Universul, noiembrie 1901 (Anul 19, nr. 298-327)
1901-11-25 / nr. 322
Se aduce la cunoștința membrilor societatei «Peleșul și Vârful cu Dor» că Duminecă 25 e., ora 8 și jumătate dimineața, se va ține adunarea generală, extraordinară, conform art. 70 din statut. Adunarea va avea loc în sala Amiciția, din intrarea Cișmegiului. Comitetul executiv. Dr. M. PETELE» — MVUITS — Spoial. Boabele da FEMEI, COPII și OCHI S’a mutat Siratta Nouă IVo. 7 — Lângă hotel Capsa — Tratează ea mai înainte toate boalile interne și boalele de piele Vindecarea sipsiră a tuturor fecalelor lumești (sifilis) și a consecințele lor la ambala sexe Consult. : 8-10 dim. și 4-6 d. a. De TORE chilipire. Casa Str. Isocracii 17. A., Gramont compusă din 3 odăi și antreurus, bucătărie, sufragerie, pironiți și cămară in subsol, bine împărțite, canal, curte și grădină cu grilaj de fier. Casă nouă, stil elvețian, bine uscată, învelită cu tablă de fier plumbuită, afectată la Credit cu lei 11.000, ratele plătite. De vînzare numai cu lei 2500. 2. Casa Str. Istraim 17 C. casa str. Isvoranu 17 A., însă o odaie mai mult, afectată la Credit cu 12.000 lei. De vânzare tot cu 2500 lei. 3. Casa Str. Isveranu 15 A. S.51 același stil, afectată la Credit cu leî 8000 de vînzare cu leî 2500. 4. Casa cu local str. Albă, 5 Maria, compusă din:3 camere, antreu, bucătărie, pivniță, curte și grădină mare, libere de ori-ce sarcină. Plata în rate, prețul 13,000 leî. 5. Casa Str. Albi No. 13 i^rcS in sun-sol, sufragerie, bucătărie, și pimniță, bine împărțita cu curte și grădină. Libere de ori-ce sarcină, de vînzare numai cu lei 1. 000.—Asemenea de vînzare locuri virane de clădit în raionul III, pe diverse străzi. Prețuri foarte reduse.— Locuri mari pentru fabrici sau depozite In raionul IV, lângă linia drumului de fier, cu 50 d. m. p. Doritorii a se adresa la d. G. A. SUTER, str. Suter 9, Gramont. 4228 Doctor Petișteanu de la Facultatea din Paris — BOALE M’ESSAE — Consultația 2 let. 3—5 p. m. Calea Grivitei, 8 4100 Doctorul Sîeiniiarî Special pentru Copi Strada Negru-Vodă, Q 4183 Dr. Dimitropolo CALEA OUI VITEI Rio. B« G Instiiații pentru MALADII INTERNE de la orele 4—6 p. m. Tratează cu succes prin metoda sa personală: surisnmiosa pulmonară (oflîon), scrofulosa și ori-ce sală de anemii. Pentru săraci de la 3—4. 4208 lilului © de a cumpera SOȘONI și GALOȘI citiți amincif iftn piss. 4. IUR DUMITRESCU, «LA R _ Br. A. Mareei —• Medic al spitalui Caritas — Special în boale de Siliae și intestin*» Fost asistent la clinica specială de boale de stomac a d-ruinî Boas din Berlin. S’a reîntors in Capibul Calea miraților, G4. Consult. 2-4 Dr. I. Kiriac chirurg primar, șeful serviciului ginecologic al Spitalelor Eforiei De consulta fiini speciale de : BOALE DE FEMEI Lunea, Miercurea și Vinerea, da la 5—6 p. m., iar pentru bărbați Marțea și Joiția. Pe lângă aceasta, având la dispoziție CASA de SĂNĂTATE se primesc bolnavi în condițiuni foarte avantagioase. — Strada Sf. Ionică No. S — în dosul Teatrului Național 4235 _____ câști. Se caută o persoana, solvabilă, dispunând de un capital paricare, spre exploatarea Muloskopului American în toată țara. Oferte la administrația ziarului,sub iaic. «Câștig». 4233 Știri din străinătate — Prin poștă — Directorul de bancă Alexander din Carlsruhe a fost arestat, fiindcă a delapidat un milion de franci. * * Ziarul rutean «Rusiau» a apărut în doliu din cauză că studenții ruteni au părăsit cursurile de la universitatea din Lemberg. In articolul de fond, acest ziar atacă cu vehemență pe poloni. . * * «Reichsanzeiger» dă rezultatul ultimului recensamînt al populației în Germania. După această statistică, Germania numără 56.307.178 locuitori, dintre cari 27.737.247 bărbați și 28.629.931 femei. De la 1895, populația a sporit cu 4,087,277 suflete. * m *■ Congresul internațional al ziariștilor va avea loc anul viitor, la Berna (Elveția), în urma hotărîrea în acest sens a comitetului central din Paris. Ziariștii din Berna fac pregătiri pentru primirea a cel puțin 300 de ziariști. a « In cercurile înalte catolice din Englilhra se vorbește că papa Leon XIII a desemnat ca urmaș a seu pe cardinalul englez Vaughan. Consistoriul cardinalilor se pare că nu aprobă acest plan. O telegramă din New-York anunță că acolo au fost imbarcate pe vaporul german «Kronprinz Wilhelm» 1.359 000 de dolari în jur cu destinația pentru Paris, 500.000 dolari pentru Berlin și 250.000 dolari pentru Viena. Fostul deputat ungur Francisc Sima, care a fost nevoit să fugă din Ungaria din cauza unor escrocherii pe care le-a comis, se află acum în America, la McKeesport, unde a deschis o antrepriză de pompe funebre și un biaton de plasare. * * * Ziarele din Viena anunță ca un duel cu sabia a avut loc acolo între prințul Lobkowitz, locotenent într-un regiment de cavalerie, cu un student de filosofie. Acesta din urmă a primit o gravă rană la mână. * ¥ ] Celebrul milionar rus și proprietar de mine de aucr, Sf. Sibiriflkoff, cunoscut prin binefacerile sale, a murit în vârstă de 40 ani, la muntele Athos, în mânăstirea Sf. Andreiö, unde se retrăsese de câtva timp. El era una din figurile cele mai interesante din lumea rusă. Binefacerile sale erau legendare, căci a cheltuit 30 milioane de ruble în acte filantropice. Chiar anul trecut, el a consacrat un milion pentru căutătorii de aur la minele sale din Siberia. Doctor în drept de la Petersburg, Sibiriakoff apărase adesea cauza studenților, a creeat institute științifice și a favorizat expediții.* ¥¹ Din Kiel se vestește că acolo terorisează lumea un spintecător, care își alege victimele dintre bărbați și femei deopotrivă. Poliția n’a reușit până acum să-i dea de urmă.* ¥ ¥ Directorul Gallin, al Băncei de scont din foburgul berlinez Schönberg, a fost arestat sub învinuirea că a deturnat fonduri de 1 milion de mărci. Deputații socialiști din Berlin au prezintat Reichstagului o petiție contra nouilor tarife și în special contra oricărei augmentări a taxelor de avil pe produsele alimentare. Petiția are 3 431.784 de iscălituri și cântărește 750 de chilograme. corpileTmmtoabe Ședința de la 23 Noambrie 1901 Ședința se deschide la ora 1 și 55 minute, sub președinția d-lui M. Ferichide. Deputați prezenți 108. D Ștef..Șemfirea cere să fie înscris la discuțiunea interpelărei d-lui Slavii Brătianu. D. C. Stoicescu,ministrul justiției, comunică adunăre, moartea lui V. A. Urechiă, vice-președinte al Senatului și statornic membru al partidului liberal. D. M. Ferichide face elogiul defunctului și propune adunărea ca, în semn da dalia, să ridice ședința. Camera aprobă și ședința se ridică la ora 2 și 10’ minute. Ședința de la 23 Noembrie 1901 Ședința se deschide la orele 2 și luni., sub președinția d-lui Eug. Stătescu, președinte. Prezinți 83 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-niî : D. A. Sturdza, G. Pallade, P. S. Aurelian, Su. Haret, B. Miseir, D. Eug. Slătescu. Domnilor senatori, am durerea s5 ve anunț încetarea din viață a lui Vasile Alexandrescu Urechia, distinsul nostru vice-președinte. Domnilor, Vasile Alexandrescu Urechiă a fost un patriot și un mare, înfocat naționalist. De o activitate prodigioasă, luptător neobosit, el a luat parte la toate actele mari din care a eștt constituirea Statului român modern. Istoric distins, el a fost tot deodată necontenit în capul mișcării literare și a lăsat pagini neuitate în toate sferele de activitate ale inteligenței românești. Moartea lui este o adevărată pierdere pentru România. In semn de doliu propun Senatului să ridice ședința pentru ziua de astazi. . D. N. Crătunescu. D-e președinte și d-lor senatori, am cerut cuvîntul ca să mă unesc și să exprim durerea noastră a tuturor pentru pierderea distinsului V. A. Urechiă. Numele 188, dor, este și va rămâne legat de istoria intelectuală, nu a statului român, ci a poporului în ultima jumătate a secolului care s’a scurs. După cum prea bine a spus d. președinte, V. A. Urechiă a știut să ilustreze catedra, a știut să onoreze tribuna. Este mare pentru noi pierderea lui V. A. Urechiă ; de aceea, d-lor, am crezut că este bine să se ridice și de pe băncile acestea o voce care să se asocieze cu cuvintele d-lui președinte și să vă roaga să ridicăm ședința. In memoria aceluia care nu mai este și în semn de delini pentru întristata sa familie. D. P. Grădișteanu. D-lor senatori, dacă ar fi să fac un discurs funebru pentru Urechiă, nu ar fi acum momentul neapărat, nu pot decât să mă unesc cu cuvintele bine simțite ale d-lui președinte, și, din momentul în care el vorba să dăm ultima onoare aceluia pe care noi cu toții, Senatul, l’am pus în capul nostru ca vice-președinte, cred ca ar fi mai bine ca, pe lângă ridicarea ședinței, să binevoiasca biaroul să trimită condoleanțele noastre, ale senatorilor, familiei repausatului, să ne dăm întâlnire cu toți mâine, împrejurul coșciugului său și să ne rugăm de guvern să-i facă onorurile unei înmorraiatarî naționale. D. P. S. Aurelian, Domnule președinte, domnilor Senatori. Pe dată ce am aflat de moartea neuitatului și ilustrului nostru coleg V. A. Ureche, guvernul deja luase măsurile propuse la parte, așa încât înmormîntarea repauzatului Ureche o să se facă cu cheltuiala Statului. S’au luat toate măsurile ca să’i fie înmormîntarea făcută cu toate condițiunile cerute de situațiunea ocupată de V. A. Ureche. Suveranul se asociază cu dv. la durerea mare ce o simțim cu toții, vezend disparițiunea aceluia care până eri a fost între noi, a aceluia care putem zice că a murit lucrând. Ureche a murit ieri la două, lucrând în biuroul șeii. Aș ruga, d-lor, ca mâine, nu numai biuroul, dar noi cu toții să asistăm la funeraliile acestui ilustru fiu al țarei. D. președinte zice că , deoarece toți d-niî senatori doresc a lua parte la înmormîntarea care va avea loc mâine, propune ca ședința viitoare să aibă loc Luni 26. Senatul aprobă și ședința se ridică în semn de doliu, la ora 3. Răsboiul americano bulgar pentru Miss Stone Veselia care a apărut astăzi. Sâmbăta 24 Noembrie, cuprinde, pe lângă o materie bogată, variată și foarte hazlie, o frumoasă ilustrație în șase culori,reprezintând «Resboiul americano-bulgar pentru Miss Stone». Veselia se vinde cu 10 bani în toată țara. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Proces pentru o surpare de nume înaintea Curiei de apel secția 2, a venit cri procesul intentat de familia Grețulescu d-lui Tanase D. Crețulescu, cunoscutul cofetar din str. Carol,pentru o surpare de nume. Curtea era în complectul său. D. Rudolf Kretzulescu, reprezintantul familiei Kretzulescu, a fost asistat de d-nii avocați C. Nacu și M. Ferechide, iar d. Tânase D. Grețulescu de d. Vasile Lascar. D. Ferechide în susținerea acțiunei arată că cofetarul Tanase Grețulescu poarta acest nume istoric numai de la 1885, cac mai înainte sa numea Tănase D. Dumitrescu și dovedește aceasta cu niște acte de cari s’a servit d. T. Grețulescu într’un proces, și cu un registru al d-lui Bragadiru, unde iL Tănase Grețulescu se afla în servicii. In toate acestea d-sa se iscălea Tănase D. Dimitrescu. Mai arată că numele Crețulescu și i’a luat fiind că tatăl său se numea D. Dumitrescu zis și Crețu. D-sa sfîrșește cerând Curții să oblige pe intimat să nu mai semneze Crețulescu. D’. V. Lascăr combate cele arătate de d. Ferechide, susținând că familia Kretzulescu nu poate să se plângă pentru ușurpare de nume, întru cât este o deosebire tn modul de semnare a cuvîntului Crețulescu. Vechea familie semnează Kretzulescu, pe când d. cofetar iscălește Crețulescu. A mai vorbit d. Nacu, susținând că oricum s’ar scrie cuvîntul Crețulescu, tot Crețulescu se citește. Curtea a rămas ca să se pronunțe Luni 26 Noembrie. Grefier. III« AMPLA Bl in» r»|tii,kia SI îi ucidei*ea «In» calea Dorobanților In calea Dorobanților la No. 40, leunește d-na ladhtivan. De cât va timp are în serviciu pe o servitoare anume Anica Ionescu. Ieri dimineață, pe la orele 10,d-na RadiUvau s’a dus în bucătărie. Aci a găsit întinsă pe pat și văitându-se de dureri pe bucătăreasa Anica. Imediat înștiința pe comisarul secției 12, care, venind la fața locului, transportă pe pacientă la spitalul Filantropia. Din cercetările făcute s’a constatat că servitoarea Anica a încercat să se sinucidă, dând o cantitate însemnată de piatră vânătă dizolvată. Cauza care a îndemnat’o la acest act disperat este că amantul său a bătut'o acum câteva zile. Comisarul secției 12 continua cu cercetările. Starea pacientei este din celo mai cri Uce. Pungășia de la palatul Justiției Ieri, pe la orele 11, un pungaș rămas până acum necunoscut, a angajat pe căruțașul Ilie Miran, ca să ducă niște cărbuni de la palatul justiției la gară. Pungașul împreună cu căruțașul au mers la palatul justiției și au cerut portarului să le deschidă poarta, căci e trimis de d. arhitect să încarce niște cărbuni și să-l ducă la gară. Portarul le-a deschis. Pungașul arătă căruțașului magazia de unde să încarce, spunându-i că el se duce să scoată distanță. Căruțașul ieșind în stradă a fost oprit și întrebat unde duce cărbunii, el a spus că a fost angajat de un domn. Imediat s’a dat de știre comisarului palatului, care, venind la fața locului,a obligat pe căruțaș să descarce cărbuni. In acel interval pungașul, care stătea la pândă, vezând poliția, a luat’o ia sănătoasa. O încercare de sinucidere a femee Elena Eni Șomer, care era bonă la școala veterinară, a încercat ori a se sinucide dând o cantitate de esență de oțet. Nenorocita, după ce a luat otrava, apucată de dureri oribile, a început să țipe. Atunci săriră în ajutor cei din casă, veni apoi și comisarul secției, care transportă pe desperata femee la spitalul Brâncoveneasa. Cauza pentru care a voit a se sinucide nu se cunoaște încă în mod positiv. Starea ei, până aseară, nu era tocmai gravă. — In curând va f avea loc balul societății..,Unirea“, sub patronajul âiur asputat Al. Radovici. Crima din Obor.Cei patru arestanțî implicați în crima din Obor, au fost aduși la tribunal, spre a se complecta instrucțiunea în această afacere. După toate probabilitățile, procesul acestei afaceri nu se va judeca decât la primăvară. Cedecată a marei artiste, ca să vie să o găsească în retragerea ei, îi oferi o amintire: era portretul lui Guy la 25 de ani. Și Duse, primindu-l, s’a lipit de buzele bătrânei femei, spunându-i: — Sărută’l, ca să-mi fie și o amintire despre d-ta. Când Duse plecă, mama lui Maupassant îi spuse : — Ce-ți pot ura? Ai gloria, ai geniul, ai arta !... Și Duse răspunse . — Pacea, doamnă. ~ies: Copii precoci. — Ce’țî plac mai mult : femeile sau bărbații ? întreabă bunicul pe nepoată sa Zoe. — îmi plac mai mult păpușile, pentru că ele nu se ceartă nici o dată, ca tata și ca mama. Abonamentul apară bdemiim la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 1 Decembrie 1901 Pentru 3 luni . Leî 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . * 1950 Toți abonații pentru 3 luni, primesc ca premiu «Almanahul Universului« pe 1902, precum și 2 bilete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonați, pentru 6 Luni primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 4 bilete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie in folosul școalei italiano, din București, cu care pot câștiga 15 000 lei. Toți abonații pentru 1 ans primasc ca premiul «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 8 bilete pentru a concura, prin tragere ,la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al loteriei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15 000 leî. Toți abonații la Universul politic cotidian primesc in mod gratuit și Universul Literar culorat săptămânal. bine partea lui Enso, d-l Sabeilica a fost un Alvise Boddero plin de energie și eleganță și d-ra Micioara o Gieca foarte potrivită. — Corurile și orchestra au fost bine în multe părți,și nu voî lăuda mai bine tînărul nostru corp dehaist, care s’a distins în Dansul Odelor, de cât felicitând pe meritosul său maestru, d-l Mario Villa. M. Cohen-Lînarn. ( Pi'ospscliil GRATIS si FRANCO Ä CriOaii limp și pocale în 0 völofld limbi streine la:|j The Berlitz School 1 BERLITZ SCHULE 1 EBÖLE BERLITZ 1 Casa Vlaslo, Sfi*. Carol 38 ii Se predau limbele englezâ, franceză, germană, română, iiniman și rusă m după cea mai bună metodă din lume (2 medalii de aur la Expoziția din Paris). Cursuri în grupuri și particulare în școală și la domiciliu ■ Sunt 160 instituții de felul acesta cu 70.000 elevi anual, ca Se fac sau procură traduceri în toate limi»tp. Multe catoneti In Bucuresti Duminecă, 8 Decembrie st. n. 1901, se va ține, la 3 ore precise după amiazi, în localitățile societăței de gimnastică (Turnverein), str. Brezoianu No. 35, o adunare generală în scop de a funda o comunitate bine organizată a tuturor catolicilor din București, fără deosebire de naționalitate. Toți domnii catolici sunt invitați la această întrunire. Im Comitetul provizoriu. „Feteșul și Vârful cu Bor“ In juremariei lui Urechia Intervenția Ml. S. Regetul Eri, când M. S. Regele află de hotărîrea pe care o luase familia, de a face înmormîntarea fără nici o pompă, fără coroane și fără discursuri, trimise numai de cât pe d. colonel Gratzosky, care spuse familiei că dorința țârei și a M. Sate este ca înmormîntarea să se facă cu toate onorurile cuvenite. In fața acestei dorințe a Suveranului, familia a cedat și astfel programul înmormîntărea s’a schimbat cu totul. Transportarea corpului la biserica Sf. Gheorghe Aseară, la orele 6, corpul mult regretatului Ureche fu transportat la biserica Sf. Gheorghe și așezat pe un catafalc, în fața altarului. Carul funebru, tras de patru cai, de la domiciliul defunctului din strada Brezoianu și până la biserică, fu urmat de membrii familiei , de membrii comitetului Ateneului Român , de membrii comitetului executiv central al Ligei și ai comitetului secțiunea București, de membrii comitetului societatei Macedo-Române, de delegații diferitelor instituțiuni culturale din țară și de un numeros public, admirator al marelui patriot. înmormîntarea înmormîntarea se va face azi, la orele 2, cu cheltuiala Statului. Senatul și Camera, în vederea acestei înmormîntări, vor lua vacanțe, ca un omagiu adus valorosului bărbat. Membrii Senatului vor asista în corpore, iar Camera a numit o delegațiune care să o reprezinte. Tot azi, între orele 10 și 11, studenții Gălățeni, de la toate facultățile, se vor întruni la Universitate, spre a lua ultimele dispozițiuni privitoare la înmormântare. Se știe că Ureche este alesul Galaților și acestui oraș a dăruit el neprețuita sa bibliotecă. Discursurile Se vor ține numeroase discursuri, atât la biserică cât și la mormînt. Până acuma știm că vor vorbi: d. Tocilescu, din partea Academiei Române; d-nii Disescu și Ionescu-Gion, din partea Ateneului; d-nii Vlădescu și Fiorescu din partea Ligei Culturale; colaboratorul nostru P. Macri, din partea «Universului», la care neuitatul Ureche a colaborat până în ultimul moment. * Ieri, familia’ a "primit numeroase telegrame de condoleanțe din Transilvania și Bucovina. * Comitetul Ligei Culturale s’a întrunit ieri spre a lua ultimele dispozițiuni cu privire la înmormântarea marelui bărbat. Azi vor sosi delegați de la toate secțiunile Ligei din țară. încă de ieri, numeroase coroane au fost depuse de către amici, admiratorii și cunoscuții ilustrului de tunet. Step. UN SFAT PE ZI Fiarele de călcat sunt ferite de rugină, dacă se freacă intotdeauna cu stearmă când sunt calde. Se pot întrebuința pentru scopul acesta rămășițele de lumînere de spermanțet, nu are pe nimeni pe lume, și nu ne îndouim că apelul nostru va găsi reazăm în toate inimele caritabile. Dînsa locuește în str. Atelierului 26. ♦ Consiliul de igienă al Capitalei, în urma unui referat al d-lor: Proca, Slinghe și Anghelascu, consilier comunal, a hotărît ca pe viitor esența de oțet (acid acetic) să nu mai fie vîndută în stare concentrată, ci în soluții de 4—8 procente. Aceasta pentru a se evita pe viitor otrăvirile cu această substanță, cari otrăviri în ultimul timp au ajuns foarte dese. ♦ Dou o seară, după întoarcerea dubei cu preveniii de la palatul justiției la închisoarea de la Văcărești, un anume Boroș Ferenț zis Gh. Alexandrescu, sustrăgându-se de sub supravegherea gardienilor și soldaților, s’a furișat pe poarta închisoare! și a dispărut. Direcțiunea închisoare a înștiințat prefectura poliției Capitalei,’ bănuindu-se că numitul n’ar fi părăsit Bucureștiul. ♦ Ieri, Senatul și Camera șî-a fi ridicat ședința în semn de doliu pentru moartea regretatului V. A. Urechiă. Viitoarea ședință a Senatului se va ține Luni, când se va începe discuția proiectului de răspuns la Mesagiul Tronului. ♦ In curând va sosi d-ra Agata Bârsescu, celebra noastră tragediană. D sa va debuta în Messalina de Wilderbrandt, alături de d-na Romanescu care va juca rolul «Ariei». ♦ A fi sosit în portul Constanța și au fost lăsate să acosteze următoarele vapoare cari au trecut Bosforul în contumace : «Jupiter» pavilion austriac, încărcat cu mărfuri și avînd un echipaj de 43 persoane «Eddystone» pavilion englez, venind din Veneția, încărcat cu un echipaj de 23 persoane și «Netergatte» sosit deșert din Geneva, cu un echipaj de 23 persoane. Starea sanitară a echipajelor este excelentă. Direcția căilor ferate a acordat câte 200 lei lei familiilor lui Apostoleanu și Popescu, victimele deraiere de la Constanța, ca ajutor până la regularea pensiei. In același timp a fost invitat atât personalul superior, cât și cel inferior din gara Constanța, să asiste la înmormîntarea victimelor. ♦ Biuroul Camerei s’a întrunit ori, după ședința publică, și a decis să delege la înmormîntarea lui V. A. Urechiă, pe d-niî. M Ferechide, președintele Camerei, St. Șendrea și G. F. Robescu, vice-președînți, Gârboviceanu, St. loan, Stănculeanu și Râmniceanu-Simionescu, secretari. ♦ Duminecă, 25 cor., ora 2 p. m., va avea loc în calea Plevnei No. 13 la d. Al. Popescu, președintele comitetului diregeți! al asociațiunei generale a tuturor foștilor funcționari publici cunoscută sub denumirea de «Liga muncei», o întrunire a proceda la alegerea Consiliului de administrațiune și a decide asupra mijloacelor ce urmează a fi luate pentru a se veni în ajutorul celor în nevoie și a familiilor lor. ♦ Asociația culturala a studenților universitari evrei va ține ședință ordinară azi Sâmbătă 24 cor. la sediul său, școala Iacob și Carolina Löbel, str. Mircea- Vodă No. 12. ȘTIRI ȘCOLARE ♦ Luni, comisia de judecată, secția București, se va resti în prvința cazului institutorului Const. Eftușanu din Ostrov, iar consiliul permanent va judeca pe învățătorul I. Theodorescu, din Radeșlî (Oii). ♦ Eri, un grup de 60 de studenți din anul II al facultuței de medicină s’au prezintat la d. ministru Haret, spre a se plânge în contra faptului că nu au fost admiși la lucrările practice de anatomie. D. ministru a promis, în urma primirea visului d-lui decan, ea va desființa disecția din anul lui, din cauza insuficienței localului sau va admite pe toți studenții,înființând o a 2-a sală de disecție în una din săliie de cari facultatea dispune. Miercuri s'a judecat la tribunalul din Bacău procesul sub- revizorului școlar Eugen Ilsescu, acuzat de abuz de încredere și escrocherii. După o frumoasă apărare a d-lui Botez, fost prefect, tribunalul a achitat pe inculpat. ȘTIRI JUDICIARE ♦ La 15 Ianuarie 1902 s-a fixat termenul pentru judecarea procesului în fond, dintre executorii testamentului defunctului N. Sofian și moștenitorii de sânge, nepoți de soră ai defunctului. Averea rămasa se compune din 4 moșii în jud. Botoșani și Dorohoiu, peste un milion numerar și vre-o 26 imobile la Botoșani. ♦ Azi se va judeca la trib. Ilfov secția I, procesul lui Zidarescu, fostul casier la gara de mărfuri,— mica viteză din București. ♦ Procesul precupețului Radu Constantinescu, care a fost condamnat de tribunal la 7 luni închisoare, pentru că a administrat cu rea credință averea unor minori,—s’a amânat ori de Curtea de Apel secția I, pentru ziua de 18 Ianuarie. ȘTIRI E COHOISTUL FINANCIARE ♦ Societatea «Letea» pentru fabricarea hârtiei a cumpărat de la Stat pădurea Tarnău (Neamțu). ȘTIRI SANITARE ♦ Autoritățile din portul Ismail au primit un ordin de la guvernul rusesc, ca toate vasele chiar și lotcile de pescari ce vin în acel port, fie chiar din localitățile unde nu bîntue ciuma, să fie supuse la vizită medicală. ♦ De la 13—18 Noembrie au fost în orașul Craiova 7 cazuri de febră tifoidă, 4 de scarlatina, 5 de angina difterică și 31 de tuse convulsivă, dintre cari 2 mortale. ♦ După rapoartele sosite la direcția sanitară, epidemiile de febră tifoidă, anghina difterică, disenterie și tuse convulsivă sunt în descreștere aproape în toată țara. între diverse • Duminecă, 25 Noembrie c., la orele 21, p m., va avea loc în marea sală Edison (fost Hugo) «O conferință sionistă» convocată de d-nii A. E. Gaster, Iosef Stern și M. Schwarzfeld. In numele a trei societăți Sioniste din Capitală, D M. Schwarzfeld va vorbi despre «Sionism ca ferment în Israel» sau «Patru ani de activitate sionistă». D. dr. A. Stern despre «Macabei». Intrarea liberă pentru domni și doamne. In această zi au loc un mare număr de conferențe analoage în toate orașele din România și întreaga lume. ȘTIRI TEATRALE ♦ In urma cererei generale, se va relua pentru matineul de Duminecă și pentru prima oară în această stagiune, frumoasa piesă «Ocolul Pămîntului» de d’Ennery și Jules Verne. Această piesă, care a obținut totdeauna un mare succes, va fi montată de astă dată cu mare îngrijire. Iși va da publicului bucureștean prilejul să admira din nou pe irezistibilii Brezeanu, Liciu și Catopol în rolurile principale. ♦ «Lipitorile Satelor», frumoasa comedie a lui Alexandri, se va juca Duminecă seara. Se știe că artistul Liciu, are în rolul lui Moise, o neîntrecută creațiune, care i-a atras totdeauna admirațiunea generală. O Aseară la teatrul Liric a avut loc prima reprezintație dată de Lalloulotte. bala era literalmente plină de un public ales. Toți artiștii au fost mult aplaudațî. Astă seară va avea loc a doua reprezintație. " 11 C Clubi Cele mai frumoase femei din întreaga lume întrebuințează zilnic apă JA dinți Kosaka, căwi* ;numai astfel își pot conserva sdinții frumoși și sănătoși până în cele mai adunci betrânețe. Biuroul central al Casei Alfred Löwensmr.h & Cia, furnisori de Cults, cărbuni și antracit, s’a mutat din str. Sf. Voivozi No. 5, în Calea Vitronet Aro. 146, în legatură treleionică cu centrala II. Cronic muzicală Teatru Național. — Gioconda da Punchielli D-ra Ar.tinori, o artistă cunoscută bucureștenilor, fiinndcă a mai cânat acum câțiva ani pe scena noastră, a debutat din nou aseară, în rolul titular și foarte important al operei Gioconda. Ambițiunea d-lui Antinari, însușindu-și o asemenea parte, poate fi legitimă. E o persoană cu statura superbă, și înfronta î tinerețe pare că i-ar acorda voce puternică, exppresiune și mult simț dramatic. E tot cea ce se cere primei cântărețe în această operă care resuma în sine tot geniul artistic italian. Locul acțiunier. Veneția secolului XVII cu magnificența costumelor și a serbărilor, personajele italiane, frumoasa limbă poeticâ a lui Arrigo brllo, musica mai mult verdiana a lui Amilcare Ponchielli, îrt fine maestriî, decoratorul, cântăreții și parte din balerine, toți italienii pe care -i avem acum la Teatrul Național, ne aduc un gând printr’această unitate artistică, frumoasa țară cu cerul senin, unde totul pare a cânta natura fermecată. Așadar d-ra Antioh, cu frumoasa’ înfățișarea cântăreței Gioconda, a trebuit să ne dea printr’un avînt cu totul italian, situațiunile ultradramatice ce se găsesc în musica atât de inspirată și interesată a lui Ponchielli. D-sa posedă pentru aceasta și note grave pline, și note ascuțite cu un timbru pur și puternic. Dar n'a fost astfel ! Cântul neegal și pe aloaurea stins ce nearătat, pare să provină sau dintr’o sdruncinare a notelor medie, sau poate chiar, numai dintr’o simplă răgușeală. Acei ce cunosc pericolul vocilor, ii vor judeca mai bine, în mod definitiv talentul, după o a doua audițiune. — Un excelent Barnaba a fost d-l Maggi. — Nici o infrensiune vocală din partea intertochialului spion nu scapă organului sfint generos. A fost mult aplaudat. — In partea Laurei, vocea d-nei Tina Farelli, a strălucit cu o deosebită lumină d-l Franceschini, prntr'o nuanță dulce și prin pasasiele culminante, a făcut să resasa Agricultură și Clinciu București. 23 Noembrie« Cereale Depoșite din New-York ne semnalează o nouă și mare urcare la porumb, care a avansat iar ou 1 cent, și un sfert, atât pentru disponibil, cât și pentru epocele depărtate. Grâul rămâne aproape insehimant, dar susținut la cursurile urcate de ieri. Prin piețele europene mai RVGQ1 de efemenți a je notm o urcare generală și de o deosebită importanță pentru Berlin, unde prețul grâului a avansat cu 2 mărci și 25 cent. Bursa Parisului e de asemenea foarte escitată, cu urcare de 20 cent. Cultivatorii, favorizați și de urcarea mare a Americei, țin ferm la prețuri exagerate și au reușit a ridica cursurile cu un franc pe suta de kgr. în interval de câteva zile. In fine ameliorarea și urcarea sunt generate prin toate piețele streine, cu o bună și activă cerere din partea consumațiunei europene. Mișcarea porturilor noastre e de o activitate extraordinară. Cu toate dificultățile transportului din interior, peste 800 — 1000 vagoane cu cereale sosesc zilnic la Brăila și sunt imediat descărcate în numeroasele vapoare din port. Sosirile pe Dunăre sunt de asemenea importante. Un număr important de șlepuri descarcă porumbul nou și vechii cumpărat de mutt. In ultimele două zile, 21 și 22 c., s’au vîndut la Brăila următoarele cereale : Gran heet. 133.000 cu leî 7.70—10.50 hect. Porumb vag. 235 cu lei 7.80—9.50 suta de kgr. Cincuantină vag. 60 cu lei 9.75—10.40 suta de kgr. Secară hect. 6000 cu lei 6.20 hect. Orz hect. 9000 cu lei 5.15 — 5.32 l/1 hect. Ovgz vag. 35 cu lei 11.50—11.80 suta de kgr. și fasole vag 20 cu lei 13.40—13.80 pe suta de kgr. Ultime de pe și Cota cerealelor în străinătate (Telegramele noastre particulare) Budapesta, 22 Noembrie. Grâu de Apr. cor. 8.72 urc. 3 h. Secară „ „ „ 7.37 „ 2 h. Ovăz „ ,, ,, 7.60 invariab. Porumb,, „ „ 5.57 urc. 2 h. Berlin. 22 Noembrie. Grâu Dec. mark 170.50 urc. 2.25 c. Secară » » 142.— ,, 1.25 c. Paris, 22 Noembrie. Grâu de Ianuar. fr. 22.90 urc. 20 c. Făină ,, ,, „ 28.65 ,, 15 p. Uleia de colza ,, 58.75 . 50 c. New-York, 22 Noembrie. Grau disp.cent 861", urc. ‘/a0 Porumb ,, „ 73 ,. l*/ac. BANCHETUL în onoarea directorului nostru Aseară, la bordul Frascati, a avut loc banchetul dat de colonia italiană în onoarea dlui Luigi Cazzavillan, directorul ziarului nostru, pentru donațiunea făcută Statului Italian, a noului palat destinat școalelor italiane din București. Au luat parte la acest banchet SO de persoane, între cari și câțiva români, cari și-au făcut studiile în Italia și fac partef din cercul italian din Capitală. Banchetul a fost prezidat de ministrul italiei, d. marchiz Beo•carin dencisa S’au pronunțat mai multe discursuri. Cel d’umlpi care a luat cuvintul a fost ministrul Italiei. Au mai vorbit d. arhitect Magni, președintele cercului italian, d. dr. Drugescu, medic al Societăței de binefacere a italienilor din România, d. inginer Marin, d. profesor Godrescu, d. Gârleanu, d. inginer Mattioli și d. Ceriani. Toate discursurile n’au fost decât un omagiu adus patriotismului și generositatea directorului nostru, V. Cazzavillan a luat de asemenea cuvîntul mulțumind tuturor asistenților de onoarea ce i-au făcut și a looul în sănătatea lor și pentru prosperitatea coloniei italiene. D- profesor Carini a dat citire telegramelor sosite de la mai mulți italieni care se află in provincie și, cari scuzându-se că nu pot lua parte la banchet, se asociază la manifestația de recunoștință și simpatie adusă d-lui Gazzavillan. D. Magni, după ce a citit de asemenea scrisorile prin care mai mulți membri ai clubului italian își arată părerea de rău că n’au putut să fie prezenți la această serbare, a propus trimiterea unei telegrame de felicitare primarului din Arzignano, locul de naștere al d-lui Cazzavillan, propunere care a fost primită cu aplauze. In tot cursul banchetului a domnit cea mai mare însuflețire și veselie, pe când muzica italiană, în costume de bersaglieri, intona imnul regal italian, imnul regal român și al lui Garibaldi, precum și alte bucăți alese. Bancherul, care începuse la ora 7 și jum., s-a terminat la ora 10, când asistenții au trecut în localul ciobului italian, care se în fața hotelului Frascati. Acolo petrecerea a urmat la sunetul muzicei italiene. Cu această ocaziune, s’a deschis o listă de subscripție pentru a se depune azi, în numele coloniei italiene, o frumoasă coroană pe coșciugul marelui român filo-italian V. A. Ureche. S’a hotărît de asemenea ca o reprezentanță a Coloniei italiene să ia parte la înmormîntare. ....................■» « . .. Lucruri din reali lumea Divorțul ereditar în casa de lessa.—Marele duce Ernest Louis de Lessa, divorțăndu-se de prințesa Victoria Melitta de Coburg-Gotha, după 6 ani de căsătorie, nu face altceva decât să urmeze exemplul tatălui și al părinților săi. Tatăl șefi, defunctul mare-dune Luis IV s’a căsătorit în 1885, in mod morganatic, cu contesa dulien-Szapoka și s’a divorțat de densa în același an ; unchiul seu, prințul Enric, traestc despărțit de ducesa nevasta sa morganatică baroneasa Jopansk; un alt unchi, landgravul Alexie de Hessa s'a divorțat de prințesa Luiza de Prusia, pe care el avea obiceiul să o bată și să o tîrască de por prin sala castelului Nonbisan din Berlin. Prințul Wilhelm de Hessa s-a divorțat de prințesa Elisabeta de Schaumburg-Lippe; fratele și sora prințului Wilhelm, prințul Carol și prințesa Maria Augusta, s-au divorțat în același timp, aceasta de vărul ei, prințul de Hessa Philippthal, și cel dinloii de contesa Ermina de Grothe. Prințul Wilhelm Frederic Ernest de Hessa sa căsătorit de patru ori, la căutarea păcei. Celebra artistă Eleonora Duse, aflându-se la Nizza și știind că într’o vilă îngropată între roze, trăia singuratică d-na Maupassant, mama marelui romancier mort de curând, a vroit să se ducă să o salute. In salonul palatului, întâlnirea între cele două femei, din care una venea să aducă omagiu mamei dezolate a scriitorului mort, nu foarte mișcătoare. Mișcată de acea atenție dela Asigurarea abonaților Toți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pentru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că în caz de nenorocire pe căile ferate, în urma ciocnirei sau deraiarei unui tren, familia abonatului primește 4000 leî în caz de moarte, iar abonatul 1000 leî în caz de invaliditate permanentă. Iată obiectele ce sa dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pentru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» public-cotidian . 1 Vilă la Blum 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat. 1 Ceas de argint pentru damă, 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, tn fiecare lună, la alte trei premii constând la obiecte frumoase și de valoare. INFORMAȚIUNI SAMBATA «In numărul de mâine Duminecă, al «Universului Literar», va apare ultima scriere datorită ilustrei pene a mult regretatului V. A. Urechiă. Această scriere poartă tittul: «La schitul Prigonului». «Universul Literar» colorat, se vinde cu 5 bani in toată țara. «Monitorul Oficial» de ieri publică noul regulament pentru fabricarea și vînzarea pâinei și franzelei în București. Un domn căpitan Iorgulescu a înaintat guvernului un proiect pentru economiile ce s’ar putea face în armată și în administrație, economii cari anual se ridid la suma de mai multe milioane, fără a suferi nici armata, nici administrația. ♦ M. S. Regele a primit din partea M. S. Regelui Belgiei, o scrisoare prin care ’l notifică că nepoata sa A. S. R. Principesa Albert a Brigiei a dat naștere unui principe. Exc. sa d. baron Beyens, trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al Belgiei, a avut onoarea remite M. S. Regelui scrisoarea de notificare. ♦ Ni se scrie din Sinaia că Joul, la ora 4 și jum. p. m . locuitorul Vișan, din Comarnic, a fost lovit de un buștean la Valea-Largă, și pe la 5 p. m. a încetat din viață. ♦ Ieri am publicat o corespondență din Costești, asupra sinuciderii căpitanului Drăgulescu din artilerie. Ieri s’a prezentat la redacția noastră un membru al familiei căpitanului și ne-a declarat că nu fost o încercare de sinucidere, ci un simplu accident. ♦ Ieri M. S. Regele a iscălit decretul pentru înaintarea în discuția Parlamentului a proiectului de lege a poliției rurale. « ♦ D. Derussi, secretar la legațiunea română din Constantinopol, a plecat din București la postul său. ] Ajutor de primar la Constanța a fost ales d. Chr. George^ou. ♦ M. S. Regele a primit ieri în audiență pe comandantul reg. de infanterie din Roman, d. colonel Segărceanu, care i-a arătat un relief al văei Prahovei, cuprinzând Sinaia și munții până la Poiana Țapului inclusiv. ♦ Recepția diplomatică, ce trebuia să se facă azi la ministerul de externe, s’a amânat. Dari, am primit o scrisoare de la văduva Ana Vernescu din str. Atelierului 26, care, de pe patul morței, ne arăta, în termeni foarte mișcători, starea ei de neagră miserie, implorându-ne ajutorul. Transportându-ne la umila ei locuință pentru a-i da un mic ajutor, am găsit-o lipsită de toate, bolnavă, incapabilă de muncă, tremurând de frig și epuisată de foame, deoarece nu avusese nici o fărâmătură de pâine de mai multe zile. Facem un călduros apel pentru această sărmană femee, care --------- ... «-» e-« m-■ — ■ ... Știri mulitstre ♦ Serviciul general sanitar al anualei a Început a inspecta sepmmâna aceasta trupele din garnizona București. ♦ Arsenalul armatei a trimis o echipă de lucrări la toate regimentele de artilerie, pentru a face diferite modificări și a complecta acest material. Toate regimentele și-au instalat în atelierele lor cazanele și mașinele necesare pentru bronzatul armelor, așa că această operațiune va fi pe viitor executată în atelierele corpurilor. ♦ La regimentul 1 de geniu s’a instalat complect un atelier de tipografie și un altul de fotografie. Acum se studiază ca atelierul de tipografie să poată fi instalat în trăsuri, pentru ca astfel să poată urma trupele pe câmpul de luptă. ♦ Pe viitor micile reparatione de arme și diferite munițiuni ale corpurilor vor fi executate în atelierele regimentelor respective, rămânând ca numai acele ce cer o lucrare mai dificilă să fie executate la Arsenal. 0 Azi. d. general Carcalețeanu va sosi la T.-Severin spre a inspecta serviciul de stat-major al diviziei II. D sa va inspecta corpul I și școala militară din Craiova în zilele de 25, 26 și 27. « 0 ........................ Ultime informații. SÂMBĂTĂ. ♦ D. R. Missir, ministrul de domenii, a lucrat ori cu mai mulți deputați pentru întocmirea definitivă a proiectului de lege a meseriilor. Acest proiect nu va fi adus însă în discuțiunea Camerei decât după votarea budgetelor.