Universul, decembrie 1901 (Anul 19, nr. 328-355)
1901-12-04 / nr. 331
galiicenele negre, ochii căprui, nasul mare, barba rade, obrazul rotund. Gel dîntâia fusese un vremuri cârciumar și gazda vestitului bandit Marcu, pentru care fusese condamnat la 12 ani ocnă, iar Ghimpe a fost legator de cărți și fusese condamnat la peste 70 ani recluziune. Urmăririle îndată după aflarea evadărei, compania jandarmilor rurali, pusă sub comanda d. căpitan Laptev și a adjutantului Ionescu, jandarmii și agenții poliției, puși sub comanda d-lui director al poliției, d. Costache Fotescu, s’au pus la urmărirea evadaților. Tot deodată s’au trimis circulari, cu portretele evadaților, pe la toate autoritățile, și mai ales în județul Ialomița și în Dobrogea, unde se crede că sunt ascunși evadații , probabil ca ei să fie ascunși și prin com. Valea Cilugăreasca, unde s’au și trimis călărași în cercetare. După evadare făcându-se cercetări, s’au găsit in camera evadaților mai multe ace, o solă, un nnt, o ață neagră de bosorel, care trecea peste zid, la exteriorul temniței, precum și o scrisoare în care se citește următoarele: «Suntem nevinovați condamnați. Comandirului Crist&che Fotescu ți vom răsplăti noi, precum și Anichi, Miți și Vasiliehi Micu, din Valea Călugărească, cari ne-au acuzat pe nedrept, etc». Cine e vinovatul Parchetul, voind să dovedească sigura cui cad responsabilitățile acestei evadări, a început cercetări serioase în această privință. S’a dovedit că șeful de gardă, atunci când i s’au dat deținuții în primire, observând că lanțurile de la picioarele evadaților erau slabe, a refuzat să-i primească. Totuși, după stăruințele grefierului Dragomirescu, i-a primit. Se bănue de aci că Dragomirescu n’ar fi strein de această evadare. Cercetările urmează acum pentru a dovedi cine a procurat pilă evadaților, cu care ei au pitit lanțurile. Impresia în public Publicul discută în diferite moduri acastă îndrăzneață evadare și toată lumea crede că aoi au fost lucruri de cari administrația penitenciarului nu a fost streină. Nedumerirea este însă cum evadații au putut trece pe lângă trei sentinele, făcând chiar zgomot, și fără să fie observați. In special jurații și judecătorii, cari au judecat pe evadați, sunt cuprinși de o teamă nespusă, temendu-se de răsturnarea bandiților. In urma riguroaselor măsuri luate de către parchet, se crede că evadații vor fi prinși cât de curind. Scăpând astfel societatea de niște oameni periculoși.Coefft Naum. Offl.ETAKK PE In bănuială, abținere. Cronica științifică Ovi/.Un interesanții Intr’una din zilele trecute, stagiarii silvici din promoția a V a, ai școalei speciale de silvicultură din Hrănești, conduși fiind de d. Petre Antonescu. și vicultor șef și profesor, a și vizitat muzeul de mineralogie, geologie și paleontologie de pe lângă serviciul minelor din ministerul domeniilor. Distinsul geolog, d. V. Popovici-Harzg, care s’a pus la lisposițiunea noastră cu o extremă bună-voință, ne-a dat cu această ocasiune, timp de peste 3 ore în continuu, toate explicațiunile necesare asupra importantului tesaur din punctul de vedere științific ce posedăm, consistând din peste 10.000 eșantioane rece și minereuri, pentru care fapt îl exprim aci, din partea camarazilor mei, vii mulțumiri, atât d sale cât și tipul directei’ »| industriei C. A.m»nișteanu, de a cărui cunoscută afabilitate n'avem decât să le felicităm. Intre obiectele absolut remarcabile putem menționa următoarele : Colecțiunea de peste 2500 bucăți minerale, în valoare de peste 3. 000 de lei, ce ni s’a donat, după cum se știe, cu o deosebită grațiu situli de guvernul rus în urma unei simple dorințe exprimată de către d. Alimănișteanu, cu prilejul congresului internațional de geologie ținut la Petersburg în 1807 și la care d-sa a participat ca reprezintant al guvernului român. Numeroasele exemplare, de o excelentă piatră de construcțiune provenite din diferite localități din țară și anume : gresii, conglomerate, calcare, granite, marmore, etc. In apropiere de Tulcea se găsesc însemnate depozite de roce calcaroase cari, prin omogenitatea structurei lor, prin ușurința cu care se lucrează și rezistență lor contra agenților naturali de disfuncțiune, sunt cu mult superioare celor de la Rușciuk, a căror reputațiune ea proprii pentru construcțiune este deja bine stabilită. Intre marmorele presentând diferite nuanțe de colorit, unele mai frumoase ca altele, când sunt lustruite, aflătoare în provincia noastră de peste Dunăre, ne-a plăcut în deosebi marmora neagră cu puține vinișoare albe subțiri, ce se găsește în local Utea cunoscută sub numirea de Fântâna Smeului lângă Niculiel, rivalizând in frumusețe și cablate cu cea extrasă din cariera Sf. Ana din Belgia. Tot același lucru putem spune și de granitul de diferite structuri ce se află din abundență in Dobrogea care, în urma constatărilor făcute după o minuțioasă examinare, este cu mult mai bun din toate punctele de vedere față cu cei din străinătate. Muzeul despre care vorbim posedă și o bogată colecție de cărbuni minerali, ca anthracitul de la Schela (Gorjiü) care este cel mai bun ca calitate la noi în țară , lignită, foarte apreciată ca combustibil,din munții Brândușa și Zănoaga (Dâmbovița), unde se află însă în zăcăminte nu tocmai puternice ; lignită de la Aseu, Comănești, etc., mai inferioară ca precedenta, însă, găsindu-se aici în cantități mai mari , mai departe, lignită din carierile de l a Mărgineanca întrebuințată de tre direcțiunea G. F. R. ZI . Deși, în urma activităței serviciului nostru minier de la data înființărei sale și până astăzi, s-a semnalat în diferite locuri existența a importante zăcăminte de cărbuni, cari ar putea să alimenteze, în parte cel puțin, trebuințele în combustibil ’ale consumațiunei noastre zilnice, totuși și desvoltarea acestei industrii extractive era amenințată de cantitățile enorme de cărbuni ce s’a importat în țară până mai deunărî de la Pietroșeani, cărbuni cari treceau drept urie veritabilă și așa fiind erau scutiți de orice taxe de import, în baza tarifului vamal în vigoare. In realitate însă, în urma studiului documentat cu date științifice al d-lui Popovici-Harzeg și cu dovezi luate chiar din literatura ungurească, s’a dovedit, in mod neîndoios, că așa zisa ulie de Pietroșani nu este altceva decât o lignită de calitate ceva mai bună. Așa fiind, față cu argumentele hotăritoare invocate în discuțiune, deschise pe cale diplomatice dintre guvernul nostru și cel maghiar, acest din urmă a fost redus la tăcere și noi putem să ne lăudăm că am repurtat o adevărată victorie pe terenul economic, deoarece granițele noastre pot fi considerate ca aproape compleci închise în ce privește producțiunea minei de la Pietroșani. Ceea ce nea atras în mod special atențiunea au fost încercările de a se mări puterea calorifică a lignitului prin amestecarea lui cu residuri petrolifere, putându-se astfel, sub forma de briquette, să fie întrebuințat în locul altor combustibili minerali, a căror valoare, în București, actualmente a atins o cifră exorbitantă, comparativ cu prețul și puterea calorifică a lemnului Ar fi de dorit, așadar, a se da experiențelor de o asemenea natură o mai mare însemnătate ca până acum. Admirațiunea noastră a fost axată de asemenea, de către exemplarul, excepțional ca mărime și ca greutate, figurat în copie după pepita de aur (30 kgr.) găsită In Rusia la Tzarewo Alexandrovskaia, districtul Troitzka, guvernămîntul Oremburg. In ce privește secțiunea paleontologică este cât se poate de instructivă. In adevăr, pe lângă numeroasele eșantioane, în original și în copie de animale și plante fosile, caracteristice pentru diferitele formațiuni geologice și procurate din străinătate, d. Popovici-Hatzeg a îmbogățit acest muzeu cu o colecție destul de bogate de fosile,găsite în țară cu pensiunea studiilor ce d-sa a făcut mai întâiu în județele Muscel, Dâmbovița și Prahova și mai târziu în întreaga țară—studii încoronate de câteva importante descoperiri purtând numele său, dar asupra acestor detalii nu intrăm, însă, reservând autorului dreptul de a le produce publicului în volumul ce probabil va apare în cursul anului viitor împreună cu o hartă geologică a României, întocmită tot de d-sa. Din nefericire, localul destinat muzeului în chestiune nu este de foc nici corespunzător scopului, nici îndestulător, din care causă multe eșantioane interesante nu pot fi deocamdată puse la disposițiunea publicului ce ar dori să profite visitându-le. Dacă localul ar fi mai încăpător s’ar putea expune și bogata colecțiune de petroleurî, cu diversele lor derivate, proprietate a ministerului de domenii, cari sunt în stare a pune și mai bine în evidență cât suntem de favorizați sub acest raport și cât folos pentru țară s’ar putea realisa dacă am ști să utilizăm cum trebue resursele noastre naturale. Un stagiar silvic, scriitori italieni, Ugo Foscolo, spune că spre a trăi cât se poate mai bine trebue să avem multe din calitățile lui Dumnezeu și din cele ale animalelor. De la Dumnezeu gradul de inteligență, care să ne transporte sus și departe de lume, acolo unde durerea e sinonimă cu nefericirea , iar de la animale să avem lipsa lor totală de sentiment. Sunt două feluri de dureri cea fizică și cea morală. Unele persoane dispuse a suporta pe cea d'Inléit nu rezistă la a doua și vice-versa. S’au văzut uriași leșinând la cea mai mică durere morală. Teama de durere e un mare rol al timpurilor noastre și a civilizației. Mamele, în general spre a scuti de durere pe fiii lor desfășoară toată energia de care sunt în stare, pe când ar face mult mai bine să întrebuințeze această energie spre a combate lenea și relele instincte ale copiilor, înainte de a termina, trebue să spun că cei ce fug de adevăratele dureri, cad !n durerile imaginare, care sunt de o sută de ori mai rele, căci durerile ce ne vin de la lume sunt mai suportabile decât acelea pe cari ni le procurăm singuri. Ziua. UIV PROVERB PE ZI E mai hoț care pe hoț fură. (Turcesc). Sâmbăta 1 Decembrie torent a apărut Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» conținând importantul roman : Briganzii DI1T Sonnino «Biblioteca Economics» a Universului se vinde cu 20 de bani exemplarul în toată țara. CRONICI FEMENINE DUREREA Durerea e cea mai înaltă expresiune a sentimentului, e agentul cel mai nobil al educației și al moralei. Durerea e necesară în viața unei persoane, care nu vrea să semene cu o piatra. Copiii trebue să se obicinuiască a se resemna la durere. Durerea înconjoară cu aureolă fruntea femeei; ba chiar se poate spune că ea ajunge la apogeul grației numai după ce a suferit. Educația antică, în care se da atâta importanță disprețului de durere, a dat naștere caracterelor de bronz ale elevilor lui Plutaro. Secta stoicilor, cari vroesc să ia din viață durerea, ar trebui să o priveze și de plăcere. Ei au fost aceia cari au inventat maxima : «înțeleptul se înveselește și se întristează puțin». Eu cred că cel ce suferă puțin, se înveselește de asemenea puțin, căci bucuria și durerea sunt surori. A renunța la amor spre a nu plânge ? A renunța la maternitate spre a nu suferi durerile nașterei ? A renunța la familie spre a nu avea griji? Toate acestea sunt lașități egoiste. In durere, sufletul se subțiază, cugetarea se înalță; durerea se apropie de geniu, căci în toate timpurile oamenii mari au suferit. Unul din cei mai cunoscuți Războiul anglo-boșt — Prin poftă — Ministrul de războiu al Angliei, Brodrick, a ținut la Glasgow un discurs, în care a declarat că cheltuelile războiulu s’ar fi micșorat simțitor în ultimele două luni; apoi, răspunzând la acuzările de cruzime ale trupelor engleze în Africa, a zis aceste cuvinte : «Esența războiului este violența A face războiu cu moderațiune e o curată prostie». Brodrick a declarat apoi că este iminent momentul în care nu se va mai acorda boerilor drepturile beligeranților, ci vor fi tratați ca briganzi. Corespondentul ziarului «Times» la Pretoria, cercetând situația militară, constată că cei 10 sau 12 mii boeri cari luptă pe teritoriul celor două republici, sunt în condiții excelente foarte dedați la lupte, și că el își procură de la cafri toate alimentele de cari au nevoe. Ei găsesc cai de remontă din belșug ln fermele și satele cafrilor.* * 9 Asupre situațiunei financiare a Transvaalului sosesc următoarele știri: Veniturile acoper aproape complect cheltuelile, așa că din creditul votat de Parlamentul central pentru administrația civilă a Transvaalului s’a întrebuințat numai un sfert de milion de lire sterline. Se speră că de la 1 ianuarie 1903 veniturile minelor de aur vor spori mult. ** • CRONICA Ei se iubeau Ei se iubeau. Așa cel puțin ar fi furat toată lumea, care-o vedea. Când luai masa seara într’unul din cele mai elegante restaurante din Capitală, ei păreau o tînără pereche de porumbei. Lumea îî vedea in tot locul. Nu lipseau la nici o premieră de la teatru. El o lăsă ca să studieze și după două ani ea făcea impresia Unei dame din lumea mare. Fericirea cea mai desăvârșită strălucea din ochii ei, când el vedea că ea este admirată. Asta era opera sa. Toți, cari conveneau cu el, aflară acest lucru. El ar fi învelit-o în vată, ca să o apere de orice curent de aer, dar poate mai mult ca să o ascundă dinaintea privirilor celorlalți. Pentru ce această tegere de gelozie? Nu putea fi el sigur de fidelitatea ei? De sigur că da. El ar fi rîs în nasul oricui, care ar fi presupus măcar că ea este infidelă cu cugetul. Și totuși ! Părea că nu prea este sigur de asta, deoarece alaltăeri a fugit cu un tînăr coconaș. Un fulger din cerul senin nu l’ar fi zguduit mai mult ca această știre. Pe când el o aștepta în o cafenea, ea plecă acasă unde î și luă toate lucrurile și plecă cu iubitul ei la gara da Nord... Ei el sta mereu la cafenea... espre această întîmplare vorbea erî toți clienții din restaurantul în care de obiceiü lua masa tînăra pereche. Toți rid de el. Așa este însă soarta oamenilor înșelați, adică să fie de rîsul lumii. Cornenți. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 1 Decembrie — Craiova Devastarea de la cafeneaua Armenească.—Niculae Dumitrescu, imbătându-se, s’a dus la cafeneaua Armenească din strada Madona Dudu și ca un turbat s'a pus cu pumnii pe geamuri, pe care le-a prefăcut in țăndări. Sergentul de stradă, ajutat de câțiva înșî din cafenea, l’a dus la arest. Focul din strada Sirenei.— Un Început de incendiu s’a declarat la un coș al casei femeei Leana lui Burtă din strada Sirenei. Focul a fost stins repede cu ajutorul vecinilor și al vardistului. Artistice. — D-na Aristița Romanescu a comandat bustul său In marmoră sculptorului N. Constantinescu, profesor In localitate. In ziua de 18 Decembrie, când artista vine la Craiova spre a juca în «Intrigă și Amor», va poza sculptorului In prima ședință. »*, Astă-seară clubul militar și-a deschis saloanele pentru stagiunea de iarnă. ^ •" 2 « La clubul profesorilor s’a dat asti-seară o prea frumoasă serată dansantă, la care a participat tot ce corpul profesoral are mai de șir. Asemenea petreceri au loc în fiece Sâmbătă seară. Agoliti. Caracal Furt descoperit.—Acum trei ani s’a furat de la d-na Beculescu o breșe de aur cu șapte pietre de diamant, și cu toate sforțările poliției de pe’ atunci, nu s'a putut descoperi autorul și nici găsi obiectul Da-mă-zi d-na Beculescu fiind teatru, a văzut broșa d-sale, d-șoara Silagyi, fiica d-lui Albert Silagyi.cismar din acest oraș. D-na Beculescu denunțând poliției, d. director M.Puricescu a chemat la poliție pe d.Silagyi și intrebindu-l de unde are acea broșe, d Silagyi i-a spus că a cumpărat-o acum trei ani, de la cârciumaru Nică Petrescu, vecin cu d-sa. Cârciumarul Petrescu a tăgăduit această vânzare, chiar confruntat cu Silagyi. D. director Puricescu,în fața acestei greutăți, procedând cu mult tact a reușit să descopere că un adevăr cârciumarul Petrescu a vîndut acea broșe d-lui Silagyi, cu cincizeci de lei și, că el o cumpărase pe șoapte lei de la o ordonanță a d-lul sublocot Ionescu din cavalerie, care șezuse cu chirie la d-na Beculescu Mai stabilindu-se că cârciumarul Petrescu a știut că acea broșe este de furat, ci a fost dat judecăței ca tâinuitor de obiecte furate, iar broșa s’a restituit d -nei Beculescu, Mușat, la Constanța Accident nenorocit. — Factorul poștal Constantin Rentes, din com. Ghisdirești, azi Intre orele 9 și 10, după ce a băut mai multe țuici la o cârciumă din acea comună, a plecat cu căruța poștală cu două cai spre comuna Topal, peste dealuri, pe lângă malul Dunărei. In dreptul localităței Ghargea, aproape cariera de piatră, a d-lui Boi Gheneiu, unul din caii de la căruța fiind nărăvaș a răsturnat căruța în care se afla numitul factor, rostogolindul printre bolovanii de piatră ascuțiți, zdrobindu-i capul și sărindu-i creerii la o distanță de un metru. In urma lui Constantin Bentea rămâne o soție și cinci copii fără nici un sprijin. Moartea fiind accidentală si a autorizat înmormântarea. Miron Câmpu-Lung Festivitate școlară.In ziua de 30 Noembrie, școala normală Carol I și-a serbat a 34-a aniversare de la înființare și ziua patronului sf. Andrei. Direcțiunea școalei lansând invitațiuni la timp, multă lume din oraș a luat parte. Serbarea s’a început în splendidul amfiteatru al școalei, prntr’o cuvântare a directorului, d. Velculescu care arată scopul și însemnătatea serbării. Urmează apoi 13 numere de program, cuprinzând : Imnul regal, cor vocal; o prea interesantă conferință a d-lui institutor de la școala de aplicație, Candid lonescu despre Conștiința națională; Doină, cor vocal; Mama răniților, recitare de patru elevi din clasa I ; Duet de Mazas, executat cu vioarele Conspiratori, de Beethoven, cor vocal ; Pestalozzi, pentru cultura și fericirea poporulu, subiect pedagogic resumat și povestit de Petrescu R. Petre, elev In clasa V Cântec național, cu vioarele ; Păsărelele Reginei, cu vioarele; Diferite arii naționale, executate cu vioara de Mihăilescu Ioan, clasa V Adio, de Mendelssohn ; Tricolorul românesc, coruri vocale. Toate numerile acestui program au fost perfect executate, au plăcut mult și au fost aplaudate cu multă căldură. Piesele muzicale, în special, au fost redate în mod ireproșabil, sub conducerea abilului maestru, d. I. Sibianu. Serbarea s’a încheiat, fn sala de gimnastică a școalei, prin niște admirabile producțiuni, executate sub conducerea harnicului și inteligentului maestru, d. T. Vasilescu, și cuprinzând : două serii de exerciții libere, de elevii claselor II și IV; exerciții cu bastoanele de elevii clasele III; dansul național «Banul Mărăcine», de elevii claselor IV și V. Intre Invitații la această frumoasă festivitate am văzut, din autorități, pe d-nil : prefect Dobrovici ; primar Diamandi Nicolau ; președintele consiliului județean, M. Drăgiceanu ; directorul prefecturii, D. I. Popescu ; ajutorul de primar, Grădișteanu , protoereul D. Mirea ; revisorul școlar Andreia. Au asistat apoi toți profesorii din oraș, cu doamnele și o mulțime de alți invitați cari au plecat cu cele mai plăcute impresii și mulțumind eminentului director al școalei, d. Parian Velculescu. Ancheta industrialăi, se face In oraș și județ de către d. inginer Mircea, sosit aci în ziua de 28 Noembrie. După ce a dat instruciuni și formulare agenților din oraș d-sa a plecat ln județ, începând cu com. Slănic. Teatru. — In curând va sosi In oraș trupa de operetă a d-ui Boescu Cum câmpulungenii sunt cam doritori de teatru, credem că trupa d-lui Robescu va fi bine primită și va face frumoase afaceri. Representațiile vor avea loc la Clubul militar. Comiel. Focșani Incendiu.— Niște necunoscuți făcători de rele au dat foc unei șire de pae, a d-lui Negroponte din Mărășești. Șira era făcută la locul numit Prisaca. Pagubele se urcă la suma de 1500 lei Se fac cercetări de către șeful secției de jandarmi din Mărășești, pentru descoperirea criminalilor. Accident nenorocit.Pe când lucrătorul ferat Iohan Ventzel, de fabrica de produse chimice din Mărășești, lucra la repararea unei mașini, din nebăgarea lui de seamă, mașina i-a apucat și strivit mâna. El a fost trimis cu primul tren la Focșani și internat la spitalul «Profetul Samoil» De la Milcov Huși» Prinderea a două bande de hoți.Primăriile din comunele Epureni și Păhuești raportau aproape zilnic parchetului despre furturi ai căror autori rămâneau în umbră, și ar fi continuat ei mult timp opera lor, dacă șeful parchetului ’ar fi avut altă opiniune, aceea de instrui jandarmii cum să’i urmărească, și reuși să descopere că în zisele comune se înjghebase o ceată de hoți în număr de nouă, cari jefuiau cu nemiluita pe bieții locuitori de prin satele vecine. O altă bandă de hoți, în număr de șoapte, se formase sub conducerea vestitului tâlhar Ișpcu Pruteanu, care jefuiau în părțile de sud a județului, furând cu osebire vite, pe care le desfăceau prin județele limitrofe , și numai grație neadormitului comandant de jandarmi au putut fi descoperiți cu o parte din prada lor. Ambele bande, după ce au făcut destăinuiri complecte, au fost trimise d-lui jude instructor, spre a lumina că faptele ce săvîrșiaul sunt prohibite de lege. laloem. Mizil Tâlhăria din Conduratu. — Era noapte, trecând prin corn. Conduratu, de lângă orașul nostru, o ceată de țigani nomazi au comis mai multe spargeri in dauna mai multor locuitori, furându-le păsări, lucruri de prin case și coșare, iar pe unii lăsându-i cu desăvârșire săraci. Păgubașii, prinzând de veste, au dat alarma In sat, și imediat primarul comunei cu mai mulți locuitori au plecat in urmărirea hoților, pe cari i-a ajuns In momentul când eși aflain bariera orașului Țiganii, văzându-se urmăriți au lăsat tot ce furaseră, iar el dând bici cailor s'au făcut nevizuț. Totuși s’au prins câțîva dintre ei, cari au fost înaintați parchetului Jandarmii secției Mizil sunt în căutarea celor l’alțî făptuitori. Cathars. R.-Sărat Jefalist.— Sămanul Ion Arghiroiu, din comuna Dediulești, fost prădat și maltratat oribil de către niște necunoscuți făcători de rele, pe când venia la tîrg. Jandarmii sunt in urmărirea acestor jefuitori îndrăzneți. Spargere.— ’ Pungașul Marin Ștefănescu a forțat oașe de la magasinui d-lui Ion Teodorescu, de unde a luat mai multe articole și apoi s’a introdus în beclă ieșind prin resuflătoare, dar a fost înhățat de vardist, tocmai când eșua Actualmente Ștefănescu trage pe dracu de coadă în arestul poliției Teodor. Vasluiu Murea, delapidare de la Dobrovăț.—Atât eu cât și corespondentul din Iași am arătat că o delapidare de 14.000 lei s’a săvîrșit, în ultimul timp, in domeniul Coroanei Dobroveț. Circulau mai multe versiuni In această privință, m’am mărginit însă de, a nu se da publicitatei, nefiind adevărate. Astăzi, sosind neobositul jude instructor, d. Tautu, care a fost în cercetare la Dobrov.ț, cu agenul nostru procuror, d. Filipescu, m’am prezentat la d-sa, rugându’l a’mi da informațiile necesare. D-sa, cu cunoscuta-i amabilitate, mi-a dat toate informațiunile cerute. Acum câteva săptămâni sosește un domn inspector al domeniului Coroanei, la Dobrovăț, în vederea unor inspecțiuni. Ajungând cu cercetările la casă, constată o lipsă de 13 mii 70 lei și 70 bani. Imediat d. inspector înștiințează administrația centrală de această lipsă și d. Calenderu sosește neîntârziat la Dobroveț, spre a cerceta. D. procuror Filipescu pleacă și d-sa la Dobrovăț. Acum nu se putu nimic afla, decât foarte puțin, anume că delapidarea trebue să fie făcută de comptabilul Saimeanu; aceasta declarase d. Bucur, administratorul domeniului Dobrovăț. In ziua de 26 c., parchetul local a fost înștiințat cum că ușa biuroului deja administrația Coroanei Dobrovăț a fost forțată, în acea noapte, de niște necunoscuți. Acest fapt a făcut pe agerul jude instructor să plece și d-sa în cercetare, împreună cu abilul procuror, la Dobrovăț. începând cercetările, acești abili magistrați au putut în fine să descoasă o parte din firul acestor mistere atât de încurcate. Cum s’a făcut și de cine, delapidarea ? Cine a forțat ușa ? Aceste fură întrebările pe cari și le-au facuto-lor. Fiind interogat de Bucur, a declarat că acum un an facând verificarea casei, a găsit o lipsă de 600 lei, întrebând pe comptabilul Săimeanu de lipsa banilor, acesta i-a răspuns că cu acești bani a făcut niște plăți și echitările nu i-au fost primite drept bani. " D. Bucur a mai declarat că tot în acel timp a dispărut un duplicat de chef de la casa de bani. Despre acest fapt d-sa n’a anunțat administrația centrală, ci l-a spus numai colegilor d-sale. Astă-vară i se acordase un concediu d-lui Bucur, care înainte de plecare a făcut verificarea casei și a găsit o lipsă de 7000 lei și nici de aceștia nu înștiința administrația centrală. Bănuelile cad și se întăresc mai mult asupra lui Saimeanu, pe faptul că, făcindu-se cercetări la dînsul acasă cu de-aménuntul în toate pâraie, s’a găsit, în podul casei, sub o scândură, într’o cutie de tinichea, suma de 3000 lei, precum și cheltuelile extraordinare ce le făcea. Instrucția acestei afaceri urmează în cel mai mare secret și, mulțumită acestor douî d-ni magistrați, s’a putut în fine intra pe adevőrata ei cale. Săimeanu a fost era depus, cu mandat de depunere, la arestul preventiv din localitate. De altfel responsabilul acestei sume, destul de însemnate, ed. Bucur. Radu. (Jurî din străinitate — Prin poștă — Inundațiile în Westfalia, în provincia renană și în marele ducat de Hessa se întind cu o iuțeală îngrijitoare. La Altona, rîul Lena a eșit din albia sa și a inundat mai multe cartiere. Tot așa la Werdohl, unde casele cele mai amenințate au trebuit să fie golite. Din Cassel se anunță că rîurile Fulda, Eder și Diemel s’au revărsat pricinuind mari pagube. Apa Ruhr, umflată peste măsură, inundă ținutul și urăște în peleș gălbuielăile de fin, foragiul și mobilele caselor inundate. O depeșă din GonstantiiopoIe asigură că cele 150 de arestări de turci făcute acolo au ca pricină recentul incendiu din Yldiz- Kiosk, și în urma căruia una din femeile Sultanului a fost isgonită. Instrucția,acută în secret timp de mai multe luni, ar fi ajuns la descoperirea unui complot în care au fost implicați numeroși funcționari și amploiați ai palatului. Aceste arestări au stîrnit mare gitație în Constantinopole. Negusul Meșelik își propune * * * să plece din capitala sa în Martie viitor și să se îmbarce pentru Europa în portul Djibuti; el se va duce mai Íârziu la Constantinopol la Sultan, apoi la Yalta unde va fi primit de Țar. Tribunalul de marină din Brest (Franța) s-a pronunțat în unanimitate pentru destituirea locotenentului de marină Deresson, care a publicat de curând un roman plin de insulte în contra înalților ofițeri de marină, în efentia ft impiegaților și familiilor lor. Deresson și dăduse demisia din armată mai înainte ca tribunalul să se adune, dar ministrul de marină respinsese cererea lui.* * « Se anunță din Posen, că proprietarii rurali și marii fermieri din Polonia germană sunt foarte îngrijorați în urma unor articole violente publicate de ziarele din Polonia rusă și austriacă și în care lucrătorii polonezi sunt îndemnați a se revolta contra stăpânilor lor germani și a se răzbuna asupra lor de cruzimile comise contra copiilor polonezi. Guvernul german face demersurile necesare pe lângă guvernele din Viena și Petersburg, spre a face să înceteze noua campanie. * 9 9 Cele trei mai celebre diamante albastre ce sunt pe lume, acel al lui Bode, al lui Brunswick și al lui Tavernier, au fost cumpărate de trei milionari americani, spre a le dărui respectivelor lor soții. * 9 Se anunță din Petersburg că bogatul castel al contelui Palen, membru al consiliului imperiului, a fost distrus complect de un incendiu pus de țărani, cu cari contele se află în judecată. In castel era și o bogată colecțiune artistică. La Bruxelles, un francez anume Hiedericks, în trecere pe acolo, a făcut cunoștință din întâmplare cu un anume Bostin care zicea că e compatriot al său și medic. După ce petrecură toată ziua împreună și o parte din noapte, a doua zi Bostin se oferi lui Hiedericks să-l conducă la oțel în trăsură. Pe drum îl adormi cu un narcotic și-i fură portofoliul în care era o sumă mare. Hiedericks fu dus tot adormit în odaia lui de la otel. * Ziarul «Times» primește, din Sangai (China) știrea cá i’a conferit lui sir Robert flapt. Sfljitor in serviciul Chinei, titlul de al douilea episcop al moștenitorului tronului. * 9 » Adunarea federală a ales ca președinte al Confederației elvețiene pe 1902 pe consilierul federal Zemp, iar ca vice-președinte pe consilierul Deucher. Procurorul general din Londra sir Edward Carson a zis într-o adunare politică că legile engleze sunt foarte eficace în contra anarhismului. Singurul cusur al legilor engleze ar fi numai că ele interzic extrădarea criminalilor politici. In această privința s’ar putea încheia o convențiune internațională, proprietarul sa devie de drept și fără a recurge la judecată stăpânul mobilierului ce se va găsi în apartamentul sau imobilul închiriat în baza unui concontract fie autentic, fie cu dată certă sau sub semnătură privată. In cazul când chiriașul ar părăsi pe sub ascuns imobilul închiriat, proprietarul să fie în drept a-l urmări și a-r vinde mobila oriunde ar găsi o, spre despăgubirea lui. Proprietarii să mai aibă dreptul de a urmări lefurile și pensiile de orice fel a chiriașilor neplatnici și în fine termenul de judecată pentru plățile de chirie să fie fixate la judecătoriile de ocol în timp de 48 ore, iar la tribunal In 15 zile. In cea ce privește fonciera, proprietarii cer ca imobilele rămase neînchiriate să fie scutite de foncieră, iar actuala lege de recensământ să se abroge și să se adopte vechea lege care prevedea ca recensămintele să se facă din 5 In cinci ani. D. Iancu Brătescu în cuvintarea d-sale spune că guvernul nu se interesează de chestia vitală a proprietarilor, se pronunță în contra întinderea razei orașului și a parcelărei terenurilor virane. Oratorul adaugă că daca până Dumineca viitoare cei de la putere vor arăta aceiași indiferență față de proprietari, aceștia sunt datori a face o mișcare și a merge înainte cu toții. Întrunirea se termină la 4 jum. Mes UNTAMPIiABI EHi « Furtul din strada Episcopiei Secția 16, a arestat eri pe prietenee Roza Zlaria, care era servitoare la d. Chiriac, In str. Episcopiei No. 3. Haida, ca să-șî răsbune pe stăpânii ei, le-a furat mai multe linguri și furculițe de argint. Haida va fi înaintată azi parchetului. Diverse arestări Secția 26 a arestat pe pungașul Ion Ionescu Râțoi, care a fost prins cu 22 găini, furate în precedenta noapte din căruța unui țăran de pe calea Rahovei. Secția 34 deține pe Isidor Gain, inculpat în furtul unui porte-moneu cu 45 lei de la o d-ră ce era însoțită de d. D-tru Periețeanu, din str. Sfintul Spiridon 20, pe când trecea pe stradă. Arestarea pungașului Adam D. Anghelescu, sub-comisar de clasa 11 la serviciul de siguranță, a arestat pe un anume Gh. Adam, cunoscut pungaș, care în unire cu dezertorul Iordan Dobre, a furat mai multe rufe din strada Cometa. Se bânuește că tot acest pungaș ar fi comis și furtul de bani din strada Popa-Tatu No. 6. Moartea subita din strada Diaconeselor O dșoară, Feller, în vârstă de 26 ani, a încetat din viață subit erî la orele 11, la școala Comunităței evanghelice din str. Diaconeselor. Fratele ei, d. Feller, a făcut cunoscut despre aceasta secției 17. Comisarul se transportă la fața locului și constată pe corpul decedatei câteva vînătăi. Deși se crede a fi o simplă moarte subită, totuși s’a deschis o anchetă. Spargerea din calea Moșilor Erî dimineață s’a săvârșit în calea Moșilor No. 236, o îndrăzneață spargere la băcănia d-lui George Cristescu. Hoții au forțat o fereastră, s’au introdus în prăvălie, au spart tejgheaua și au furat din ea suma de 200 lei, mai multe polițe și diferite mărfuri. Comisarul secției respective, înștiințat despre această spargere, a început cercetările. Întrunirea proprietarilor După cum am anunțat proprietarii din Capitală au ținut o nouă întrunire la casa Zerlendi din str. Smârdan. D. Gr. Manu e proclamat președinte. Au vorbit d nn: iancu Brătescu, Bacaloglu și Ioanin. Scopul acestei întruniri a fost de a discuta asupra unor modificări pe care proprietarii doresc să le vadă introduse în codul civil și în legea funciară pentru ca să se înlăture răul de care sufere azi proprietatea. Proprietarii cer modificarea art. 1730 din codul civil și a articolelor din procedura civilă relativ la cazurile de neplată de chjirie. Ei doresc ca în acest caz Abonamentul CU PREMII la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 1 Decembrie 1901 Pentru 3 luni . Lei 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . » 19.50 Toți abonații pentru 3 luni primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 2 bilete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentru 6 luni primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 4 bilete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie în folosul școalei italiana, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premiu «Almanahul Universului» pe 1902, precum și 8 bilete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al latinei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul politic cotidian primesc în mod gratuit și Universul Literar colorat săptămânal. Asigurarea abonaților noți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pentru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că Sa caz de nenorocire pe căile ferate, în urma ciocnirei sau deraiării unui tren, familia abonatului primește 4000 lei în caz de moarte, iar abonatul 1000 lei în caz de invaliditate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pentru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian : 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur, pentru bărbat. 1 Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat, 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fiecare lună, la alte trei premii constând la obiecte frumoase și de valoare. Conferințele societatei „Sprijinul“ Asociația femeilor române «Sprijinul» a ținut era 3 conferințe populare. D-ra dr. Ecaterina Arbore a vorbit la școala primară de băeți No. 25, din calea Griviței, despre apa de băut. A asistat multă lume și conferențiara a avut mare succes. La școala primară de fete No. 6. Petrache Poenaru, din strada Știrbey-Vodă, a vorbit d-na Sma’ra Gheorghiu despre Educație. Conferențiara a fost foarte mult aplaudată de numeroasa asistență. D-ragotescu a vorbit la școala primară de băeți No. 27 despre industrie și comerț, arătând că numai atunci poate progresa o țară, când aceste 2 ramuri de avuție vor avea o adeverată desvoltare. Lucruri din toată lumea Execuție amânată.—Ziarele vieneze primesc următoarea telegramă din Londra, cu data de 11 Decembrie st. n.: In Northampton s’a amânat astăzi o execuțiune cu învoirea condamnatului. Ali Maiden, lucrător intr’o fabrică de ghete, a fost condamnat la moarte, fiindcă și-a ucis soția în chip oribil. Execuția era fixată pentru astăzi. Călăul avea însă să-șî îndeplinească oficiul în alt oraș. Astăzi sosi principesa Christina, o fiică a defunctei regine Victoria a Angliei, pentru ca să asiste la inaugurarea unui spital in Northampton, ridicat în memoria mamei sale. Pentru ca să nu se tulbure această festivitate, esecuțiunea a fost amânată până Vineri, cu învoirea condamnatului. Legenda Turcoaiei. O copilă orientală, nespus de frumoasă, avea ochi azurii și mereu rătăcitori în infinit. Curând nenorocirea o învăță sa plângă. Trădată în primul și marele său amor, se închise singură pentru ca să plângă bunul său perdut. Zile și nopți întregi se tângui astfel, fără ca nici o forță de afecțiune sa ’i poată da o mângâiere. Intr’o zi de primăvară, pe când dînsa privia în aer, pe cerul imens, ca și cum ar întreba causa fatalului său destin, un cortegiu de nuntă trecu pe drum. Sărmanii ochi obosiți și descolorați de plâns al fetei, recunoscută pe necredincios. Dădu un strigăt puternic și, ca și cum ar fi fost raniță la inimă, căzu ios. Auzi oare trădătorul acel strigăt și sgomotul căderei acelui sărman corp ucis de amor? Fericirea este egoistă. Cortegiul trecu înainte. Tocmai la apusul soarelui se află despre sărmana moarta. Două lacrimi se petrificaseră în frumoșii ei ochi, două lacrimi cari aveau azurul acelor ochi și al cerului, asupra căruia Turcoasa își fixa privirea ca și pentru a-i cere bunul său. Luate cu pietate, aceste petre noul fură numite turcoase și, de atunci încoace orice lacrimă de femee amorezată în acea țară s’a schimbat în piatră. Ocolul fuind un automobil.—Un d. Max Cudell din Aixla-Chapelle proedează să facă la primăvară ocolul pământului în automobi împreună cu mai mulți tovarăși de sport, englezi și francezi. Călătoria se va face din Paris prin Aix-la-Chapelle, Berlin, Moscova, apoi prin Siberia spre Peking și Tokio. Călătorii vor trece apoi oceanul spre San- Francisco, de unde vor porni-o spre Sud, apoi prin Mexic și iar la nord spre Chicago și New York. întoarcerea s’ar face peste oceanul Atlantic din Berlin. IA, Zi Ea și el. El. — D-șoara iubește dobitoacele ? Ea.— Trebue să consider întrebarea asta ca o cerere în căsătorie ? Nenorocirea de lângă Mizil Ni se comunică următorul fapt: Trenul Berlin fiind în întârziere cu 90 minute la cantonul 61 de lângă Mizil, cantonierul de acolo pși întru întâmpinarea lui ca să să vadă ce s’a petrecut. Deodată însă trenul se arătă și nenorocitul cantonier nu omorît pe loc, neavând timpul să se dea de-o parte. S’a înștiințat parchetul din Brăila, care va ancheta cazul. întrunirea meseriașilor Erî, la orele 3, meseriașii români din Capitală au ținut obicinuita lor întrunire săptămânală. Prezidează d. Bora. C Slătescu comunică din partea comitetului executiv al mișcarea meseriașilor, că acest comitet va merge în cursul acestei septemâni, la d. Missir, ministrul de domenii, pentru a-l întreba cum stă cu proiectul de ge al meseriașilor și când acel proiect va fi depus pe biuroul Corpurilor legiuitoare. D. Iancu Brătescu se plânge că au trecut deja trei săptămâni de la deschiderea Corpurilor Legiuitoare și încă nimeni nu se gândește la legea meseriașilor. D-sa adaugă că din partea meseriașilor ar fi o greșeală de a avea o răbdare mai îndelungată și e& se vede clar necesitatea unei imposante demonstrațiuni. Mai vorbesc d nil Napoleon Popescu, Toma Georgescu, Carpen, etc. Întrunirea se sfirșește la ora 5 jum. May. INFORMAȚIUNI LUNI ♦ După 5—6 zile de la expedierea costului abonamentului ia « Universul» nouăi abonați vor primi premiile. In cazul când vre un abonist nu va primi aceste premii, îl rugăm a ne înștiința imediat printr’o cartă poștală. ♦ Ieri, la’ 11 dim., M. S. Regele a primit, cu ceremonialul obicinuit, comisia Camerei însărcinată să ducă Suveranului răspunsul la Adresă. ♦ M. S. Regina și A. S. R. Principesa Maria au asistat eri la serviciul divin de la biserica Luterană. ♦ C. conductor ol. III Vasile Gheorghiu, actualmente aflat în disponibilitate, este rechemat în cadrul de activitate al corpului tehnic, și numit pe ziua de Decembrie în serviciul tehnic județian, în locul d-lui conductor cl. III Pavel P. Lebedev, care s-a lăsat în disponibilitate, pe ziua de 1 Noembrie a. c., fiind chiemat a’șî face serviciul militar. 9 D uțu Paveleanu loan C., Giuglea Ștefan I., Ioae Constantin V., Tomsaî Mihail și Pascal Gheorghe A., actuali șefi de echipă în administrațiunea căilor ferate, sunt înaintați, pe ziua de 15 Decembrie stil nou, în postul de pichori în aceeași administrațiune. 9 La Societatea funcționarilor de bancă din București se va ține prima conferință Jouî, în localul societăței, de către d. Emil Mitrany, vorbind : «Despre Camătă». ♦ Societatea «Ajutorul elevilor săraci» a decis a îmbrăca în anul curent elevi din școalele primare, de ambele sexe, în ziua de 6 Decembrie fetele și în ziua de 9 Decembrie băețiî, la școala primară G. A. Rosstti str. Clemenței, iar solemnitatea patronului societățea se va serba în biserica Sf. Gheorghe Vechiu în ziua de 30 Ianuarie 1902. ♦ Comisiunea aleasă de acționarii societăței tramvaiurilor din București, care a fost însărcinată să angajeze câțiva advocați cari să le apere interesele, va convoca în cursul acestei săptămâni pe acționari, spre a U