Universul, iunie 1902 (Anul 20, nr. 147-176)
1902-06-10 / nr. 156
ANUL XX NO. 156-LUNI 10 IUNIE 1902.5 Bani foaia în România.—10 Bani în strfioate Abonamentele și anunțurile se primesc la: Administrația : Strada Brazoianu, 11, București CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA: Strada Brezoianu.11, București;• A Telefon.—Adresa telegrafică: «Unversul», Bucureșt George I, noul rege al Saxoniei.— (Vezi explicația) țtiSag Calendar pe anul 1902 Ortodox Duminecă, 0 Iunie.— Părintele Cyril și Alexandru Catolic Duminecă, 22 Iunie. —Paulina Soarele răsare 4.16 ; apune 7.47 222.977.114 lei 73 bani la încasări Până la 30 Aprilie, plățile în contul exercițiului 1901 și 1902 au fost numai de 207 milioane 277.802 lei 69 bani; plățile totale ale acestui exercițiu vor însuma, după cum am mai arătat, vre-o 217 l/1 milioane, cu 1 milion mai puțin decât prevederile. Așadar, de la 30 Aprilie avem un plus definitiv de încasări, un escedent deja realizat de 50/1 milioane. Tot ce se va mai constata ca incasări în lunile Mai, Iunie, Iulie, August și Septembrie, în contul exercițiului 1901—902, va veni a se adăuga ca escedent la această sumă. Socotindu-se să se încaseze numai 10 milioane, în aceste 5 luni, în contul exercițiului expirat, și escedentul definitiv al exercițiului 1091—902 va trece peste 15 milioane. Situația care reese din aceste cifre se prezintă, cum se vede, într-un chip cât se poate de mulțămitor. București, 9 Iunie. Prima lună a noului exercițiu Budgetul pe 1902—1903 a rămas, după cum se știe, neschimbat în fixarea totală a chesti»Hlor și veniturilor la suma de 218 d* milioane, ca și acela pe 1901—1902. Este, cu alte cuvinte, al douilea buget al seriei despre care primul ministru spusese că este plănuită astfel cel puțin pe patru ani. Avem astăzi rezultatul primei luni și al acestui al douilea budget al erei economiilor, și el este încă și mai promițător, și mai îmbucurător decât acela al lunei corespunzătoare a anului trecut. Este și mai promițător, deoarece încasările în Aprilie anul curent s’au urcat la 15.831.487 lei 97 bani față cu 12 396.709 lei 12 bani în aceeași lună anul trecut,—s’au încasat așadar cu aproape 8 lei milioane mai mult în prima lună a exercițiului trecut, — exercițiu care, după cum vom vedea mai jos, se va încheia cu un însemnat escedent. Este și mai îmbucurător, deoarece o mare parte din plusul de încasări, și anume :933.000 lei este de la contribuțiunile indirecte, fapt care denotă în chipul cel mai evident o ridicare a bunei stări generale și o reînviorare a comerțului peste tot. In ce privește exercițiul 1901—902, încheiat la 31 Martie, dar în contul căruia continuă a se face încasări până la 30 Septembrie, iată care era situația lui la 30 Aprilie. Până la 31 Martie se încasaseră, cum am arătat, peste 1219l/2 milioane, va să zică deja cu mai bine de 1 milion peste prevederile totale; în decursul lunei Aprilie s’atî mai incasat, în contul acelui exercițiu, 3.294.475 lei 16 bani; la 30 Aprilie, exercițiul 1901 și 1902 arată astfel suma de Din Germania (Corespondență particulară a „Universului“) Berlin, 5 Iunie. Serbarea studențească, din Bonn împăratul Wilhelm după ce a plecat din Nürnberg, s-a dus la Bonn, unde a serbat jubileul de 75 ani al societăței studențești «Borussia» din care a făcut parte și Suveranul Germaniei, orașul era frumos împodobit cu steaguri și ghirlande, dar mai cu seamă localul studenților «Borussia». Banchetul studențesc In sala cea mare Beethoven, splendid decorată cu flori, cu steaguri naționale și ale corpului studențesc, s-a dat un banchet așa numit «comers» sub președinția împăratului, care purta chipiul și uniforma de student. Suveranul avea la dreapta sa pe adjutantul general baron Lee, iar la stânga pe președintele corporală unei studențești Wolfgang de Benli vegni. In fața împăratului se află marele duce ereditar de Baden, studenții erau așezați după semestre, fără a se face escepțiune cu prinții studenți cari sunt : principele de coroană Wilhelm, fii prințului Albrecht, marele duce Frideric de Meklemburg, ducele Ernest de Schleswig-Holstein și marele duce de Saxa.. Intre oaspeți se afla și prințul Herbert Bismark, fiul defunctului cancelar și fost membru a «Borussiei», apoi primarul din Bonn,ofițerii superiori, etc. In galerie se afla împărăteasa și numeroase dame. împăratul bătu de trei ori în masă cu spada de student și apoi face un «salamander». Toastul impterul uUiY pentru împărăteasa In decursul comerțului, împăratul ținu în sănătatea împărătesei următorul toast: «Când strămoșii noștri se adunau ca să plece la război, îi priveau o cunună de femei frumoase De când este scrisă istoria universităților noastre, nici o universitate ca cea de aici n’a fost onorată în asemenea chip. In frumosul oraș Bonn, înconjurată de damne princiare, a apărut Majestatea Sa împărăteasa, prima Suverană care ia parte la un comers studențesc. Această onoare fără seamăn se face universități din Bonn și corpului studențesc «Borussia». Sper și aștept ca toți tinerii Boruși, asupra cărora sunt ațintiți ochii Majestătei Sale prin aceasta să primească o consacrare pentru viața lor întreagă Nu! însă, fie generali, bărbați de stat, sub-locotenențî sau junker! ne unim cu credință într’u a face omagii M. S. Împărătesei Ridicăm un salamander puternic în sănătatea M. S. Meyer. HfiGIHNA GHIAȚA Guvîntul de ghiață derivă din latinescul «glacias» prescurtat din «gelacies», asemănându - se cu «geta», înghețat, rece — din rădăcina sanscrită «gal», a ü rece, rădăcină foarte răspândită printre limbile ariane. De aci derivă prin urmare sanscritul «gala», frig, răceală, persanul «jal-jalah», ghiață albă , kurzul «gelid», ghiață , irlandezul «gel, geal», ghiață, înghețuri. Pictet a remarcat că numele de apă «zis», corespunde sanscritului «gala» din cauză că apa e numită astfel din cauza recției ei. Ghiața e starea solidă a apei; ea se formează la suprafața apelor liniștite și stagnante și plutește pentru că densitatea ei este mai mică decât a apei; ea cântărește cam 930 kilograme de fiecare metru cubic. Apa se dilată trecând în starea solidă și moleculele ei exercită o presiune considerabilă, capabilă de a sparge cele mai resistente închisori. Serviciile ce ne aduce ghiața, ne-a condus la cercetarea mijloacelor de a o putea păstra. Pentru aceasta s’au construit ghețării din ce în ce mai sistematice. Astăzi se face un comercul întins cu ghiața, ce se transportă în blocuri mari din regiunile nordice ale Europei și Americei în țările meridionale. Consumațiunea ghieței e considerabilă astăzi în diversele ramuri de activitate industrială, și numai Parisul consumă peste 7 milioane și jumătate de kilograme de ghiață anual. Nu toți medicii sunt de acord asupra efectelor care rezultă din absorbțiunea băuturilor înghețate. După unii ghiața la interior e tot-deauna periculoasă; după alții din contră, ea e utilă. Când cineva a băut o băutură înghețată, simte imediat o sensație de răceală, ce se comunică în tot corpul și dacă cineva e obosit, slab, limfatic, frigul persistă fără vre-altă reacțiune, apoi survin tremurături, cu urmări grave în aparatul digestiv și o stare de slăbiciune generală. Dar din contră la cerebușlt, cu un temperament sanguin, are loc imediat în tot corpul o reacțiune urmată de o stare de vioiciune și de vigoare pe cât de plăcută pe alela și de salutară. In acelaș timp urmează o augmentație considerabilă de secrețiune unică și de sudoare. De aici divergențele de opinii pe cari le am semnalat. Tinerii, grație activității sistemului lor circulator, suportă mai bine ghiața decit copiii și bătrânii. Femeile nu trebue să așeze decât cu multă rezervă de băuturile înghețate și se vor abține cu totul de la întrebuințarea lor câteva zile mai înainte de revenirea menstruației și în tot timpul ei. In timpul digestiunei stomacale strică funcțiunile lui, pricinuind uneori chiar vărsături, amețeli, colici, diaree etc. Iarna e bine a nu se face întrebuințare de băuturi înghețate, căci acestea de multe ori sunt cauzele de pneumonii, pleuresie, etc. Să se dea preferință înghețatelor aromatice celor de cafea, cacao sau vanilie. Nu se va lua înghețată în timpul vreunei dureri sau in urma unei excitațiuni violente, moartea putând să survină adesea în urma unei asemenea imprudențe. înghețatele acidulate ca cele de lămâie, ananas, de multe ori jenează persoanele care sufer de tuse ; acest inconvenient se va putea ușor înlătura prin adăugare de puțin vin sau prin punct. In nici un caz nu se va face abuz de băuturile înghețate. Aurel Scurta. George I, noul rege al Saxoniei — Vezi ilustrația — In urma morței regelui Albert al Saxoniei, care n’a avut copii urmează pe tron fratele sau George, care este în vârstă de 70 ani. Regele George s-a născut la 8 August 1832 în Dresda și primi o bună educațiune științifică și militară. In anul 1846 prințul George intră în armată ca sub-locotenent In anul 1849 și 1850 el a studiat la universitatea din Bonn. In războiul de la 1866 prințul George comandă o brigadă de cavalerie și se distinse foarte mult în memorabila luptă de la Königgrat. In războiul de la 1870—71 contra Franței comandă corpul de armată saxonă, și se lupta și aici cu mare bravură. In anul 1873 prințul George fu numit comandant suprem al corpului 12 de armată saxonă, iar la 1887, mareșal general. Regele George este văduv, căci soția sa Maria Ana de Portugalia muri la 1884. Din această căsătorie se născură șase copii, dintre care prințul Frideric August este moștenitor al tronului. CRONICI FEIEMINE Congresul internațional pentru munca femeilor In curând se va deschide la Paris un congres internațional pentru promovarea muncei femenine, convocat de un comitet de femei cari au un nume ilustru în literatură, știință, elc. precum și în societate. In acest congres se vor discuta stările sociale, cauzele și efectele lor și pentru ca discuția să fie mai ușoară, materialul s-a împărțit sistematic în următoarele capitole: Situația actuală a femeei în căsătorie ; Cum trebue să fie făcută căsătoria pentru ca să poată numită o instituțiune dreaptă; Drepturile femeei nemăritate; Măsuri în contra comerțului de carne vie ; Protecția copiilor ; Educațiunea națională, instrucția comună pentru băeți și fete ; Puterea părintească a mamei; dreptul femeei la muncă și munca femeilor în ateliere, prăvălii și fabrici; Industria casnică; Schimbarea obiceiurilor economice; deformarea higienică a îmbrăcămintei ; Hrana, influența femeei asupra desvoltării sociale ; Solidaritatea femeilor din toate clasele sociale, din toate țările și de toate profesiunile etc. Congresul va ține șase zile în care se vor discuta aceste chestiuni în chip sistematic, astfel că în fiecare zi este prevăzută câte o chestie generală în care să se cuprindă toate celelalte, cari stau în legătură cu ea. Iată programul: 1) Drepturile femeilor măritate ; 2) Drepturile femeilor nemăritate ; 3) Condițiunile muncii casă ; 4) Condițiunile muncii industrie ; 5) Misiunea femeei ca educatoare și 6) Misiunea femeilor în mișcarea pentru pace și în privința pactului social. Astfel de congrese se vor ține in două în două ani. Olimpia O CUGETARE PE ZI Sinceritatea e onoarea conștiinței. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Tutela (1-nel dr. Turneseu Se știe că d-na dr. Turnescu a fost pusă sub interdicție de autoritățile judiciare. Tribunalul Ilfov secția I-a a constituit consiliul de familie, compus din d-nii N. Turnescu fiul interdictei, Constantin Vasilescu, D. Petrescu, Emil Petrescu și Ion Em. Vlahicii. Ca tutore legal a fost ales d. N. Turnescu. De asemenea se știe că tribunalul numise pe d. P. Obedenaru ca administrator provizoriu al averei d-nei Turnescu, până la judecarea procesului de punere sub interdicție. Azi,când sentința prin care d-na Turnescu a fost pusă sub interdicție a rămas definitivă, numindu-se și un tutor legal, însărcinarea d-lui Obedenaru a încetat. In consecință, d-sa a depus la tribunal complus din timpul administrațiune d-sale, și tribunalul Ilfov, secția I-a, l’a omologat ieri. De asemenea, consiliul de familie a autorizat pe tutore de a cere corupturile și de la d. Scodrea. * Tentativă de asasinat comisă de un soț contra soliei sale Ieri a venit înaintea Curței cu jurați din jud. Ilfov judecarea procesului privitor pe Nicolae Velicu, din București, în etate de 60 ani, dat judecății pentru tentativă de asasinat comisă asupra soției sale Nița. Din actul de acuzare rezultă că Velicu Nicolae trăise timp de 40 ani cu soția sa, având 10 copii, din cari numai unul trăește, anume Stoian. Viața intre acești două soți în acest interval a fost cât se poate de rea, mai ales în timpul din urmă. Intr’o zi încercase s’o împuște, altă dată s’o stranguleze. In cele din urmă se mutase din casă într’o magazie din curte și se lăuda că o va omorî. Nu umbla decât beat și nu aducea nimic în casă. In seara de 20 Februarie, anul curent, Velicu a intrat fără de veste in casă și găsind pe soția sa singură, fără multă vorbă i-a înfipt un cuțit în piept. La țipetele femeei a alergat fiul său Stoian și, cu ajutorul unui vecin, a legat pe tatăl său și a predat autorităților, iar pe mama sa a transportat-o la spital și, numai grație îngrijirilor date, a scăpat cu viața. La interogatorul luat era de Curte, el a mărturisit faptul, susținând că soția sa, împreună cu cu fiul său, o maltratau, ba l’au dat și afară din casă. Interogată, soția lui spune că în interval de 40 ani a suferit foarte mult din partea bărbatului său, care o maltrata, scoțându-i chiar un ochiu. Identic a declarat și fiul său, susținând că într’o zi pusese chiar otravă în mâncare, pentru ca să-i otrăvească. Curtea a achitat pe acuzat. Grefier. Știri din străinătate — Prin poștă — Colonelul Grimm va fi degradat înaintea trupelor, apoi va sta 12 ani în minele din insula Sahalin. Grimm a dat amănunte confidențiale Germaniei și Austriei. El a primit 2 milioane, pe cari le-a perdut la joc. El declară că fost ispitit de un general german. Rușii pretind că documentele trădate sunt false. Dar statul major german credea autenticitatea lor. ¥ ¥ Din ordinul Sultanului s’a oprit publicarea cărților turcești, chiar cele cu caracter literar, științific, juridic, etc. In urma acestei măsuri, mai multe tipografii s’au închis. Personalul lor s’a dus la ministerul de justiție ca să reclame. Ministrul a declarat că nu poate revoca ordinul, dar a oferit reclamanților de a-l ajuta, făcându-i să intre în serviciul statului. * In timpul de față în toată Anglia e foarte frig. Din Londra se scrie că se pare a fi în luna Noembrie; ceața foarte deasă care e dimineața și seara nu lasă decât vre-o câteva ore de lumină. In case se face încă foc la sobă. Ploaia a stricat ornamentațiile străzilor, cari erau deja gata pentru serbările încoronate. In Scoția, termometrul s-a coborît sub zero.* • * * Direcția căilor ferate belgiene a hotărît de a suprima ca economie trenurile nocturne ; toată presa protestează contra acestei măsuri, care aduce mari pagube. ¥ ¥ Ziarele din Lemberg anunță că curtea cu jurați din Tarnopol a condamnat la moarte pe țăranul Kowalczuk, care a asasinat cu toporul pe solia sa pe când dormea.* ¥ ¥ Zarul «Giliois» referă intervievul unui redactor al seu cu Leon XIII. Acesta, vorbind de Franța, a declarat că n’a fost întotdeauna înțeles. Și-a exprimat neliniștea sa pentru viitorul țărei. «Franța—adaose Papa—va eși învingătoare din actuala criză, dar ea se aruncă pe calea persecuțiunilor religioase. «Ateismul și masoneria chinuesc Franța. Noi iubim această țară și principiile sale de libertate și de aceea suntem foarte întristați a o vedea insultând cea mai importantă libertate, aceea a învățământului».* ¥ * Se telegrafiază din New-York că profesorul Herbert de la Universitatea din Pensilvania, într-o conferință, a dovedit că valea Hudson e amenințată de a fi înghițită de vulcani. Orașul Purshill e situat pe unul din cele mai mari vulcane de pe lume și New York se cufundă din ce în ce tot mai mult. In timpurile vechi Hudson se arunca în mare de la o înălțime de trei ori mai mare decât aceea a cascadei de Niagara. Azi această distanță aproape nu mai există.* * * Din Paris se scrie că judecătorul de instrucție Roy a chemat în cabinetul seu pe d. Hadamard, socrul căpitanului Dreyfus. Nu se știe motivul acestei chemări. Sunt unii cari văd în asta reînceperea afacere! Dreyfus. Universal in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 7 Iunie — Craiova Un caz curios de telepatie. —Am fost era martor ocular la un curios caz de telepatie. Un vînzător de ziare, care aștepta să primească ziarele pentru desfacere, refuză să le mai ia, sub cuvânt că simte cum tatăl seu, care se afla bolnav, a murit tn acel moment și, deci, trebue să se ducă acasă. Curios, am cercetat astăzi să văd întrucât au fost adevărate presimțirile vânzătorului; ele, din nenorocire, s’au îndeplinit intocmai , la orele 8 și un sfert,—oră când vînzătorul avusese presimțirea, — tatăl său încetase din viață." Desmînțire. — Corespondentul din localitate al unui ziar din Capitală comunică acelui ziar 3 știri de senzație, dar cari sunt absolut de domeniul fanteziei. Așa, se citește tn acea foaie că in orașul nostru, in cursul zilei de oră, s’a întâmplat: 1) O sinucidere în strada Petru Rareș , 2) O crimă sau sinucidere in marginea orașului, spre bariera Vîlcea, și 3) Un accident mortal pe str. Abator. Afară de corespondentul ziarului, absolut nimeni, nicî chiar poliția sau parchetul, n'au cunoștință de aceste cazuri. Vremea. — De vre-o 4 zile pe a nouă plouă maini fiecare zi câte puțin ; temperatura este scăzută și noaptea este așa de răcoare, că fără pardesiu ești expus să tremuri de frig. Caron, Călărași Grindină.—Asupra orașului nostru, și pe o mică suprafață din vecinătatea lui, a căzut o ploaie torențială Însoțită de grindină, încă de pe la ora 4 și jumătate,niște nouri groși, urmați de o violentă furtună, prevestiră dezastrul pe care l-a făcut grindina. La un scurt interval după ploaie, începu să cadă grindină în mărimea unor nuci mijlocii. Grindina bătu cu furie timp de 10 minute, făcând ca toate plantațiunile să fie distruse complect. S-au spart foarte multe geamuri de pe la case , pereții clădirilor din centru și mai ales după la mahalele sunt ciuruiți de loviturile grindinei. După cât sunt informat, dezastrele făcute de grindină au fost mai simțitoare la moșia d-lui Țone. Par. Proești Tâlhăria din Bălteni. — In urma cercetărilor făcute, locuitorii Andrei Marin, Gh. Andrei, Tudor Marin și Ilie Gheorghiu, din com. Poenarii-Ralli, inculpați ca autori ai tâlhăriei comise asupra locuitorului Păun, din comn. Bâltenî, au fost liberați erî. A fost arestat însă un amant al femeei lui Păun, care e geambaș in corn. Tunari (Ilfov). Diverse. — Ezi, d. G. G. Flaișleu, președintele Curței cu juri din Prahova, a inspectat ambele secții ale tribunalului nostru, pe cari le-a găsit tn bună regulă. — Azi a venit înaintea Curței cu juri procesul de calomnie prin presă, intentat de către institutorul Vișoianu, din Urlați, d-lui C. Porumbaru, împricinații declarând că s’au împăcat, procesul a fost clasat. — Până acum, n’a sosit încă dosarul afacerea crimei din Obor, care trebuia să se judece în sesiunea aceasta. Dacă nu va sosi până mâine, probabil că acest proces va fi amânat pentru Septembrie. Rănire.—Aseară, dintr’o ceartă avută între ei, lucrătorul Vasile Ionescu a rănit într’un mod grav pe colegul său Gheorghe Vasile, lovindu-l cu un baston în cap. Agresorul a fost arestat. Cocft Husî . Asasinat din rézbunare. Astăzi, in zorii zilei, pe când perceptorul Ioan Grecea venea de la viața spre oraș, la respântia dintre viile de la «Ogradă», a dat un drum peste cadavrul unui om scăldat tntr’un sac de sânge, și așa de oribil mutilat, că nu l’a putut recunoaște. Inchipuindu’șî că la mijloc e o crimă, a alergat la poliție, anunțând comisarul de serviciu, care, la rându’î, sesizând pe d. procuror, tustrei s’au transportat la locul sinistru, unde au cunoscut că victima nu era altul decât Nicolae Epuraș, cunoscut vinicultor în partea locului, purtând la torace mai multe împunsături, probabil de cuțit, și având mâinile și craniul fracturate.O cerceta me pres ruinsire, făcute tot astăzi de d. procuror, bănuiala a căzut pe frații Petrache și Iordache Bujder, cari au fost arestați. Intrucât s-a stabilit că numiții purtau o ură neîmpăcată contra victimei, din cauza unui proces de distrugere dintre ei, ură Împrospătată , din împrejurarea că de curând Epuraș ar fi bătut pe muma fraților Bujder, la locm. T.Severin Bunt falși—Ion Stoicescu, negustor de porci, supus austro-ungar, cumpără de la Mihai I. Sosoi, din comuna Piteșteni, jud. Gorj, porci, și 11 plăți dându-i o hârtie de 100 florini care se constată ca falsă. Adus la poliție și supus unui interogatoriu de către directorul poliției, la perchiziția corporală s’a mai găsit la dânsul 5 florini buni și câte-va coroane. Și, deoarece nu s’a găsit asupra lui nici un pașaport, nici n'a putut arăta de unde a primit bancnota falsă, individul a fost înaintat azi parchetului. Contrabandă. Agenții poliției au surprins pe Ioniță Constantinescu și pe Pârvu Bosniei cu tutun de contrabandă. Ei au fost amendați cu câte 36 lei. Ioniță, mai chiabur, a numerat banii; bietul Bosniei, declarându-se insolvabil a fost înaintat parchetului. Someșanul. Tecuciu Bilta e gravă.—Locuitorul Cilimen Atanasiu, din acest oraș, s-a plâns poliției că, fără nici un motiv, a fost bătut de către individul de Schlesingher, cauzându-i mai multe răni grave pe corp. Afacerea se anchetează de d. subcomisar C. R. Ionescu. Mamă denaturată. — Fata Marghioala Gh. Marcu, din comuna Valea-Rea, acest județ, era de mai mult timp în dragoste cu un flăcău din aceeași comună și nimeni nu știa de această dragoste a lor, pină mai deunăzî, când ea, fiind apucată de dureri, născu un copil. De rușine voi să ascundă fructul dragostei sale, aruncând copilașul la niște tufiș din grădina părinților ei. Insă nevinovata creatură cerea răzbunare. Vecinii au simțit imediat despre crima denaturatei mame și, făcând cunoscut autorităței comunale, ea a fost arestată, declarând totul. Ghegribo. Sinam Incendii.—Jouî froaptea, la orele 4, pompierii de la reg. 4 artilerie au trecut un zgomot mare pe la locuința mea. Deșteptându-me imediat, m’am îmbrăcat, am luat o trăsură și m'am luat după sacalele cu apă ale pompierilor. Locul incendiului.—Mă dau jos și văd o mare mulțime de lume deja strânsă și operând la salvare. Focul cuprinsese 3 clădiri, una numită a Fanariței, o băcănie a lui Nae Petrescu și una a d-nei Frrma Bercovici, depozit de băuturi. Nu ardea decât partea de din dos a caselor. Limbi de flăcări se ridicau la Înaltul cerului. Din nenorocire tocmai în ogrăzi se afla marfa mai inflamabilă, ca unt-de-lemnul, etc. Timpul fiind bun, incendiul n'a luat proportioni mari, totuși a cansat pagube de vre-o 10.000—15.000 lei. Au ars o șură de lemn în care se afla marfă și o parte din zidul unor compartimente ale lui Nae Petrescu; marfă multă din prăvăliei a fost stricată. Mai mare pagubă a suferit doamna V. A. Fanarigtiol și alții. Mai toți au fost asigurați la Dacia Romania. S'a observat că pompierii au sosit târziu și s’a criticat faptul că comuna nu îngrijește ca să întreție un corp de pompieri regulat. Nu se știe de unde provine focul, după spusa celor păgubiți, reese că a fost pus de reafacători. Remi. UN SEAT PE ZI Mastic pentru astuparea măselelor.—In apă caldă moaie două decagrame guttapercă, topește un gram acid într-un gram alcool, amestecăre cu guttaperca muiată, adăugând o picătură de ulei de garoafă. Când vrești să întrebuințezi acest mastic, îl ține la lampă să se moaie și cald fiind, îl bagă în măsea. a 5 contrabandiști bulgari la granița română (Telegrame de la corespondenții noștri particulari) O luptă sângeroasă a avut loc la granița româno-bulgară din județul Constanța,intre o ceată de contrabandiști și soldații români de la pichetul 421 aclamat, luptă in care au fost uciși 5 contrabandiști. Iată ce ne telegrafiază in această privință corespondenții noștrii particulari din Cernavoda și Constanța : Cerna- Vodă, 8 Iunie.— Sosită ora 12 m. — La pichetul 42 Cacimac (), 4 soldați din batalionul 4 de venatori au susținut timp de o oră luptă cu o ceată de contrabandiști bulgari, cari au încercat să atace pichetul nostru. Soldații români au învins, impușcând cinci contrabandiști,cari au rămns morți pe loc. Comandantul batalionului 4 de vânători, d. maior Cernătescu, a plecat în anchetă la fața locului, anunțând parchetul militar și pe comandantul diviziei active din Dobrogea, d. general Năsturel. Muzicescu Constanța, 8 iunie.—Sosită ora 2.50 p. m.—Astă-noapte, un grup de contrabandiști a cercat să treacă frontiera fraudulos, prin dreptul pichetului 42 Caciamac. Fiind surprinși și somați de soldații români să stea pe loc, ei au refuzat. Atunci soldații noștri au tras focuri, omorând pe 5 dintre ei. Cadavrele, împușcate in spate, au rămas pe teritoriul român. Parchetul fiind avizat, d. procuror, dimpreună cu d. prefect, Vârnan, pleacă la fața locului, la Cacimac, in anchetă. Mironescu. Sosită la ora 8 seara. Constanța 8.— După cum s’a comunicat diviziei active de comandantul companiei Mangalia sunt numai douî morți, ceî-l’alțî trec la primul foc au căzut jos de frică. Caciamac-Ciflic se află la sudul plașei Mangalia, jud. Constanța, tocmai la hotarul Bulgariei; ține de comuna Sari-Ghiol. Este situată pe valea Papucci și are o formă dreptunghiulară, alungită de la Est către Vest. G. PRADEI. 40 Cei patru Mașche IV — Ascultă, dragă prietene, adaose John Belton, am să’țî propui o facere. Iți dau o mie de dolari dacă vrei să faci portretul nevestimii, și’n totul timpul acesta vei avea locuință și hrană aici. Ulise Bolor nu mai putea de bucurie, dar voi să-și vîndă mai scump asentimentul său. — Nu, într’adevăr, nu pot, răspunse. Am deprinderile mele și n’aș vrea să mi le schimb. Dar John Belton nu admitea argumentele lui Ector și stăruia, aprinzându-se din ce în ce mai mult, ceea ce îndemna pe Ector să mai reziste încă. Atunci proprietarul primului stabiliment din Helena condică e de neapărată trebuință să intervie în persoană mistress Bolton, o prea frumoasă brună, grăsulie, cu ochii scînteetori, care întrecea strălucirea diamantelor pe cari le purta la mâini și la urechi. — Doamnă, zise cu galanterie Ector, socotind că era timpul să înceteze cu orice rezistență, n’am putut niciodată să refuz nimic daunelor, mai ales când sunt frumoase ca d ta. Din momentul acesta sunt la dispozițiunea d-tale. Atunci fu o nouă explozie de entusiasm. — Dar, adaogă Edtor, ca ultimă observațiune, n’am o odae unde să-mi instalez atelierul ? — O, replică John Belton, alăturea cu Barul și cu vederea în grădină e o cameră cu geamuri mari, care socotesc că ți-ar conveni. — Bine ! zise Eolor. Și alergă la odăița lui să-șî ia puținele lucruri ce le avea, cugetând : — Ar fi ciudat ca, după portretele Cerbului Sprinten și a mistresit Belton, să nu-mi vie cel puțin o mie de comande. Iată-mi dar corabia cu pânzele întinse ! Voi ști să-i țiu bine cârma. Și cu această ocaziune n’aș vrea să mi se întâmple încă odată ce am pățit cu portretul pungașului ăla de medic. Soarele Arzilor va trebui să-mi plouă razele sale mai înainte de a se apuca de lucru. A doua zi, în adevăr, îndată ce se instală în atelier, zise să-l cheme pe John Belton. Acesta veni în grabă, nebun de bucurie. Barul lui era luat cu asalt de mulțime, ca să admire portretul Cerbului Sprinten. Evenimentul ajungea o revoluțiune. Câștiga acum cât nici sperase vre odată. Chelnerii nu resbeau să servească pe mușterii. Ector își forma cererea și John Belton, scoțând numai decât din buzunar un libret în cecuri, iscăli unul de cinci mii franci și i-l dete cu cel mai delicios zîmbet pe buze. Acum artistul era asigurat. Se duse numai decât la un bancher, și, peste o jumătate de oră, se întorcea la oțel cu mâna pe buzunarul intern al hainei sale unde erau puse cele cinci bilete de bancă, de câte o mie, ce î picaseră chiar din cer. — Ah, dacă bieții mei amici ar fi acum cu mine aici , exclamă cu tristeță bravul tînăr. Gu ce bucurie aș împărți cu ei această mană cerească. Intr’acestea, precum și era de așteptat, portretul mistress Belton fu un nou triumf pentru Edor, sau mai bine pentru falsul Ulise Essampard. Acuma, nu numai că era celebru, dar chiar și la modă, ceea ce e totul în America. Invitările îî curgeau pe fiecare zi din toate părțile. Cele mai bune și mai însemnate familii din Helena se întreceau care să-l aibă la întrunirile lor, la mesele lor somptuoase. El însă nu-și schimbă nici unul din obiceiurile lui. Se scula de dimineață și se ducea numai decât în atelier, unde picta până la ora dejunului. Fuma apoi o țigară și se punea iarăși la lucru. La cinci se oprea. Și după o plimbare călare prin parcul Helena, se ducea la masă și-și petrecea serile într’o casă sau într’alta, unde vorbind și rîzând uita de zilele rele trecute. Toate ușile caselor bogate îi erau deschise. Una din cele d’intern și cele mai ospitaliere era fără îndoială casa d-lui William Seldler. Istoria d-lui Seldler este istoria foarte multor americani. Cu cincisprezece ani mai înainte era un miner sărac, care ducea greu cu nevastă-sa o viață mizerabilă. Norocul îî zîmbi și îi deschise calea spre un filon dintre cele mai bogate și care tocmai pentru aceasta fu numit Filonul lung. Ajunse curând milionar. Filonul lui se afla la patru leghe de Helena, cu care era agată printr-o cale ferată în linie dreaptă, avînd numai o stațiune «Regele David». Această stațiune își datora numele iarăși unei mine, bogată tot ca și cea din teiű. I. William Seidler își construise un palat măreț la Helena și o altă locuință somptuoasă la câteva mile de oraș. Atât într’o casă cât și’n cea l’alla, prezidate de veselia proprietarilor și iluminată de grațiile unei frumoase fete, copila lor Eva, petrecerile se alternau constante și totdeauna plăcute. Eva, cea mai încântătoare creatură din Satele Unite ale Americii, era tocmai contrariul Lisii Sheldon, amica ei, cunoscănduse părinții lor de când erau în mizerie. Ector, puțin timp după aventura portretului Cerbului Sprinten, fusese invitat la o serată în vila Seldler. Uimit de frumusețea Evei, o învită la un vals, îi vorbi mult cu veselia’î obișnuită și un curent de simpatie se stabili între ei. Una din primele persoane pe care o întîlni în casa lui Seldler fusese negreșit de Joe Sheldon. Bogatul comerciant de muștar și de șuncă, batându-l familiar pe umeri, îi zise : „ După cum se pare ai făcut mult drum în puțină vreme. Ești un adevărat farsor d-la. Ne ascunsese și jocul, ca să ne faci o surpriză. Un artist mare sub bluza unui zugrav de firme !... — Nu v’am ascuns nimica. Și am fost foarte fericit atunci d’a găsi de lucru la d-ta. Să nu crez că am uitat! După aceea se duse să salute pe d-na Sheldon, care’i zise cu importanță tragică : — Imi voi aduce tot-d'auna aminte, domnule, de serviciul ce ne am făcut. Iar Lily abia răspunse la salutarea respectuoasă a piciorului, căruia i se păru că atât ochii cât și umerii îî erau și mai în dezacord acum. Ulise devenise clar, în scurtă vreme, nelipsitul oricărei întruniri. Nu fură mese, dejunuri pe iarbă, partide de vînătoare, escursiuni călare sau în breac ta cari se nu fie și el. Va urma?