Universul, iunie 1902 (Anul 20, nr. 147-176)
1902-06-11 / nr. 157
ANUL XX NO. 157. Abonamentele și anunțurile se primesc la: Administrația: Strada Brezoianu, 11. București Frhleric August principele de coroană al Saxoniei. (Vezi explicația) București, 10 lume. Corurlla bisericești De mult și în diferite forme s’a manifestat trebuința de a se înfrumuseța serviciul religios prin coruri de copii. Bisericele, cari dispun de mijloace, au și înființat coruri; pe une locuri, primăriile au venit în ajutor. Suntem însă foarte departe încă de satisfacerea generală a acestei trebuinț. Lipsa aceasta a inspirat finul onorabil cititor al ziarului nostru, preotul loan Stoenescu de la biserica Iancu nou din Capitală, o propunere pe care ne roagă s'o aducem la cunoștința publică. După cum se știe, în ianuarie 1900, în urma intervențiunei d-lui ministru al cultelor, sfînta Mitropolie a îndatorat pe toți preoții paroehi ca la fiecare íunel de lună să citească o sfeștanie în școlile aflătoare în parohia lor. Plecând de la această mesarii, onorabilul nostru corespondent face următoarele reflecțiuni: «Nu știți care să fie preotul, să nu rămână mulțumit și transportat cu sufletul când săvârșește asemenea rugăciuni. «Când vezi pe nevinovații prunci, în frunte cu dascălul lor, că aduc închinăciuni și rugi de mulțumire, laudă și de cereri către Izeă, intonând în același timp în cor răspunsurile, după fiecare ectenie, o spun drept că mi se pare în imagină, că slujesc înaintea tronului lui D-zeu, iar vocile eșite din pepturile copiilor,mi pare a zice că sunt acelea pe care îngerii le au intonat păstorilor când le au anunțat vestea despre nașterea Mîntuitorului. «Cine nu vede în prima linie o instrucție și o educațiune solidă, când la bază rezidă educația și instrucția morală religioasă, care este pârghia cea mai puternică a trăiniciei statelor. Numai cu asemenea educație se poate spera că Țara noastră în viitor să poată coopta pe sprijinul fiilor ei, în orice eventualitate. «Numai așa putem zice că vom redeștepta în sufletul copiilor țării noastre, sentimentele străbunilor, care mergeau până la jertfirea de sine cînd inamicii cautau să le răpească limba, naționalitatea și țara. «Este incomparabilă, și în slabele mele puteri n’am cuvinte în de-ajuns ca să laud o măsura așa de folositoare. «Aceasta o zic în prima linie, iar în a doua tot prin această măsură, lupta, care cu durere de inimă o spun, că există între preot și învățător în special în comunele rarale cu încetul și pe nesimțite are să dispară. «Est unul însă, fiind atins până la suflet de însemnătatea acestui act, nu m’am mulțumit numai cu atât, am mers mai departe cu judecata și judecând, am tras concluzia favoritoare școalei și bisericei zicând că, pe lângă acest bine și de dorit ar fi, ca toți învățătorii și institutorii care cunosc binișor muzica vocală și nu li se pare degradator postul de cântăreți, să se îndeletnicească cu dresarea copiilor, făcând mici corulețe, iar în schimb să fie plătit cu salariul de 50 lei lunar, prevăzuți prin lege la una din stranele bisericei. «Cât privește pentru osteneala copiilor, s’ar putea înființa o cutie purtând sigiliul epitropiei, în care, nu numai Duminecele și sărbătorile, dar și la diferite ocaziuni să se stingă câte un mic disc, care va servi pur și simplu numai în folosul lor, cumpărându-le haine, cărți și alte trebuincioase. »Acestea fiind vederile mele, am găsit de cuviință a le da publicitățea, rugând atât pe frații preoți cât și pe d-nii institutori și învățători să adere la un asemenea act». Politica externă INTO N O IAREA După cât se poate deduce din programele publicate, serbările pentru încoronarea regelui Eduard VII nu vor fi decât o repetiție a acelora pentru jubileul reginei Victoria. Nimic nu e schimbat, atât în solemnitate cât și în pompa ceremoniei, ca și în amănuntele serbărilor , dar cine ar putea cu siguranță afirma că această încoronare are același înțeles ca și acel jubileu ? 5 Baal foaia în România.—10 Baal în străinatate CELE DIN URMA STIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA: Strada Brezoianu, 11, București Telefon. Adresa telegrafică: «Universul», Bucureși Calendar pe anul 1902 Or lșnului Luni, 10 Iunie.— Părintele Timoteiu Catolic Lunii, 23 Iunie. — Sydonia Soarele răsare 4.17 ; apune 7.47 -—------«■ «»»♦«»■ Jubileul deștepta interes și, ceva mai mult, deștepta simpatie. Acea națiune care -și punea piciorul pe cele mai înalte culmi ale puterei, nu eșea din ororile războiului, nu trecuse prin cimitirele luptelor, nu tîra după carul său triumfal înlănțuite popoare subjugate. Ea eșia din oficinele vesele și zgomotoase ale muncei ; calea sa pe pământ era măreață, prin încolțirea și înflorirea a noul și prospere comunități umane, și popoarele barbare adunate sub tutela sa, în loc de a fi considerate ca sclavi, puteau fi considerați ca liberați din sclavia tiraniilor și din superstițiile primitive. Acel drapel, care în gloria jubileului se înalță sus d’asupra acelora ale celor l’alte națiuni, purta scrise acele cuvinte scumpe : libertate, civilizație, progres, justiție și toate celel’alte idealuri sublime ale rasei albe. Bătrâna glorioasa regină, care acum doarme somnul de veci în mausoleul din Frogmore, în verdea pace suavă din parcul Windsor, ne apărea, într’adever, ca simbolul viu al unui period de mărire, de noroc și de prosperitate fără seamăn. Da, gloria și orgoliul jubileului erau o glorie și un orgoliu legitim și meritat : era un fruct superb cules pe cele mai înalte ramuri ale unui arbor bine-făcător și minunat, crescut pentru fecundarea celor mai nobile munci umane. Acum, ceva s’a schimbat. Ar fi prea ușor, e adevărat, a exagera importanța episodului sudafrican, dar ar fi mai greu de a-1 micșora prea mult. Nu are poate deja un mare înțeles faptul că noi, mulți din noi, cari atunci admiram cu simpatie, acum privim cu temere , că toată acea înțelepciune de sute de ani ale victoriei fericite s’a pierdut într’o aventură războinică ; că acea tradițională demnitate de cugetare și de sentiment, prin care era celebru poporul englez, a căzut ca o mască într’un moment de beție ; că acea putere, care părea ca o întărire neclintită în contra asalturilor lumei și a timpului, a fost sguduită de câteva mii de burghezî perduțî în câmpiile sud-africane ! Desigur, acest războiu nu spoliază Anglia contemporană de toată gloria, de tot norocul, de toată bunătatea istoriei engleze. Dar ea rămâne ca un nor întunecos peste acel trecut, făcut din mărinimie, înțelepțiune și libertate. In orice chip, azi, în acest înfocat cuptor de imperialism, unde totul e exagerat—cuvintele și pasiunile, orgoliurile și temerile,—eu gândesc și cred că mulți alții se vor gândi la senina și simpatica aurora la care am avut plăcerea să asist, luând parte la serbările jubileului de acum cinci ani. Și cred că, poate, în contrastul celor două ceremonii, punctul cel mai caracteristic e acesta că în jubileu națiunea engleză se exalta, dar cu moderațiune și rezerva simpatică pentru gloria tuturor celor pe cari le împlinise, și că azi, la încoronare, ea se exaltează cu exagerație febrilă, la spatele fantasmagoriei visurilor monstruoase și ciudate. Bencficile de buca. Petre Balassa, medic al tribunalului, a examinat pe elevii despre cari se zice că au fost maltratați, dar nu s-a găsit nici o urmă de maltratare. Camera de punere sub acuzare din Chiohinda a cerut ridicarea dreptului de imunitate al deputatului Pavlovici. In unele cercuri se crede că totul e o înscenare în contra lui Pavlovici. Muncitori înaintea consulatului englez In Capitală s’a răspîndit vestea că consulatul englez de aici angajază lucrători unguri, cu preț bun, și îi trimese în Transvaal. Zilele acestea, mai multe sute de oameni săraci s’au grămădit înaintea consulatului și n'au vroit să se împrăștie nici chiar după ce li s’a spus că au fost păcăliți de cineva. Eiî, ei amenințau consulatul, astfel că, în cele din urmă, poliția a fost nevoită să intervină. Poliția a început cercetări pentru ca să descopere de unde a pornit această știre. Frig și zăpadă Din Igbo se anunță că pe muntele Magas-Tatra și ceilalți munți din jur a nins. Timpul este așa de rece în tot ținutul, parcă ar fi toamnă tîrzie , vegetațiunea a suferit mult din cauza aceasta. Noui intitulații Din Dej se vestește că, în urma nounor ploi căzute, Someșul s’a reversat iarăși și a înecat o parte din orașul Dej și numeroase comune. In comuna Brilean s’au înecat două oameni. Moara din Gâlgău a fost dusă de ape, împreună cu întreagă familia morarului. La Cățcăul a fost pescuit un cadavru. Notarul din Bienkemezö a fost răpit, de ape împreună, cu cancelaria sa. In Ocna Dejului s-a scufundat paragalul pe o întindere de 50 de pogoane, și a stricat linia ferată. Pagubele cauzate căilor ferate se urcă la 300.000 de coroane, iar stricăciunile cauzate șoselelor se socotesc la 60.000 coroane. Guvernul a trimis semințe locuitorilor. Prefectul Deessy, notarul suprem Bandy și alte autorități, împreună cu numeroase trupe, se află la fața locului. Mizeria e mare. Ploaia cade mereu și Someșul crește din ce în ce mai mult. Cr ișim. pagube decât acela cari s’ar face prin Panama. * Și ultimii locuitori ai insulelor Filipine, cari mai duceau lupta de guerilla în contra americanilor, au fost siliți să depună armele. Generalul Lukban a fost făcut prisonier, iar generalul Malvari este reüstrins de americani și abia va putea să scape din mâinile lor. Indigenii, în majoritate, formând partidul federativ, s-au dat de partea americanilor. Lordul Milner, va publica proclamarea sa, prin care se anunță numirea lui ca guvernator al Transvaalului.* O telegramă din Troppau vestește că, în urma ploilor mari, s’au revărsat fluviile Vistula, Odera și Ostravița. Localitățile Schwarzwasser și Sarziv, care se află în apropierea Vistulei, sunt sub apă. Din Cracovia s’a trimes un batalion de pontonieri în ajutor. Circulația pe linia ferată Ostrau-Friedland este întreruptă. In mai multe mine pătrunzând apa, lucrul e suspendat. * ¥ ¥ O probă caracteristică a liniștei care domnește acum în Africa de sud, este în faptul că generalul Ilamilton a făcut fără nici o escortă 250 de mile, spre a asista la șoapte capi lui sțiunL ¥ . După o știre sosită din Peking la Londra, China are de gând să ceară Puterilor de a-i permite să plătească despăgubirile în argint, patru ani de aici înainte, iar în urmă să le plătească în aur. Diferența o va răspunde prin prăzile mai mari ce va face în urmă. * împăratul Wilhelm al Germaniei, într’un discurs ținut la Drefeld, a accentuat din nou necesitatea de a se întări flota germană prin creare de nouă vase, deoarece numai o flotă puternică asigură protecțiunea pavilionului și prosperitatea comercialui. Din Lemberg se vestește dieta galițiană a votat o prin care se sporesc lefurile învățătorilor și institutorilor. lege Consiliul de miniștri al Franței a hotărît ca de acum înainte la ori ce nouă numire sau înaintare a unul funcționar, sa se facă cercetări amănunțite despre atitudinea lui politică. ¹ ¥ Din «La Roche sur Yon» se vestește că secția «Băncei de Franța» a fost prădată de niște spărgători, cari au furat 120.000 de franci. * ¹¹ Din Lemberg se anunță că la 3rzezany a bântuit un uragan îniorător. Douăzeci și șease de au fost prăbușite de vântul puternic. Vijelia a deszădăcinat iberî seculari.* † † Niște spărgători au pătruns alaltăieri noapte în gara Orșova și au furat casa cu bani din casierie, ducând-o la o mare distanță. Aici ei au spart-o, dar n’au găsit în ea decât o sumă neînsemnată. *† ¥ La fabrica de cânepă din Palanca Vechie (Ungaria) a isbucnit un incendiu care a pricinuit pagube de 60.000 de coroane. 450 de lucrătoare de la 12 firmeomerciale din Trieste s’au pus in grevă. ¥ Spre a evita ca Italia să ia parte la lucrările Congreselor, în care, cu toate că ea e reprezentată, nu e admis uzul limbei italiane, contrariu tratamentelor făcute celorl ate mari națiuni, ministerul de externe al aliei a dat instrucțiuni agenților diplomatici ca ori de câte ori li se adresează invitații, să facă cunoscut că Italia nu va lua parte la nici un congres în care vor fi permise alte limbi, cu excluziunea celei italiene. * ¥ ¥ La Londra continuă să sosească mulți călători și mulți vor sosi în ziua de 13 Iunie, așa că se calculează că în noaptea ce va preceda ceremonia încoronarei, peste o sută de mii de persoane vor fi silite să petreacă noaptea sub cerul liber. La o întrebare făcută în camera franceză despre atitudinea ce ar avea actualul minister în cas când deputații republicani spanioli ar fi din nou invitați să viziteze Francia, primul ministru Combes a răspuns că Francia trebue să respecteze tradițiunile de ospitalitate. Se știe că fostul guvern a expulzat pe republicanii spanioli. Cu două zile înainte de a muri regele Albert al Saxoniei, a fost aniversarea a 49-a a căsătoriei lui. Dînsul a cerut să i se aducă o roză și chiemând pe regina lângă patul său, a privit îndelung trandafirul și i l-a oferit apoi. Regina a căutat să-șî stăpânească emoțiunea însă d’odată a a isbucnit într’un plâns convulsiv. Toți cei cari se aflau de față au fost adânc impresionați. UN PROVERB PE ZI Care nu știe nimic, nu se îndoește de nimic. (Englez). ¥ . ¥ Din Ungaria (Corespondență particulară a „Universului“) Budapesta, 8 Iunie. Afacerea deputatului sârb Pavlovici Din cele ce v’am trimis, știți că deputatul Limbomir Pavlovici este învinuit că ar fi insultat și maltratat pe niște copii sârbi cari cântau imnuri patriotice ungurești. Faptul acesta a produs o adevărată revoltă în rîndurile maghiarilor. Procurorul Francisc Asehinger, din Seghedin, și-a terminat instrucția în această afacere. In ce privește maltratarea, judecătorul Alexandru Csaba a interogat în internat pe băeții bătuți, cari și-au repetat mărturisirile cuvînt cu cuvînt. Maî e un alt martor Petre Silariu, de la Posta Orientalis, care a fost de asemenea martor ocular al cazului. Indentitatea persoanei, este stabilită, deoarece conductorii, fiind curioși să știe cine este Pavlovici, acesta s'a justificat cu biletul de liber parcurs cu fotografia sa. CRONICI FERENINE Femeea modernă In Turcia Și în Turcia sunt «femei moderne» după cum ne spune Mary Mills Patrik, directoarea unuui colegiu american păntru fete din Constantinopol, într'un articol interesant asupra vieței femeilor din Turcia. «Faptul, că toate turcoaicele trebue să se îmbrace egal pe stradă, scrie ea, te face să crezi în egalitatea caracterului, care însă nu există de loc. Viața în societatea turcească este tot atât de variată ca și în America, și de multe ori se arată în forme cu totul dramatice. Intre femeile turce sunt tipuri anumite. Astfel este «fluturele», care trăește pentru plăcere, femeea caznică și femeea spirituală care fac parte și din societatea de la curte. «Fluturele» în cele mai multe cazuri este Circasiană, care este adusă la Constantinopol pentru a fi vîndută la acela care dă mai mult. Din cauza frumuseței, bărbatul ei o încarcă cu daruri bogate. Sub costumul de stradă ea poartă o toaletă pariziană, cu ghete ascuțite și cu tocurile înalte. Când iese la preumblare este însoțită de mai multe servitoare și de două eunuci. Ea se preumblă într-o trăsură trasă de rumeși cai arabi. In contrast isbitor cu acest tip, este femeea caznică, care nu pune preț pe îmbrăcăminte și are un caracter simplu și amabil. Gospodăria dintr’o casă turcească este ținută de sclavi și de servitori, cari se privesc ca membri permanenți ai familiei. Femeea caznică se duce în zilele frumoase cu familia în localurile publice și stă toată ziua în soare cu cafea și dulceață. Mai sunt și femeile mahomedane spirituale și culte, cari vorbesc corect franțuzește, englezește și nemțește, citesc gazete și au păreri hotărîte în diferite chestiuni politice. Viața femeilor turcoaice își are și ea romanele și misterele ei, ca și a femeilor celorlalte popoare. Olimpia. Frideric August principala da coroană al Saxoniei — Vezi ilustrația — Prințul Frideric August, moștenitorul tronului saxon, este al patrulea copil al regelui George, și s-a născut la 25 Mai 1865 în palatul regal din Dresda. El a avut o educațiune foarte îngrijită și la vârsta de 18 ani trecu cu mare succes examenul de bacalaureat. După aceea prințul Frideric intră în armată ca sublocotenent. Obținând un concediu el urmă cursurile universităților din Strassburg și Lipsca. Prințul Frideric s-a căsătorit la 24 iunie 1891 cu arhiducesa Luisa, fica marelui duce de Toscana, din care căsătorie s-au născut trei prinți și două principese. Prințul Frideric este general în armata saxonă. Cronica artistică Expoziția oficială de pictură Trebue să recunoaștem bucuroși că în România se face o deșteptare frumoasă și plină de avînt pentru artă, pe când literatura vegetează, doarme. S’au succedat la Ateneu, expoziție după expoziție, în care am putut observa talente dornice de progres, talente de îndrumare spre artă națională, lucru care a bucurat pe orice român iubitor de deșteptare, de avînturi nobile, mărețe și înfloritoare. Cu inteligența pa care o are fiii acestui popor, nebânfifițî încă de degenerare și ’n a căror vine curge un sânge curat, s’ar putea face lucruri mari, lucruri uriașe, dovadă atâtea inițiative mărețe, duse la bun sfârșit ; dacă ele însă nu se fac așa tocmai cum ar trebui, să nu ne disperăm, din potrivă, să ne uităm la pașii gigantici pe cari i-a făcut țara noastră de când e p leacă mai liniștită și să sperăm, cu feciorii pe cari ’i are din ea, într'un viitor fericit de muncă intelectuală, înălțător de conștiințe și de avînt național. O probă puternică dată nouă, cu ocazia deschiderei acestei expozițiuni oficiale, e modul cum e reprezintată în expoziție școala de architectură, înființată abia de două-trei ani; o ramură pe lângă școala de bele-arte, a devenit repede un triunghiu puternic, spre fața profesorilor * * și spre gloria țarei noaste, vre^pentru lucrări artistice de arhitecture, nu va chiai trebui s’alerge ca până acum la streini. Biserici, palate, locuințe frumoase de artiștî, școli de meserii, schițe diferite de iconostase și de uși de catedrale și mai ales măestrile arcuri de triumf se ved în bogata secție a architecturei. Inspirați sunt acești tineri, căci desigur, România, cu feciori ca dînșiî, din triumf,în triumf va trebui să calce și, sub Regele nostru înțelept,i se va făuri un secol de aur, căci după isbândele glorioase din câmpiile Plevnei, dar Îi fuse Lut să inaugureze isbândele voastre, isbândele pe tărâmurile artistice. Ele vor face nobleță noastră, căci știute că, după puterea spadei, daltei și a penelului e clasificat un popor, e tăiat adânc pe răbojul națiunilor civilizate. * ¥ ¥ Să intrăm în expoziție. Aranjată cu un gust deosebit, expoziția oficiala se prezintă bine. Locul de onoare îl ține directorul școalei de pictură, d. Mirea, care coborând alăturea cu discipolii săi, dă un exemplu frumos și ’n același timp, cu penelul său, ne reprezintă pe oamenii unei epoci care dispare ’*) și ne face doritori de muncă și de o eră nouă de înflorire și de avînt. Stofele, atitudinele, coloritul cum și sforțarea și isbânda penelului în anumite secrete ale artei, sunt fericit reușite în figura P. S. S. Mitropolitului Primat, ai cărui ochi se urmărește ca ai lui Moise, de Michel Angelo, din St. Pietro *) Arhitecții Mincu și Berendey. **) Crețulescu, Bisadea Mitică, in Vincoli de la Roma, iar în portretul d-nei Cincu (tot executat în gri) vezi pe lung eleganța persoanei pictată, artă imitată, o artă ca a maestrului Paul Veronese, care dă femeilor venețiane farmecul poesiei, al păcei, al încântăreț și al dragostei aprinse din vremea legănarei gondolelor și al trubadurilor... Nu stau în acest mic studiu să analisez fiecare pictor și fiecare sculptor, deoarece aproape toți au avut expozițiile lor, despre cari am vorbit la timp, țin însă să relevez un talent nou al d-lui Petrescu Gostin și despre care sper să am ocazie a vorbi în viitor și s’atrag atențiunea publicului inteligent cunoscetor, asupra fermecătoarelor peisaje ale d-lui Aricescu, cari ating frescheța lui și poesia și acurateța lui Salvator Rosa. D. Stahi, de la Iași, se prezintă cu lucrări originale naționale, deșteptătoare de sărbători și de credință, și bine face, în această epocă de scepticism și de uitare de cele sfinte... Sculptura ?... Am tocmai aci pe masă splendida revistă italiană «Emporium» și me uit la lucrările lui Calandra, extraordinarul sculptor care a făcut monumentul principelui Amedeu. Ce splendoare, ce bogăție de cugetare și de inspirare artistică. La noi multe busturi, multe și multe lucrări reci și costelive, multe cunoscute, vechi. — Lucrează d. Hegel conștiincios și corect, iar d. Spăthe isbulește în «Bustul fratelui meu». O lucrare de adevărată valoare artistică nouă și frumoasă este «Color» de d. Filip Marin, păcat ‘nsă c’a tăiat bustul ca p’o felie de caș, stricând farmecul «idee!» foarte bine dată în statueta «Culor». — —... at-*r-----------— O CUGETARE !‘E 7.1A ascunde o greșală printr’o minciună, e a înlocui o pală printr’o gaură. S snara i^tiri din străiiutate — Prin poștă — Parlamentul din Budapesta a fost amânat până laß Octombre. Reichsrathul (parlamentul central) din Viena a fost prorogat sine die. (fără termen). Deputatului Liubomir Pavlovici, din Parlamentul unguresc, i s-a ridicat dreptul de imunitate, și astfel a fost dat curs liber justiției, pentru a judeca dacă e adevărat sau nu faptul că a bătut pe niște elevi sârbi cari cautau imnuri ungurești. * ¥ ¥ Din Lemberg se vestește că elementele poloneze radicale sunt ferm hotărîte ca, în adunarea dietei provinciale a Galiției, să protesteze în contra discursului rostit de împăratul Wilhelm la Marienburg. Ziarele moderate atrag atenția radicalilor, ca să nu se lase a tîrîți de pasiuni, cari nu vor putea decât să pricinuiască rele polonezilor din Prusia. * ¥ ] Din Panama se vestește că un prinț Battenberg, care a servit în armata guvernului columbian cu gradul de colonel, a fost omorît la 1 iunie în lupta contra insurgenților. Colonelul rămăsese singur în fața dușmanului, deoarece oamenii lui îl părăsiseră. * ¥ ] La Budapesta e vorba să se înființeze o academie populară, care să cuprindă liceu liber și curs universitar popular. Cursurile aceste vor fi gratuite și serale, pentru poporul sărac. * ¥ ¥ . La Budapesta s-a sinucis funcționarul Albert Karczay, care a jucat la bursă în numele șefului său Slenric Verő, și cu banii acestuia, pe când Verő lipsia de acasă. El a pierdut vreo 10 mii de coroane și, fiindcă șeful seu își anunțase sosirea, el și-a căutat refugiul în moarte. * * . * In Statele Unite s’a iscat un conflict între parlament și marii capitaliști cari dețin acțiunile căilor ferate. Parlamentul a hotărît să se construiască un canal prin Nicaragua între cele doue oceane, pe când capitaliștii cred că acest canal o să le aducă mai mari Universul in provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 8 Iunie — lîerlad Marș inijuind*,— Erl 7 p., regimentul 4 de roșiori, sub comanda maiorului Basarabescu, au făcut un marș spre comuna Bacani, executând manevre de division. Divisionul de nord, a fost comandat de d. căpitan Naumescu, iar cel de sud de d. căpitan Mitescu. In ziua de 7 s'a dat lupta între comuna Bacanî și cătuna Suseni. Divisionul de sud fiind învins s’a retras spre Bacanî , iar cel de nord a rămas în Suseni. In noaptea de 7 spre 8, divizionul de nord a cantonat în Suseni, iar cel de sud în Drugești, executând serviciul de avansposturi. In ziua de 8 a fost retragerea divizionului de sud spre Popeni, fiind urmărit de divizionul de nord. Lupta a avut loc in satul Zorleni, iar la ora 12 regimentul s’a întors la Berd. Aloarie suntisi.Individul Gheorghe Chivasi, din com. Stănișeștu, pe când se afla la prășit la d. Zaharia Pascariu, a căzut din picioare, încetând din viață. Transportându-se la fața locului d. Nițulescu, medic primar, împreună cu d. comisar al despărțire! IlI-a, au constatat că moartea î-a fost naturală. Timpul.De vre-o câteva zile, timpul până la orele 2. p. m. este foarte călduros, iar spre seară e atât de rece și ploios, încât și pardesiul e prea ușor de purtat. Trupa simpaticului artist A. B. Leonescu, stabilindu-se în orașul nostru, pentru«a da o serie de representațiuni In grădina R.nascerea, nu poate juca din causa timpului. Negrilă Craiova Furtul din strsda Horezu»lui. Astăzi s’a prezentat poliției d. Bernard Grünfeld, tinichigiu, din str. Ilorezului, și a reclamat că în lipsa sa de acasan I s’a furat din prăvălie un costum de haine, un ceas de argint și 8 lei și 50 bani, întrebat dacă bănuește pe cineva. Grünfeld a arătat pe Constantin Chițimie ca autor al furtului. Ceea ce-i face să afirme acest lucru este faptul că Chilimic de vreo 2 zile se tot învîrtea prin jurul casei, ba odată a fost surprins chiar în prăvălie, dar s’a făcut că vrea să sîrguiască ceva. Poliția cercetează, bâlaie intre femei. — Până maî deună-zî numai bărbații se bâleau între dînșii, de vre-o câte-va zile însă, avem de înregistrat mai în fiecare zi câte o ciocnire între femei. Maria și Radu Graur, surori, domiciliate în strada Regele Ioanițiu s’au dus, și ele aseară să petreacă câteva ore în grădina Mihai Bravul Acolo, între alții, se mai ales și Anica Radu Diniu care venise însoțită de bărbatul său să respire puțin aer curat. Fie că în treacăt Maria aruncase o ooliiadă soțului Anichel, fie că a fost numai o părere a acestei din urmă, un schimb de cuvinte avu loc. Intervenind însă Rada, sora Măriei, cearta se schimbă repede in bătie și pietrișul de pe jos devenise proiectile în mâinile beligerantelor. Afacerea s-a sfârșit la secție unde au fost conduse de un gardist, miei-case de furt.—Dumitru Constantin, din strada Neptun, ședea erl seară dinaintea casei și se gândea la vre un mijloc care să î aigure un trai mai bun. Tocmai când soluția părea găsită aude un zgomot în locuința vecinei ale Ioana Văduva. Mirat de acel zgomot, că Dumitru știa că Ioana era plecată de acasă, se duse să vază ce este, când colo ce să vază , două indivizi încercau să rupă fiarele de la fereastră, pentru ca apoi intra- OPRAOEL Gei patru Mușchetari IV Și fără a se mai codi, se asigură că revolverul îl era în buzunarul hainei, și o porni în fugă după necunoscut. Noaptea era întunecoasă și -l vedea pe om numai ca o umbră vagă, dar pașii îi auzea deslușiți. Din norocire cunoștea cartierul, locuit de dînsul în timpul mizeriei. Dar totuși înțelegea că omul acela, favorizat de întunerec, se va face nevăzut. Și așa se și întâmplă. După multe ocoluri nu mai Văzu și nu mai auzi nimica. Atunci se opri și se pregătea să apuce drumul spre Soarele arzător, când se deschise o fereastră d’asupra capului seu. Ector se lipi instinctiv de zid. — Tu ești, Billy ? întrebă încet un glas. Mai mult în glumă decât altfel, Ector scoase un mormăit semigutural, imitând, se vede, bine de tot, organul omului care repetase, cu puțin mai înainte, cuvîntul de «spânzurat», de vreme ce glasul de la fereastră urmă : — Te-aî îmbătat iar, dobitocule. Vezi să fii spravăn mâine dimineață,căci am primit înștiințarea pentru treaba noastră. Mâine la zece pleacă trenul de la Filonul Lung, me înțelegi ? Să ne găsim dar la locul știut și cu capul limpede, lucră dar în casă și culcă-te. «Un somn zdravăn o să-ți facă bine. Și fereastra se închise binișor. — Cred, se gândi Eotor, că am făcut foarte bine că am urmărit pe acel Billy, cine o fi... filonul-Lung e mina lui Seidler. Și mi se pare că trebue numaidecât să-l dau de știre... Va avea abia timpul să ia măsurile trebuincioase. Este sigur că ceva necurat se urzește înpotriva lui. Și, fiindcă se depărtase mult, îr trebui o jumătate de ceas ca să ajungă la casa lui Seidler. Cum ajunse, sună cu puterea pe care o punea în toate lucrurile. Dar, după o noapte de bal, servitorii ca și stăpânii dormeau duși. Și el suna și iar sună într’una, până ce o fereastră de la catul al douilea se deschise și vocea unui negru, chemat Tambo, se auzi întrebând : — Cine sună așa? Cine face zgomot la ora asta ?... Mă duc să chem poliția... — Trebue să vorbesc cu d. Seidler, Tambo. Vezi, eu te-am recunoscut. Trebue să vorbesc cu d. Seidler și numai decât înțelegi, Tambo? Numaidecât! E o afacere foarte gravă. Dar Tambo nu crezu în afacerea gravă. — A, d. Estampard, nu e bine, nu e frumos. Beat ? Un domn din Franța beat ! Du-te de te culcă, die Estampard, du-te de te culcă. Și Tambo,"ca un filosof cuminte, închise iarăși fereastra. Furios, Ector Sourdao începu să sune iar și să dea cu pumnii și cu picioarele în ușă. Fereastra calului al douilea se deschise iarăș și vocea lui Tambo, înecată de mânie, resună iarăși: — Va să zică, d-le Estampard, nu vrei să pleci? — Dar când îți spui că am neapărată trebuință ca să vorbesc cu stăpânul lor. Și dacă nu ’mi deschizi numaidecât... — Ce trist, ce trist, întrerupse Tambo, să vezi un alb în așa hai ! — Deschizi o dată, maimuțoiule ? — Va să zică nu vrei să te duci acasă liniștit? îl întrebă Tambo ca un ultimatum. — Iți’spui că trebue să vorbesc cu stăpânul meu. — Atunci, atât mai rea pentru d-ta. Și, din înîlfimea calului al douilea, Tambo vărsă pe capul lui Ector conținutul lichid al unui vas mare. — O să mi-o plătești, sclav ticălos ! îî strigă Ector. — Eu, om liber, urlă Tambo, liber ca d-la, un sclav. — Bine, bine, o să regulăm noî treaba asta mai târziu. Dar timpul trecea și el n’ajungea la scopul dorit. — Trebue să recurgem la mijloacele cele mari, murmură Ector. Și, luând o piatră din mijlocul stradei, o asvârli în geamul unei ferestre din catul Intel, ale cărei obloane servil intraseră să le închidă. Efectul fu fulgerător. Geamul se sparse cu zgomot și, după un minut, d. Seidler în persoană, în costumul cel mai simplu, apăru în oblon. — Ce însemnează asta ? începu să strige cu voce mânioasă. Trimet să cheme poliția. — Negreșit! răspunde pictorul. Sunt cu, Eotor Sourdao, adică Ulise Estampard, și am neapărată trebuință să ne vorbesc... Nu sunt nici beat, nici nebun, domnule Seidler, sunt numai udat de la cap până la picioare, pentru că ticălosul de Tambo, căruia am să-l plătesc, mi-a turnat în cap o doniță cu apă. Așadar, am trebuință să ne vorbesc la moment ; este chestiunea de Filonul Lung. Te rog, grabește-te, căci în orice ,minut poate să crească primejdia. Cuvîntul Filonul Luna făcu să se pue în mișcare toate soneriile electrice ale palatului și însuși Tambo fu obligat să alerge să deschidă piciorului. Acesta, cum îl văzu, îl luă de urechi și, învelindu-i ca o sfidează, îl dese un picior în spate. Mai mult decât de durerea simțită, Tambo se gândi la demnitatea’ nesocotită, și, întorcându-se spre picior cu toată gravitatea posibilă: — Domnule, esclamă, uiți că sunt cetățean al Americii libere ! — Nu’, știe, răspunse motor dacă ești în adevăr cetățean al Americii libere, dar știu că, dacă nu m’aș grăbi, nu m’aș mărgini numai să te iau de urechi și să ți dau un picior... Aide, du-me la stäpânu-lea. Dar d. Seidler, care se Îmbrăcase repede, se arătă la intrerea vestibulului: — Ce este, ce s’a întâmplat, scumpe d-le Estampard ? și zicând astfel, îl făcu să intre la« tr’un salonaș. Abia intrați, Eotor întrebă : — Aî vreun tren care pleacă mâine dimineață, la zece de la silonul Lung ? — Da, răspunse Seidler mirat, dar de unde știi? — Frink’o simplă întîmplare. Și pe scurt îi povesti aventura din stradă. — Da, adaogă Seidler, avem într’adevar mâine un tren care duce o încărcătură de aur. Din ce îmi spui, conchid că niște tilharî se pregătesc să’mî asalteze trenul ca să’l ia în stăpînire. — Tocmai așa. Cred dar că nu e altceva de făcut decît... Ia spune’mî, palatul d-tale e în legătură telefonică cu Filonufl Lung ? 1 Va urma). 42 •¹