Universul, iunie 1901 (Anul 19, nr. 145-174)
1901-06-11 / nr. 155
Monumentul lui dr. Gheorghe Gandrea.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 Ort.o«lox Duminecă, 10 Iunie. — Mucenicul Timotei Crinului Duminecă, 23 Iunie.— Edeltrud Soarele răsare 4.17 ; apune 7.46 București, 10 Iunie. CADASTRUL Dintr’o lungă scrisoare ce primim de la un vechiu cititor al nostru, proprietar într’un județ de munte, asupra situației financiare și economice a țârii, extragem câteva considerații asupra chestiunii mai de actualitate, a cadastrului, — și zicem că ea este mai de actualitate, deoarece, nouă unora cel puțin, ni se pare că s’ar cădea să vină la ordinea zilei chiar imediat după așezarea finanțelor pe temeliile de la cari se speră un echilibru budgetar asigurat deocam dată pe cinci ani. Iată cum raționează cititorul nostru, grăind desigur în numele multor proprietari de pământ, în această chestiune : Se obiectează că Statul nu ar fi având bani ca să facă o lucrare așa de mare. Dar cheltuelile le ar suporta proprietarii de pământuri, și desigur că le-ar suporta și bogatul și săracul nu numai cu cea mai mare înlesnire, dar și cu bucurie; chiar și cel cu un pogon își va lua din strictul necesar cu plăcere puținul ce va fi de plătit pentru hotărnicia acelui pogon. Astăzi, chiar cei cari ar vrea să-șî hotărnicească pământurile, nu pot, căci dacă vor cei mai mulți dintr’o comună, sunt insă și unii cari nu vor, fie că au în pământurile lor pristoase răpite de la minori și de la cei slabi, fie că sunt incapabili după lege, fie că între mulți buni sunt și câțiva cârcotași. Cadastrul ar aduce un bine enorm, o adevărată regenerare peste țară . S’ar repartiza drept impozitul funciar, nu ca azi, când unul nici nu simte că plătește, iar altul nu produce cât plătește; — s’ar putea impune proprietățile mari după adevărata lor valoare și Statul ar câștiga foarte mult; — în fine, ca să mai amintim numai aceasta, s’ar mai stârpi un motiv de ură și dușmănie care pe mulți îi împinge la păcat și de aci în pușcărie și la ocnă, și nu s’ar mai vedea atâta sumedenie de oameni în toată firea zilnic pe drumuri, ca împricinați sau martori și zăcând zile întregi pe la ușile tribunalelor și judecătoriilor. Nici acestea n’ar mai fi așa de împovărate cu pricini și nici noi n’am mai fi o țară de cârcotași cum părem acuma. Gurile rele, — sfârșește cititorul nostru, — spun că dacă nu se face cadastrul în țara noastră, cauza ar fi influența domnilor advocați, cărora nu le-ar veni la socoteală suprimarea unui isvor îmbelșugat de procese... Dar nui nu credem să fie astfel, — mai intöiü că și fără procesele de hotărnicii vor mai rămânea, slavă Domnului, pricini destule, și al douilea că, ori ce s’ar face și orice s’ar zice, interesul general va trebui să primeze și să învingă orice interes mai restrîns. Credem dar că chestiunea cadastrului va fi, cum ziserăm, una din cele dintără care va trebui să se ia în desbatere de către cârmuitori și legiuitorii noștri, îndată ce răgaz va da mersul, redevenit normal, al finanțelor Statului. O CUGETARE PE ZI Dumnezeu dă tuturor putere, numai ei să știe să se folosească de ea. Din Italia (Corespondență particulară a „Universului"; Milan, 6 Iunie. Hotelul popular In chip absolut oficial, cu participarea ducelui d’Aosta, reprezintantul Regelui, a prefectului, reprezintantul guvernului și al d-lui Zanardelli, prim-ministru, a consilierului Mira pentru primar și a autorităților, s’a inaugurat ieri dimineață la Milan marele Hotel Popular. Ceremonia de inaugurare se oficie în salonul refectuat, la calul de jos, ornat pentru ocazie cu bogate draperii și steaguri. D. Buffoli citi un lung discurs, plin de cifre și de date, făcând istoricul oțelului; îi urmă prefectul, care aduse salutul guvernului și acela personal al lui Zanardelli, acționar al oțelului, arând bun succes inițiativei. Ultimul fu consilierul Mira, care salută pe principele d’Aosta în numele comunei, zicând că prezența lui la ceremonie a dat acesteia un caracter și mai solemn. Principele și invitații vizitară apoi cu de amenuntul întreg otelul, admirând ordinea, eleganța și buna distribuție. Hotelul e instalat într’un vast și înalt edificiu, în fundul stradei Marco d’Oggiono, în cartierul Porta Genova. In stagiul de jos o vastă sală cu tavanul de stejar, frumos lucrat și acoperit de ornamente, iluminată cu electricitate , destinată prânzurilor, cari se pot lua fie de la restaurantul oțelului, fie aducându-se de afară,sau gătindu-le în mașinile de bucătărie date gratis de hotel. O altă sală, cu pereții strălucitor lăcuiți, e destinată fumătorilor, iar o alta conține biblioteca și servă de lectură. Foarte frumoase lavaboarî de marmoră, cu apă caldă și rece, se află în sub sol, și poate uza de ele oricine în chip gratuit. Dușuri cu zece bani, băi de putină cu 20 bani, stau la dispoziția locatarilor. Latrine și pisoare de marmoră, porțelan și fer smălțuit, lăcuite și ventilate, îndeplinesc toate cerințele higienei. In subsol sunt depozite de apă caldă și rece pentru cei care voiesc să-și spele singuri rujeria. Usucătorii cu aer cald, vastele liui călării, pivnițele și mașinele de vapori se află în același etaj. Se mai află un local în care se păstrează toate bagagiile locatarilor ; în altă sală sunt dulapuri mari cu aproape șase-sute cutii, ale căror chei se dau locatarilor pentru ca să-și poată păstra acolo obiectele necesare. Tot în oțel se află și o bărbierie. Acest întreg comfort, care nu se poate găsi nici în hotelurile cele mai principale, e pus la dispoziția publicului, în schimbul unei sume de 50 de bani pe noapte și 10 bani supra-taxă pentru ruferie curată, supra-taxă ce nu se plătește de cei cari cumpără un bilet săptămânal. Peste tot se află ziduri încrustate cu careuri de maiolică și dușumelele sunt din marmoră și lemn. Hotelul e la adăpost de foc. Construit în ciment, piatră și fer, vopsit cu smalț inalterabil, nu prezintă nici un pericol chiar dacă ar isbucni un mic incendiu, pentru stingerea căruia se află numeroase guri de apă în toate stagiile edificiului. In tot cursul zilei de ieri, după inaugurarea oficială, hotelul fu vizitat de acționari cu familiile lor. Seara la orele 7, în marea sală pentru prânzuri, vreo 200 de persoane, printre care autoritățile, acționarii și invitații se întruniră la un banchet , s’au ținut numeroase și aplaudate discursuri. După aceea se deschiseră porțile hotelului altor acționari, pentru vizita serală. Nu puțini profitară de permisiunea acordată și pe la miezul nopței, plătindu-și biletul de locuință cu 50 bani, intrară în camere spre a inaugura cu adevărat noul hotel, printr’un somn bun. Publicul va putea să viziteze Hotelul Joaia și Vinerea, plătind un franc, iar Sâmbăta și Duminecă plătind 20 de bani. Hotelul se va deschide definitiv Marțea viitoare, 12 Iunie c. Martino. CRONICI FEMEIÎND Femeile și ruinatul Nu numai bărbații, dar și multe femei fumează, aceasta este lucru cunoscut, deși nu prea estetic: împărăteasa Eugenia a Franței, soția lui Napoleon III, fuma țigări cu carton, dar nu împărtășea pasiunea soțului ei, care fuma țigări, după ce mai înainte se înmuia în ceain. Maestra ei de ceremonii, contesa de Pourtales, dama ei de onoare fuma țigări de foi, iar d-na Ratazzi de Rufe, o rudenie a lui Napoleon, fuma aproape ziua întreagă. Soția regelui Francisc II de Neapole, a apărat cu țigara în gură fortăreața Gaeta, în contra trupelor piemonteze. Și Augusta noastră Suverană, laureata poetă Carmen Sylva obicînuește a fuma când se ocupă cu literatura. Astfel norii de fum albastru plutesc până la picioarele tronurilor. Soția Țarului Nicolae II are o mare aversiune contra fumatului, iar damele ei de onoare sunt foarte disperate că nu pot gusta plăcerea unei țigări. Imperuloasa văduvă a Rusiei, Maria Feodorovna este o fumătoare pasionată, ca și marea ducesă Vladimir Vladimirovici, care fumează țigări de foi foarte tari. Ea le taie pe la mijloc și apoi fumează ambele bucăți pe rând. Principesa Henric de Prusia, fumează țigări cu carton, ca și regina Amalia a Portugaliei și contesa de Paris, mama ducelui de Orleans. Chiar și regina regentă a Spaniei, cea mai «femenină» dintre femei de multe ori prin fumul albastru al țigărei a pulul uita pentru câteva momente amărăciunile vieței. Olimpia. Situația în China — Prin poște — Un oarecare Tien-Lo-Siang a adunat un număr însemnat de boxeri și de dezertori chinezi și a convins pe locuitorii unui mare număr de sate întărite și de orașe de la sud-vest de Pecih, de a se uni spre a se opune la perceperea taxelor destinate plătea despăgubire de războiul. ne spun» .X. t.» și bătui trupele imperiale în mai multe lupte. Mișcarea amenință să cuprindă Santungul și această eventualitate ar fi de temut dacă guvernatorul acestei provincii, căruia i-a murit mama, ar părăsi, după obiceiul chinez, administrația afacerilor în timpul perioadei doliului. f * Sultanul a depeșat misiunea otomane trimeasă în China, de a se întoarce în Turcia. * .» * Ambasadorii au hotărît ca trupele străine să păzească cetatea sfântă până după sosirea soldaților chinezi, și că va trebui să se aștepte până la mijlocul lui August, epocă în care vor fi retrase toate trupele, afară de gazdele legațiunilor, spre a permite autorităților chineze de a aduce 3000 oameni la Peking. Monumental lui dr. Gheorghe Candrea — Vezi ilustrația — Duminecă, 27 Maiu, s’a inaugurat, la Graz, cu o deosebită solemnitate, monumentul regretatului naționalist, dr. Gheorghe Căndrea. Dr. Gheorghe Candrea, născut în creefia munților apuseni, din părințiî moți, încă de timpuriu a început să lupte pentru chestia națională. Studiile liceale le-a făcut la liceele române din Brașov și Beiuș, iar cele universitare și le-a complectat la Viena unde a luat titlul de dr. în filosofie. Fiind prim-redactor al ziarului «Dreptatea» din Temișoara a fost condamnat pentru câteva articole politice și a suferit osânda de un an și fum. în temnițele ungurești. In cele din urmă, ln 1896, fiind implicat în mai multe procese politice, a venit în țară, unde ministrul de instrucție publică de pe atunci i-a dat o catedră de limba germană. In curând, însă, s’a bolnăvit și, ducându-se la Graz ca să-și caute sănătatea, a murit în floarea vîrstei. Monumentul s’a ridicat prin subscripție publică. După cum se știe, la inaugurare au fost reprezintați studenții români de la universitățile din România, Ungaria și Austria, și serviciul divin a fost oficiat de părintele Lucaciu. Ilustrația noastră de azi reprezintă acest monument. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnarea lui Tretinescu,Complabilul societăței Cooperative «Mercur» . C. Tretinescu, în calitate de complabil la societatea cooperativă «Mercur», a comis o serie d de escrocherii, falsuri și abuzuri de încredere, în detrimentul acelei societăți. Iată câteva din faptele ce i se impută : In Iunie 1899, fiind însărcinat le Societate ca să expedieze unei case din străinătate suma de 773 lei și 35 bani, el n’a trimis acea sumă la destinație ci a reținut’o pentru sine. In Noembrie, acelaș an, fiind însărcinat să expedieze casei Mocanu din Brașov suma de 364 lei și 85 bani, el a trimes la destinație numai 264 lei și 85 bani, reținând pentru sine 300 lei. Tot cu această ocaziune el falsifică iscălitura directorul societăței pe o scrisoare către Mocanu, prin care ’î comunică că societatea, având multe plăți de făcut, nu poate să-i trimită mai mult de 264 lei. La 30 Septembrie 1900 a ridicat de la vama Filaret 330 lei și 65 bani, fără să-i verse în casa societăței. Tot Tretinescu a falsificat iscălitura directorului societăței și a ridicat suma de 1500 lei, pe care și-a însușit’o, de la Banca de Scumpt. Afară de asta, a mai comis și alte neregularități; așa, fiind însărcinat de un d. căpitan cu vînzarea unor acțiuni ale d-sale el le-a vindut și a reținut pentru sine 120 lei. Pentru aceste fapte, el a fost trimis înaintea tribunalului Ilfov, secția II-a. Acuzatul era asistat de d. a.“n.eal Cernea. Tribunalul, în urma unei lungi deliberări, a condamnat pe Netinescu la un an închisoare, 50 lei amendă și 1650 lei despăgubiri civile. * * Un comerciant necinstit Zilnic se plânge lumea de lipsa ce se dă la cântar de diferiți comercianți și foarte cu greu se poate pune mâna pe atari comercianți ca să poată fi deferiți justiției. Totuși, administrația a reușit a pune mâna pe unul, și anume Dinu Birloagă, care se servea de o balanță neexactă și scoasă din us. Pentru acest fapt, el a fost trimis înaintea judecătoriei ocolului IV, care l’a condamnat la 5 zile închisoare și 25 lei amendă. Contra acestei hotărîri el a făcut apel la tribunal care, fără multă ezitare, l’a respins. * " * • Un omor pentru un leu Ghiță Nicolae și N. Petre Duman, împreună cu alți hutarî, primesc de la un comerciant din calea Griviței la care lucraseră un leu ca bacșiș. Din cauza acestui frâne, Ghiță Nicolae și Niță P. Duman se iau la ceartă, căci Duman susținea că Ghiță Nicolae acel leu nu l’a jertfit pe altarul lui Bachus. Trei zile intóntrnüü s’au certat pentru acel loc. In seara de 15 Ianuarie, după ce au isprăvit lucrul, toți tovarășii se duc la cârciuma d-lui Tănase Ionescu. Aci Petre Duman se apucă iar la ceartă. Ghiță Nicolae dă o palmă lui Duman. Acesta la rîndul său dă un pumn in obraz lui Ghiță Nicolae. Sărind celalțî tovarăși, i-au despărțit. In urmă se iau din nou la ceartă. P. Dumán sare asupra lui Ghiță Nicolae. Acesta, ca să se apere, pune mâna pe un cuțit și i-l înfige în coapsa piciorului stâng. Dumán cade jos și după 5 minute încetează din viață. Au sosit la fața locului imediat autoritățile și au arestat pe Gh. Nicolae. Din actul medico-legal se constată că moartea lui Duman a provenit din tăierea arterelor, producându-se o mare scurgeri de sânge. Pentru acest fapt el a fost trimis înaintea Curței cu jurați, pentru rănire care a pricinuit moarte și s-a judecat eh. D. procuror, în acuzarea sa, cere un verdict afirmativ. Apărarea a fost făcută de d. avocat Brătescu, care susținea că în adevăr a existat faptul, dar nu i se poate imputa acuzatului intențiunea de a-l răni și a-i cauza moartea. D. Brătescu sfîrșește cerând achitarea inculpatului. După o scurtă deliberare, jurații se întorc cu un verdict în care exclud premeditarea sau voința. Curtea, în urma acestui verdict, 7 condamnă numai la un an închisoare. Grefier Rasboiul Mijnohoer — Prin poftă — Voluntarii din Helberg au surprins un lagăr boer ; ei au făcut 9 prizonieri, au luat o mare cantitate de munițiuni, de vite cornute și de oi.* * * Un comunicat oficial din Durban spune că într’o fermă din districtul Graytown s’a manifestat pesta bovină. Districtul fu declarat infectat. * Lmtsinger și Fouché au dat o proclamație către boem, în care amintesc că toate districtele din nordul coloniei Cape au fost anexate Statului Orange la începutul războiului.Cei douî șefi boerî invoacă și puterile ce li s-au încredințat și adaugă că orice persoană, care va da englezilor știri despre mișcările și operațiile detașamentelor, va fi osândită la o amendă de 1250 franci. In caz de neplată, vinovatul va fi silit să urmeze pe jos detașamentul timp de 3 luni. Faptul că s’a dat această proclamație, dovedește cât de stăpâni se simt șefii boemi asupra situației din colonie. * Guvernul englez a hotărît ca să trimeată nouă trupe în Africa nistrul Chamberlain a făcut cunoscut coloniilor că are nevoe de noui contigente pentru Africa de Sud. Australia va trimite în curând un regiment de cavalerie pe câmpul de luptă. * w • Se telegrafiază din Londra că ziarul «Sun» insistă categoric în afirmarea că lordul Kitchener și comandantul Botha, vor ține Miercurea viitoare o conferință generală pentru pace. Botha, în urma unui răspuns avut de la Krueger, ar fi dispus să se predea, iar Kitchener ar fi gata să-i dea toate onorurile militare. «Sun» adaugă că d-na Botha ar fi rugat pe Krueger să-i ajute familia, redusă la mizerie. Universul la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 8 Iunie — Burcii Strigoii din strada Eternitatței. — De câtva timp o panică indescriptibilă domnea printre pașnicii locuitori din strada Eternitățea, locuită in mare parte de cultivatori de zarzavat, din cauza unor aparițiuni ciudate la ore inaintate ale nopței. In adevăr, pe la orele 1 sau 2 dimineața, când strada era in cea mai complectă tăcere, când locuitorii ei, obosiți de munca zilei, dormiau un somn profund, câinii mahalalei, speriați de apariția strigoilor, sculau toată strada cu lătrăturile lor furioase. Strigoii. în ochii speriați ai locuitorilor, cari credeau că morții din cimitirul «Dumbravă», situat în apropierea acelei strade, s’au sculat din mormintele lor, apăreau sub forme groaznice, o dihanie mare, înconjurată de altele mai mici. In sgomotul clopoțeilor, jucau hore sinistre pe la ferestrele caselor lor. Panica printre locuitori a durat mult timp și multe femei zac și astăzi de frigurile fricei. întâmplarea însă a făcut ca zilele trecute să se descopere acest mister . Un pașnic funcționar de la primărie, d. Iorgu Cordescu, în nopțile sale de insomnie, avea obiceiul ca în puterea nopții să se ducă la plimbare în pădurea Dumbrava, situată în apropiere, întovărășit de un berbec mare, negru, care avea mai mulți clopoței la gât și 2 câini negri. Berbecul fiind încolțit de câinii din mahala, alarmați și ei de sunetul clopoțeilor, o lua rasna prin curțile oamenilor, iar bătrânul Iorgu Cordescu, în căutarea animalului său, se ducea să-l scape din gura câinilor, ceea ce o făcea de multe ori să intre prin curțile oamenilor și să dea foc legendei de mai sus. Condamnări. Dimitrie Anghelescu, unul din autorii delapidărilor de la trib. Buzeu, a fost condamnat de acel tribunal la 4 ani închisoare, d-nii C. Grigorescu și Costache Ioniță, acuzați de complicitate, la 3 luni, iar Marin Georgescu a scăpat cu 15 zile închisoare. Ei au făcut apel. Mai v. Câmpina Erupțiune.— Erî, pe la orele 5 p. m. o puternică erupțiune s’a produs la sonda No. 42 sistem Vogt et Comp., proprietatea societăței «Steaua Pvomână» din schela Gahița. In momentul când s’a produs erupțiunea, se aflau in interiorul sondei lucrătorul Behrmaister Max Eisert și ajutorul său Dumitru Apostol, cari, fiind surprinși de puternicele gaze, cu mare greutate au putut eși din sondă, aproape amețiți. Țițeiul curgând pe o țeava în’dimensiune de 12 țoli, amenință d’a se revărsa in rîul Prahova. S’au luat măsuri de a se împiedica aceasta. Erupțiunea continuă încă la orele 7.25 minute dimineața, când scria aceasta. Firu. Craiova Banda de la M&răești.—După cum vi s’a comunicat, banda compusă din cei nouă cunoscuți hoți și spărgători a fost prinsă, și, în urma instrucției, care nu s’a terminat încă, directorul prefecturei poliției d. Petre Stanicu a făcut minuțioase cercetări, descoperind că mai toți hoții au fost condamnați pentru diferite hoții și spargeri, iar la Dincă Vieru. In urma cercetărilor și perchizițiilor făcute, s’a găsit suma de <.000 lei in aur și piese turcești. Instrucția urmează, căci, după declațiunile făcute de hoți, urmează a se găsi și alți bani, pe cari ei declară că i-au îngropat prin diferite comune. Vizită politică. Se crede că d. Dimitrie Sturdza, Însoțit de d. Ionel Bratianu, vor veni in orașul nostru pentru a vizita linia Craiova- Calafat. Focul din strada Madonalli Ay. Aseară, pe la orele 9 jum,ătate de 7 ani, jucându-se, a lolîst masa resturnând lampa, care spărgându-se imediat flăcările au cuprins toată casa. Mulțumită ajutorului dat de vecini, focul s’a localizat fără a se fi cauzat mari pagube. încercare de spargere. Astă-noapte niște necunoscuți făcători de rele au voit să se introducă la domiciliul d-lui Petrache Constantinescu, din strada Regele Ioanițiu mulțumită însă zgomotului făcut de hoți, stăpânul casei deșteptându-se a tras trei focuri de revolver și hoții au fugit. Ca prefect al poliției a însărcinat pe comisarul Barbulian să cerceteze, luând măsuri ca hoții să fie prinși. Pungași de buzunare.Individul F.Zocher, cunoscut pungaș de buzunare, a fost prins aseară în gara Craiova, tocmai pe când voia să fure geamantanul unui voiajor care călătorea spre Vârciorova. Pungașul, dat judecăței, a fost înaintat parchetului local, care a și dispus arestarea lui. Scânteie, Tecuciu Medaliat.—Ministerul domeniilor face cunoscut prefecture locale, că comisariatul general al României la Expoziția din Paris, prin adresa No. 39.938, arată că d. maior N. Jipa, din localitate, a fost medaliat pentru „cortul-manta‘,‘ ce d-sa a expus, și că medalia o va primi in Septembrie a. c. Furtul de la C. Vidrașcu.— (Amănunte). V’am telegrafiat despre furtul de bijuterii comis In prejudiciul d-lui G. Vidrașcu, la moșia sa Blânzi, acest județ. Iată acum amănuntele căpătate de la d. căpitan Sturdza, instructorul acestei afaceri. Caseta care conținuse bijuteriile era Împărțită în 6 părți și toate aceste părți se Inchideau cu o placă laterală. Bijuteriile, între cari și cele 7 inele furate, erau puse în despărțitura a treia a casetei. In una din zile d-na Vidrașcu observă oarecare neregularități la incuetoarea casetei, dar știind că cheile nu se poate avea nimeni de oarece singură le ținea, nu dete nici o atenție. Miercuri se prezintă la d-sa o servitoare și ceru voe să părăsească serviciul. D-na de cererea iSjâsra^^fi^ftra^gerisitoarea n’a Pr^'fe'ffjiîjS-ttarstaSapsa care să o facă 5&țjj««ESfein'^ervi*ciul. D-na Vidrașcu imediat își a* minți de lncuetoarea casetei, și deduse de aci că voința de a pleca a servitoarei poate să stea în legătură cu sus-zisul fapt. Imediat deschise caseta și observă lipsa celor 7 inele iată factura celor 7 inele, 1) cu o piatră cabochon cu briliante, 2) safir clar cu briliante, 3) mărgăritare și briliante,un mărgăritar de mare preț 4) Mărgăritar roz cu briliante, 5) peroșele montat în argint cu trrante mici, 6) forma marquise cu briliante, 7) rubin dlar montură turcescă. Din ancheta făcută de d. căpitan Sturdza se crede că autorul ar fi fata din casă sau un fecior. Se mai bănuește încă o a treia persoană, numele căreia in interesul justiției nu’l divulg. Ancheta urmează și în curând se speră de a se descoperi autorii. Ve voi ține în curent cu această afacere ce interesează foarte mult pe tecuceni. Vachy. De la Consiliul comunal Eri, la orele 6 jum. seara, consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință publică sub președinția d-lui primar Procopie Dumitrescu. Prezenți 22 d-nî consilieri. Se dă citire sumarului ședinței precedente, care se aprobă. In urma explicațiunilor date de d. dr. Argeșeanu, consiliul respinge aprobarea budgetului extraordinar al bisericei armene, până când epitropii își vor preda socotelile. Se acordă mai multe credite pentru diferite lucrări. Se aprobă plata unei datorii către d. Andronescu. D. Saita propune ca să se admită reparațiuni radicale pentru clădirile pe cari primăria nu se poate expropria din cauza lipsei de mijloace. Consiliul aprobă. D. Ciocanelli cere ca în acest caz să se ia o declarație înscrisă proprietarilor, prin care aceștia să se angajeze a nu cere prețuri exorbitante, când, în viitor, primăria va fi în măsură de a expropria aceste case reparate. Se ia act. Se admite cererea d-luî Bercovici de a construi în str. Șelari o clădire de 12 m. înălțime. Propunerea d-luî Matac D. Matac dă citire următoarei «C.Ob Sriul aveau ... rerea comitetului de inițiativă pentru monumentul lui I. C. Bratianu și referatul administrațiune, privitor la locul ales pentru așezarea acestui monument, decide să se facă o piață la intersecția bulevardului Carol cu str. Colței, de 74 m. diametru, având centru la intersecția axei bulevardului cu axa str. Colței spre Sf. Gheorghe. Asemenea mai decide ca alinierea sdr. Colței spre Clemenței să fie determinată printr’o axă care să plece din centrul acestei piețe și să treacă la 12 metri prin fața casei Negri, așa ca strada astfel aliniată să aibă 24 m. lărgime, până în strada Biserica Enei. Din partea dinspre Primărie se va executa această alinieri până la strada Batiște. Piața va purta numele de piața I. C. Bratianu, iar str. Colței de la bulevardul Carol și până la Clemența va purta numele de str. I. C. Bratianu. Consiliul admite această propunere a d-lui Maiak. Chestia regulamentului pentru fabricarea pâinei Se dă citire regulamentului pentru fabricarea pâinei. La aliniatul b al art. 1, relativ la condițiunile de exercitare a profesiunei, se face propunerea ca în loc ca brutarul ce vrea să deschidă o brutărie să presinte un certificat de moralitate de la cinci patentări, să i se ceară un certificat de la Camera de comerț. Propunerea se admite: Art. 2 relativ la încetarea de afaceri, se votează cu mici modificări; la art. 3 se adaogă obligațiunea ca brutarii să comunice pe un anumit formular cantitatea de făină aflată în depositele lor. Art. 4 și 5, relativ la condițiile igienice ale brutăriilor, se admit fără discuție. .JULES MARY 33 Fructul oprit — MARE ROMAN DE SENSAȚIE — PARTEA ÎNTÂIA Frumoasa fată de la Bazarul Jerome VIII Sunetul unui tai» «Sărmana mea copilă adorată !... Nu, n’avea nimeni dreptul s’o alunge din casa asta. «Eu sunt mama ei, eu ! Și ei o iertasem. «Dacă era să fie așa și de vreme ce eram și ea vinovată, trebuia să fiu și ea alungată. «Eram prea fericiți și era drept ca fericirea noastră să se termine. Și urmă a aiuns în modul acesta. " Regina, frescă și frumoasă, veni și-l îmbrățișa. Nevăzând pe Roza, care de obicei și se scula înaintea eî. Regina se duse și bătu la ușa camerei ei. — Roza ! Eu, Roza ! Dormi așa de târziu, leneșo ? Nu primi nici un răspuns. — Roza, ești bolnavă ? Jerome și Mariana erau foarte palizi. Mariana murmură : — Ei bine, tu Jerome, care a fost atât de crud, explică aceste copile... Jerome bolborosi. — Regina, am trimis pe sora ta în oraș. Fețele lor erau așa de schimbate, trăsăturile lor așa descompuse, încât Regina bănui că era o nenorocire la mijloc. Insă nu îndrăzni să facă vreo întrebare. După câteva minute se găti să plece la bazar. — N’o să le mai ducî mult timp la bazar. Regina, îî zise Jerome. Aranjează toate conturile, căci am să iau o amploiată. După două sau trei zile o să stai acasă. Regina păru surprinsă. Pe fața ei trecu o ușoară roșeață și, cu o voce tremurătoare, dînsa întrebă: — Nu ești mulțumit de lucrul meu, iată ? — Foarte mulțumit, fiica mea. — Atunci ?... Nu înțeleg. Mie ’mi place foarte mult lucrul acesta... știi bine... — Astfel am hotărît, copila mea. Regina plecă capul. De astă dată nu li mai era permis să întrebe nimic. Plecă d’acasă și coborî încet spre bulevard. D’o dată începu să meargă repede, făcu un ocol și, uitându-se în dreapta și în stânga, intră la biuroul poștal. Se îndreptă spre biroul poștei restante și plecându-și capul, cu voce înceată, cu buzele uscate, nervoasă și din cauza îndrăznelei sale, murmură amploiatului doue inițiale urmate de o cifră. Omul scoase niște scrisori dintr’un dulap, le răscoli repede, apucă pe una și zise : — Poftim, d-șoară. Regina luă scrisoarea ca pe un tezaur și fugi, își aruncă din nou privirea în stradă, la dreapta și la stânga. Nimeni n’o urmărise. Scrisoarea era deja ascunsă în corsagiul său. Și, când luă loc în micul său contuar, nu mai era pe fața ei nici un semn care să-i arate ei moțiunea prin care trecuse. Seara, întorcându-se acasă, întrebă : — Unde e Roza, mamă ? — N’ai să vezi azi pe sora ta. — Unde e ? — In călătorie. ■ •— Pentru mult timp? — Pentru câteva zile. Insă se poate să-șî prelungească lipsa. Regina se uită lung la Jerome, apoi la Mariana. Era vădit că i se ascundea un secret. Ea adora pe sora sa. — Cel puțin spuneți-mă că nu s’a întâmplat Rozei nimic supărător ? — Nu n’aibî nici o grijă. Când Regina voi să se retragă în camera sa, tatal séu îî zise : — Nu, nu acolo, fata mea. Patul teu nu mai e acolo ; l’am mutat în camera mea și a mamei tale, la etajul întăi ; noi ne vom culca d’aci înainte în camera care a fost a ta. Regina nu făcu nici o obiecțiune. — Cum vrei, tată, zise dânsa cu nepăsare. Prima noapte fu un chin pentru Mariana și pentru Jerôme. Mariana nu vedea decât pe fiică-sa, pe fiică-sa moartă poate sau rătăcind pe stradele Parisului plângând și groaznic de nenorocită. Jerome stătea nemișcat în patul lui, cu ochii închiși. Insă nici el nu dormia. Pe la miezul nopței se sculă, aprinse lampa și se încercă să citească. Nevasta lui zise: — Te gândești la Roza? Și începu să plângă. A doua zi dînsul se arătă foarte agitat, vrând să se zăpăcească. Insă Mariana e prinse de două ori ștergându-șî ochii. Și’i zise cu neîndurare : — Plângi, plângî !... A venit timpul ! Sărmana mitifică !... Jerome plecă trântind ușa. Se întoarse tocmai seara și găsi pe bunul Gaspard, care venia să prânzească cu ei. Când văzu pe onestul băiat, Jerome simți un chin și mai mare în sufletul seu. Gaspard părea foarte strîmtorat. Desigur dînsul făcuse întrebări Marianei despre Roza și Mariana ’i spuse tot. Insă, lucru ciudat, Mariana părea, din contra, întru totul transformată. Devenise din nou vioaie și sprintenă. Ochii ei limpezi erau zîmbitorî; ce se petrecuse oare ? In noaptea aceasta Mariana dormi de minune. A doua zi văzu, după mutra obosită a lui Jerome, după strălucirea ca de friguri a ochilor lui, că aceleași remușcărî despre cruzimea sa îi făcuseră aceleași visuri rele. De astă-dată, dînsa nu’i zise nimic. Noaptea următoare Mariana fu deșteptată deodată de un sgomot: Jerome sughița de plâns. Dînsa păru a nu băga asta în seamă și adormi din nou in liniște Tocmai dimineața dînsa îî zise: — Iți pare rea de ceea ce am făcut ? Atunci dînsul fu apucat de o criză de nervi și Mariana putu distinge aceste cuvinte ale lui: — Drăguța mea copilă !... Sărmana mea Roza. Plecă d’acasă pentru afaceri. Era într’o tulburare nespusă. La 11 ore, Mariana și Regina începură să pună masa. Și fiindcă Regina punea trei tacâmuri, mama sa îi zise :• — Pune și tacâmul Rozei. — Sora mea se întoarce din călătorie ? — Da, o așteptăm. Roza, când plecase de acasă, alungată de tatăl său, rătăcise pe stradele de prin prejur, înebunită de durere. CVa urma)