de advocați al primăriei a hotărît să dea în judecată pe toți proprietarii de mori cari au fost construite după legea din anul 1865. ♦ Săptămâna viitoare se vor muta în palatul cel nou al telegrafelor și poștelor biurourile telegrafice și telefonice. ♦ Comisiunea pentru examinarea candidaților la obținerea titlurilor de ingineri hotărnici își va începe lucrările la 12 Noembrie. Comisiunea examinatoare se compune din d-nii N. N. Andronescu, directorul școalei de agricultură de inspector domenial Druțu, și d. Spitzer, administratorul fermei Laza. ♦ Pe linia ferată București- Chitila s’a găsit ieri cadavrul unui om tăiat de tren. După îmbrăcămintea ce purta, pare a fi un om de o bună condiție. Nu s’a putut afla, totuși, până în prezent, cum se numește. ♦ Miercuri a fost arestat, în gara Predeal, în urma unei telegrame primită de la Pesta, un Lîner în etate de vre-o 12 ani, anume Augustin Roșca. El este fiul comandantului de geandarmî din Pesta, maiorul Paul de Kosca. Tînerul Kosca fugise de la părinții săi, luând cu dînsul mai multe obiecte de valoare. ♦ In corpul nostru diplomatic se va face în curând următoarea mișcare : In locul d-lui Bălăceanu, ministrul plenipotențiar de la Londra, care și-a regulat drepturile la pensiune, va trece d. Rosetti- Solescu de la Petersburg . In locul d-lui Rosetti-Solescu va trece la Petersburg d. A. Catargi de la Roma, iar aci va fi trimis ca ministru plenipotențiar d. N. Fleva, fostul ministru al domeniilor. ♦ D. P. P. Carp, președintele consiliului de miniștri, sosește în Capitală azi. Vineri, împreună cu d. prim-ministru se întoarce în Capitală și d. Scarlat Vîrnav, directorul general al Regiei Monopolurilor. ♦ D. G. Parianu a fost numit președinte al consiliului județului Constanța. ♦ D. C. Kogălniceanu, consul al României la Cernăuți, a sosit în Capitală. 331 bli ©gr suf în ♦ Următoarele noutăți muzicale au apărut în editura Const. __ Gebauer : Ce vrei; Dorul lui Petriș ; Pies-0? puns la lună, romanțe de Cavadia; Foi de nuc, romanță ; Garofița, potpourri național , Chrysantheme, Quadrille, pe motive de chansonette noi și Sârba Emigranților de G. A. Dinicu, Sârba Dogarilor, cu cuvinte de M. Mihailescu, Jockey-Club, Quadrille pe motive de chansonetle noui de I. Paschill. Caraiman,xnh de Iordăchescu. ♦ A apărut Lecțiuni de aritmetică, ediția III, alcătuită după noua programă, pentru cl. I secundară, de St. Stoicescu, prof. la liceul «Lazăr» din Capitală. ȘTIRI JUDICIARE * ♦ D. P. Sfetescu, avocatul lui Ștefan Georgescu care a condamnat la 20 ani muncă silnică pentru tentativă de omor, a făcut recurs pentru clientul său, în contra sentinței. Motivul recursului este incapacitatea de a fi jurat a unui jurat. ȘTIRI FI8MCIARE și ECONOMICE . Monedele de nichel divizionare ce vor sosi deo camdată în țară sunt de 5 și 10 b. Monetăria din Bruxelles nu a trimis încă avisul asupra monedelor de 20 bani. In ce privește monedele actuale de aramă nu s’a hotărît până în prezent, dacă vor fi sau nu retrase. De altfel, în cazul din urmă, aceste monede vor fi vîndute ca material brut, și deja sunt cereri în această privință. ♦ Pe piața noastră se simte o mare lipsă de cărbuni. Până în prezent tona de cărbuni întrece prețul de 80 lei. In porturile noastre sosesc foarte puține vase cari să aducă cărbuni. ECOVEI ♦ Influența este o boală care revine ca o tristă predilecție pentru unii, înlăturați deci orice recidivă și reparați puterile perdute pe dată ce se ivesc fiorii frigurilor, prin întrebuințarea regulată a vinului Bravais (un pahar de Bordeaux de 3—4 ori pe zi). «Eram desgustat de viață și în prada sufocației catârului gripal, scrie doctorul Delatour (din Paris), însă vinul Bravais m’a vindecat în trei zile, după cum a vindecat mii de bolnavi de influență.» Rezultatul școalelor normale "T Iată rezultatul examenelor la școalele normale de învățători din țară. La școala normală din Craiova : Georgescu G., Grigoriade C., Constantinescu L. Rădulescu F. , Ologu P., Ianculescu I., Dobre G., Preda I., Răzălie I., Stoica D., Baștulescu G., Constantines0., A., Dumitrescu T., Bărlănescu L, Haralambie, Corcan S., Poșurca I., Udrescu M., Nicolescu R., Radui??, Peca N., Enculescu I., Cioară T.-Lungu S., Mărăcinescu N., Rușa C., Tătaru D., Țucă M., Tălpășanu C., Tostă N., Țingău F., Frițescu I., Palanga C., Budulan C., Pitea G., Săndulescu I., Popescu C., Pălanga C., Constantinescu B., Gorcori L., Poșurca L, Mărăcinescu N. La Câmpu Lung: Bădănoiu P , Badea I., Nicolescu I., Iliescu M., Dinescu I., Spălățeanu I., Vasilescu I., Păuna G. , Rădulescu I., Dumitru I., Portolache C., Anghelescu G., Alexandrescu A., Bărăscu I., Bucurescu G., Grigore I., Stănculescu M., Călinescu I. Contt intinescu N., Sima P. Dumitrescu I., Popescu T., Georgescu Gh., Rădulescu I., Dumitrescu O., Constantinescu D., Nicolescu G., Bratu I., Marinescu M., Scarlat I., Rădulescu I., Bădoiu G., Popescu N., Preotescu T., Apostol G., Blendea T., Apostolescu T., Nicolescu N., Geantă C., Stănescu R., Manu C. P., Vișoianu I., Popescu C., Constantinescu Al., Popescu L, Verdeș C., Bălănescu I., Dodică T., Boșturesc