Universul, decembrie 1901 (Anul 19, nr. 328-355)

1901-12-04 / nr. 331

galiicenele negre, ochii căprui, na­sul mare, barba rade, obrazul ro­tund. Gel dîntâia fusese un vremuri câr­­ciumar și gazda vestitului bandit Marcu, pentru care fusese condam­nat la 12 ani ocnă, iar Ghimpe a fost legator de cărți și fusese con­damnat la peste 70 ani recluziune. Urmăririle îndată după aflarea evadărei, com­pania jandarmilor rurali, pusă sub comanda d. căpitan Laptev și a ad­jutantului Ionescu, jandarmii și a­­genții poliției, puși sub comanda d-lui director al poliției, d. Cos­­tache Fotescu, s’au pus la urmări­rea evadaților. Tot de­odată s’au trimis circu­lari, cu portretele evadaților, pe la toate autoritățile, și mai ales în ju­dețul Ialomița­ și în Dobrogea, unde se crede că sunt ascunși evadații , probabil ca ei să fie ascunși și prin com. Valea­ Cilugăreasca, unde s’au și trimis călărași în cercetare. După evadare făcându-se cercetări, s’au găsit in camera evadaților mai multe ace, o solă, un nnt, o ață neagră de b­o­­sorel, care trecea peste zid, la ex­teriorul temniței, precum și o scri­soare în care se citește următoarele: «Suntem nevinovați condamnați. Co­­mandirului Crist&che Fotescu ți vom răsplăti noi, precum și Anichi, Miți și Vasiliehi Micu, din Valea Călu­gărească, cari ne-au acuzat pe ne­drept, etc». Cine e vinovatul Parchetul, voind să dovedească si­­gu­ra cui cad responsabilitățile a­­cestei evadări, a început cercetări serioase în această privință. S’a dovedit că șeful de gardă, a­­tunci când i s’au dat deținuții în primire, observând că lanțurile de la picioarele evadaților erau slabe, a refuzat să-i primească. Totuși, după stăruințele grefieru­­lui Dragomirescu, i-a primit. Se bănue de aci că Dragomirescu n’ar fi strein de această evadare. Cercetările urmează acum pentru a dovedi cine a procurat pilă evada­­ților, cu care ei au pitit lanțurile. Impresia în public Publicul discută în diferite mo­duri ac­astă îndrăzneață evadare și toată lumea crede că aoi au fost lucruri de cari administrația peni­tenciarului nu a fost streină. Nedumerirea este însă cum eva­dații au putut trece pe lângă trei sentinele, făcând chiar zgomot, și fără să fie observați. In special jurații și judecătorii, cari au judecat pe evadați, sunt cuprinși de o teamă nespusă, te­­m­endu-se de răsturnarea bandiților. In urma riguroaselor măsuri luate de către parchet, se crede că e­­vadații vor fi prinși cât de curind. Scăpând ast­fel societatea de niște oameni periculoși.Coefft Naum. O­­ffl.ETAKK PE In bănuială, abține­re. Cronica științifică O­vi/.Un­ interesanții Intr’una din zilele trecute, sta­giarii silvici din promoția a V a, ai școalei speciale de silvicultură din Hrănești, conduși fiind de d. Petre Antonescu. și vicultor șef și profesor, a și vizitat mu­zeul de mineralogie, geologie și paleontologie de pe lângă servi­ciul minelor din ministerul do­meniilor. Distinsul geolog, d. V. Popo­­vici-Harz­g, care s’a pus la­­ lis­­posițiunea noastră cu o extremă bună-voință, ne-a dat cu această ocasiune, timp de peste 3 ore în continuu­, toate explicațiunile ne­cesare asupra importantului te­­saur din punctul de vedere știin­țific ce posedăm, consistând din peste­­ 10.000 eșantioane rece și minereuri, pentru care fapt îl ex­prim aci, din partea camarazilor mei, vii mulțumiri, atât d sale cât și ti­pul directei’ »| industriei C. A­.m»nișteanu, de a cărui cu­noscută afabilitate n'avem­ de­cât să le felicităm. Intre obiectele absolut remar­cabile putem menționa următoa­rele : Colecțiunea de peste 2500 bu­căți minerale, în valoare de peste 3. 000 de lei, ce ni s’a donat, după cum se știe, cu o deose­bită graț­­iu si­tuli­ de guvernul rus în urma unei simple dorințe ex­primată de către d. Alim­ăniș­­teanu, cu prilejul congresului in­ternațional de geologie ținut la Petersburg în 1807 și la care d-sa a participat ca reprezintant al guvernului român. Numeroasele exemplare, de o excelentă piatră de construcțiune provenite din diferite localități din țară și anume : gresii, con­glomerate, calcare, granite, mar­more, etc. In­ apropiere de Tulcea se gă­sesc însemnate depozite de roce calcaroase cari, prin omogenita­tea structurei lor, prin ușurința cu care se lucrează și rezistență lor contra agenților naturali de disfuncțiune, sunt cu mult supe­rioare celor de la Rușciuk, a că­ror reputațiune ea proprii pentru construcțiune este deja bine sta­bilită. Intre marmorele presentând diferite nuanțe de colorit, unele mai frumoase ca altele, când sunt lustruite, aflătoare în pro­vincia noastră de peste Dunăre, ne-a plăcut în deosebi marmora neagră cu puține vinișoare albe subțiri, ce se găsește în loca­l­ Utea cunoscută sub numirea de Fântâna Smeului l­ângă Niculi­­el, rivalizând in frumusețe și cablate cu cea extrasă din cari­era Sf. Ana din Belgia. Tot același lucru putem spune și de granitul de diferite struc­turi ce se află din abundență in Dobrogea care, în urma consta­tărilor făcute după o minuțioasă examinare, este cu mult mai bun din toate punctele de vedere față cu cei din străinătate. Muzeul despre care vorbim posedă și o bogată colecție de cărbuni minerali, ca anthracitul de la Schela (Gorjiü) care este cel mai bun ca calitate la noi în ț­ară , lignită, foarte apreciată ca combustibil,din munții Brândușa și Zănoaga (Dâmbovița), unde se află însă în zăcăminte nu tocmai puternice ; lignită de la Aseu, Comănești, etc., mai inferioară ca precedenta, însă, găsindu-se aici în cantități mai mari , mai departe, lignită din carierile de l a Mărgineanca întrebuințată de tre direcțiunea G. F. R. ZI . Deși, în urma activităței servi­ciului nostru minier de la data înființărei sale și până astă­zi, s-a semnalat în diferite locuri existența a importante zăcăminte de cărbuni, cari ar putea să a­­limenteze, în parte cel puțin, trebuințele în combustibil ’ale consumațiunei noastre zilnice, totuși și desvoltarea acestei in­dustrii extractive era amenințată de cantitățile enorme de cărbuni ce s’a importat în țară până mai deună­rî de la Pietroșeani, căr­buni cari treceau drept urie ve­ritabilă și așa fiind erau scutiți de ori­ce taxe de import, în baza tarifului vamal în vigoare. In realitate însă, în urma stu­diului documentat cu date știin­țifice al d-lui Popovici-Harzeg și cu dovezi luate chiar din lite­ratura ungurească, s’a dovedit, in mod ne­îndoios, că așa zisa ulie de Pietroșani nu este alt­ceva de­cât o lignită de calitate ceva mai bună. Așa fiind, față cu argumentele hotăritoare in­vocate în discuțiune, deschise pe cale diplomatice dintre guver­nul nostru și cel maghiar, a­­cest din urmă a fost redus la tăcere și noi putem să ne lău­dăm că am repurtat o adevărată victorie pe terenul economic, de­oare­ce granițele noastre pot fi considerate ca aproape com­­pleci închise în ce privește pro­­ducțiunea minei de la Pietro­șani. Ceea­ ce n­ea atras în mod spe­cial atențiunea au fost încercă­rile de a se mări puterea calo­rifică a lignitului prin ameste­carea lui cu resid­uri petrolifere, putându-se ast­fel, sub forma de briquette, să fie întrebuințat în locul altor combustibili minerali, a căror valoare, în București, ac­tualmente a atins o cifră exor­bitantă, comparativ cu prețul și puterea calorifică a lemnului Ar fi de dorit, așa­dar, a se da experiențelor de o asemenea natură o mai mare însemnătate ca până acum. Admirațiunea noastră a fost axată de asemenea, de către e­xemplarul, excepțional ca mă­rime și ca greutate, figurat în co­pie după pepita de aur (30 kgr.) găsită In Rusia la Tzarewo Ale­­xandrovskaia, districtul Troitz­­ka, guvernămîntul Oremburg. In ce privește secțiunea pale­ontologică este cât se poate de instructivă. In adevăr, pe lângă numeroa­sele eșantioane, în original și în copie de animale și plante fo­sile, caracteristice pentru diferi­tele formațiuni geologice și pro­curate din străinătate, d. Popo­­vici-Hatzeg a îmbogățit acest muzeu cu o colecție destul de bogate de fosile,găsite în țară cu pensiunea studiilor ce d-sa a făcut mai întâiu în județele Mus­cel, Dâmbovița și Prahova și mai târziu în întreaga țară—studii încoronate de câte­va importante descoperiri purtând numele său, dar asupra acestor detalii nu in­trăm, însă, reservând autorului dreptul de a le produce publicu­lui în volumul ce probabil va apare în cursul anului viitor îm­preună cu o hartă geologică a României, întocmită tot de d-sa. Din nefericire, localul destinat muzeului în chestiune nu este de foc nici corespunzător scopu­lui, nici îndestulător, din care causă multe eșantioane intere­sante nu pot fi deocamdată puse la disposițiunea publicului ce ar dori să profite visitându-le. Dacă localul ar fi mai încăpă­tor s’ar putea expune și bogata colecțiune de petroleurî, cu di­versele lor derivate, proprietate a ministerului de domenii, cari sunt în stare a pune și mai bine în evidență cât suntem de favo­­rizați sub acest raport și cât folos pentru țară s’ar putea realisa dacă am ști să utilizăm cum tre­­bue resursele noastre naturale. Un stagiar silvic, scriitori italieni, Ugo Foscolo, spune că spre a trăi cât se poate mai bine trebue să avem multe din calitățile lui Dumnezeu și din cele ale animalelor. De la Dumnezeu gradul de inteligență, care să ne transporte sus și de­parte de lume, acolo unde du­rerea e sinonimă cu nefericirea , iar de la animale să avem lipsa lor totală de sentiment. Sunt două feluri de dureri cea fizică și cea morală. Unele persoane dispuse a suporta pe cea d'Inléit nu rezistă la a doua și vice-versa. S’au văzut uriași leșinând la cea mai mică durere morală. Teama de durere e un mare rol al timpurilor noastre și a­ civilizației. Mamele, în general spre a scuti de durere pe fiii lor desfășoară toată energia de care sunt în stare, pe când ar face mult mai bine să întrebuințeze această energie spre a combate lenea și relele instincte ale co­piilor, înainte de a termina, trebue să spun că cei ce fug de adevăra­tele dureri, cad !n durerile imaginare, care sunt de o sută de ori mai rele, căci durerile ce ne vin de la lume sunt mai su­portabile de­cât acelea pe cari ni le procurăm singuri. Ziua. UIV PROVERB PE ZI E mai hoț care pe hoț fură. (Turcesc). Sâmbăta 1 Decembrie torent a apărut Biblioteca Economică a «UNIVERSULUI» conținând importantul roman : Briganzii DI1T Sonnino «Biblioteca Economics­» a Universului se vinde cu 20 de bani exemplarul în toată țara. CRONICI FEMENINE DUREREA Durerea e cea mai înaltă ex­­presiune a sentimentului, e agen­tul cel mai nobil al educației și al moralei. Durerea e necesară în viața unei persoane, care nu vrea să semene cu o piatra. Copiii trebue să se obicinuiască a se resemna la durere. Durerea înconjoară cu aureolă fruntea fem­eei; ba chiar se poate spune că ea ajunge la apogeul grației numai după ce a suferit. Educația antică, în care se da atâta importanță disprețului de durere, a dat naștere caractere­lor de bronz ale elevilor lui Plu­­taro. Secta stoicilor, cari vroesc să ia din viață durerea, ar trebui să o priveze și de plăcere. Ei au fost aceia cari au inventat maxima : «înțeleptul se învese­lește și se întristează puțin». Eu cred că cel ce suferă pu­țin, se înveselește de asemenea puțin, căci bucuria și durerea sunt surori. A renunța la amor spre a nu plânge ? A renunța la maternitate spre a nu suferi durerile nașterei ? A renunța la familie spre a nu avea griji? Toate acestea sunt lașități e­­goiste. In durere, sufletul se subțiază, cugetarea se înalță; durerea se apropie de geniu, căci în toate timpurile oamenii mari au su­ferit. Unul din cei mai cunoscuți Războiul anglo-boșt — Prin poftă — Ministrul de războiu al An­gliei, Brodrick, a ținut la Glas­gow un discurs, în care a de­clarat că cheltuelile războiulu s’ar fi micșorat simțitor în ulti­mele două luni; apoi, răspun­zând la acuzările de cruzime ale trupelor engleze în Africa, a zis aceste cuvinte : «Esența războiului este violența A face războiu cu moderațiune e o curată prostie». Brodrick a declarat apoi că este iminent momentul în care nu se va mai acorda boerilor dreptu­rile beligeranților, ci vor fi tratați ca briganzi. Corespondentul ziarului «Ti­mes» la Pretoria, cercetând si­tuația militară, constată că cei 10 sau 12 mii boeri cari luptă pe teritoriul celor două repu­blici, sunt în condiții excelente foarte dedați la lupte, și că el își procură de la cafri toate alimentele de cari au nevoe. Ei găsesc cai de remontă din belșug ln fermele și satele ca­­frilor.* * 9 Asupre situațiunei financiare a Transvaalului sosesc următoarele știri: Veniturile acoper aproape complect cheltuelile, așa că din creditul votat de Parlamentul central pentru administrația ci­vilă a Transvaalului s’a întrebuin­țat numai un sfert de milion de lire sterline. Se speră că de la 1 ianuarie 1903 veniturile mine­lor de aur vor spori mult. *­* • CRONICA Ei se iubeau Ei se iubeau. Așa cel puțin ar fi furat toată lumea, care-o ve­dea. Când luai masa seara în­­tr’unul din cele mai elegante restaurante din­ Capitală, ei pă­reau o tînără pereche de po­rumbei. Lumea îî vedea in tot locul. Nu lipseau la nici o premieră de la teatru. El o lăsă ca să stu­dieze și după două ani ea făcea impresia Unei dame din lumea mare. Fericirea cea mai desăvârșită strălucea din ochii ei, când el vedea că ea este admirată. Asta era opera sa. Toți, cari conveneau cu el, a­flară acest lucru. El ar fi învelit-o în vată, ca să o apere de ori­ce curent de aer, dar poate mai mult ca să o ascundă dinaintea privirilor celor­l­alți. Pentru ce această te­gere de gelozie? Nu putea fi el sigur de fidelitatea ei­? De sigur că da. El ar fi rîs în nasul ori­cui, care ar fi presupus măcar că ea este infidelă cu cugetul. Și totuși ! Părea că nu prea este sigur de asta, de­oare­ce alaltăeri a fugit cu un tînăr co­­conaș. Un fulger din cerul senin nu l’ar fi zguduit mai mult ca această știre. Pe când el o aștepta în o ca­fenea, ea plecă acasă unde î și luă toate lucrurile și plecă cu iubitul ei la gara da Nord... Ei el sta mereu la cafenea... espre această întîmplare vor­bea erî toți clienții din restau­rantul în care de obiceiü lua masa tînăra pereche. Toți rid de el. Așa este însă soarta oamenilor înșelați, adică să fie de rîsul lumii. Cornen­ți. Universal la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 1 Decembrie — Craiova Devastarea de la cafe­neaua Armenească.—Niculae Dumitrescu, imbătându-se, s’a dus la cafeneaua Armenească din strada Madona Dudu și ca un turbat s'a pus cu pumnii pe geamuri, pe care le-a prefăcut in țăndări. Sergentul de stradă, ajutat de câți­va înșî din cafenea, l’a dus la arest. Focul din strada Sirenei.— Un Început de incendiu s’a declarat la un coș al casei femeei Leana lui Burtă din strada Sirenei. Focul a fost stins repede cu ajutorul veci­nilor și al vardistului. Artistice. — D-na Aristița Ro­­manescu a comandat bustul său In marmoră sculptorului N. Constan­­tinescu, profesor In localitate. In ziua de 18 Decembrie, când artista vine la Craiova spre a juca în «Intrigă și Amor», va poza sculp­torului In prima ședință. »*, Astă-seară clubul militar și-a deschis saloanele pentru stagiunea de iarnă. ^ •"­ ­ 2 « La clubul profesorilor s’a dat asti-seară o prea frumoasă serată dansantă, la care a participat tot ce corpul profesoral are mai de șir. Asemenea petreceri au loc în fie­ce Sâmbătă seară. Agoliti. Caracal Furt descoperit.—Acum trei ani s’a furat de la d-na Beculescu o breșe de aur cu ș­apte pietre de diamant, și cu toate sforțările poli­ției de pe’ atunci, nu s'a putut des­coperi autorul și nici găsi obiectul Da-m­ă-zi d-na Beculescu fiind teatru, a văzut broșa d-sale, d-șoara Silagyi, fiica d-lui Albert Si­lagyi.cismar din acest oraș. D-na Beculescu denunțând poli­­ției, d. director M.Puricescu a che­mat la poliție pe d.Silagyi și intre­bindu-l de unde are acea broșe, d Silagyi i-a spus că a cumpărat-o acum trei ani, de la cârciumaru Nică Petrescu, vecin cu d-sa. Cârciumarul Petrescu a tăgăduit această vânzare, chiar confruntat cu Silagyi. D. director Puricescu,în fața aces­tei greutăți, procedând cu mult tact a reușit să descopere că un adevăr cârciumarul Petrescu a vîndut acea broșe d-lui Silagyi, cu cinci­zeci de lei și, că el o cumpărase pe șoapte lei de la o ordonanță a d-lul sub­­locot­ Ionescu din cavalerie, care șe­zuse cu chirie la d-na Beculescu Mai stabilindu-se că cârciumarul Petrescu a știut că acea broșe este de furat, ci a fost dat judecăței ca tâinuitor de obiecte furate, iar broșa s’a restituit d -nei Beculescu, Mușat, la Constanța Accident nenorocit. — Fac­torul poștal Constantin Rentes, din com. Ghisdirești, azi Intre orele 9 și 10, după ce a băut mai multe țuici la o cârciumă din acea comună, a plecat cu căruța poștală cu două cai spre comuna Topal, peste dea­luri, pe lângă malul Dunărei. In dreptul localităței Gh­argea, aproa­pe cariera de piatră, a d-­lui Boi Gheneiu, unul din caii de la căruța fiind nărăvaș a răsturnat căruța în care se afla numitul factor, rosto­golindul printre bolovanii de piatră ascuțiți, zdrobindu-i capul și să­­rindu-i creerii la o distanță de un metru. In urma lui Constantin Bentea rămâne o soție și cinci copii fără nici un sprijin. Moartea fiind accidentală si a au­torizat înmormântarea. Miron Câmpu-Lung Festivitate școlară.­In ziua de 30 Noembrie, școala normală Carol I și-a serbat a 34-a aniver­sare de la înființare și ziua patro­nului sf. Andrei. Direcțiunea școalei lansând invitațiuni la timp, multă lume din oraș a luat parte. Ser­barea s’a început în splendidul am­fiteatru al școalei, prntr’o cuvân­­tare a directorului, d. Velculescu care arată scopul și însemnătatea serbării. Urmează apoi 13 numere de program, cuprinzând : Imnul regal, cor vocal; o prea interesantă conferință a d-lui institutor de la școala de aplicație, Candid lonescu despre Conștiința națională; Doină, cor vocal; Mama răniților, recitare de patru elevi din clasa I ; Duet de Mazas, executat cu vioarele Conspiratori, de Beethoven, cor vo­cal ; Pestalozzi, pentru cultura și fericirea poporulu, subiect peda­gogic resumat și povestit de Pe­trescu R. Petre, elev In clasa V Cântec național, cu vioarele ; Pă­sărelele Reginei, cu vioarele; Dife­rite arii naționale, executate cu vioara de Mihăilescu Ioan, clasa V Adio, de Mendelssohn ; Tricolorul românesc, coruri vocale. Toate numerile acestui program au fost perfect executate, au plăcut mult și au fost aplaudate cu multă căldură. Piesele muzicale, în spe­cial, au fost redate în mod irepro­șabil, sub conducerea abilului maes­tru, d. I. Sibianu. Serbarea s’a în­cheiat, fn sala de gimnastică a școalei, prin niște admirabile pro­ducțiuni, executate sub conducerea harnicului și inteligentului maestru, d. T. Vasilescu, și cuprinzând : două serii de exerciții libere, de elevii claselor II și IV; exerciții cu bas­toanele de elevii clasel­e III; dansul național «Banul Mărăcine», de elevii claselor IV și V. Intre Invitații la această frumoasă festivitate am văzut, din autorități, pe d-nil : prefect Dobrovici ; pri­mar Diamandi Nicolau ; președin­tele consiliului județean, M. Dră­­­giceanu ; directorul prefecturii, D. I. Popescu ; ajutorul de primar, Grădișteanu , protoereul D. Mirea ; revisorul școlar Andreia. Au asistat apoi toți profesorii din oraș, cu doamnele și o mulțime de alți invi­tați cari au plecat cu cele mai plăcute impresii și mulțumind emi­nentului director al școalei, d. Pa­rian Velculescu. Ancheta industrialăi, se face In oraș și județ de către d. ingi­ner Mircea, sosit aci în ziua de 28 Noembrie. După ce a dat instruc­­iuni și formulare agenților din oraș d-sa a plecat ln județ, începând cu­ com. Slănic. Teatru. — In curând va sosi In oraș trupa de operetă a d-­ui Bo­­­­escu Cum câmpulungenii sunt cam doritori de teatru, credem că trupa d-lui Robescu va fi bine pri­mită și va face frumoase afaceri. Representațiile vor avea loc la Clu­bul militar. Comiel. Focșani Incendiu.— Niște necunoscuți făcători de rele au dat foc unei șire de pae, a d-lui Negroponte din Mă­­rășești. Șira era făcută la locul nu­mit Prisaca. Pagubele se urcă la suma de 1500 lei Se fac cercetări de către șeful secției de jandarmi din Mărășești, pentru descoperirea criminalilor.­ Accident nenorocit.­Pe când lucrătorul ferat Iohan Ventzel, de fabrica de produse chimice din Mărășești, lucra la repararea unei mașini, din nebăgarea lui de sea­mă, mașina i-a apucat și strivit mâna. El a fost trimis cu primul tren la Focșani și internat la­­ spi­talul «Profetul Samoil» De la Milc­o­v Huși» Prinderea a două bande de hoți.­Primăriile din comunele E­­pureni și Păhuești raportau aproape zilnic parchetului despre furturi ai căror autori rămâneau în umbră, și ar fi continuat ei mult timp o­­pera lor, dacă șeful parchetului ’ar fi avut altă opiniune, aceea de instrui jandarmii cum să’i urmă­rească, și reuși să descopere că în zisele comune se înjghebase o ceată de hoți în număr de nouă, cari je­fuiau cu nemiluita pe bieții locui­tori de prin satele vecine. O altă bandă de hoți, în număr de șoapte, se formase sub conducerea vestitu­lui tâlhar Ișpcu Pruteanu, care je­fuiau în părțile de sud a județului, furând cu osebire vite, pe care le desfăceau prin județele limitrofe , și numai grație neadormitului co­mandant de jandarmi au putut fi descoperiți cu o parte din prada lor. Ambele bande, după ce au făcut destăinuiri complecte, au fost tri­mise d-lui jude instructor, spre a­ lumina că faptele ce săvîrșiaul sunt prohibite de lege. laloem­. Mizil Tâlhăria din Condur­atu­. — Era noapte, trecând prin corn. Con­­duratu, de lângă orașul nostru, o ceată de țigani nomazi au comis mai multe spargeri in dauna mai multor locuitori, furându-le păsări, lucruri de prin case și coșare, iar pe unii lăsându-i cu desăvârșire să­raci. Păgubașii, prinzând de veste, au dat alarma In sat, și imediat primarul comunei cu mai mulți lo­cuitori au plecat in urmărirea ho­ților, pe cari i-a ajuns In momen­tul când eși afl­ain bariera orașului Țiganii, văzându-se urmăriți au lăsat tot ce furaseră, iar el dând bici cailor s'au făcut nevizuț. Totuși s’au prins câțî­va dintre ei, cari au fost înaintați parchetului Jandarmii secției Mizil sunt în căutarea celor­ l’alțî făptuitori. Cat­hars. R.-Sărat Jefalist.— Săm­anul Ion Arghi­­roiu, din comuna Dediulești, fost prădat și maltratat oribil de către niște necunoscuți făcători de rele, pe când venia la tîrg. Jan­darmii sunt in urmărirea acestor jefuitori îndrăzneți. Spargere.— ’ Pungașul Marin Ștefănescu a forțat o­așe de la m­a­gasinui d-lui Ion Teodorescu, de unde a­ luat mai multe articole și apoi s’a introdus în beclă ieșind prin resuflătoare, dar a fost înhă­țat de vardist, tocmai când eșua Actualmente Ștefănescu trage pe dracu de coadă în arestul poliției Teodor. Vasluiu Murea, delapidare de la Dobrovăț.—Atât eu cât și cores­pondentul din Iași am arătat că o delapidare de 14.000 lei s’a săvîr­­șit, în ultimul timp, in domeniul Coroanei Dobroveț. Circulau mai multe versiuni In această privință, m’am mărginit însă de, a nu se da publicitatei, ne­­fiind adevărate. Astă­zi, sosind neobositul jude instructor, d. Tautu, care a fost în cercetare la Dobrov.­­ț, cu agenul nostru procuror, d. Filipescu, m’am prezentat la d-sa, rugându’l a’mi da informațiile necesare. D-sa, cu cu­­noscuta-i amabilitate, mi-a dat toate informațiunile cerute. Acum câte­va săptămâni sosește un­ domn inspector al domeniului Coroanei, la Dobrovăț, în vederea unor inspe­cțiuni. Ajungând cu cer­­cetările la casă, constată o lipsă de 13 mii 70 lei și 70 bani. Imediat d. inspector înștiințează adminis­trația centrală de această lipsă și d. Calenderu sosește neîntârziat la Dobroveț, spre a cerceta. D. procu­ror Filipescu pleacă și d-sa la Do­brovăț. Acum nu se putu nimic a­­fla, de­cât foarte puțin, anume că delapidarea trebue să fie făcută de comptabilul Saimeanu; aceasta declarase d. Bucur, administratorul domeniului Dobrovăț. In ziua de 26 c., parchetul local a fost înștiințat cum că ușa biurou­­lui de­­­ja administrația Coroanei Dobrovăț a fost forțată, în acea noapte, de niște necunoscuți. Acest fapt a făcut pe agerul jude instructor să plece și d-sa în cerce­tare, împreună cu abilul procuror, la Dobrovăț. începând cercetările, acești abili magistrați au putut în fine să des­­coasă o parte din firul acestor mis­tere atât de încurcate. C­um s’a făcut și de cine, delapi­darea ? Cine a forțat ușa ? Aceste fură întrebările pe cari și le-au fa­­cuto-lor. Fiind interogat de Bucur, a decla­rat că acum un an facând verifi­carea casei, a găsit o lipsă de 600 lei, întrebând pe comptabilul Săi­­meanu de lipsa banilor, acesta i-a răspuns că cu acești bani a făcut niște plăți și echitări­le nu i-au fost primite drept bani. " D. Bucur a mai declarat că tot în acel timp a dispărut un dupli­cat de chef de la casa de bani. Despre acest fapt d-sa n’a anunțat administrația centrală, ci l-a spus numai­­ colegilor d-sale. Astă-vară i se acordase un con­­cediu d-lui Bucur, care înainte de plecare a făcut verificarea casei și a găsit o lipsă de 7000 lei și nici de aceștia nu înștiința administrația centrală. Bănuelile cad și se întăresc mai mult asupra lui Saimeanu, pe fap­tul că, făcindu-se cercetări la dînsul acasă cu de-am­énuntul în toate pâr­aie, s’a găsit, în podul casei, sub o scândură, într’o cutie de tinichea, suma de 3000 lei, precum și chel­­tuelile extra­ordinare ce le făcea. Instrucția acestei afaceri ur­mează în cel mai mare secret și, mulțumită acestor douî d-ni magis­trați, s’a putut în fine intra pe a­­devőrata ei cale. Săimeanu a fost era depus, cu mandat de depunere, la arestul pre­ventiv din localitate. De alt­fel responsabilul acestei sume, destul de însemnate, e­d. Bucur. Radu. (Ju­rî din străinitate — Prin poștă — Inundațiile în Westfalia, în provincia renană și în marele ducat de Hessa se întind cu o iuțeală îngrijitoare. La Altona, rîul Lena a eșit din albia sa și a inundat mai multe cartiere. Tot așa la Wer­dohl, unde casele cele mai ame­nințate au trebuit să fie golite. Din­ Cassel se anunță că rîu­­rile Fulda, Eder și Diemel s’au revărsat pricinuind mari pagube. Apa Ruhr, umflată peste mă­sură, inundă ținutul și urăște în pele­ș gălbui­elăile de fin, fo­­ragiul și mobilele caselor inun­date. O depeșă din GonstantiiopoIe asigură că cele 150 de arestări de turci făcute acolo au ca pri­cină recentul incendiu din Yldiz- Kiosk, și în urma căruia una din femeile Sultanului a fost is­­gonită. Instrucția,a­cută în secret timp de mai multe luni, ar fi ajuns la descoperirea unui complot în care au fost implicați numeroși funcționari și amploiați ai pala­tului. Aceste arestări au stîrnit mare gitație în Constantinopole. Negusul Meșelik își propune * * * să plece din capitala sa în Mar­tie viitor și să se îmbarce pentru Europa în portul Djibuti; el se va duce mai Íârziu la Constan­­tinopol la Sultan, apoi la Yalta unde va fi primit de Țar. Tribunalul d­e marină din Brest (Franța) s-a pronunțat în unani­mitate pentru destituirea locote­nentului de marină Deresson, care a publicat de curând un roman plin de insulte în contra în­alților ofițeri de marină, în efentia ft impiegaților și familiilor lor. Deresson și dăduse demisia din armată mai înainte ca tri­bunalul să se adune, dar mi­nistrul de marină respinsese ce­rerea lui.* * « Se anunță din Posen, că pro­prietarii rurali și marii fermieri din Polonia germană sunt foarte îngrijorați în urma unor articole violente publicate de ziarele din Polonia rusă și austriacă și în care lucrătorii polonezi sunt în­demnați a se revolta contra stă­pânilor lor germani și a se răz­buna asupra lor de cruzimile co­mise contra copiilor polonezi. Guvernul german face demer­surile necesare pe lângă guver­nele din Viena și Petersburg, spre a face să înceteze noua campanie. * 9 9 Cele trei mai celebre diamante albastre ce sunt pe lume, acel al lui Bode, al lui Brunswick și al lui Tavernier, au fost cumpă­rate de trei milionari americani, spre a le dărui respectivelor lor soții. * 9 Se anunță din Petersburg că bogatul castel al contelui Pa­len, membru al consiliului im­periului, a fost distrus complect de un incendiu pus de țărani, cu cari contele se află în jude­cată. In castel era și o bogată colecțiune artistică.­­ La Bruxelles, un francez anu­me Hiedericks, în trecere pe acolo, a făcut cunoștință din în­tâmplare cu un anume Bostin care zicea că e compatriot al său și medic. După ce petrecură toată ziua împreună și o parte din noapte, a doua­ zi Bostin se oferi lui Hiedericks să-l conducă la oțel în trăsură. Pe drum îl adormi cu un narcotic și-i fură portofoliul în care era o sumă mare. Hiedericks fu dus tot adormit în odaia lui de la otel. * Ziarul «Times» primește, din Sangai (China) știrea cá i’a con­ferit lui sir Robe­­rt flapt. Sfljitor in serviciul Chinei, titlul de al douilea episcop al moștenitorului tronului. * 9 » Adunarea federală a ales ca președinte al Confederației el­vețiene pe 1902 pe consilierul fe­deral Zemp, iar ca vice-preșe­dinte pe consilierul Deucher.­­ Procurorul general din Londra sir Edward Carson a zis într-o adunare politică că legile engleze sunt foarte eficace în contra a­­narhismului. Singurul cusur al legilor engleze ar fi numai că ele interzic extrădarea criminalilor politici. In această privința s’ar putea încheia o convențiune in­ternațională, proprietarul sa devie de drept și fără a recurge la judecată stăpânul mobilierului ce se va găsi­ în apartamentul sau imobi­lul închiriat în baza unui con­­contract fie autentic, fie cu dată certă sau sub semnătură privată. In cazul când chiriașul ar pă­răsi pe sub ascuns imobilul în­chiriat, proprietarul să fie în drept a-l urmări și a-r vinde mobila ori­unde ar găsi o, spre despăgubirea lui. Proprietarii să mai aibă dreptul de a urmări lefurile și pensiile de ori­ce fel a chiriașilor neplatnici și în fine termenul de judecată pentru plă­țile de chirie să fie fixate la ju­decătoriile de ocol în timp de 48 ore, iar la tribunal In 15 zile. In cea­ ce privește fonciera, proprietarii cer ca imobilele ră­mase neînchiriate să fie scutite de foncieră, iar actuala lege de recensământ să se abroge și să se adopte vechea lege care pre­vedea ca recensămintele să se facă din 5 In cinci ani. D. Iancu Brătescu în cuvin­tarea d-sale spune că guvernul nu se interesează de chestia vi­tală a proprietarilor, se pronunță în contra întinderea razei orașu­lui și a parcelărei terenurilor virane. Oratorul adaugă că daca până Dumineca viitoare cei de la putere vor arăta aceiași indife­rență față de proprietari, aceștia sunt datori a face o mișcare și a merge înainte cu toții. Întrunirea se termină la 4 jum. Mes­ UNTAMPIiABI EHi­ « Furtul din strada Episcopiei Secția 16, a arestat eri pe prietenee Roza Zlari­a, care era servitoare la d. Chiriac, In str. Episcopiei No. 3. Haida, ca să-șî răsbune pe stăpânii ei, le-a furat mai multe linguri și furculițe de argint. Haida va fi îna­intată azi parchetului. Diverse arestări Secția 26 a arestat pe pungașul Ion Ionescu Râțoi, care a fost prins cu 22 găini, furate în precedenta noapte din căruța unui țăran de pe calea Rahovei. Secția 34 deține pe Isidor Gain, inculpat în furtul unui porte-moneu cu 45 lei de la o d-ră ce era înso­țită de d. D-tru Periețeanu, din str. Sfintul Spiridon 20, pe când trecea pe stradă. Arestarea pungașului Adam D. Anghelescu, sub-comisar de clasa 11 la serviciul de siguranță, a arestat pe un anume Gh. Adam,­ cu­noscut pungaș, care în unire cu de­­zertorul Iordan Dobre, a furat mai multe rufe din strada Cometa. Se bânuește că tot acest pungaș ar fi comis și furtul de bani din strada Popa-Tatu No. 6. Moartea subita din strada Diaconeselor O d­șoară, Feller, în vârstă de 26 ani, a încetat din viață subit erî la orele 11, la școala Comunităței e­­vanghelice din str. Diaconeselor. Fratele ei, d. Feller, a făcut cu­noscut despre aceasta secției 17. Comisarul se transportă la fața lo­cului și constată pe corpul deceda­tei câte­va vînătăi. Deși se crede a fi o simplă moar­te subită, totuși s’a deschis o an­chetă. Spargerea din calea Moșilor Erî dimineață s’a săvârșit în calea Moșilor No. 236, o îndrăzneață spar­gere la băcănia d-lui George Cris­­tescu. Hoții au forțat o fereastră, s’au introdus în prăvălie, au spart tej­gheaua și au furat din ea suma de 200 lei, mai multe polițe și diferite mărfuri. Comisarul secției respective, în­științat despre această spargere, a început cercetările. Întrunirea proprietarilor După cum am anunțat pro­prietarii din Capitală au ținut o nouă întrunire la casa Zerlendi din str. Smârdan. D. Gr. Manu e proclamat pre­ședinte. Au vorbit d­ nn: iancu Brătescu, Bacaloglu și Ioanin. Scopul acestei întruniri a fost de a discuta asupra unor modi­ficări pe care proprietarii doresc să le vadă introduse în codul civil și în legea funciară pentru ca să se înlăture răul de care sufere azi proprietatea. Proprietarii cer modificarea art. 1730 din codul civil și a ar­ticolelor din procedura civilă re­lativ la cazurile de neplată de chjirie. Ei doresc ca în acest caz­­ Abonamentul CU PREMII la „UNIVERSUL“ politic cotidian Cu începere de la 1 Decembrie 1901 Pentru 3 luni . Lei 5.— » 6 » . » 10.— » 1 an . » 19.50 Toți abonații pentru 3 luni­ primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 2 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Toți abonații pentr­u 6 luni primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 4 bi­lete, pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate precum și un bilet de loterie în fo­losul școalei italiana, din București, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații pentru 1 an primesc ca premiu «Almanahul Uni­versului» pe 1902, precum și 8 bi­lete pentru a concura, prin tragere la sorți, la obiectele mai jos notate. Abonații pe un an mai primesc și 1 bilet al latinei în folosul școalei italiene, cu care pot câștiga 15.000 lei. Toți abonații la Universul po­­litic­ cotidian primesc în mod gra­tuit și Universul Literar colo­rat săptămânal. Asigurarea abonaților noți abonații la Universul, pentru 3 luni, pentru 6 luni și pen­tru 1 an, fără nici o plată, sunt și asigurați la societatea Generala, așa că Sa caz de nenorocire pe căile fe­rate, în urma ciocnirei sau deraiă­­rii unui tren, familia abonatului primește 4000 lei în caz de moarte, iar abonatul 1000 lei în caz de in­validitate permanentă. Iată obiectele ce se dau ca premiu prin tragere la sorți, abonaților pen­tru 3 luni, 6 luni și 1 an la ziarul «Universul» politic-cotidian : 1 Vilă la Sinaia. 1 Pianină. 1 Bilet, dusul și întorsul la Roma. 1 Ceas de aur, pentru bărbat. 1­­ Ceas de aur pentru damă. 1 Ceas frumos de bronz aurit, de masă. 1 Mașină de cusut de picior. 1 Ceas de argint pentru bărbat, 1 Ceas de argint pentru damă. 1 Mare etajeră de cristal, frumos pictată. Afară de aceste premii abonații vor concura prin tragere la sorți, în fie­care lună, la alte trei premii constând la obiecte frumoase și de valoare. Conferințele societa­tei „Sprijinul“ Asociația femeilor române «Sprijinul» a ținut era 3 confe­rințe populare. D-ra dr. Ecaterina Arbore a vorbit la școala primară de băeți No. 25, din calea Griviței, des­pre apa de băut. A asistat multă lume și con­ferențiara a avut mare succes. La școala primară de fete No. 6. Petrache Poenaru, din stra­da Știrbey-Vodă, a vorbit d-na Sma’ra Gheorghiu despre Edu­cație. Conferențiara a fost foarte mult aplaudată de numeroasa a­­sistență. D-ra­gotescu a vorbit la școa­la primară de băeți No. 27 des­pre industrie și comerț, arătând că numai atunci poate progresa o țară, când aceste 2 ramuri de avuție vor avea o adeverată des­­voltare. Lucruri din toată lumea Execuție amânată.—Zia­rele vieneze primesc următoarea telegramă din Londra, cu data de 11 Decembrie st. n.: In Nor­thampton s’a amânat astă­zi o execuțiune cu învoirea condam­natului. Ali Maiden, lucrător in­­tr’o fabrică de ghete, a fost con­damnat la moarte, fiind­că și-a ucis soția în chip oribil. Execuția era fixată pentru astă­zi. Călăul avea însă să-șî îndeplinească o­­ficiul în alt oraș. Astă­zi sosi principesa Chris­tina, o fiică a defunctei regine Victoria a Angliei, pentru ca să asiste la inaugurarea unui spital in Northampton, ridicat în me­moria mamei sale. Pentru ca să nu se tulbure această festivitate, esecuțiunea a fost amânată până Vineri, cu învoirea condamna­tului. Legenda Turcoaiei.­­ O copilă orientală, nespus de frumoasă, avea ochi azurii și mereu rătăcitori în infinit. Curând nenorocirea o învăță sa plângă. Trădată în primul și marele său amor, se închise singură pentru ca să plângă bunul său perdut. Zile și nopți întregi se tângui ast­fel, fără ca nici o forță de a­­fecțiune sa ’i poată da o mân­gâiere. Intr’o zi de primăvară, pe când dînsa privia în aer, pe cerul i­­mens, ca și cum ar întreba causa fatalului său destin, un cortegiu de nuntă trecu pe drum. Săr­manii ochi obosiți și descolorați de plâns al fetei, recunoscută pe necredincios. Dădu un strigăt puternic și, ca și cum ar fi fost raniță la inimă, căzu ios. Auzi oare trădătorul acel stri­găt și sgomotul căderei acelui sărman corp ucis de amor? Fe­ricirea este egoistă. Cortegiul trecu înainte. Tocmai la apusul soarelui se află despre sărmana moarta. Două lacrimi se petrificaseră în frumoșii ei ochi, două lacrimi cari aveau azurul acelor ochi și al cerului, asupra căruia Turcoasa își fixa privirea ca și pentru a-i cere bunul său. Luate cu pietate, a­­ceste petre noul fură numite tur­­coase și, de atunci încoace ori­ce lacrimă de femee amorezată în acea țară s’a schimbat în piatră. Ocolul fuind­ un autom­o­­bil.—Un d. Max Cudell din Aix­­la-Chapelle proed­ează să facă la primăvară ocolul pământului în automobi împreună cu mai mulți tovarăși de sport, englezi și fran­cezi. Călătoria se va face din Paris prin Aix-la-Chapelle, Ber­lin, Moscova, apoi prin Siberia spre Peking și Tokio. Călătorii vor trece apoi oceanul spre San- Francisco, de unde vor porni-o spre Sud, apoi prin Mexic și iar la nord spre Chicago și New­ York. întoarcerea s’ar face peste o­­ceanul Atlantic din Berlin. IA, Zi Ea și el. El. — D-șoara iubește dobi­­toacele ? Ea.— Trebue să consider în­trebarea asta ca o cerere în că­sătorie ? Nenorocirea de lângă Mizil Ni se comunică următorul fapt: Trenul Berlin fiind în întârziere cu 90 minute la cantonul 61 de lângă Mizil, cantonierul de acolo pși întru întâmpinarea lui ca să să vadă ce s’a petrecut. De­odată însă trenul se arătă și nenorocitul cantonier nu omorît pe loc, neavând timpul să se dea de-o­ parte. S’a înștiințat parchetul din Brăila, care va ancheta cazul. întrunirea meseriașilor Erî, la orele 3, meseriașii ro­mâni din Capitală au ținut obi­cinuita lor întrunire săptămânală. Prezidează d. Bora. C Slătescu comunică din par­tea comitetului executiv al miș­carea meseriașilor, că acest co­mitet va merge în cursul aces­tei septemâni, la d. Missir, mi­nistrul de domenii, pentru a-l în­treba cum stă cu proiectul de ge al meseriașilor și când acel proiect va fi depus pe biuroul Corpurilor legiuitoare. D. Iancu Brătescu se plânge că au trecut deja trei săptămâni de la deschiderea Corpurilor Le­giuitoare și încă nimeni nu se gândește la legea meseriașilor. D-sa adaugă că din partea me­seriașilor ar fi o greșeală de a avea o răbdare mai îndelungată și e& se vede clar necesitatea unei imposante demonstrațiuni. Mai vorbesc d nil Napoleon Popescu, Toma Georgescu, Car­pen, etc. Întrunirea se sfirșește la ora 5 jum. May. INFORMAȚIUNI LUNI ♦ După 5—6 zile d­e la expedierea costului abo­­na­mentu­lu­i ia « Univer­sul» nouăi abonați vor pri­mi premiile. In cazul când vre­ un a­­bonis­t nu va primi aceste premii, îl rugăm a ne în­știința imediat printr’o cartă poștală. ♦ Ieri, la’ 11 dim., M. S. Re­gele a primit, cu ceremonialul obicinuit, comisia Camerei însăr­cinată să ducă Suveranului răs­punsul la Adresă. ♦ M. S. Regina și A. S. R. Principesa Maria au asistat eri la serviciul divin de la biserica Luterană. ♦ C. conductor ol. III Vasile Gheorghiu, actualmente aflat în disponibilitate, este rechemat în cadrul de activitate al corpu­lui teh­nic, și numit pe ziua de Decembrie în serviciul teh­­nic județian, în locul d-lui con­ductor cl. III Pavel P. Lebe­dev, care s-a lăsat în disponibi­litate, pe ziua de 1 Noembrie a. c., fiind chiemat a’șî face servi­ciul militar. 9 D­ uțu Paveleanu loan C., Giuglea Ștefan I., I­oae Cons­tantin V., Tomsaî Mihail și Pas­cal Gheorghe A., actuali șefi de echipă în administrațiunea căilor­ ferate, sunt înaintați, pe ziua de 15 Decembrie stil nou, în pos­tul de pichori în aceeași admi­nistra­țiune. 9 La Societatea funcționarilor de bancă din București se va ține prima conferință Jouî, în localul societăței, de către d. Emil Mi­­trany, vorbind : «Despre Ca­mătă». ♦ Societatea «Ajutorul elevilor săraci» a decis a îmbrăca în a­­nul curent elevi din școalele pri­mare, de ambele sexe, în ziua de 6 Decembrie fetele și în ziua de 9 Decembrie băețiî, la școala primară G. A. Rosstti str. Cle­menței, iar solemnitatea patro­nului societățea se va serba în biserica Sf. Gheorghe Vechiu în ziua de 30 Ianuarie 1902. ♦ Comisiunea aleasă de acțio­narii societăței tramvaiurilor din București, care a fost însărci­nată să angajeze câți­va advo­cați cari să le apere interesele, va convoca în cursul acestei săp­tămâni pe acționari, spre a U

Next