Universul, iunie 1902 (Anul 20, nr. 147-176)

1902-06-10 / nr. 156

ANUL XX NO. 156-LUNI 10 IUNIE 1902.5 Bani foaia în România.­—10 Bani în strf­io­ate Abonamentele și anunțurile se primesc la: Administrația : Strada Brazoianu, 11, București CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA: Strada Brezoianu.­11, Bu­cur­ești;• A Telefon.—Adresa telegrafică: «Un­versul», Bucureșt George I, noul rege al Saxoniei.— (Vezi explicația) țtiSag Calendar pe anul 1902 Ortodox Duminecă, 0 Iunie.— Părintele Cyril și Alexandru Catolic Duminecă, 22 Iunie. —Paulina Soarele răsare 4.16 ; apune 7.47 222.977.114 lei 73 bani la în­casări Până la 30 Aprilie, plățile în contul exercițiului 1901 și 1902 au fost numai de 207 milioane 277.802 lei 69 bani; plățile totale ale acestui exer­cițiu vor însuma, după cum am mai arătat, vre-o 217 l/1 milioane, cu 1 milion mai puțin decât prevederile. Așa­dar, de la 30 Aprilie avem un plus definitiv de în­casări, un escedent deja rea­lizat de 50/1 milioane. Tot ce se va mai constata ca inca­sări în lunile Mai­, Iunie, Iu­lie, August și Septembrie, în contul exercițiului 1901—902, va veni a se adăuga ca esce­dent la această sumă. Socotindu-se să se încaseze numai 10 milioane, în aceste 5 luni, în contul exercițiului expirat, și escedentul defini­tiv al exercițiului 1091—902 va trece peste 15 milioane. Situația care reese din a­­ceste cifre se prezintă, cum se vede, într-un chip cât se poate de mulțămitor. București, 9 Iunie. Prima lună a noului exercițiu Budgetul pe 1902—1903 a rămas, după cum se știe, nes­chimbat în fixarea totală a chesti»Hl­or și veniturilor la suma de 218 d* milioane, ca și acela pe 1901—1902. Este, cu alte cuvinte, al douilea bu­get al seriei despre care pri­mul ministru spusese că este plănuită ast­fel cel puțin pe patru ani. Avem astă­zi rezultatul pri­mei luni și al acestui al doui­lea budget al erei economiilor, și el este încă și mai promi­țător, și mai îmbucurător de­cât acela al lunei corespun­zătoare a anului trecut. Este și mai promițător, de­oare­ce­­ încasările în Aprilie anul curent s’au­ urcat la 15.831.487 lei 97 bani față cu 12 396.709 lei 12 bani în a­­ceeași lună anul trecut,—s’au­ încasat așa­dar cu aproape 8 lei milioane mai mult în prima lună a exercițiului tre­cut, — exercițiu­ care, după cum vom vedea mai jos, se va încheia cu un însemnat escedent. Este și mai îmbucurător, de­oare­ce o mare parte din p­lusul de încasări, și anume :933.000 lei este de la con­­tribu­țiunile indirecte, fapt care denotă în chipul cel mai e­­vident o ridicare a bunei stări generale și o reînviorare a comerțului peste tot. In ce privește exercițiul 1901—902, încheiat la 31 Mar­tie, dar în contul căruia con­­­tinuă a se face încasări până la 30 Septembrie, iată care era situația lui la 30 Aprilie. Până la 31 Martie se înca­saseră, cum am arătat, peste 1219l/2 milioane, va să zică­­ deja cu mai bine de 1 milion peste prevederile totale; în decursul lunei Aprilie s’atî mai incasat, în contul acelui exercițiu­, 3.294.475 lei 16 bani; la 30 Aprilie, exercițiul 1901 și 1902 arată ast­fel suma de Din Germania (Corespondență particulară a „Universului“) Berlin, 5 Iunie. Serbarea studențească, din Bonn împăratul Wilhelm după ce a plecat din Nürnberg, s-a dus la Bonn, unde a serbat jubileul de 75 ani al societăței studențești «Borussia» din care a făcut parte și Suveranul Germaniei, orașul era frumos împodobit cu stea­guri și ghirlande, dar mai cu seamă localul studenților «Borus­sia». Banchetul studențesc In sala cea mare Beethoven, splendid decorată cu flori, cu steaguri naționale și ale corpului studențesc, s-a dat un banchet așa numit «com­ers» sub preșe­dinția împăratului, care purta chipiul și uniforma de student. Suveranul avea la dreapta sa pe adjutantul general baron Lee, iar la stânga pe președintele cor­porală unei studențești Wolfgang de Benli vegni. In fața împăra­tului se află marele duce eredi­tar de Baden, studenții erau a­­șezați după semestre, fără a se face escepțiune cu prinții stu­denți cari sunt : principele de coroană Wilhelm, fii prințului Albrecht, marele duce Frideric de Meklemburg, ducele Ernest de Schleswig-Holstein și marele duce de Saxa.. Intre oaspeți se afla și prințul Herbert Bismark, fiul defunctu­lui cancelar și fost membru a «Borussiei», apoi primarul din Bonn,ofițerii superiori, etc. In ga­lerie se afla împărăteasa și nume­roase dame. împăratul bătu de trei ori în masă cu spada de student și apoi face un «salamander». Toastul impterul uUiY pentru împărăteasa In decursul comerțului, împă­ratul ținu în sănătatea împărăte­sei următorul toast: «Când strămoșii noștri se adu­nau ca să plece la război, îi pri­veau o cunună de femei frumoase De când este scrisă istoria uni­versităților noastre, nici o uni­versitate ca cea de aici n’a fost onorată în asemenea chip. In fru­mosul oraș Bonn, înconjurată de damne princiare, a apărut Majes­tatea Sa împărăteasa, prima Su­verană care ia parte la un co­mers studențesc. Această onoare fără seamăn se face universități din Bonn și corpului studențesc «Borussia». Sper și aștept ca toți tinerii Boruși, asupra cărora sunt ațintiți ochii Majestătei Sale prin aceasta să primească o con­sacrare pentru viața lor întreagă Nu! însă, fie generali, bărbați de stat, sub-locotenențî sau jun­ker! ne unim cu credință într’u a face omagii M. S. Împărătesei Ridicăm un salamander puternic în sănătatea M. S.­­ Meyer. HfiGIHNA GHIAȚA Guvîntul de ghiață derivă din latinescul «glacias» prescurtat din «gelacies», asemănându - se cu «geta», înghețat, rece — din ră­dăcina sanscrită «gal», a ü rece, rădăcină foarte răspândită printre limbile ariane. De aci derivă prin urmare sanscritul «gala», frig, răceală, persanul «jal-jalah», ghiață albă , kurzul «gelid», ghia­ță , irlandezul «gel, geal», ghiață, înghețuri. Pictet a remarcat că numele de apă «zis», corespunde sanscri­tului «gala» din cauză că apa e numită ast­fel din cauza recț­iei ei. Ghiața e starea solidă a apei; ea se formează la suprafața ape­lor liniștite și stagnante și plu­tește pentru că densitatea ei este mai mică de­cât a apei; ea cân­tărește cam 930 kilograme de fie­care metru cubic. Apa se dilată trecând în starea solidă și moleculele ei exercită o presiune considerabilă, capa­bilă de a sparge cele mai resis­tente închisori. Serviciile ce ne aduce ghiața, ne-a condus la cercetarea mij­loacelor de a o putea păstra. Pen­tru aceasta s’au construit ghe­țării din ce în ce mai sistema­tice. Astă­zi se face un comercul întins cu ghiața, ce se transportă în blocuri mari din regiunile nor­dice ale Europei și Americei în țările meridionale. Consumațiunea ghieței e con­siderabilă astă­zi în diversele ra­muri de activitate industrială, și numai Parisul consumă peste 7 milioane și jumătate de kilogra­me de ghiață anual. Nu toți medicii sunt de acord asupra efectelor care rezultă din absorbțiunea băuturilor îngheța­te. După unii ghiața la interior e tot-dea­una periculoasă; după alții din contră, ea e utilă. Când cine­va a băut o bău­tură înghețată, simte imediat o sensație de răceală, ce se comu­nică în tot corpul și dacă cine­va e obosit, slab, limfatic, frigul per­sistă fără vre-altă reacțiune, apoi survin tremurături, cu urmări grave în aparatul digestiv și o stare de slăbiciune generală. Dar din contră la ce­­rebușlt, cu un temperament sanguin, are loc imediat în tot corpul o re­ac­țiune urmată de o stare de vioi­ciune și de vigoare pe cât de plăcută pe alela și de salutară. In acelaș timp urmează o aug­­mentație considerabilă de secre­­țiune unică și de sudoare. De aici divergențele de opinii pe cari le am semnalat. Tinerii, grație activității siste­mului lor circulator, suportă mai bine ghiața de­cit copiii și bă­trânii. Femeile nu trebue să așeze de­cât cu multă rezervă de băutu­rile înghețate și se vor abține cu totul de la întrebuințarea lor câte­va zile mai înainte de reve­nirea menstruației și în tot tim­pul ei. In timpul digestiunei stoma­cale strică funcțiunile lui, pri­cinuind une­ori chiar vărsături, amețeli, colici, diaree etc. Iarna e bine a nu se face în­trebuințare de băuturi înghețate, căci acestea de multe­ ori sunt cauzele de pneumonii, pleuresie, etc. Să se dea preferință îngheța­telor aromatice celor de cafea, cacao sau vanilie. Nu se va lua înghețată în tim­pul vre­unei dureri sau in urma unei excitațiuni violente, moar­tea putând să survină adesea în urma unei asemenea imprudențe. înghețatele acidulate ca cele de lămâie, ananas, de multe­ ori je­nează persoanele care sufer de tuse ; acest inconvenient se va putea ușor înlătura prin adău­­gare de puțin vin sau prin punct. In nici un caz nu se va face abuz de băuturile înghețate. Aurel Scurta. George I, noul rege al Saxoniei — Vezi ilustrația — In urma morței regelui Albert al Saxoniei, care n’a avut copii urmează pe tron fratele sau George, care este în vârstă de 70 ani. Regele George s-a născut la 8 August 1832 în Dresda și primi o bună educațiune științifică și militară. In anul 1846 prințul George intră în armată ca sub-locotenent In anul 1849 și 1850 el a studiat la universitatea din Bonn. In războiul de la 1866 prințul George comandă o brigadă de cavalerie și se distinse foarte mult în memorabila luptă de la Königgrat. In războiul de la 1870—71 con­tra Franței comandă corpul de armată saxonă, și se lupta și aici cu mare bravură. In anul 1873 prințul George fu numit comandant suprem al corpului 12 de armată saxonă, iar la 1887, mareșal general. Regele George este văduv, căci soția sa Maria Ana de Portuga­lia muri la 1884. Din această căsătorie se născură ș­ase copii, dintre care prințul Frideric Au­gust este moștenitor al tronului. CRONICI FEIEMINE Congresul internațional pen­tru munca femeilor In curând se va deschide la Paris un congres internațional pentru promovarea muncei feme­­nine, convocat de un comitet de femei cari au un nume ilustru în literatură, știință, elc. precum și în societate. In acest congres se vor discuta stările sociale, cau­zele și efectele lor și pentru ca discuția să fie mai ușoară, ma­terialul s-a împărțit sistematic în următoarele capitole: Situația actuală a femeei în căsătorie ; Cum trebue să fie fă­cută căsătoria pentru ca să poată numită o instituțiune dreaptă; Drepturile femeei nemăritate; Măsuri în contra comerțului de carne vie ; Protecția copiilor ; Educațiunea națională, instrucția comună pentru băeți și fete ; Pu­terea părintească a mamei; drep­tul femeei la muncă și munca femeilor în ateliere, prăvălii și fabrici; Industria casnică; Schim­barea obiceiurilor economice; deformarea higienică a îmbră­cămintei ; Hrana, influența fe­meei asupra desvoltării sociale ; Solidaritatea femeilor din toate clasele sociale, din toate țările și de toate profesiunile etc. Congresul va ține șa­se zile în care se vor discuta aceste ches­tiuni în chip sistematic, ast­fel că în fie­care zi este prevăzută câte o chestie generală în care să se cuprindă toate celel­alte, cari stau în legătură cu ea. Iată programul: 1)­ Drepturile femeilor mări­tate ; 2) Drepturile femeilor ne­­măritate ; 3) Condițiunile muncii casă ; 4) Condițiunile muncii industrie ; 5) Misiunea femeei ca educatoare și 6) Misiunea fe­meilor în mișcarea pentru pace și în privința pactului social. Ast­fel de congrese se vor ține in două în două ani. Olimpia O CUGETARE PE ZI Sinceritatea e onoarea con­științei. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Tutela (1-nel dr. Turneseu Se știe că d-na dr. Turnescu a fost pusă sub interdicție de au­toritățile judiciare. Tribunalul Ilfov secția I-a a constituit consiliul de familie, compus din d-nii N. Turnescu fiul interdictei, Constantin Vasi­­lescu, D. Petrescu, Emil Pe­­trescu și Ion Em. Vlah­icii. Ca tutore legal a fost ales d. N. Turnescu. De asemenea se știe că tribu­nalul numise pe d. P. Obede­­naru ca administrator provizoriu al averei d-nei Turnescu, până la judecarea procesului de punere sub interdicție. Azi,când sentința prin care d-na Turnescu a fost pusă sub inter­dicție a rămas definitivă, numin­­du-se și un tutor legal, însărci­narea d-lui Obedenaru a încetat. In consecință, d-sa a depus la tribunal complus din timpul ad­­ministrațiune­ d-sale, și tribuna­lul Ilfov, secția I-a, l’a omolo­gat ieri. De asemenea, consiliul de fami­lie a autorizat pe tutore de a cere corupturile și de la d. Scodrea. * Tentativă de asasinat co­misă de un soț contra so­liei sale Ieri a venit înaintea Curței cu jurați din jud. Ilfov judecarea procesului privitor pe Nicolae Ve­­licu, din București, în etate de 60 ani, dat judecății pentru ten­tativă de asasinat comisă asupra soției sale Nița. Din actul de acuzare rezultă că Velicu Nicolae trăise timp de 40 ani cu soția sa, având 10 co­pii, din cari numai unul trăește, anume Stoian. Viața intre acești două soți în acest interval a fost cât se poate de rea, mai ales în timpul din urmă. Intr’o zi încercase s’o împuște, altă dată s’o stranguleze. In cele din urmă se mutase din casă într’o magazie din curte și se lăuda că o va omorî. Nu umbla de­cât beat și nu aducea nimic în casă. In seara de 20 Februarie, anul curent, Velicu a intrat fără de veste in casă și găsind pe soția sa singură, fără multă vorbă i-a înfipt un cuțit în piept. La țipetele femeei a alergat fiul său Stoian și, cu ajutorul u­­nui vecin, a legat pe tatăl său și­­ a predat autorităților, iar pe mama sa a transportat-o la spi­tal și, numai grație îngrijirilor date, a scăpat cu viața. La interogatorul luat era de Curte, el a mărturisit faptul, sus­ținând că soția sa, împreună cu cu fiul său, o maltratau, ba l’au dat și afară din casă. Interogată, soția lui spune că în interval de 40 ani a suferit foarte mult din partea bărbatului său, care o maltrata, scoțându-i chiar un ochiu. Identic a declarat și fiul său, susținând că într’o zi pusese chiar otravă în mâncare, pentru ca să-i otrăvească. Curtea a achitat pe acuzat. Grefier. Știri din străinătate — Prin poștă — Colonelul Grimm va fi degra­dat înaintea trupelor, apoi va sta 12 ani în minele din insula Sa­h­alin. Grimm a dat amănunte confi­dențiale Germaniei și Austriei. El a primit 2 milioane, pe cari le-a perdut la joc. El declară că fost ispitit de un general ger­man. Rușii pretind că documentele trădate sunt false. Dar statul major german crede­a autenticitatea lor. ¥ ¥ Din ordinul Sultanului s’a o­­prit publicarea cărților turcești, chiar cele cu caracter literar, științific, juridic, etc. In urma acestei măsuri, mai multe tipo­grafii s’au închis. Personalul lor s’a dus la mi­nisterul de justiție ca să reclame. Ministrul a declarat că nu poate revoca ordinul, dar a oferit re­clamanților de a-l ajuta, făcându-i să intre în serviciul statului. * In timpul de față în toată An­glia e foarte frig. Din Londra se scrie că se pare a fi în luna Noembrie; ceața foarte deasă care e dimineața și seara nu lasă de­cât vre-o câte­va ore de lu­mină. In case se face încă foc la sobă. Ploaia a stricat orna­mentațiile străzilor, cari erau deja gata pentru serbările înco­ronate­. In Scoția, termometrul s-a co­­­borît sub zero.* • * * Direcția căilor ferate belgiene a hotărît de a suprima ca eco­nomie trenurile nocturne ; toată presa protestează contra acestei măsuri, care aduce mari pagube. ¥ ¥ Ziarele din Lemberg anunță că curtea cu jurați din Tarnopol a condamnat la moarte pe țăranul Kowalczuk, care a asasinat cu toporul pe solia sa pe când dor­mea.* ¥ ¥ Z­arul «Giliois» referă inter­­vievul unui redactor al seu cu Leon XIII. Acesta, vorbind de Franța, a declarat că n’a fost în­tot­dea­una înțeles. Și-a exprimat neliniștea sa pentru viitorul ță­­rei. «Franța—adaose Papa—va eși învingătoare din actuala criză, dar ea se aruncă pe calea per­­secuțiunilor religioase. «Ateismul și masoneria chinu­­esc Franța. Noi iubim această țară și principiile sale de libertate și de aceea suntem foarte întristați a o vedea insultând cea mai im­portantă libertate, aceea a în­vățământului».* ¥ * Se telegrafiază din New-York că profesorul Herbert de la U­­niversitatea din Pensilvania, în­­­tr-o conferință, a dovedit că va­­­lea Hudson e amenințată de a fi înghițită de vulcani. Orașul Purshill e situat pe unul­­ din cele mai mari vulcane de pe lume și New­ York se cufundă din ce în ce tot mai mult. In timpurile vechi Hudson se arunca în mare de la o înălțime­­ de trei ori mai mare de­cât a­­­­ceea a cascadei de Niagara. Azi această distanță aproape nu mai există.* * * Din Paris se scrie că judecă­torul de instrucție Roy a che­mat în cabinetul seu pe d. Ha­­damard, socrul căpitanului Drey­fus. Nu se știe motivul acestei che­mări. Sunt unii cari văd în asta re­începerea afacere! Dreyfus. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 7 Iunie — Craiova Un caz curios de telepatie. —Am fost era martor ocular la un curios caz de telepatie. Un vînzător de ziare, care aștepta să primească ziarele pentru desfa­cere, refuză să le mai ia, sub cu­­vânt că simte cum tatăl seu, care se afla bolnav, a murit tn acel mo­ment și, deci, trebue să se ducă acasă. Curios, am cercetat astă­zi să văd întru­cât au fost adevărate presim­țirile vânzătorului; ele, din neno­rocire, s’au îndeplinit intocmai , la orele 8 și un sfert,—oră când vîn­­zătorul avusese presimțirea, — tatăl său încetase din viață." Desmînțire. — Corespondentul din localitate al unui ziar din Capi­tală comunică acelui ziar 3 știri de senzație, dar cari sunt absolut de domeniul fanteziei. Așa, se citește tn acea foaie că in orașul nostru, in cursul zilei de oră, s’a întâmplat: 1) O sinucidere în strada Petru Rareș , 2) O crimă sau sinucidere in marginea orașului, spre bariera Vîlcea, și 3) Un acci­dent mortal pe str. Abator. Afară de corespondentul ziarului, absolut nimeni, nicî chiar poliția sau parchetul, n'au cunoștință de aceste cazuri. Vremea. — De vre-o 4 zile pe a nouă plouă mai­ni fie­care zi câte puțin ; temperatura este scăzută și noaptea este așa de răcoare, că fără pardesiu ești expus să tremuri de frig. Caron, Călărași Grindină.—Asupra orașului nos­tru, și pe o mică suprafață din ve­cinătatea lui, a căzut o ploaie to­rențială Însoțită de grindină, încă de pe la ora 4 și jumătate,niște nouri groși, urmați de o violentă furtună, prevestiră dezastrul pe care­­ l-a fă­cut grindina. La un scurt interval după ploaie, începu să cadă grindină în mărimea unor nuci mijlocii. Grindina bătu cu furie timp de 10 minute, făcând ca toate planta­­țiunile să fie distruse complect. S-au spart foarte multe geamuri de pe la case , pereții clădirilor din centru și mai ales după la maha­­lele sunt ciuruiți de loviturile grin­dinei. După cât sunt informat, dezastrele făcute de grindină au fost mai sim­țitoare la moșia d-lui Țone. Par. Proești Tâlhăria din Bălteni. — In urma cercetărilor făcute, locuitorii Andrei Marin, Gh. Andrei, Tudor Marin și Ilie Gheorghiu, din com­. Poenarii-Ralli, inculpați ca autori ai tâlhăriei comise asupra locuitorului Păun, din comn. Bâltenî, au fost li­berați erî. A fost arestat însă un amant al femeei lui Păun, care e geambaș in corn. Tunari (Ilfov). Diverse. — Ezi, d. G. G. Flaiș­­leu, președintele Curței cu juri din Prahova, a inspectat ambele secții ale tribunalului nostru, pe cari le-a găsit tn bună regulă. — Azi a venit înaintea Curței cu juri procesul de calomnie prin presă, intentat de către institutorul Vișo­­ianu, din Urlați, d-lui C. Porum­baru­, împricinații declarând că s’au îm­păcat, procesul a fost clasat. — Până acum, n’a sosit încă do­sarul afacerea crimei din Obor, care trebuia să se judece în sesiunea a­­ceasta. Dacă nu va sosi până mâine, pro­babil că acest proces va fi amânat pentru Septembrie. Rănire.—Aseară, dintr’o ceartă avută între ei, lucrătorul Vasile Io­­nescu a rănit în­tr’un mod grav pe colegul său Gheorghe Vasile, lovin­­du-l cu un baston în cap. Agresorul a fost arestat. Coc­ft Husî . Asasinat din rézbunare. Astăzi, in zorii zilei, pe când per­ceptorul Ioan Grecea venea de la via­ța spre oraș, la respântia dintre viile de la «Ogradă», a dat un drum peste cadavrul unui om scăldat tn­­tr’un sac de sânge, și așa de oribil mutilat, că nu l’a putut recunoaște. Inchipuindu’șî că la mijloc e o cri­mă, a alergat la poliție, anunțând comisarul de serviciu, care, la rân­­du’î, sesizând pe d. procuror, tus­trei s’au transportat la locul sinis­tru, unde au cunoscut că victima nu era altul de­cât Nicolae Epuraș, cunoscut vinicultor în partea locu­lui, purtând la torace mai multe împunsături, probabil de cuțit, și având mâinile și craniul fracturate.­­O cerceta m­e pres­ ruin­sire, făcute tot astăzi de d. procuror, bănuiala a căzut pe frații Petrache și Ior­­dache Bujder, cari au fost arestați. Intru­cât s-a stabilit că numiții pur­­tau o ură neîmpăcată contra victi­mei, din cauza unui proces de dis­trugere dintre ei, ură Împrospătată , din împrejurarea că de curând Epu­raș ar fi bătut pe muma fraților­­ Bujder, la locm­. T.­Severin Bunt falși—Ion Stoicescu, ne­gustor de porci, supus austro-ungar, cumpără de la Mihai I. Sosoi, d­i­n comuna Piteșteni, jud. Gorj, porci, și 11 plăți dându-i o hârtie de 100 florini care se constată ca falsă. Adus la poliție și supus unui in­­terogatoriu de către directorul po­liției, la perchiziția corporală s’a mai găsit la dânsul 5 florini buni și câte-va coroane. Și, de­oare­ce nu s’a găsit asupra lui nici un pa­șaport, nici n'a putut arăta de unde a primit bancnota falsă, individul a fost înaintat azi parchetului. Contrabandă.­­ Agenții poli­ției au surprins pe Ioniță Constan­­tinescu și pe Pârvu Bosniei cu tu­tun de contrabandă. Ei au fost amendați cu câte 36 lei. Ioniță, mai chiabur, a numerat banii; bietul Bosniei, declarându-se insolvabil a fost înaintat parchetului. Someșanul. Tecuciu Bilta e gravă.—Locuitorul Cili­men Atanasiu, din acest oraș, s-a plâns poliției că, fără nici un mo­tiv, a fost bătut de către individul de Schlesingher, cauzându-i mai multe răni grave pe corp. Afacerea se anchetează de d. sub­comisar C. R. Ionescu. Mamă denaturată. — Fata Marghioala Gh. Marcu, din comuna Valea-Rea, acest județ, era de mai mult timp în dragoste cu un flăcău din aceeași comună și nimeni nu știa de această dragoste a lor, pină mai deună­zî, când ea, fiind apucată de dureri, născu un copil. De rușine voi să ascundă fructul dragostei sale, aruncând copilașul la niște tufiș din grădina părinților ei. Insă nevinovata creatură cerea răzbunare. Vecinii au simțit ime­diat despre crima denaturatei mame și, făcând cunoscut autorităței­ comu­nale, ea a fost arestată, declarând totul. Ghegribo. Sinam Incendii­.—Jouî froaptea, la o­­rele 4, pompierii de la reg. 4 arti­lerie au trecut un zgomot mare pe la locuința mea. Deșteptându-me imediat, m’am îmbrăcat, am luat o trăsură și m'am luat după sacalele cu apă ale pompierilor. Locul incendiului.—Mă dau jos și văd o mare mulțime de lume deja strânsă și operând la salvare. Focul cuprinsese 3 clădiri, una numită a Fanariței, o băcănie a lui Nae Pe­trescu și una a d-nei Frrma Berco­­vici, depozit de băuturi. Nu ardea de­cât partea de din dos a caselor. Limbi de flăcări se ridicau la Înaltul cerului. Din nenorocire tocmai în ogrăzi se afla marfa mai inflamabilă, ca unt-de-lemnul, etc. Timpul fiind bun, incendiul n'a luat proportioni mari, totuși a can­­sat pagube de vre-o 10.000—15.000 lei. Au ars o șură de lemn în care se afla marfă și o parte din zidul unor compartimente ale lui Nae Pe­trescu; marfă multă din prăvălie­i a fost stricată. Mai mare pagubă a suferit doamna V. A. Fanarigtiol și alții. Mai toți au fost asigurați la Dacia Romania. S'a observat că pom­pierii au sosit târziu și s’a criticat faptul că comuna nu îngrijește ca să întreție un corp de pompieri re­gulat. Nu se știe de unde provine focul, după spusa celor păgubiți, reese că a fost pus de rea­facători. Remi. UN SEAT PE ZI Mastic pentru astupa­rea măselelor.—In apă caldă moaie două deca­grame gutta­­percă, topește un gram acid în­­tr-un gram alcool, amestecă­re cu guttaperca muiată, adăugând o picătură de ulei de garoafă. Când vrești să întrebuințezi a­­cest mastic, îl ține la lampă să se moaie și cald fiind, îl bagă în măsea. a 5 contrabandiști bulgari la granița română (Telegrame de la corespondenții noștri particulari) O luptă sângeroasă a avut loc la granița ro­­m­âno-bu­lgară din­ jude­țul Constanța,intre o cea­tă de contrabandiști și soldații români de la pi­chetul 421 aclam­at­, lup­tă in care au fost uciși 5 contrabandiști. Iată ce ne­ telegrafiază in această privință co­respondenții noștrii par­ticulari din Cernavoda și Constanța : Cerna- Vodă, 8 Iunie.— Sosită ora 12 m. — La pichetul 42 Cacimac (), 4 soldați din batalionul 4 de vena­­tori au susținut timp de o oră luptă cu o ceată de contrabandiști bulgari, cari au încercat să atace pichetul nostru. Soldații români au în­vins, impușcând cinci con­trabandiști,cari au răm­n­s morți pe loc. Comandantul batalionu­lui 4 de vână­tori, d. ma­ior Cernătescu, a plecat în anchetă la fața locului, anunțând parchetul mili­tar și pe comandantul di­viziei active din Dobro­­gea, d. general Năsturel. Muzicescu Constanța, 8 iunie.­—Sosită ora 2.50 p. m.—Astă-noapte, un grup de contrabandiști a cercat să treacă frontiera fraudulos, prin dreptul pichetului 42 Caciamac. Fiind surprinși și somați de soldații români să stea pe loc, ei au­ refuzat. Atunci soldații noștri au tras focuri, omorând pe 5 dintre ei. Cadavrele, împușcate in spate, au­ rămas pe teritoriul român. Parchetul fiind avizat, d. pro­curor, dimpreună cu d. prefect, Vârnan, pleacă la fața locului, la Cacimac, in anchetă. Mironescu. Sosită la ora 8 seara. Constanța 8.— După cum s’a comunicat diviziei active de co­mandantul companiei Mangalia sunt numai douî morți, ceî-l’alțî trec la primul foc au căzut jos de frică. Caciamac-Ciflic se află la sudul plașei Mangalia, jud. Constanța, toc­mai la hotarul Bulgariei; ține de comuna Sari-Ghiol. Este situată pe valea Papucci și are o formă drept­unghiulară, alungită de la Est că­tre Vest. G. PRADEI. 40 Cei patru Mașche IV — Ascultă, dragă prietene, a­­daose John Belton, am să’țî pro­pui o­­ facere. Iți dau o mie de dolari dacă vrei să faci portretul nevesti­mii, și’n totul timpul a­­cesta vei avea locuință și hrană aici. Ulise­ Bolor nu mai putea de bucurie, dar voi să-și vîndă mai scump asentimentul său. — Nu, într’adevăr, nu pot, răspunse. Am deprinderile mele și n’aș vrea să mi le schimb. Dar John Belton nu admitea argumentele lui Ector și stăruia, aprinzându-se din ce în ce mai mult, ceea­ ce îndemna pe Ector să mai reziste încă. Atunci proprietarul primului stabiliment din Helena condi­că e de neapărată trebuință să in­­tervie în persoană mistress Bol­ton, o prea frumoasă brună, gră­sulie, cu ochii scînteetori, care întrecea strălucirea diamantelor pe cari le purta la mâini și la urechi. — Doamnă, zise cu galanterie Ector, socotind că era timpul să înceteze cu ori­ce rezistență, n’am putut nici­odată să refuz nimic daunelor, mai ales când sunt frumoase ca d ta. Din mo­mentul acesta sunt la dispozițiu­­nea d-tale. Atunci fu o nouă explozie de entusiasm. — Dar, adaogă Edtor, ca ul­timă observațiune, n’am o odae unde să-mi instalez atelierul ? — O, replică John Belton, a­­lăturea cu Barul și cu vederea în grădină e o cameră cu gea­muri mari, care socotesc că ți-ar conveni. — Bine ! zise Eolor. Și alergă la odăița lui să-șî ia puținele lucruri ce le avea, cu­getând : — Ar fi ciudat ca, după por­tretele Cerbului Sprinten și a­ mistresit Belton, să nu-mi vie cel puțin o mie de comande. Iată-mi dar corabia cu pânzele întinse ! Voi ști să-i țiu bine cârma. Și cu această ocaziune n’aș vrea să mi se întâmple încă odată ce am pățit cu portretul pungașului ăla de medic. Soarele Arzilor va trebui să-mi plouă razele sale mai înainte de a se apuca de lucru. A doua zi, în adevăr, îndată ce se instală în atelier, zise să-l cheme pe John Belton. Acesta veni în grabă, nebun de bucurie. Barul lui era luat cu asalt de mulțime, ca să ad­mire portretul Cerbului Sprin­ten. Evenimentul ajungea o revo­­luțiune. Câștiga acum cât nici sperase vre­ o­dată. Chelnerii nu resbeau să servească pe muș­terii. Ector își forma cererea și John Belton, scoțând numai de­cât din buzunar un libret în cecuri, iscăli unul de cinci mii franci și i-l dete cu cel mai delicios zîmbet pe buze. Acum artistul era asigurat. Se duse numai de­cât la un bancher, și, peste o jumătate de oră, se întorcea la oțel cu mâna pe buzunarul intern al hainei sale unde erau puse cele cinci bilete de bancă, de câte o mie, ce­ î picaseră chiar din cer. — Ah, dacă bieții mei amici ar fi acum cu mine aici , exclamă cu tristeță bravul tînăr. Gu ce bucurie aș împărți cu ei această mană cerească. Intr’acestea, precum și era de așteptat, portretul mistress Bel­ton fu un nou triumf pentru Ed­or, sau mai bine pentru fal­sul Ulise Essampard. Acuma, nu numai că era cele­bru, dar chiar și la modă, ceea ce e totul în America. Invitările îî curgeau pe fie­care zi din toate părțile. Cele mai bune și mai însemnate familii din Helena se întreceau care să-l aibă la întrunirile lor, la mesele lor somptuoase. El însă nu-și schimbă nici unul din obiceiurile lui. Se scula de dimineață și se ducea numai de­cât în atelier, unde picta până la ora dejunului. Fuma apoi o țigară și se punea iarăși la lucru. La cinci se oprea. Și după o plimbare călare prin parcul He­lena, se ducea la masă și-și pe­trecea serile într’o casă sau în­­tr’alta, unde vorbind și rîzând uita de zilele rele trecute. Toate ușile caselor bogate îi erau deschise. Una din cele d’intern și cele mai ospitaliere era fără îndoială casa d-lui Wil­liam Seldler. Istoria d-lui Seldler este isto­ria foarte multor americani. Cu cinci­spre­zece ani mai înainte era un miner sărac, care ducea greu cu nevastă-sa o viață mi­zerabilă. Norocul îî zîmbi și îi deschise calea spre un filon din­tre cele mai bogate și care toc­mai pentru aceasta fu numit Fi­lonul lung. Ajunse curând milionar. Filo­nul lui se afla la patru leghe de Helena, cu care era agată prin­­tr-o cale ferată în linie dreaptă, avînd numai o stațiune «Re­­gele­ David». Această stațiune își datora numele iarăși unei mine, bogată tot ca și cea din teiű. I­. William Seidler își cons­truise u­n palat măreț la Helena și o altă locuință somptuoasă la câte­va mile de oraș. Atât în­tr’o casă cât și’n cea­ l’alla, pre­zidate de veselia proprietarilor și iluminată de grațiile unei fru­moase fete, copila lor Eva, pe­trecerile se alternau constante și tot­deauna plăcute. Eva, cea mai încântătoare crea­tură din Satele­ Unite ale Ame­­ricii, era tocmai contrariul Lisii Sheldon, amica ei, cunoscăndu­­se părinții lor de când erau în mizerie. Ector, puțin timp după aven­tura portretului Cerbului­ Sprin­­ten, fusese invitat la o serată în vila Seldler. Uimit de frumusețea Evei, o învită la un vals, îi vorbi mult cu veselia’î obișnuită și un cu­rent de simpatie se stabili între ei. Una din primele persoane pe care o întîlni în casa lui Seldler fusese negreșit de Joe Sheldon. Bogatul comerciant de muștar și de șuncă, batându-l familiar pe umeri, îi zise : „ După cum se pare ai făcut mult drum în puțină vreme. Ești un adevărat farsor d-la. Ne ascunsese și jocul, ca să ne faci o surpriză. Un artist mare sub bluza unui zugrav de firme !... — Nu v’am ascuns nimica. Și am fost foarte fericit atunci d’a găsi de lucru la d-ta. Să nu crez­ că am uitat! După aceea se duse să salute pe d-na Sheldon, care’i zise cu importanță tragică : — Imi voi­ aduce tot-d'a­una aminte, domnule, de serviciul ce ne am făcut. Iar Lily abia răspunse la sa­lutarea re­spectuoasă a piciorulu­i, căruia i se păru că atât ochii cât și umerii îî erau și mai în deza­cord acum. Ulise devenise clar, în scurtă vreme, nelipsitul ori­cărei în­truniri. Nu fură mese, dejunuri pe iarbă, partide de vînătoare, escursiuni călare sau în breac ta cari se­ nu fie și el.­ ­Va urma?

Next