Universul, august 1901 (Anul 19, nr. 206-236)
1901-08-01 / nr. 206
Jocul războinic al regelui David.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1901 O ritul«* Marți, 31 Iulie.— Sf. și dreptul Evdochie Catolic Marți, 13 August.— Ipolit Soarele răsare 4.00 ; apune 7.09 București, 31 Iulie. sectual.—tendința spre învățâmîntul profesional nu va putea fi decât privită cu simpatie și aprobată de toți începutul, ce e drept, e destul de modest, dar este unul și are toate aparențele acelei solidități de întemeiare, care să garanteze desvoltarea și înflorirea. Să o sperăm și să o dorim, țin cugetând la câtă bravură, cât sacrificiu, cât devotament, câtă rezistență au arătat acei oameni, despre al căror nume abia de se știa, despre a căror cucerire englezii la începutul campaniei din Transvaal se credeau siguri și deja stăpâni și pe mine de aur și pe nerozi, cari să se supună orbește caprițiului lor, lăcomieilor. * ¥n Boemî, deși considerați ca necivilizați, au dat un exemplu miraculos de abnegație și de patriotism mai puternic poate decât al spartanilor, iar lumea veche, lumea care de atâtea secole se pretinde civilizată, ascultă cu nepăsare la ordine, la proclamațiuni ca cea dată de lordul Kitchener și nu se înfiorează, nu se mișcă, nu ia nici o hotârîre în favoarea acestui simpatic dar nefericit popor, care va rămâne ca pildă de vitejie, chiar dacă el se va șterge de pe fața pământului. La Paris, se scrie că a apărut un ziar cu titlul Le Cri du Transvaal și moare și el de inaniție, ceea ce dovedește puținul interes ce poartă, până și cel mai luminat centru de cultură sărmanilor boerî. Șeful lor, dr Krueger, din colțul unde s'a retras, mânat de împrejurări, ați văzut ce răspunde reporterului ziarului «Figaro» : Noi nam fost agresorii. Noi nu voim ca războiul să continue Noi ne apărăm libertatea; când aceasta ne va f garantată, vom depune armele, nici decum mai înainte. Când părinții nu vor mai fi, copiii vor continua să se lupte pentru independență, iar când vor muri copiii, se vor bate nepoții. Englezii. .. se bat pentru a cuceri, noi pentru libertate. Ținta noastră e cu mult mai nobilă ca a lor și merită mai multe sacrificii. Protectorate ?... Nu primim, singurul lucru ce'l putem da, dacă ni se cere, este «banii». Aici bătrânul Krueger resumă totul.* ¿ ¥ Apelul văduvelor din Pretoria, disperate că'șî văd pruncii murind de foame la sîn, este strigătul cel mai înfiorător care s’a auzit vr’odată și cu toate acestea conferințele tac, ligile sunt zadarnice ! Totuși să sperăm că va fi un D-zeu și pentru acel care luptă în dreptate și mă tem că la urma urmelor, resculându-se colonia-Cap, englezii se vor alege cu un punct și cu un... prelungit spleen. E și timp. Sm « «a Școli profesionale Ama luat notă, într’un immer trecut, despre decizia ministerială prin care, cu începere de la 1 Septembrie, se organizează, în diferite comune, urbane și rurale, ale țarei, un număr de 53 școale profesionale. Zicem, se organizează, deoarece nu toate se înființează din nou, ci îndrumarea oficială ce se dă spre învățămîntul profesional se face în mai multe chipuri, și anume: In unele locuri, în cele mai multe, se înființează școale elementare de meserii și anume de meserii diferite, după localitate : lemnăria, dogăria, rotăria, tîmplăria prin locurile muntoase, olăria și fabricarea de sobe pe unde există deja începuturi de astfel de meserii; tot așa, prin alte părți, fierăria, tinichigeria sau frângheria,împletiturile de papură și paie, în sfârșit cismăria și cojocăria. In alte locuri se organizează școale elementare de agricultură, viticultură și o școală de pescărie în jud. Tulcea. Afară de aceste școale, pe care Statul le înființează de a dreptul, el acordă apoi subvențiuni mai multor școale întemeiate prin inițiativă privată, astfel: școalei de ceramică din T.Jiu, atelierului de țesături din Țipești (Putna), școalelor de ucenici din București, Iași și Pitești. Ia alte câteva localități se înființează școale cu ajutorul unor particulari generoși, cari pun la dispoziție fonduri sau pământ; astfel, principele Știrbeid la Buftea, marele proprietar d. Marinco la Poiana (Dolj), d. Văsescu la Coteasca (Dorohoiu), pun la dispoziție unul fonduri, altul 80 pogoane și altul 50 pogoane pământ, pentru întemeiarea de școale agricole elementare. Cum se vede, sunt în acest început, în germene, toate tendințele cari, urmărite cu zel și energie, vor fi de natură, sperăm, a împinge spre un mare și îmbucurător avînt învățămîntul profesional în țara noastră. Este sacrificiul din partea Statului și este și inițiativa particulară și sacrificiul individual în scopul acesta frumos și folositor. Mai este în sfârșit o importantă măsură ce se ia, și anume, transformarea treptată a unor gimnazii reale, cum de exemplu a celor din Câmpulung, Dorohoiu și Alexandria sau Măgurele, în școale de meserii. Față cu necesitatea de a se mai abate tinerimea de la năvala spre studiile clasice, năvală ce deja amenință a da naștere și la noi plăgei nenorocite a ’ proletariatului inte rn AUSTRIA (corespondență particulară a „Universului“) Viena, 28 Iulie. Situația politică Termenul campaniei parlamentare de toamnă, împreună cu acela al dietelor provinciale, nu s’a fixat încă. După cum se anunță din Praga, s’a făcut o nouă propunere în privința convocarei dietelor, care tocmai acum se discută. In urma acestei propuneri, dieta boemă în actuala ei alcătuire, nu va mai fi convocată, ci în August, sau pe la începutul lui Septembrie, va fi disolvată și nouile alegeri se vor face la sfârșitul lui Septembrie pentru ca dieta să poată fi convocată in sesiune ordinară în cursul lunei Octombrie. In cazul acesta Freiensrathul va fi convocat pe la începutul lunei Noembrie. Până acum nu s’a hotărît nimic definitiv. Ziarele cehilor tineri anunță că deputații cehi vor face o crâncenă obstrucțiune contra guvernului presidat de dr. Koerber. Ilarități în menajeria din palatul imperial împăratul Francisc Iosif arată de câtva timp un mare interes pentru colecțiunea sa zoologică din parcul de la Schönbrunn, pe care a augmentat-o foarte mult cu exemplare rare. Animalele sunt internate în localuri frumoase și bine aerisite. Oaspeții exotici, cari din când în când fac vizită împăratului,șe arată astfel mulțumirea, că ajungând acasă în patria lor, trimit bătrânului monarh diferite animale. Acum câteva zile a sosit acolo un transport de mai mulți lei, pantere și leoparzi, iar din partea regelui de Siam au sosit câteva pisici albe cu ochii albaștri, ale căror coade și labe se aseamănă cu spuma mărei. Cei mai interesanți din noul locuitori ai menageriei din Schönbrunn sunt:un Orangutan (femeiușcă), cu fiul ei, cari după o călătorie neplăcută acum se simt bine. Tinera maimuță s-a deprins cu zilnicii vizitatori, se uită în oglindă, se joacă cu niște bile de lemn etc. Mama lui este însă foarte supărată și pare că n’a uitat pe soțul ei mort în decursul călătoriei. Zilele acestea vor sosi două girafe, făcute cadou împăratului de către Stalin-pașa, fostul guvernator al Sudanului. Crima din Liebeneck In noaptea de Miercuri spre Jour o crimă înfiorătoare s-a săvârșit în localitatea Liebeneck, de lângă Carlsbad, asupra căreia aflu următoarele amănunte : Locuitorii George și Maria Baer, în vârstă de 27 și de 25 ani, de profesie cârciumarî, dormeau în apartamentul din parter, lângă cârciumă, împreună cu cei două copii ai lor. Deodată niște tâlhari intrară pe fereastră în cârciumă și de aici în camera de alături. Aici asasinară pe soții Baer cari dormeau, prin lovituri de topor și apoi jefuiră banii pe căii îi găsiră. Asasinatul a fost sevîrșit cu cea mai grozavă brutalitate. Capetele victimelor sunt cu totul sdrobite, iar fața cârciumarului este crăpată în două. Stăpânul casei, Otl, care locuia în etajul de sus, se deșteptase în urma sgomotului de jos. Crezând că hoții au intrat în casă, se încercă se deștepte pe solii Baer, bătând cu piciorul în dușumea. Făcându-se liniște el se înarma cu un revolver și împreună cu soția sa alergă în camera cârciumarului. Aici li se oferi o priveliște înfiorătoare. Cadavrele victimelor zăceau într’un sac de sânge, lângă pat. Se pare că Baer n’a murit după prima lovitură, și că a voit să se apere. Aceasta reiese din faptul că mâna sa dreaptă a fost isbită de o lovitură de topor Olt vezu pe cei două asasini alergând în direcția pădure din apropiere. Această crimă fioroasă a produs cea mai mare senzație. Autoritățile au deschis o anchetă, iar patrule de jandarmi sunt pe urmele tâlharilor. Slabs. Proclamația lui Kitchener Bătrânul Krueger, președintele Transvaalului, în urma telegramei sosită din Londra, taxează de feroce proclamația lordului Kitchener, care spune că : toți boeri, cari vor fi prinși cu armele în mână, vor fi împușcați ca briganzi. El mai adaogă că asemenea măsuri barbare nu vor face decât să îndocuiască forța boerilor, ridicând o revoltă în Colonia Cap. Sărman e bătrân nenorocit, care au bătut fără succes la toate ușile suveranilor Europei, sărman veac al XX-lea, ce tristă inaugurare, ce slabe sunt rezultatele civilizației moderne, cari din om n’a putut izbuti să facă alt decât să dea obrazului o scumseală, costumelor o formă, încolo el a dat dovezi că în ferocitate poate, ori și când, să întreacă pe cea mai hidoasă fiară. Dovezi, slavă Domnului, și la noi s’au văzut destule în ultimii timpi. * ¥ ] Ziarele engleze Times, Daily Mail, Daily Chronicle, Morning Post, Standard nu sunt mulțămite pe atâta ; ele spun că amenințările lui Kitchener sunt insuficiente ; pacinicii englezi vor exterminarea boerilor și pentru aceasta, ele spun că amenințările lui Kitchener sunt nesuficiente ! ? și, că trebuesc alte trupe trimise în Africa pentru a pune capăt războiului. Sânge, sânge nevinovat care se varsă de atâta timp și nimeni nu ia nici un demers, nimeni nu se mișcă în Europa, nu vine în ajutor împotriva celor ce cu vitejia lor ne evoacă în minte timpurile antice ale eroilor legendari, ne face să ne simțim niște pitici alături de uriașul patriotism cu care el se luptă pentru salvarea patriei lor. Sărmanu... S’a găsit și un ziar care să înfiereze această proclamațiune : Morning Leader, el scrie că amenințările lui Kitchener contra valoroșilor boerî, sunt infame. Este poate o consolație pentru acest nefericit popor, aprecierea numitului ziar, dar omenirea întreagă, societățile, legile, congresele, miile de aderenți pentru pace, unde sunt er oare și pentru ce oamenii de bine, oamenii cari au groază de vărsarea sângelui nevinovat și de lăcomia celui mai tare, nu se ridică, nu protestează, nu înfierează, nu fac să înceteze acest războiu, cel ce Jocul războinic al regelui David — Vezi ilustrația — Regele Menelick al Abisiniei e foarte mândru pentru aceea că șî trage origină de la tribul Iuda și titlul său îl arată ca pe un urmaș al regelui David, psalmistul și războinicul. Actualmente Abisinia se pregătește, în unire cu Anglia, ca să pornească în expediție războinică contra noului Mahdi, care s-a ivit cu cetele sale în Sudan și neliniștește granițele ambelor țări. In onoarea ofițerilor englezi, cari au venit în Abisinia ca să înceapă tratativele cu noui aliați, s’a executat festivul joc de războiu al regelui David, pe care, după cum spune tradiția, sau dansat și evreii. Ilustrația noastră de pe pag. 1, reprodusă după un ziar englez, reprezintă acest joc răsboinic. CRONICI FEMENINE Familia în China Ziarul «Os Osialische Lloyd», care apare în Shanghai, scrie : «O chestiune, care a provocat numeroase discuțiuni, fără ca să se ajungă la un definitiv Da sau Nu, că oare în China există poligamia, este acum din nou discutată într-o boșură apărută sub titlul «Adevărata Chină». Autorul acestei scrieri, controlorul general al liniei ferate Lu Han, Tsong-Lien, este un chinez care în calitate oficială a trăit mulți ani în Europa și de aceea a avut ocaziunea să facă studii comparative. El scrie între altele următoarele: «Dacă o căsătorie rămâne fără copii, legea chineză permite să se ia alte măsuri. Când un chinez a ajuns la vârsta de 40 ani, fără ca soția sa să î fi dat un moștenitor, el se consideră aproape ca un criminal gândinduse la faptul că familia sa se va stinge cu densul. In cazul acesta soția sa îl caută o «soție-ajutoare» și adică din clasa onorabilă a meseriașilor. Firește că aceasta nu se bucură de aceleași drepturi și avantagii, ca soția legitimă. Ea este adusă în noua casă într-o lectică căptușită cu postav albastru, dar fără muzică și focuri de artificii. Intrând în casă ea se aruncă mai înbin înaintea viitorului ei stăpân și iubit protector. Apoi, înaintea soției legitime, stăpâna casei, apoi înaintea rudelor și a persoanelor mai bătrâne, cari locuesc în casă, și le aduce omagii respectuoase. După aceea primește ea felicitările locuitorilor nouei locuințe. Dacă devine mamă, atunci întreaga familie este foarte veselă. Acest copil firește că va fi moștenitorul tatălui. Soția legitimă îngrijește cu mult devotament de noul născut, ca și când ar fi propriul ei copil. Pentru ca să recompenseze pe «soția-ajutoare» pentru umilințele pe care are să le îndure din cauza situațiunei ei inferioare, adeseori guvernul la cererea fiului îî conferă un titlu onorific. Dacă soția legitimă moare, atunci soția-ajutoare, intră în drepturile ei. Olimpia. Miaui din Capitală Vechile și nouile actere de comunicațimne ale Bucureștilor IV Până chiar aproape și dincoace de 1848, câmpia Filaretului și drumul ce-o străbatea din tărbatul țigăniei mitropoliei, astăzî bulevardul Maria, și până în deal în mahalaua Orbeților, nu forma decât șiruri și șiruri de corturi, umbrare de frunzișuri și crefelare încăpătoare de crăci și hagiu, acoperite cu trestie și papură verde, toate destinate pentru distracții și petreceri populare , iar șoseaua bine întreținută, ce pornea glonț de la fântâna mitropolitului Filaret și până în gura țigăniei lui Sf. Nicolae din prund, întretăia această luncă, era pentru acele timpuri ceea ce astăzi este Aleea Chiseleff, pentru clasele alese și bogătașii bucureștilor; aci, la umbra sălciilor pletoase, se bucurau butcile boerești cu harabalele negustorești, se întreceau în goană brișcele boerești înhămate cu patru și șase cai înaintași, mânați de sprinteni și ageri surugii, cu chervanele negustorești ce veneau sau se duceau la Țarigrad sau în hagialîc la sf. mormînt. Armăsarii arăbești, călăriți și alțil conduși de feciorii boerimeî înaltei protipendade, se luau la întrecere cu caii de munte, bine legați, bidichii și iuți ca sfirleaza, călăriți pe deșerate de oborenî și golașei; pe jos, de-a dreapta și la stingă șoselei, se plimbau galeșe negustoresele de mâna a doua, familiile tăbăcarilor, săpunarilor, ișiicarilor, săpcarilor, șalvaragiilor, bumbăcarilor și a altor breasle ce-și dau aci întâlnirea. Veselia era la culme, unde de-a valma boerii și negustorii, târgovețul și mahalagiul petreceau și se desfulau cu mustuleț, înăprii și turburele — și din splendoarea acestor chefuri, până mai deună zi «Șoapte nuci» și «Leul și cârmitul» mai formau o palidă și ultimă umbră a vremurilor dispărute, din a căruia amintire nu a mai rămas decât la drumul mare, câte-va trunchiuri gârbovite, din acele sălcii pletoase ce altădată formau deliciul și farmecul acestui preambul bucureștean. Trecetoarea și priporul de la hanul Bumbăcarului (banul Dracului) a rămas aproape tot ca și în vechime, pe când cea de la Filaret a îndurat o însemnată prefacere spre bine pe la anul 1869, cu ocaziunea construcțiunea primului drum de aer în țara românească, București Giurgiu, când ministerul de lucrări publice a dispus înălțarea șoselei din luncă, ameliorarea pantei de la urcușul despre mahalaua Orbeților și împetruirea din nou a acestei căi. Cu executarea acestei lucrări a fost însărcinat astăzi bătrânul inginer Macsențian, care dintr’un nobil sentiment de pietate a reconstruit, in puterea slabelor mijloace de cari dispunea,vestita fântână a mitropolitului Filaret, rezidind-o din nou în piatră cioplită și în forma unui obelisc triunghiular. De atunci și până astăzi această arteră de comunicațiune, în decurs aproape de treizeci de ani, nu s’a mai bucurat de nici o îmbunătățire, decât de obicinuita întreținere cu petriș din an în an și supraveghiată de un cantonier, — ceea ce însă nu a împedicat de loc, ca șanțurile acestei șosele să fie de-a pururea pline de ape stagnante, mocirle și noroae ce produc un aspect sălbatec, trist și desolat ca și câmpul pustiit și deșert de petrecerile și veseliile de altădata. Tot aceeași soartă, dacă nu și mai rea, au avut’o și o au toate cele l’alte șosele ce pornesc din București sau cele ce înconjoară orașul.—Este o rușine fără seamă această stare de lucruri, să vezi aproape în mijlocul Capitalei, șosele rea împetrite sau și mai repavate, fără un nivel de scurgere nici cel puțin al șanțurilor, ce sunt menite a primi apele și necurățenia de pe partea căruțabilă. Nu pricepem cum consiliul sanitar al comunei, cum consiliul superior medical de pe lângă ministerul de interne poate să îngăduiască o asemenea stare de lucrul. Nu are cineva decât să treacă pe așa numitele șosele înconjurătoare a: Colentinei, Michai- Bravul, Vilanul, Văcărești, Piscului, șoseaua Doamnei,Viilor, Pandurilor, Cotroceni, Filantropia, Ferestrăului și altele, unde, iarna-vara, șanțurile sunt pline nu numai de ape înverzite, mocirle și mlaștine, dar în cari mahalagiii își depun toate necurățeniile, unde tot soiul de animale zac în putrefacție, nimeni nu le ridică, ele sunt lăsate locului până li se albesc oasele. Aceasta acum, nu in vremurile trecute ! Mormoloci, viermi și alte ființe vețuitoare, rezultatul putrefacțiunei, miștie în așa zisele șanțuri de scurgere, producând adevărate focare nu numai de infecțiuni miasmalice, dar veritabile culturi de bacterii patogene. Autoritățile noastre medicale ne consolează, spunând cetățenilor că Bucureștiul este imun în contra boalelor molipsitoare, că suprafața excepțional de întinsă a Capitalei, face ca miasmele să se degajeze cu înlesnire în aer, făcând imposibilă orice intecsicațiune, întemeind și motivând aceasta pe faptul că proporțiunea de incubațiune ar fi prea mică, ceea ce vrea să zică, că germenile infecțiunei se pierde și se absoarbe în masa aerului atmosferic. Se poate,însă domniile lor uită, sau nu vor să o spună, că intecsicațiunea nu se produce, numai prin contaminarea atmosferică, ea, este inderentă, și aceasta într’un grad foarte mare solului, care la rîndul său mijlocește un contrast de natură foarte intimă cu gazele resultatul putrefacțiunei, pe care absorbindu-le le transformă în săruri amoniacale și aciduri sulfurice, și acestea, la rîndul lor, infectează primul strat de apă subsolică, așa numitele ape freatice, cari după higienistul Pettenkofer, în caz de epidemii constitue agenții cel mai periculoși pentru a înlesni propășirea celor mai teribile maladii și morburi infecțioase. Iată o stare de lucruri care nu ar fi trebuit îngăduită de nici o administrațiune comunală, oricare ar fi culoarea ei politică, — dat fiind micul cost bănesc cu care s’ar putea aduce o ameliorațiune simțită și de mult reclamată de buna stare sanitară și salubritatea mahalalelor bucureștene; o problemă de asanare ușor de realizat, cu o bună și pricepută chibzuință tehnică administrativă. După cum vom vedea mai la vale, începutul deja s’a făcut, și încă cu mult succes, reclamând relativ o cheltuială neînsemnată, pentru a salva cuartiere întregi, dând în același timp orașului un aspect plăcut, curat și estetic. (Va urma) Alex. Mărtineami, Inginer --------------------------------- -181> "«* Carnetul meu POTPURI Cu mâhnire ,și cu jale Și cu lacrăriî strop cu sirop, VS anunț câ’?ieste zile Am avut curat potop... S’a jucat Sfîntul Ilie, — Tot plimbându-se prin nori, — Aruncând în noi cu apă, Foc bengal și pocnitori... In Brăila ca’n Brăila A ’necat ce a înecat, Dar aci, în Capitală, Chiar curat s’a deochiat... A’n necat la mahalale De la casă la bordei. Pildă e acum Floreasca Ș’apoi câmpul de la Tei... Ce Veneția ! .*... Ce Ludo ? Moft!... Poftiți la Pătrunjel Unde doar numa cu barca Poți să maî ajungi la el... Ce priveliște măreață Să vezi „dancii“ cum se scald. In mocirla„cristalină“ Ga într’o mare de zmarald... Dar poznașului Ilie Aste pozne nu ’î ajung, Ș'a făcut o altă poznă In frumosul Cămpu Lung... Prăvălit-a chiar în târgu'î Pe când târgul era ’n tot Zidul mănăstirii Negru Peste oameni vechi și noui... Insă jalea cea mai mare E că țuica s’a scumpit, Cu tendințe de scumpire Chiară’acum la infiinit... Oh! adoratorii țuicei, Ce vom face ?... Spune’țî voi Fără țuica salvatoare De necazuri și nevoi ?... Nu știu, zic!.. Dar se prea poate S’o înlocuim cu vin, Că și vinu’î tot d’auna Salvator la om de chin... Până una, alta, însă, Mâine, uite și August Și cu el se ’ncepe cheful D’el cu mititei și must!... Marion. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Condamnat pentru falsificarea laptelui T. Stan, lăptar, cu toate că de multe ori laptele i-a fost versat de agenții sanitari ai Primăriei la intrarea în barieră, constatându’l ca falsificat, și cu toate că de cele mai multe ori a fost trimis și în judecată și condamnat la diferite amenzi, totuși n’a voit ca să’șî părăsească obiceiul de a falsifica faptele, până când a fost prins din nou și trimis în judecată, când i s’a și înfundat. Ceea ce este interesant, e modul cum falsifica el laptele. La o cantitate oarecare de lapte adăuga apă curată, și fiindcă laptele ’șî pierdea din dulceața sa el punea până mai deunăzi zaharină, iar acum în urmă, după oprirea zaharinei, punea zahăr. FII a mărturisit faptul, adăugând ca scuză că mușterii ’i cer laptele pe un preț cu care nu-î convine să’l vîndă, și de aceia a fost silit să facă așa. Tribunalul n’a admis modul de argumentare a lui T. Stan, și l’a condamnat la 15 zile închisoare.* ¥ ¥ Condamnat pentru furt de orz N. Stoenescu, agricultor, din jud. Constanța, om de altcum foarte corect în dar averile sale, văzând la un vecin al seu niște orz de o calitate superioară și fiind-că dînsul tocmai voia să samene, l’a împins păcatul de a luat o baniță din acel orz și l’a semănat. El a fost reclamat parchetului și trimis înaintea tribunalului care la condamnat la 1 lună închisoare. Făcând apel, Curtea i-a redus pedeapsa la 15 zile. Contra acestei decisiuni el a făcut recurs în casație. Curtea i-a respins recursul Grefier Resbonss aiglo-boer — Prin poștă — Comandosele boere, cari au pătruns în ultimul timp în Natal, au izbutit să ridice și acolo elementul olandez; 1000 de afrikanderi s’au unit cu el în acea colonie.* ¥ ] Un oarecare număr de soldați englezi din Brabant’s Horse au trecut cu arme și bagaje în lagărul boerilor, după cum scrie corespondentul din Transvaal al ziarului «Temps» ; ei au luat și cele 30 mii de oi pe cari erau însărcinați să le păzească. ” . Numărul dezertorilor englezi, cari se oferă boerilor, e din ce în ce mai considerabil. Burgheziî refuză, totuși, concursul lor. * Corespondentul din Cap al ziarului «Neuvie Courant» din Haga, scrie următoarele : «Aci sunt foarte siguri că niciodată Anglia nu va învinge cu totul pe boem. Ei nu au nici generali, nici ofițeri. «Credeți că împăratul Wilhelm ar ține în serviciu oameni ca French, Buller, Gatacze și Kitchener ? Aceștia erau fulgere de războiu contra indienilor, dar ce fac aci ? Nimic altceva decât să micșoreze reputația trupelor. Neputând învinge pe boerî, se răzbună asupra femeilor și copiilor cari sunt în mâinile lor». O CUGiil’AIÎIi !»I<; ZI Ceea ce e de prisos, e primejdios. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 Iulie —■ Botoșani Focul din că.Uina Ciíta.nestreșli.—Eri, pe la ceasurile 12 din zi, s’a aprins o casă a locuitorului Ilie Atodosoaeî, din com. Cucorăni, cât. Cătămărești, arzând d’impreună cu o șură din aceiași ogradă. Pagubele se urcă la 700 lei. Candidații locului vacant de la colegiul 11 de deputați.— încetând din viață deputatul G. Gh. Savinescu de la colegiul II, în ziua de 11 August viitor se vor face alegeri în locul primăriei, pentru ocuparea locului rămas vacant. Biuroul electoral va fi presidat de D. Porfariu, consilier al curței de apel din Iași. Candidatul partidului guvernamental este Paul Teodoru, din partea partidului conservator este d. loan Th. Buzdugan , iar d. Panaite Zosim, doctor în drept, candidat independent. Emil. Călărași . Tentativă de omor. — Azi noapte, pe la orele 2, niște strigăte desperate de ajutor au alarmat pe toți locuitorii din strada Măgureni. Iată ce se întâmplase : In această stradă la No. 4 se află niște case vechi și aproape dărăpănate, compuse din 2 camere, din cam una locuită de o femee Stanca, iar ceal’altă de Ion Roșu, tăetor de lemne, și Gheorghe Hamalu. Spre seară femeea Stanca, însoțită de Ion Roșiu, se duc în cârciuma d-lui Atanasie Bobrescu, unde întâlnesc pe Gh. Hatraru și apoi câte și trei se așezară la o masă, cerând să li se aducă de beut. Gh. Hamalu, bănuind că tovarășul seu ar avea bani, pretextează că are treabă și părăsind cârciuma se duce spre casă, unde voia să-și aștepte victima spre a o jefui. Ion Roșu, întorcîndu-se de la cârmă, fu întîmpinat în mijlocul curței de Gh. Hamalu care îl somează să-i dea banii și, fără a mai aștepta vre-un răspuns, aplică nenorocitului Roșu o puternică lovitură în cap. Amețit de băutură și în urma loviturilor ce primise, Roșu căzu în nesimțire la pământ. Criminalul se încercă apoi să înae chimirul de la brâu, în care credea că se găsesc banii, când victima revenindu-și în simțiri, îl apucă de gât strigând ajutor. La strigătele disperate ale nenorocitului, alergând sergentul de stradă, se dă alarma și imediat întreg aparatul polițienesc fu de față. Gh. Hamalu fu găsit ascuns în camera sa, prefacându-se adormit și spunând că nu știe nimic din cele petrecute. Cu toate protestările sale, fu dus la secție, unde, după ce i s’a încheiat un proces verbal, fu depus fa arestul poliției. Crimă.—Ion Mișoriș, bostangiu, din com. Dor-Mărunt (Ialomița), a surprins în ziua de 27 c., mai mulți copii din sat, cari intraseră în bostana sa. Crezând că aceștia ar avea intențiunea de a fura, descărcă asupra lor un foc de pușcă, care lovi de moarte pe băiatul Vasile Tudor Dincă, în vîrstă de 14 ani. Fiorosul criminal a fost depus în arestul preventiv al județului, iar victima a fost transportată la spitalul județean, unde medicii i-au extras din cap o alice mari de pușcă Sunt foarte puține speranțe ca copilul să scape cu viață. Furt. — Petre Vladimirescu, grădinar în serviciul d-lui B. Popescu, din comuna Malu (Ialomița), avea o pasiune mare pentru vânătoare. Stăpânit de ideea de a deveni cu orice preț vânător, fură de la stăpânul său o pușcă foc central în valoare de 300 lei și se făcu nevăzut. Pax. Câmpina Furt prin spargere.—In noaptea de 26—27 iulie, necunoscuți făcători de rele, prin spargerea ferestrei, s-au introdus în casa femeei Maria Eftimie Grigorescu, din comuna Provița de Jos, plasa Prahova, furându-i mai multe lucruri din casă. Asemenea și locuitorului Constantin G. Neagoe, tot din ziua comună, în aceeași noapte, prin spargerea lacătului de la ușa casei, i s’a furat, de către făcători de rele, mai multe lucruri. Incendiu.— Astăzi, pe la ora 4.45 dimineața, sonda petroliferă No. 37 a societății „Steaua Română“, Schela Gafița, din orașul nostru, care a mai ars și în noaptea de 18—19 p., fiind construită acum din nou și pusă în lucrare numai de ele, a luat foc din cauza scăpărăturei frâncii, pe când se scotea pompa care căzuse în puț. Ea a ars cu desăvârșire. Focul a durat până la ora 7 a. m., când a fost localizat cu concursul poliției locale și al oamenilor societăței. Accidente de persoane nu s’au întâmplat, iar paguba causată se urcă la suma de 25.000 lei aproximativ. Confirmare. D. D. Frâncu a fost confirmat în funcțiunea de primar și d. Ion V. Popa în acea de ajutor al comunei Predeal. Porumbel. Craiova íi simre gravă.—Pe când chefuiau în cârciuma lui Costică Pîrvulescu, Petru Madin din str. Gheorghe Chițu și St. Șteter Șmilovici din str. Vasul No. 43, acesta din urmă a căpătat de la consăteanul său câteva lovituri de bâtă în cap, producându-i o rană periculoasă. Intr’o stare disperată el a fost transportat la spital. Otrăvirea de la Teatrul Imperial. Era noapte, artista Alexandrina Popescu de la Teatrul Imperial, a încercat să se sinucidă, luând o mare cantitate de arsenic. Dar, pe când căzuse pradă durerilor provocate de otravă, au dat peste ea mai mulți artiști, cari tocmai atunci veneau să o viziteze și cari observând situația gravă în care se afla, au chemat în grabă un medic. Acesta i-a dat primele ajutoare. Acum artista Popescu se află în afară de orice pericol. Se fac însă cercetări spre a se cunoaște cauzele cari au îndemnat de a comite o astfel de faptă disperată, căci pacienta nu voește să spue nimic. Nebuna din str. Peștilor.— Femeia Ana Ilie Pârvulescu, fiind în desordine mintală, a voit să sugrume pe o vecină a sa anume Constanța Ion, tot din str. Peștișor. Sărind în ajutor niște copii ai aceștia, au scăpat din ghiarele nebunei pe mama lor, duând-o în același timp pe mâna poliției, care a internat’o imediat în ospiciul Madona Dudu. Lux. Constanța Urmăriri.— S’au luat mesuri pentru prinderea indivizilor Ismail Taqi Pahum și Memet Rad Osman, cel dinte din comuna Rahman Aschor, iar al diouilea din Mahmusla, comună din plasa Curtpunar, (Bulgaria), cari în nopțile trecute au călcat domiciliul locuitorului Ali Hagi Begep Boia, furându-i 35 ruble, 2 napoleoni și alte obiecte refugindu-se în urmă în România. Aceștia au făcut mai multe hoții și în județul nostru. Escursiune.Azi, vaporul „Regele Carol I“ a făcut o escursiune în largul mării. S’au luat disposițiuni ca în fiecare Duminecă și serbătoare, dacă timpul va fi favorabil, să se facă asemenea escursiuni. Diverse.Cu trenul de 9 și 45 a sosit în orașul nostru d. Eugeniu Stătescu, președintele senatului. — Din cauza ploilor și timpului nefavorabil, mulți din vizitatori au părăsit orașul. Deces.—Astă noapte, la orele 8 și 30, a încetat din viață în chinurile cele mai oribile sergentul-major Bolonga, victima nenorocitului accident de pe torpilorul „Sborul“. Mâine se va face înmormîntarea cu mare pompă. Vor asista la paradă toate trupele de marină. Starea soldatului Cușcă Petre, de asemenea s’a agravat. Miron. Giurgiu Stingere de epidemie. —In vederea ivirei febrei aftoase la vite în comunele Slobozia, Malu și Bujoru, serviciul sanitar din București a trimis în localitate pe d. D. S. Păsculeanu, medic veterinar, pentru a lucra la combaterea acestei boale. Astăzi această epidemie s’a stins cu totul, grație grabnicelor măsuri luate de cei în drept. Cu această ocazie, oborul de vite ce se ține în fiecare an de Sf. Marie, va avea iarășî succesul din alți ani. Diverse.—Astăzi a sosit în localitate d. Kalinderu, administratorul domeniilor Coroanei. D-sa a vizitat orașul și portul. Cu trenul de 5 și 35 s’a reîntors la București. — 1. colonel Cruțescu, coman*