Universul, mai 1902 (Anul 20, nr. 116-146)
1902-05-01 / nr. 116
Abonamentele și anunțurile se primesc la Administrația: Strada Brezoianu, 11, București Teribila catastrofă de la St. Pierre.—(Vezi explicația) București, 30 Aprilie. Activitate sau pasivitate ? Se întețesc din nou discuțiile, la frații noștri de peste munți, asupra chestiunei dacă va fi mai cu cale pentru viitor a se inaugura o politică de activitate, de participare la toate actele vieței publice, — după putință bine înțeles,— sau dacă va fi mai bine a se persista și mai departe în starea de resistență pasivă și protestare continuă în contra situației apăsătoare ce cu violență și în contra dreptului ,și dreptățea s’a creeat elementelor nemaghiare din statul ungar. Vom căuta să dăm cititorilor noștri informațiuni cât se poate de complecte despre aceste discuțiuni ce se urmează, fără a ne amesteca, bineînțeles, spre a lua parte unei păreri contra alteia, credința noastră fiind că, în privința politicei de urmat la dînșii, frații noștri sunt singuri competenți de a o discuta și a o hotărî, nouă rămânându-ne rolul și datoria de a urmări cu românească interesare mișcările și luptele lor. Ia’discuția asupra activității sau pasivității a intrat acum unul din bărbații politici cel mai cu autoritate de peste munți, d. Alexandru Mocioni, și anume ca susținător al principiului resistenței pasive. Pasivitatea, zice d-sa, este ultima poziție legală constituțională pentru Românii din țările coroanei ungare. Eșind din această poziție, el n’ar putea decât sa dea îndărăt. Căci așa e situația acum în Ungaria, în cât de o acțiune politică cu oarecare sorți de isbândă, din partea Românilor, nici vorbă nu poate fi. Atunci, la ce ar folosi politica de activitate ? La nimic. In schimb, învinși pe acest teren, Românii ar putea ajunge până la abdicația națională, ceea ce cu politica rezistenței pasive niciodată nu s’ar putea întâmpla. Activitatea, mai spune în esență d. Al. Mocioni, ar implica revizuirea programului partidului național român, ceea ce nu s’ar putea face decât printr’o conferință națională. Dar revizuirea pogromului ar însemna desființarea actualei organizări politice partidului național român. Și ar însemna ceva și mai primejdios : atingerea principiului solidarității naționale, și accentuiază d. Al. Mocioni —în acest principiu stă întreaga putere a elementului românesc din Ungaria și Transilvania. Concluzia ar fi: așteptarea unor timpuri mai priincioase iar până atunci preservarea în politica de protestare a rezistenței pasive și desfășurarea celei mai vii activități pe alte terenuri: școlar, bisericesc, conomic, etc., căutându-și afirmarea și întărirea elementului românesc. De altfel, or cât de partizan al pasivității, d. Al. Mocioni recunoaște că aceasta este «o situație politică foarte supărătoare» și că e lesne de înțeles imboldul de a se căuta scăparea din situația asta silnică. Expunerea părerilor d-lui Al. Mocioni, nu va rămânea desigur fără răspuns din partea fruntașilor partizani ai politicei de activitate. Nu vom lipsi a lua notă și de argumentele acestora, după cum am mai resumat și altă dată părerile emise de unul din acești fruntași, d. Eugen Brote. 5 Bani foaia în România.—10 Bani în afrSintate CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA : Strada Brezoianu, 11. București Telefon. Adresa telegraficii. «Universul», Bucureșt Calendar pe anul 1902 Oricilul Marți, 30 Aprilie.—Sf. Ap. Iacob Catolic Marți, 13 M’dű.— Servatiu Soarele resare 4.38 , apune 7.16 de Sud și că acolo luptă alături cu boemii. S’a dovedit că această știre a fost răspândită intenționat, ca să se zădărnicească urmărirea criminalului. Parchetul din Brașov a aflat acum că Taflan se află în Bulgaria, ca administrator al unui mare proprietar. Tribunalul a făcut deja demersuri pentru ca să se obțină pe cale diplomatică, arestarea și extrădarea lui Taflan. Delapidare de la o bancă iată cum stă afacerea cu delapidările de la banca Chișoda despre care v’am telegrafiat pe scurt. Directorul băncei de credit din comuna Chișoda, comitatul Temișoarei, Pavel Ivi, s’a prezintat la judecătorul de instrucție Kolocz și a declarat că întreg capitalul băncei, precum și depunerile spre fructificare, au fost delapidate și cassa e cu totul goală. In același timp, Ivi a cerut ca justiția să ordone o anchetă. Din constatările judecătorulu de instrucție, reiese că suma delapidată se urcă la 57.000 coroane, din care 47.000 capitalul băncei și 10.000 depuneri. Tulburări într’o comună în comuna Lemhény, de lângă Szepsi Szt-György, în Transilvania, s’au întâmplat tulburări din cauza comasarei pământurilor Poporul era împărțit în două partide : unii cereau comasarea, iar alții erau contra ei. Vre-o trei sute de locuitori, contrari comasare!, se adunaseră pe strade, hotărîți să atace pe aceia cari ceruseră comasarea. Primarul, vezând că lucrurile au ajuns într’o stare amenințătoare, a căutat să-i liniștească, iar pe de altă parte a trimis după jandarmi. S’a explicat din nou țăranilor cum stau lucrurile și astfel s’a delăturat primejdia unei vărsări de sânge. S’au făcut câteva arestări. S'a dovedit în urmă că revoltații fuseseră induși în eroare de agitator. Crișan Din Ungaria (Corespondență particulară a „Universului" Budapesta, 28 Aprilie. Alegerea de episcop la Arad I. P. S. La Mitropolitul ortodox Mețianu, din Sibiu, a fixat data alegere de episcop la Arad, în locul devenit vacant prin moartea lui Goldiș, pentru ziua de 5 Iunie st. n. Alegerea va fi condusă de însuși I. P. S. Sa Mitropolitul. Cei doui candidați, arhimandritul Hamsea și protosinghelul Vasile Mangra, vicar de Oradea Mare, socotind după diferitele chestiuni puse la vot în Sinod, dispun de un număr aproape egal de voturi. Dacă, la alegere, s’ar întâmpla ca să fie paritate de voturi, votul decisiv nu 1 va avea mitropolitul Mețianu, care va presida alegerea, ci se va face o nouă alegere. I’e urmele unui criminal In toamna trecută, v’am trimis știrea că funcționarul de bancă Ioan Taflan a omorît, cu un glonț de pușcă, pe un anume Clemente Boeriu, funcționar al unei bănci din București, pe când se aflau la manevre în Făgăraș. Se știe că Taflan, pe când era dus la închisoare, a reușit să fugă și nu i s’a mai dat de urmă. El fusese osîndit la 7 ani închisoare. Nu de mult se răspândise vestea că Taflan s’a dus în Africa CRONICI FEMEI NE Calitățile bărbaților spre a plăcea femee. Ziarul suedez «Svenska Dagbladet» publică o serie de păreri ale celebrelor femei suedeze, asupra calităților pe cari trebue să le aibă bărbați spre a plăcea sexului frumos. Ca curiozitate se reproduc și ea pentru numeroasele mele cititoare . Scriitoarea Ellen Key scrie : închipuirea pe care o femee și-o face despre un adevărat bărbat e, dintre toate închipuirile, cea mai incertă : ea se schimbă mai înainte de orice după individualitatea femeei, apoi după vîrsta, patria și obiceiurile ei. Astfel, de exemplu, adevăratul bărbat în ochi! fiice! unu! bogat negustor englez este un mediu între Chamberlain și Alfred Tennyson , în ochi! unei fete germane din provincie, o uniune a lui Schiller cu un locotenent de cuirasieri, și după imaginația unei femei pariziane un amestec de Napoleon I și Maupassant. O femee din Stockolm, dacă de exemplu este o bucătăreasă va crede că un pompier e cel mai frumos bărbat din lume. Intr’un cuvînt, în reprezintarea pe care o femee și-o face despre adevăratul bărbat, nu se află decât un singur punct de acord că ea și-l închipue ca ceva unic în natură. Deplorabili bărbați — și sărmane femei !» Scriitoarea Helene Myholm se exprimă: «Pentru mine, un adeverat bărbat e acela care îș dă în cele mai importante chestii ale vieței propria sa părere, și apoi posedă destul simț moral spre a se regula după acest simț în toate situațiunile viețe! «Afară de asta un adevărat bărbat trebue să poseadă atâta modestie, încât să știe să mărturisească o eroare și să găsească remediul cu putință. Și în fine nu vatămă de Ioc dacă adevăratul bărbat are unele din așa zisele «proprietate feminină, gentilețea și iubirea ei». Actrița Julia Haakonson scrie «Eu cred că femeile văd pe adevăratul bărbat în acela pe care -l iubesc. In acest chip mai toți bărbații au în viața lor timpuri când par adevărați bărbați. Incât mă privește pe mine, aș da premiu bărbatului care în locul lui Adam n’ar fi mușcat din mărul pe care i l’a oferit Eva». Zinn, în toate Antilele ar confirma teoria că insulele sunt ultima rămășiță a unui continent dispărut și că sunt destinate a fi, într’o zi sau alta, înghițite de mare. Se povestește că un profet negru din Haiti a anunțat acum câțiva ani că toate Antilele vor fi distruse de un foc subteran. In ilustrația noastră de azi se poate vedea orașul St. Pierre și vulcanul în erupțiune. Teribila catastrofă de la St. Pierre — Vezi ilustrația — Teribila catastrofă care a distrus St. Pierre, orașul cel mai important din Martinica (Antilele franceze), e datorită erupțiunei vulcanului Montagne Peine ; el nu mai da semne de activitate din 1851 ; în acel an, un puternic cutremur de pământ, care a produs daune mari, a fost urmat de formarea a două cratere pe muntele Peiâe. Insula Martinica e de construcțiune vulcanică și e străbătută în toată lungimea ei de o creastă muntoasă, al cărei principal vîrf, acela al vulcanului în chestiune, ajunge la 1350 metri înălțime. Această origine vulcanică expune mult insula, după cum de altfel tot restul arhipelagului Antilelor, la dese cutremure. Cel mai desastruos fu acel din 11 ianuarie 1839, care a distrus aproape cu totul orașul Port de France. După ziarul «Temps», actuala erupțiune s-ar lega cu vre-un cutremur de pământ, și chiar în ultimele zile au fost cutremure de pământ în Spania și în Franța, și se știe că cutremurele sunt în strînsă legătură cu fenomenele vulcanice. St. Pierre era cel mai mare oraș al posesiunilor franceze în America; avea 27.300 locuitori; insula Martinica, cea mai importantă din Antilele franceze, are o suprafața de 087 ehilometri pătrați și 180000 de locuitori; e împărțită în două departamente, Saint-Pierre și Port-de-France ; are o climă foarte rea, produce cafea, zahăr, bumbac, tutun, etc.; exportabile întrec cu 34 milioane franci valoarea importațiunilor. Portul Saint-Pierre nu e apărat decât de niște forturi neînsemnate. Golful din St.-Pierre e vizitat de năvi franceze și engleze. Orașul posedă numeroase depozite de cărbuni. El e unit cu Port-de-France, cu un serviciu zilnic de vapoare și prin telegraf, singura linie telegrafică din Martinica, care are o lungime de 32 kilometri. Călătorii cari au vizitat Antilele, spun că se pot vedea pe multe coline vecine schelete de vase mari, aduse acolo acum 25 ani, de niște valuri monstruoase. In insulă se credea că vulcanul de pe muntele Peiâe e stins pentru totdauna. Craterul,la 1350 metri înălțime, e ocupat de un lac. La picioarele muntelui se află un izvor termal, frecventat de bolnavii din Martinica. Catastrofa din St. Pierre și activitatea vulcanică semnalată UN PROVAIul I K ZI Pe drumul bătut nu crește iarbă._______(Oriental). Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Pungășia din strd. Lăzureanu din București Tribunalul Ilfov, secția IV-a, a judecat era procesul lui Ioniță Moraru și a soției sale din București, dațî judecăței pentru că, atrăgând în cursă pe d. Gr. Georgescu, prin violență au voit să’întoarcă bani. Iată pe scurt cum s’a comis faptul acesta: Ioniță Moraru, având’ necesitate de bani, s’a adresat d-lui Georgescu pentru ca să’l împrumute cu suma de 5000 lei, hipotecându-î o casă. D. Georgescu, se vede, cerându’î o dobândă prea mare, n’au convenit. Moraru, în înțelegere cu soția sa, au recurs atunci la un mijloc cu totul straniu pentru a obține bani fără dobândă și fără ca să’i mai înapoieze. In acest scop, au invitat pe d. Georgescu la dînșii ca să vadă casele și să se înțeleagă asupra împrumutului. D. Georgescu venind și intrând în casă, n’a găsit decât pe soția lui Moraru. D-sa întrebând-o unde se află bărbatul d-sale, ea l’a rugat să aștepte puțin căci va veni îndată.— De abia s’a așezat d. Georgescu pe un scaun și imediat a intrat în odae Moraru, întovărășit de un țigan, avînd în mână o funie și un cuțit mare. Moraru s’a adresat îndată d-lui Georgescu, cerendu-i 500 lei, sau în cas contrar să semneze o poliță de o mie lei, căci altcum nu va scăpa viu din casă. In acel moment apare în casă comisarul de poliție și cu un sergent de stradă, cari au arestat pe Moraru. Desigur cititorii se vor întreba de unde știa poliția de acest fapt, ca să sosească tocmai în momentul critic pentru d. Georgescu? Iată cum a aflat poliția de acest fapt : Soacra lui Moraru, slabă de gură, povestise deja prin vecini ce are de gând să facă ginerele seu și unul din chiriașii din acea curte, imediat ce a văzut că după Georgescu au intrat în casă Moraru și cu un țigan, iar soacra lui închisese ușa pe din afară, a alergat la secție și a dat de veste: înaintea tribunalului. Moraru și soția sa au fost apărați de d. Brătescu, care a susținut că, dacă Moraru a cerut acei bani prin violență a fost în drept să facă, căci d. Georgescu avea relațiuni amoroase cu soția sa. Tribunalul, însă, negăsind justificat acest argument, a condamnat pe Moraru la o lună închisoare, iar pe soția sa la 15 zile. Grefier. Rezbelul augus - fever —prin poștă . După o depeșă a ziarului Daily Express, marea conferință a șefilor boere, care trebuia să se țină la 15 Main la Veerening, nu va putea să aibă loc înainte de sfîrșitul lunei Main, căci detașamentele boere sunt prea departe unele de altele, așa că nu le va putea sosi până la acea dată invitația la conferință. Va fi deci greu să se poată stipula pacea înainte de încoronare. nr ¥ . O nouă dificultate pentru încheerea păcei pare că s’a ivit, în urma alipirei câtorva districte ale Transvaalului de Natal. Această desmembrare a fost cunoscută de leaderii boemî când s’au adunat la Klerksdorp și s’ar putea întâmpla ca, cunoscând acest lucru, boemî să refuze a primi pacea în condițiunile stabilite mai înainte. Știri din străinátate — Prin poștă — Corespondentul din Sofia al ziarului «Münchener Neueste Nachrichten» afirmă că comitetul bulgaro-macedonean a dat emisarilor săi ordinul secret de a asasina pe episcopul sârb Firmilian, în ziua instalarei sale la Usküb.* ¥ ] Agenții comitetului bulgaromacedonean au izbutit să introducă în Macedonia, prin Serbia, o mare cantitate de dinamită, menită la sfărîmarea căilor ferate de la Salonic și Dedagacl, împăratul Francisc Iosif va vizita în curând orașul Oradea Mare, din Ungaria, invitat fiind de cardinalul Schlauch. Cu această ocaziune, împăratul a declarat că dorește mult să vadă noua școală militară. Autorii furtului comis la vila regală «Dekelia»din Grecia sunt 5 geandarmî, cari erau însărcinați cu paza vilei. Ei au fost arestați. Obiectele furate, între cari se află și câteva de foarte mare valoare, au fost găsite. A treia nevastă a scriitorului danez Strindberg, artista dramatică Bosse, a cerut și ea divorțul, pe motiv că bărbatul ei o maltratează.« « * «Echo de Paris» anunță că regele Suediei a cerut ca să fie admis ca membru al societăței astronomice a Franței. ★ Parchetul general din Lucca, considerând pe banditul Musolino ca ocnaș, nu a mai permis ca să fie vizitat de rudele lui. Musolino se arătă foarte abătut și a rugat pe avocatul său să spue sorei salelppolita să vie la proces, spre a putea să o vadă. * . . ¥ In Septembrie se va ține la Carlsbad un congres de naturaliști și medici. O CUGETAHU !»I<: ZI Trebue să rîzî mai înainte de a fi fericit, de teamă să nu mori fără ca să fi rîs. Carnetul meu Teribila catastrofă din Martinica S’a zis de astrologul Falb C’a prevestit, în loc de vară, O iarnă grea, cu câmpul alb, Cu ger turbat in ori ce țară !.. S’a rîs de Falb c’a prevestit Erupțiuni ingrozitoare De-atâți vulcani ce, negreșit, Credeau că dorm în nepăsare!.. Dar prorocirea dă acum S’adeverește, mi se pare, Și astronomii stau în drum Cuprinși de ciudă și mirare, Cărind pe rind,s’au intimplat, Precum ’i-a fost și prevestirea, Nenorociri ce-a ’nfiorat, Și îngrozit-au omenirea !.. In Franța, Spania, a nins Și în Italia fu geruri, iar în Ungaria s’a’ntins O iarnă grea,cu nori pe ceruri! La noi, in luna lui April, A nins, cum ninge ’n toi de iarnă, Și norii, fără domicil, Ș'acuma vor la nea să cearnă... Dar catastrofă, cum n’a fost De când Pompei a fost pe lume, La Martinica ’și făcu rost, Să i s’auză ’n veci de nume !.. Vulcanul stins s'a deșteptat C’o furie îngrozitoare Și lava lui s’a aruncat Pe insulă ca și pe mare!.. Orașul Saint-Pierre pieri Sub lavă, pietre arzătoare. Perii-n lumea ce fugi Curând spre mare o scăpare !.. Perii-au oameni mii de mii Ș’apoi vapoare și corăbii Marcu cum pier în bătălii Soldați de tunuri,puști și săbii" A fost ceva îngrozitor Erupția din Martinica și Franța și al ei popor, Do jalea ’n care ’i este fica, E ’n doliu și plânge-amar Și cata’î da ajutorare... Și noi să plângem așadar Cu sora noastră cea mai mare f âlamon nul regal, iar publicul ce staționa pe peronul gărzi, îi primește cu lungi și zgomotoase urale. La coborîrea din vagon, AA. U. RR. au fost întâmpinate atât de autoritățile civile, cât și de cele militare. D. general Leon prezintă A. L. raportul, după care A. S. trece in revistă compania de onoare ce staționa pe peronul gării. In timp ce A. S. Principele trecea în revistă compania de onoare, A. S. Principesa, înaintând spre sala de recepție, a fost întâmpinată de d. lt.-colonel Văleanu, care i-a oferit un frumos banchet de trandafiri. A. S. îi mulțumește surîzând. După o întreținere de câteva minute cu d-niî colonel Zosima și locotenent-colonel Văleanu, a intrat în sală, unde a fost întâmpinată de d. Basarabescu și Ghica. După terminarea revistei de către A. S., d. general i-a prezintat pe d-niî ofițeri aflați acolo, după care A. L., intrând în sala de recepție, a fost întâmpinat de d. primari al orașului. Apoi A.A. L. R.ieșind din sală. S’au urcat în trăsura d-lui Palade și, escortați fiind de un escadron de roșiori, comandat de d. căpitan Naumescu, au plecat spre cazarma reg. 4 de roșiori. Publicul i ce staționa de o parte și de alta a străzei le-a făcut mari ovațiuni. La reg., A.A. L.L. R.R. au întâmpinați de d-nii colonel Zossima și socot.-colonel Văleanu. AA. LL. R. au primit apoi defilarea regimentelor 2 și 4 ce se aflau pe câmp. La orele 3 p. m., AR. N. au plecat în escursiune, însoțiți fiind de întreaga suită militară, de două escadroane de roșiori și muzica regimentului. Au plecat pe șoseaua națională, îndreptându-se apoi spre pădurea Crâng unde au făcut o serbare câmpenească, după care au plecat spre comuna Zorleni. La orele 8 și jum AR. LL.,împreună cu întreaga suită, s’au întors la cazarma regimentului 4, unde s’au întreținut până la orele 12, când au plecat spre gară, escortați de escadromii de roșiori Pe când AA. LL. RR. se urcau în vagon, numerosul public ce se afla pe peronul găreî le-a făcut marorațiuni. Negrilă,. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 28 Aprilie — Berind Vizita princiară.— Azi, Duminecă, au sosit in orașul nostru AA. U. RB. Principele și Principesa. La sosirea trenului, muzica reg. Cantemir No. 12, a intonat ia Craiova Incendiul din Foișor.Astănoapte s’a declarat un îngrozitor incendiu la proprietatea d-lui Ion Arsenie, din comuna Foișor. Au ars două coșare, un palul și o șură de paie. Focul a fost pus de către niște dușmani ai d-lui Arsenie, la șura de paie. De aci, el s’a întins repede la dependințe, fiind ajutat de vîntul care începuse să bată. Diverse.—Preparativele, pentru serbarea ce s’a hotărît pentru Maia la parcul Bibescu, se continuă cu multă seriozitate. Se speră că acea serbare va întrece cu mult toate serbările de acest gen ce s’au dat la Craiova. Doi famili Giurgiu Accident.—Era, muncitorul Ștefan Constantin, pe când lucra la șlepul N. F. R., în canalul Sf. Gheorghe, la descărcarea unor pietre de pavaj, rupându-se lanțul care susținea trei pietre, acestea de o dată căzură pe nefericitul Ștefan, trântindu-l cu capul în jos în fundul șlepului, lăsându-l aproape mort. Intr’o stare disperată, el a fost transportat la spitalul județean. Teatrale. — Astă seară s’a reprezintat în salonul Imperial, de către trupa Bobescu, frumoasa operetă «Mascota», în beneficiul d-rei Eleonora Bobescu. Un public ales și numeros a ținut să asiste la această reprezintare, ca și la celel alte. Dunăreanul. Pipești Crima din comuna Apostolache. — Ieri, frații loan și Stan Vâlcioiu, ambii locuitori din comuna Apostolache, luându-se la ceartă, Vasile lovește pe fratele său cu un ciomag, atât de grav, încât lovitul căzu jos, rămând mort. Parchetul, fiind înștiințat, a început o anchetă. Criminalul e arestat. Nenorocire. — Ieri, locuitorul Ioniță Dinu, din com. Poenariî-Apostolî, aflându-se în pădurea Gorgota, la tăiat lemne, un trunchiu de copac căzând peste el, l'a zdrobit într-un mod oribil. Nenorocitul a încetat imediat din viață. Sanitare.In orașul nostru sunt câteva coșuri de vărsat negru, care se bănuește a fi fost adus de către ventrilocul Hamilton, mort înaintea Paștelui în spitalul comunal. Autoritățile sanitare au luat măsuri serioase pentru combaterea maladiei. Tecuciu Coeiu. Otrăvire.Sergentul-major Dobre Gheorghe, din regimetul 6 roșiori, s'a otrăvit, luând din greșealmlă un praf de clorat de potasiu în loc de sare amară. Fiind chemat în grabă un medic, pentru a-i salva viața, a fost imposibil, căci după 2 ore de suferință a murit în chinurile cele mai grozave. Neexistând bănneți, s’a autorizat înmormântarea cadavrului. Furt prin efracție. Astănoapte, mai mulți necunoscuți făcători de rele, prin spargerea’ ferestrelor, s’au introdus în locuințele sătenilor loan Huștiu și Pavel Ghirvăsuță, din com.’Gohor, furând de la cel din tei mai multe obiecte casa Proe>, inc . lui Pavel Ghirvăsuță, pe lângă obiecte, i-a furat și suma de 250 lei. S’au luat măsuri pentru descoperirea autorilor. __________| b ^Clic grijbo. UN SFAT I*K ZI Sirop de cafea. — E ușor de făcut. La un litru de apă fierbinte, pune 125 grame de cafea pisată și fierbe 3 sau 10 minute. Strecoară infuziunea și adaugă 500 grame de zahăr , fierbe apoi până ce siropul se îngroașă. Se obține o băutură tot așa de plăcută ca siropul de cafea, dacă se toarnă o jumătate de ceașcă de cafea într’un pahar cu apă zaharată. Noul Abonamentul „UNIVERSUL cu începere de la 1 Maiu 1902 Premii extraordinare .,Universul“ deschide un nou abonament cu începere de la 1 Main cu următoarele premii, ce acordă gratuit, prin tragere la sorți, abonaților săi: 1 pereche de cerce de safir împresurat de briliante în valoare de 1500 lei; 1 inel de safir împresurat de briliante, în valoare de 400 lei. (furnizate de marele magazin Ra«divon) ; 1 pianină ; 1 oglindă mare de perete, artistic sculptată, în valoare de 300 lei; 1 ceasornic de aur pentru bărbat; 1 ceasornic de aur pentru damă ; 1 ceas de bronz, aurit, de masă, cu figuri artistic lucrate, în valoare de 200 lei; 2 candelabre de bronz aurit și marmoră ; 1 mașină de cusut, de picior; 1 mare etajeră de masă, de argint plaque ; 1 vas de bronz; 1 masă de cristal; 1 călimară de bronz aurit; 1 toaletă de bronz aurit și cristal, pentru dame ; 1 frumos paravan brodat cu mătase ; 1 serviciu de ceain (samovar) de aramă și cu masă de metal ; 1 frumoasă lampă de atârnat; 1 frumoasă lampă de masă ; 1 serviciu de cafea, de porțelan. Toate aceste obiecte se pot vedea expuse în vitrina stabilimentului nostru din strada Brezoianu. Costul abonamentului este : Pentru 3 luni, lei 5 , pentru 6 luni, lei 10 și pentru un an, lei 19.50. Abonații pentru 3 luni primesc 2 bilete, cea pentru 6 luni 6 bilete, iar cea pentru un an 12 bilete, spre a concura la tragerea la sorți a obiectelor de mai sus. Alte premii Toți abonații Universului primesc gratuit și Universul literar colorat septemânal, precum și un volum din Biblioteca Economică a Universului. Toți abonații Universului mai concurează gratuit, prin tragere la sorți, la premii constând în 3 obiecte de valoare, ce se acordă în fiecare lună abonaților. Familiile tuturor abonaților, cari, călătorind pe căile ferate, în urma unei ciocniri sau deraieri de trenuri ar suferi vre-un accident, vor primi de la societatea de asigurare Generala suma de 4.000 leî în caz de moarte și 1.000 leî în caz de invaliditate, fiind asigurați de administrația ziarului Universul, care plătește în acest scop o sumă anuală sus zisei societăți. LA G. 1*11 ADEL 12 Cei patru loșchetarlii — Și era în adevăr frumoasă ? întrebă Ector. — O adevărată Venere!... Niște ochi, amicilor, adevărate diamante negre, și un picior, și totul în sfirșit... O mărturisesc că Felicia Pil vois-Brières era făcută ca să aprindă în suflet pasiuni violente. «începurăm să vorbim și numaidecât văzui că Felicia avea spirit cu apă tare, care lasă semne pe unde trece. Și doamna, cu dințișorii ei frumoși, sfîșia cu o înlesnire particulară, pe prietenele ei și pe ale mătușii mele, care, cu desăvârșire ipnotizată, rîdea din toată inima de succesul candidatei sale. Și eu nu mai puțin, o mărturisesc, rîdeam prostește, fiind subjugat de frumoasa răutăcioasă. — Și apoi ?... întrebă d’Arteimpe. — Și apoi, trebui să recunosc că Felicia poseda o influență diabolică... Mătușă-mea triumfa, iar eu amețit, dominat, înebunisem. «Inima și mintea mi se umpluseră de ființa ei... o urmai pretutindeni... — Mai scurtează, mai scurtează povestirea, îl întrerupse Alexis. Am trecut toți prin astfel de lucruri. — Puțin mai am de spus, răspunse Iacov, și ajungem la tabloul final. «Mă pusese să’î jur c’o s’o iau de nevastă, și, din acel moment, crezându-se sigură că va poseda numele meu, îmi acordase tot ce-i cerusem... E un tip neîntrecut de curtezană Felicia aceasta ! O adevărată perfecțiune a răului ! «Eram clar orbit cu desăvârșire, ionorizat; trăiam numai prin aerul respirat de ea când, printr’o împrejurare, un adevăr providențială, îmi sdrobii lanțul care mă lega. «Mă duceam prin toate adunările ca să mă întâlnesc în fiecare seară cu Felicia... Odată, pe când stăm să intru în salonul ducelui de Santa Forza, acel mexican miliardar, negru ca abanosul, zărind înainte-mi capul, gâtul și splendizii umezi ai Feliciei, ordonat camerierului să nu mă anunțe: «Mi s’arăta din profil, și un zîmbet radios, care desigur nu mi se îndrepta mie, flutura pe buzele ei... Ba încă, cu versul evantaliului eî și cu un gest pe care i-l cunoșteam, trimetea, prin spațiu, o sărutare cuiva care ’i sta în față. «Privirea mi se îndreptă către acel cineva, și văd că’î răspunde la sărutare... ghiciți cine?.. Raul Livines, unul dintre cei mai buni amici ai noștri, pe care toțî îl cunoașteți... un onest și leal tîner incapabil de vreo trădare. «Simții că pare că ceva mi se rupea în suflet. Insă, după un minut, stăp’n pe mine, mă dusei să salut pe Felicia, mai amabilă și mai frumoasă ca oricând. «Apoi încet mă apropiau de Raul și-î spusei că vreau să-î vorbesc ceva. Intrarăm într’un salonaș, gol în momentul acela, și avuserăm o explicațiune limpede, hotărîtă. «O, n’a fost nici lungă, nici violentă. «Râul se scuză, zicându-mîcă eu nu-î vorbisem niciodată de Felicia... prin urmare nu știa legăturile mele cu ea. «Era amantul eî de 6 lmî. — «Dar eu îmi trec toate serile cu dînsa, îî zisem. — «Și eu toate diminețile, îmi răspunse el. — Ce mai femeiască ! esclamă Eotor Sourdac. Dacă ași fi știut, mi-așî fi pus și eu candidatura. — Libereștii răspunse Iacov, cu o strîmbătură care nu putea fi luată drept zîmbet, și urmă: — Raul nu-mi ascunse nimic, când îi spusei că eram să dau numele meu acelei femei și, prin bună înțelegere, ca să o convingem de infamia ei, recurserăm la o combinațiune, nu prea cavalerească, ce e dreptul, dar care mi se păru atunci foarte la locul ei. A doua zi me duse acasă la Raul și în momentul când Felicia îi arunca brațele după gât zi cându-i«sufletul meu», ma arătam și ea. «Momentul acela nu-i voiu uita niciodată. Imi veni să cred înbiți că vrea să ne omoare pe amândouă. «Cu fața aprinsă, cu ochii scăpărînd flăcări, ne zise tot ce mânia și răsbunarea putea să-i insufle. «Ne făcu mișei, ticăloși și acestea îî fură cuvintele cele mai puțin rele ce î eșiră din gură. Jură că o să ne urmărească și o să ne facă tot zeul posibil, apoi fugi rîzând ca o nebună, cuprinsă de un paroxism înspăimîntător. Marchizul d’Aumannes clătină din cap. — Știu, urmă Iacov, știți că n’am făcut bine. — Da, n’ați făcut bine deloc. Era așa de simplu să-î probați trădarea, să rupeți relațiunile cu ea fără să recurgeți la astfel de mijloace. Nu trebue niciodată să te răsbunt pe o femee. — Știu, dar ce vrei : eram nebun de mânie. — Și credeți că s’a isprăvit cu trădarea dintr'o parte și cu răsturnarea din ceal altă. P «Aș vrea să mă înșel, dar puteți fi siguri că veți găsi pe această femee în calea voastră, atunci când mai puțin ve veți aștepta. Raul a avut deja vreo câteva dueluri cari au venit desigur din partea aceea... — Și cât despre mine, urmă Iacov, începu să facă vrajbă între mine și mătușa mea. Nu știu anume ce grozăvii i-o fi spus despre mine, dar acea bună femee mi-a închis ușa, scriindu-mi că totul era finit între dînsa și un nepot care o dezonora. M’am încercat de mai multe ori să-i scriu, dar scrisorile mi s'au înapoiat fără să-mi fie deschise. — Ei, și la urmă, de ce te plângi? zise Ector. Am obținut favorurile unei femei frumoase ; iacă punctul culminant al afacerei. — Și n’a mai revezut-o ? întrebă d'Aurannes pe Iacov. — Ba da, uneori, foarte rar. Mi se pare că am zărit-o într-o trăsură închisă, dusă de două cai negri. Acuma insă nu știu dacă mai e la Paris. «In sfirșit, ai vrut să știi istoria mea și eu ți-am povestit’o. Și eu sunt ruinat ruinat cu punga, ruinat cu sufletul, căci e de prisos să te ascunz, glumesc, rîd, dar rana îmi este adîncă și sîngeroasă. Nu ești singurul cu asemenea rană, zise d’Aubannnes c’un zîmbet melancolic. In luptele amorului mai sunt și alți cari au primit răni de moarte. — Brr! Dar ce lugubri sunteți, esclamă Ector. Bine de mine că sunt ferit de astfel de boale. — Mare noroc, într’adever ! zise d’Aumannes. — Și acuma să trecem la altceva, întrerupse Iacov. Vred-ta Guy, să ne spui ce aî de gând să fac! ? Ce planuri aî ? (Va urma)