Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)
1902-10-01 / nr. 269
tea, e destul să bem la masă delicioasa apă de, Pougues Saint- Léger. Klst/ Cine voește și vinde repede Case, Moșii, Păduri, locuri și arenda Moșii. Cine vrea să cumpere Case, Moșii, Păduri, locuri virane die ocazie cu înlesniri de plată și a lua cu arendă Moșii/ Cine dorește a lua bani cu împrumut fără interzi- orî pe moșii la orice județ și pe case, numai in CapHaîă. Cine are bani, boburi, efecte și sume dotare și voește a’i plasa gratuit pe ,d> poteci sigure, pe moșii și case, să se adreseze la Vechea Agenție Universală, strada Regală "1 i, București, fără a plăti nicio taxă de înscriere. Pentru răspuns a se trimite marca poștală. Telefon 333. Cronica teatrală Teatrul Va Honol.— Judecător și frate, dramă în 5 acta și un prolog de Jules Bărbier, tradusă de d-na C. I. Nottara Lucrătorul Buttler este condamnat la spânzurătoare, învinovățit ca a asasinat pe contele U’Asfeld’. Doctorul Goulden (cl. I. Petrescu) a încercat zadarnic să convingă pe judecătorul Massel (d. Nottara) cine comite o eroare judiciară, că ucigașul nu e cel osândit. Când magistratul s’a încredințat că Butller e inocent, este prea târziu, sentința se executase. Chinuit de remușcare și pentru a-și descărca măcar puțin conștiință, i. In casa lui Reieinold (d. Aristid Demetriad), fiul lui Buttler, Reinolt părăsește însă după oarecare timp casa lui Max Wel, când a fă că e cste fiul ucigașului contelui D’Asfel. El pleacă împreună cu sora sa Marti (d-ragi Li Gheorghiu) pe care o regăsește sub pseudo-numele de Cecilia și ducând o existență spânzurată. Cei douî frați se leagă să descopere pe adevăratul omorîtor și sî spele memoria tatălui lor de infami pată ce o mânjește. Cu reabilitarea lui Bottler se ocupă, de altminteri, și doctorul Goulden. In sfârșit, adevăratul asasin este descoperit d E Rutten (d. V. Leo Discu), fratele judecătorului Maxwel, și tot dînsul e și autorul unui furt de bijuterii ale Ceciliei. Rutten tocmai se întorsese din America, unde fugise ca să nu i se dea de urmă. El este arestat când ese de la o serată dată de Cecilia. Mărturisește faptul. E adus înaintea justiției și Maxwel, în care datoria nemilostivă a magistratului a sângerat sufletul de frate, moare ca trăznit, în clipa când trebuie să rostească osânda la moarte a asasinului. Aceasta este canavaua pe care Jules Barbier a brodat o melodramă de cea mai veritabilă speță, dar nu și de cea mai bună calitate. Pentru câteva situații în adevăr dramatice, publicul trebuie să înghită până la sațietate un sos cam lung de declamații, de bocete și de năzdrăvănii. Interpretația a fost bună, și este vrednic de relevat meritul artiștilor cari au isbutit să evite ridiculul unor tirade peste măsură de bombastice, făcând sforțări lăudabile de a păstra în toate o notă de natural greu de ținut în roluri garnisite la fiecare moment cu câte un «Oh Dumnezeul , meu!» sau «pre legea mea !» In special d-nii Nottara, Leonescu, I. Petrescu, Gemăt, Mărculescu, Hr. Demetriad, Achil și d-nele Titi Gheorghiu și Alice Achil au purtat cu Bărbăție ,povara celor cinci acte și un prolog. Sala iarăși goală ca și la reprezentația precedentă. Ar fi timjin' cred ca direcțiunea Teatrului Național, care nu î lipsită nici de brtne intențiuni nici de pricepere și gustiri materie de artă, să găsească mijloacele prin cari s’ar putea descomoli teatrul dintr’o situație din zi în zi mai îngrijitoare. Dacă s’ar oteni prețurile de intrare ? Dacă s’ar pune mai mult interes la anunțarea pieselor, la — har să î zic pe nume — reclamă ?... O idee; dacă se vor găsi alte leacuri mai eficace, cu atât mai bine. ■Presa, sunt încredințat, va da cu plăcere o mână de ajutor d-lui Sihleanu ca să croiască o mai bună Soartă frumoasei instituții ce conduce. George Rtinetti. «3S&- « <2Z> - i2HXWKWSOTWEs«reJfc»^'»»»wj Fer gli italian! Doinani, Martedi, alle ore 8'!, di sera il Si". Luigi Cazzivilian. direllorp. del nosUo.gioi’nale, o.fîri agii studenți italiani, un bancli.el.lq nelgran salönedelte souolc Itaüane, in slrada Neptun. Gii italiani della colonia che desiderano pnrlecipare al banchello, sono pregăti, di afFreltars: a dare le loro adesiobi all’ammirrislrazione del giornaie «Universul», poielie giâ lin d'ora ur numero limitáló di coperti e rimnsto disponibile. SenlGiuî Telegrafic al ziarului „Universul“ Telegramele particulare f in România Conflietul de la tribunal Craiova, 29.—Conflictul de la tribunal nu s’a terminat. Ministrul justiției, căruia i s’a supus cazul, a răspuns că președintele Coandă nu trebue să ceară scuze în ședință avocatului, cu care a avut conflictul. Se zice că procurorul general va face apel contra hotărîrei decanatului avocaților, care a cerut scuze în ședință. Parte din avocați au declarat astăzi că vor pleda la secția III. Foamelea în Basarabia. — Isprăvile soldaților din bat. VI Vânători.— Muribund pe Stradă.— Rănire gravă.—Caz de nebunie.— Tâlhărie, Iași. 29.— O persoană venită din Rusia me informează, că mizeria face adevărate ravagii în multe părți din imperiul rusesc. Pe toată linia e o stagnație îngrijitoare, lipsind pentru cei mai mulți, mai cu semă pentru muncitor», pâinea de toate zilele și mijloacele de a o găsi și Basarabia e bântuită de neagră ia licie, punând pe locuitori,—cari mai toți sunt Români, — într’o mare vrednică de compătimit. — Autoritățile militare superioare sunt vin îngrijate de isprăvile neomenoase, ce de câtva timp se comit de către o parte din soldații bat. VI vânători. Cititorii cunosc amănuntele asupra gravelor conflicte dintre acești soldați și locuitorii comunei Magareștî, cari conflicte au avut de efect împușcarea unui caporal, torturarea mai multor săteni, jefuirea diferitelor bunuri streine și arestarea multora. Acum s’a mai aflat o ispravă comisă de vre-o 4 soldați, tot din acest batalion, anume că într'una din nopțile trecute aceștia, refugiindu-se în comina Tăuteșt, au schingiuit de moarte, în chip sălbatec, pe o femee, după ce mai întâi au siluit-o. Dar nu numai atât au făcut sălbaticii. Tot în acea noapte au pătruns cu forța în casele câtorva lipoveni unde au săvîrșit mai multe neomenii. Parchetul militar a arestat pe vinovați, începând o severă anchetă. — Pe lângă localul Teatrului a fost găsit azi, cuprins de agonie, Gherghe Cobzaru, care a fost dus la spital. — Neculai Horgescu, aflânduse într’o cârciumă, a aruncat cu o sticlă în preotul Moisiu, sfărâmându-și capul. Vinovatul a fost depus. — Eri pe la 3 noapte, a fost descoperit hoinărind străzile principale, în pielea goală, individul Mihai Pricop, sigur că nenorocitul e nebun. ” Parchetul a stabilit că Dumitru Buzdugan, și C. Faur, din comuna Popești, au comis o îndrăzneață tâlhărie în prejudiciul comerciantului C. Merușcă. Ancheta urmează. Călcat de căruță. — Moarte subită.—Crimă.— Furt Galați, 29.— O căruță a serviciului de curățenie a călcat la docuri pe Neculae Trifănescu, lucrător la agenția italiană, rănindu-l grav. — Anghel Nanu, lucrător din Brăila, a murit subit în orașul nostru pe strada Romașcanu la No. 54. Cadavrul lui a fost transportat la morgă. — O crimă s’a petrecut ieri pe malul Dobrogean al Dunărei. Spiridon poștașul dintr’o ceartă a rănit de moarte cu lovituri pe Iacov Davidoviei. Victima într’o stare desperată a fost pusă într’o barcă și adusă la spitalul Elisabeta Doamna. — Astă-noapte niște hoți spărgând geamul vitrinei, magazinului Muntenescu, din strada Mare au furat 13 țigarete de chihlibar din vitrină. Te-deum. — Crimă. — Moarte subită. — Incendiu Constanța, 29. — Azi fiind ziua naștere! principesei Elisabeta, un tedeum a avut loc la catedrală, au asistat d. prefect al județului Vârnav, d. general Robescu precum și ceilalți reprezentanți ai autorităților civile și militare din localitate. Onorurile au fost date de o companie de vânători, o companie din regim, 34 de infanterie și un escadron de călărași sub comanda d-lui col. Dumitrescu. — Locuitorul Stoica Maxim, din Hârșova, a înjunghiat pe tatăl său din cauza unor aspre observațiuni. — Tănasă Gheorghe a fost omorît în balta Medea. — .Anton Stoica, a încetat din viață din cauza bătăilor suferite și despre care v’am comunicat deja. — Funcționarul Ștefan Pavloff de la magaziile căilor ferate a încetat subit din viață. — Un incendiu violent a distru casa locuitorului Ion Stan, din Ramazon-Chioi. Otrăviți cu apa de fântână.— Escrocherie cu apa de aur,— Concubină necinstită, — Călcată de căruță,—Anchetă economicn. Iași. 29. — O mulțime de săteni din comuna Negrești, bând apă dntr’i fântînă s’au îmbolnăvit presvitând simptome de otrăvire. Curățindu-se fântâna s’a găsit în fundul ei un cadavru bărbătesc necunoscut. — Patru țigani au escrocat pe Florea Mocanu, din comuna Miroslava, cu suma de 438 lei, servindu-se cu apa de aur. De asemenea ei au excrocat o mulțime de săteni din alte comune. S’au deschis urmăriri contra lor. — Comerciantul Costache Grigoriu a denunțat că încredințând concubinei sale, Maria Ionescu, suma de 3000 lei, aceasta a dispărut. — Un car cu boi,a călcat, rănind de moarte, pe femeea Anica Anibal, din comuna Silișteni. — Economistul rus Vladimir Coranicoff, care a întreprins o anchetă economică în Statele balcanice, a sosit azi în Iași, întrunirea meseriașilor din Brăila.—întrunirea liberală disidentă Brăila, 29. — Azi, la 3 ore, s’a ținut aici o întrunire a meseriașilor în sala Capriș, discutând diferite chestiuni privitoare la legea meseriașilor. — Aseară a fost aici o întrunire a liberalilor disidenți, în sala Orfeu. Măsuri militare . Le Mans (Sarthe, Franța). 29. —Comisarul guvernului, pe lângă consiliul de răsboiui din al patrulea corp de armată, a fost desîncărcat de funcțiunea sa. Societatea slavă și regele Italiei Petersburg. 29. —După ziarul «Novorti», președintele societățea de binefacere slave va pleca la Roma spre a remite regelui I Victor Emanuel diploma de membru onorar al acestei societăți, iegegele a bine-voit să consimtă a primi această diplomă de vanoare. si Reraiarea unei locomotive i- Lens. 29. — O încercare de a se face să deraieze un tren, atribuită minerilor greviști, s’a comis între Ferfay și Estrée-Blanneche .(Pas-de-Calais). Un mare bolovan de piatră, așezat pe șineat la încrucișarea cu o șosea, a făcut a ta să deraieze locomotiva din care și mai multe părți au fost stricate. a Nu s'a întîmplat din fericire nici un accident de persoane. >e Consiliu de liniștiri 1_ Belgrad, 29. — Toți miniștrii „ au plecat astăzi la Niș, unde 11 mâine se va ține un consiliu de 3‘ miniștri sub președinția regelui. Causa unui conflct sângeros Saint Etienne, 29.—Iată versiunea oficială cu privire la atacul ce s’a dat de greviști căzăraniei jandarmeriei din Terre Noire și despre care a fost vorba într’o si depeșă precedentă: faptul a avut cauze streine de grevă și anume: □1 trei tineri trecând Vineri seara i pe un drum presupus public, cu toate că era particular, au fost i opriți de îngrijitorul proprietatein Și invitați să se retragă. De aici s-a născut o discuție între dînșiî n] și în aprinderea ei păzitorul proprietăței a tras un foc de revolver care a rănit pe unul din cei trei tineri. Jandarmii sosind la fața locului au arestat pe ceilalțî doi tineri. Mulțimea adunată văzând că jandarmii fac acestea*arestări au crezut că arestații sunt greviști. De aci a urmat învăța"mășeala cu toate urmările ei cari se cunosc din depeșa precedentă. i13 Jandarmul care a tras cu re 1 volverul asupra minerilor greviști *a a fost arestat; a fost arestat de asemenea și păzitorul proprietăței care a rănit pe unul cei trei tineri trecatori: 11 mm—mmmmmm nenți, Lazăr și Constantinescu, șefii arsenalului. Apoi a vizitat școala de cavalerie, de unde s’a dus pe jos, insotit de Warkiade și Georgescu la cartierul prințesei. Reintorcându-se prin Obor, a vizitat Mitropolia. La orele 4, atașații militari au vizitat școala copiilor de trupă în prezența multor ofițeri superiori. Toți au rămas încântați de starea admirabilă a școalei și a elevilor. Căpitanul Constantinescu a fost călduros felicitat de atașați. Primul ministru Sturdza și autoritățile militare au felicitat azi pe dirigintele poștei, Antoneanu, pe inspectorii Berlescu, Brătescu, și pe dirigintele oficiilor mixte, Mumuianu, pentru modul cum au condus serviciul în cursul manevrelor. La manevrele anului acestuia s-a făcut o inovație, punându-se pe hârtie ,o rețea de careuri pentru regularea tirului cu arme de precisiune și pentru manevrare pe câmpul de luptă. Harta aceasta se datorește institutului geografic. Messngean. Telsgrameie Agenției Romádé l)in Streinătate Micșorarea grevei Geneva, 29. — Orașul și-a reluat înfățișarea sa obișnuită ; circulațiunea tramvaelor a reînceput în unele părți. Inaugurarea monumentului lui Gladstone Glascomr, 29.—Monumentul ridicat în memoria lui Gladstone, a fost inaugurat astăzi aoi. Lordul Rosebery a pronunțat cu această împrejurare un discurs în care a făcut elogii operei lui Gladstone. 3 I Telegramsti particulara sub ziarului «Universul» Să Bin Streini tóte d Ziarele italiene și primirea studnților italieni la București Horia, 29.—Jiarele italieene reînveas să- importauțu 11 demonstrrațiuni oi- Sac și teslis de autori italienii la București. Linia telessaică Pisma Paris Londra L. Pioma, 29. — Peste câteva I.., zile sa va inaugura linia testlefonică Roma - Paris-Londra. al Starea grilor în Elveția și Franța 15’ Roma. 29. — Telegramele sosite azî dimineață din Elveția spun că greva de la Geneva va înceta cu deserârteșire probabil mâne. " Din contra, telegramele din Francia, despre greva de acolo, anunță că situațiunea "" devine din ce în ce mai gravă și că se petrec continui conjflicte între mineri și poliție. Fuga vice-președintelui comitetului bulgaro-macedonean "j Viena, 29. — Ziarul «Zeit», s" află din Sofia că poliția caută în zadar de două zile pe Zonta șefi, vice-președintele comitetului bulgaro macedonean, care a fugit de la Drenovo, unde fusese internat. Se crede că el se află deja în Macedonia. O știre de necrezut Londra. 29.—Ziarul «Stanidani» asigură că Rusia a obținut pentru bastimentele sale ți de războiu libera trecere prin sj strâmtoarea Dardanelelor. Se crede aici că știrea ar fceasta e o fabulă. Revizuirea tractatului Dardanelelor IB Viena 29.—Se depeșează din Constantinopole că adunarea, ambasadorilor a exprimat opiniunea că trebua să se reprizuească tractatul în privința și strîmtorea Dardanelelor. ,a Arderea Dornei Vatra din Bucovina Viena. 29'—O telegrama din Cernăuți anunță că vestita lor calitate de cură Dorna Vatră, 3> din Bucovina, a fost pe jum‘ mătate distrusă de un incendiu, în Bandiți mascați jăfuind un tren V Londra. 29. — Din Newl York se depeșează că niște bandiți mascați au atacat trenul direct aproape de Lincoln, p furând marî sume de bani din vagonul poștal. atât va ținea greva minerilor francezi a Paris. 29.—Capul greviștii lor mineri declară că greva Z poate să dureze o lună. i# Minerii adunați de trei ani de fondurile necesare pentru această grevă. "■ Mari dalapodări la o bancă a Portaugaliei.—Fuga directorului Paris. 29.—Depeșă din Lisabona : „ S’au descoperit delapidări enorme de bani la filiala băncei de Stat de aici. Directorul Santarem a fugit. I- Dușmănie sârieo-bulgară. Arestare dea macedoneni Viena, 29.—-Telegramă diD Belgrad : După știri sosite aici din J* Veskrab, noul mitropolit sârb de acolo, Firmiiian, călătorește prin diecesa sa. Bulgarii l-au împiedicat d’a intra în maixnăstirea Leschak. Ziarele de aici apun ea au fost arestați la Constantinopole cinci sute de macedoneni. Confirmarea știrei despre mobilisări bulgare Sofia, 29. — După cum s’a anunțat deja, guvernul va trimete armată la fruntaria dinspre Turcia pentru a împedice trecerea bandelor în Macedonia. Afară de mobilizarea a două regimente de cavalerie, s’a dat ordin de mobilizare regimentului de rezervă de Breznic, regimentului 21 de infanterie de la Stanimakaș regimentului al treilea de cavalerie de la Filipopole. Inaugurarea podului Mihai Bravu f Telegrame de la trimisul nostru special Tîrgoviște, 29"Septembrie Astăzi dimineață, pe un timp splendid s’a inaugurat cu mare solemnitate podul Mihai Viteazul de lângă bariera orașului Târgoviște. Recorațiunile Toate străzile orașului sun frumos pavoazate cu drapele tricolore. Capul podului este artistic decorat cu verdeață și drapele. Intrarea pe pod este oprită printr’o panglică. La capetele podului sunt ridicate două mar steaguri cari se văd din depărtare. Sosirea invitaților La orele 10 au început să sosească invitații cari urmau să ia parte la solemnitatea inaugurare! Printre aceștia am remarcat pr d-miî . D. Sturdza, președintele consiliului de miniștri , Emil Costinescu, ministru de finanțe, G Nicolaescu, secretarul general a ministerului de interne, Chiru prefectul județului, Lăzărică Petrescu, primarul orașului, cu întreg consiliul comunal ; Boșta președintele tribunalului cu tot magistrații, inginer N. Bouneanu cu membrii corpului tehnic, delegații societăților economice «Pucioasa» și «Țăranul», cu drapelele lor, senatorii și deputații județului, precum și un mare număr de doamne din elita tîrgovișteană. Sosirea Suveranului și a principilor moștenitori La orele 10 și un sfert se anunță sosirea M. S. Regelui. Suveranul a venit în trăsura deschisă însoțit de A. S. R. Principesa Maria, care purta în műini două porumbi albi, legați cu panglice tricolore. Trăsura Suveranului era urmată de alte două trăsuri în care se aflau A. S. R. Principele Ferdinand și A. S. R. Ducele de Meiningen. Suveranul și principii au fost întâmpinați de mulțime cu strigăte nesfârșite de ura pe tot parcursul până la podul Mihai- Viteazul. Aci Suveranul a fost primit de d-nii Sturdza, Costinescu ș celelalte persoane marcante. Muzica regim. 22 Dâmbovici a cântat imnul regal. Mulțimea care se afla pe ambele laturi ale șoselei precum și în grădina publică a aclamat pe Suverani principi. Serviciul religios Solemnitatea s’a deschis printr’un serviciu religios, care a fos oficiat de protoereul județului Petresca, înconjurat de întregu cler al orașului. După oficiarea serviciului divin, prefectul județului, d. Chiru a ținut o frumoasă și interesanță cuvîntare. D-sa a făcut istoricul podului restaurat și a relevat foloasele construcțiunea acestui pod din punctul de vedere economic Termină aducend orragiî Suveranului, sub domnia căruia țara a progresat enorm. M. S. Regele a răspuns prin cuvinte bine-voitoare pentru Târgovișteni, reamintind în urmă trecutul glorios al orașului Târgoviștea. Apoi prefectul Chiru a oferit A. R. Principesa Maria foarfi cu care Principesa a tăiat panaglica de intrare de pe pod, dând în același timp drumul porumbeilor, cari și-au luat calea în sbor In acest timp muzica regimentului a cântat un frumos marș. Spre mpnistirea Realului Regelel și principii însoțiți de persoanele invitate au trecut pe jos podul până la capătul cel înalt de unde au plecat în trăsuri ca să viziteze mânăstirea Dealului, care este la o depărtare de eci de două kilometri. La mânăstirea Dealului Tîrgoviște, 29. — Suveranul, prinții și persoanele oficiale au ajuns la mânăstire la ora 10 jumătate unde au fost primiți de cler și de comandantul școalei copiilor de trupă căpitan Constantinescu. Elevii cu muzica au dat onorurile militare. Apoi s’a celebrat un Te-Deum după care toți s’au dus să vadă craniul lui Mihai Viteazu. Suveranul a vizitat cu deamănuntul localul școalei și apoi, după dorința exprimată de Suveran, elevii au executat diferite exerciții și au defilat în chip admirabil. Regele și prinții erau foarte mulțumiți la vederea tinerilor soldați. La mânăstirea Maicei Viforiia Vizitatorii s’au dus apoi la monastirea de Maici Viforîia unde după un Te-Deum au vizitat monastirea și monumentul ridicat acolo generalului Vlădescu. M. S. Regele și principii erau foarte încântați de admirabila privire a acelor locuri pictorești. In toate părțile locuitorii satelor învecinate au întâmpinat și aclamat pe Suveran. Satele erau pavoazate. Târgoviște, 29 Septembrie Vizitele M. S. Regelui Reîntorcându-se în oraș Suveranul a vizitat gimnaziul unde Iluminațiile și banchetul In acest moment, ora 8, orașul este feeric iluminat. Animația este foarte mare. E aproape imposibil a se trece pe strade din cauza îmbulzelei mulțimei, care a fost sporită încă de numeroase persoane sosite din Capitală. In momentul când depeșez, invitații pleacă la palatul diviziune! pentru a lua parte la banchet. Mestugean. Târgoviște, 29 Septembrie. Banchetul. — Toastul IU. S. Regelui și al generalului A îion.—Iluminațiile.— Focurile de artificie Marele banchet oferit de Suveran în onoarea ofițerilor corpului 2 de armată, a început la orele 7 juni. Vasta sală a arsenalului, transformată în sală de banchet, prezenta un aspect încântător prin belșugul florilor și drapelelor cu care era decorată,, și prin lumina orbitoare care se reflecta în miile de arme de pe panoplii. La masa din față așezată pe o estradă a luat loc Suveranul în mijloc, având la dreapta pe ducele de Meiningen și la stânga pe Costinescu. Prințul Ferdinand și Sturdza ocupau cele două capete ale mesei, având în jurul lor lor pe generalii Arion, Gigurtu, Borănescu, Carcalețeanu, Candiano și Vergescu, pe prefectul Chiru, pe primarul Petrescu, pe Mielescu și pe atașați. La alte două mese, dispuse de ambele părți ale sălii, luaseră loc aghiotanții, ofițerii superiori, senatorii și deputații județului, Nicolaescu și alte notabilități, în total 160 conmeseni. Asamblul era feeric. Muzicele regimentelor 2 roșiori și 22 Dâmbovița au intonat în cursul banchetului diferite arii. . La șampanie, Suveranul a ridicat următorul toast: «Sunt 30 de ani de când am prezidat pentru prima oară la Târgoviște manevrele armatei strinsă din toată țara. După cinci ani am intrat în războiul pentru neatârnare și armata a dobândit onoare prin virtuțile ei, ocupând astfel un loc de cinste printre cele mai bătrâne armate europene. Azi găsindu-me din nou în Târgoviște, simt o deosebită mulțumire că mă aflu în mijlocul iubitei mele armate, care în acest an mai cu seamă, a dat atâtea dovezi de dragoste și devotament, mișcând adânc inima mea. Trăiască corpul 2! Trăiască armata !» Suveranul a ridicat un nou toast pentru Târgoviște și județ, «pentru județul Dâmbovița și orașul Târgoviște, cari mi-au făcut o primire atât de frumoasă și călduroasă. Le urez propășire. Trăiască Târgoviște ! Trăiască județul Dâmbovița !» Toastul regal a fost primit cu urile nesfârșite. Arion răspunse prin următorul toast: «În numele corpului 2 de aromată, cred ca sunt expresia tuturor mulțumind Majestatea Voastre pentru cuvintele măgulitoare adresate corpului 2 care n’a făcut decât să ia exemple da la marele căpitan. Trăiască Regele !» Urali nesfârșite au acoperit ultimele cuvinte. La sfârșitul banchetului, suveranul și prinții au ținut cerc întreținându-se vesel cu conmesenii. Părăsind sala, suveranul a eșit în curtea arsenalului feeric iluminată, îl aștepta o lume imensă, care a isbucnit în urale. Iluminația era în toiul ei. S’au tras frumoase focuri de artificii cu ploi de foc și de stele, pe cari suveranul, prinții și suita le-au privit o jumătate de ceas. La orele 10 suveranul s-a retras la palatul diviziei în mijlocul uralelor nesfârșite. Serbarea a continuat până noaptea târziu cu animație. Mâine dimineață se va face defilarea. Imediat după defilare Suveranul și prinții vor pleca la Sinaia cu un tren special. Messugean Târgoviște, 29 Septembrie. Alte vizite făcute Suveran.— Harta pentru regularea tirului Azi Suveranul a mai vizitat și Arsenalul, unde a rămas pe deplin satisfăcut, și a felicitat pe căpitanul Ionescu și pe locote a fost primit de corpul profesoral, elevii au intonat imnul regal. D. Câmpeanu a oferit primuluiministru Sturdza, un dejun, la care a asistat ministrul de finanțe Costinescu, deputații, senatorii, și alte notabilități ale orașului. S’au ridicat mai multe toasturi. După masă d. Sturdza, a primit autoritățile, notabilitățile, comercianții și pe atașații streini. Apoi primul-ministru a vizitat orașul și a făcut excursiuni prin împrejurimi. La ora 8 și jumătate Suveranul însoțit de de miniștrii Sturza și Costinescu, de autoritățile locale, de deputații și senatorii județului a vizitat palatul primăriei, prefectura, spitalul și penitenciarul. Pretutindeni s’a făcut Augustului vizitator onorurile cuvenite. M. S. Regele s'a interesat de aproape de mersul activităței administrației. La penitenciar Suveranul a grațiat pe condamnatul Dumitru Oprea, care s’a prosternat înaintea M. S. Scena a fost mișcătoare. La ora 5 Suveranul s’a întors la palatul diviziei. A. S. R. Principesa Maria a asitat la ora 4 la concertul d-rei Maria Maria, care a avut succes. A. S. N. Principele Ferdinand a visitat turnul Chindia, suindu-se până sus. Am uitat să ne telegrafiez că A. S. R. Ducesa de Meiningen, în ultimul moment a renunțat de a veni la Tîrgoviște. ale stugeau. Tîrgoviște, 29 Septembrie. lUinia «ră îele graniție Agenție! Rămâne — sosite în timpul nopței — Grevele Geneva, 29..— Mai multe asociațiuni de lucrători hotărând să reînceapă lucrul, greva generală pare sfârșită. Lens, 29. — Liniștea este desăvârșită la Denfin (Nord) Noeux- les-Mines și în toate localitățile miniere din departamentul Pasde-Calais. Un discurs al lui Loubet Valence - sur - Rhône (Frôme- Franța): 29. — D. Loubet a sosit !n acest oraș spre a prezida soemnitatea punerea primei pietre a podului ce se construește peste ruviul Rhône. Președintele republicei a fost aclamat de o mulțime imensă. La recepțiunea care a avut loc a prefectura orașului, d. Loubet, răspunzând la alocuțiunea vicarului general al orașului, a zis că are convicțiunea că clerul va ști să ajute pe guvern predicând respectul legilor. Generalul Grasset, prezintând președintelui Republicei pe ofițerii garnizoanei, a zis : cu toate că s’au făcut mustrări nemeritate și că unii șefi au uitat sarcina ;eau, cu toate acestea șefii n’au acetat de a învăța pe soldați să ’emite credincioși drapelului, și să fie disciplinați față de guvernul Republicei. D. Loubet a răspuns că știa prea bine că nu e nici o instituțiune căreia să nu i se poată face imputări, dar că doria ca armata franceză să-și facă singură dreptate. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» — Sosite în timpul nopții — Un alt cataclism în Italia i Roma, 29. —Azi, pe lunga vale numită Versilia (Italia de sus) s'a deslânțuit o tembilă tempestă cu ploaie care a distrus poduri, drumuri și vase. Apele au înecat și ruinau ogoarele. Pagubele se spotesc la mai multe milioane. Din contră, în Italia de miază-zi, după ultimele telegrame sosite de acolo, domnește o căldură extraordinara.t* .Vulcanul Stromboli își continua erupțiunile. * Sănătatea lui Roosevelt inspirând îngrijiri Londra, 29: — Depeșă din New York : Sănătatea președintelui repblicei, Roosevelt, inspiră serioase temeri. Dînsul are dese eși aurî" De la ciocnirea trăni rei sale cu un tramvaiu electric, n’a mai avut nici o Iată sănătate bună, un manifest al greviștilor francezi.— închiderea faferiselor cin lipii de ciripi * Parisa 29.—Unul din frații grevisti străpunși de glontele unii jaftdarm la Terre-Noire,ângă Saint-Etienne, fapt despre care v’am telegrafiat ori, încă la agonie. Mortukvai îngropat mâne. Efemere ie desordine cu ocazia acestei amormîntări.. . — Fedențiunea minerilor a dat un manifest foarte evident. La Saint-Étienne au hotăît și alte corporațiuni să se unească cu mineri greviști. La Anzin și în alte părți, uzinele metalurgice se vor nchide din cauza lipsei deăzbune dare de asediu la hotarul bulgăresc. Fuga unui general internat Sofia, 29. —■ Pentru împelicarea bandelor de a trece în Macedonia, toată zona fronterei de la Kiustendil a fost declarată în stare de asediu. — Se confirmă știrea că generalul Tzoncefx, vice-președintele comitetului macedonean, care fusese internat la Drenovo, lipsește din nou de două zile. După știri autentice, dînsul a trecut în Macedonia. Desvetirea monumentului lui Matei Corvin și Gius Budapesta. 29.—Se telegrafază din Cluj (Transilvania) .ă, în mijlocul unei mari mulțimi cuprinsă de entusiasm, s-a inaugurat acolo, în prezența arhiducelui Iosef August, monumentul regelui unguresc Matei Corvin. Primul ministru Szell a ținut un discurs de inaugurare care a fost foarte mult aplaudat, canu memeie lui Matei Corvin pentru Ungaria. Acest discurs a fost de asemenea viu aplaudat.ncrucișătorul român Elisabeta la Sevastopola Viena. 29. — O telegramă din Sevastopole (Crimeea) anunță că a sosit acolo încrucișătorul român Elisabeta, având pe bord pe inspectorul general al marinei române, Soslinski, pentru a înapoia vizita tăcută la Constanța de Zota rusă. încetarea definitivă a grevei la Geneva Paris. 29. — Depeșă din Geneva : Toțî muncitori! care încetaseră lucrul, l’a fi reînc eput. Rezultatul desordinelor este următorul : 50 de soldați ușor răniți, 230 de oameni arestați și 110 străini expulzați. Mari ciocniri în Macedonia. Morți, răniți, prizonieri Viena. 29.—«Correspondenz Bureau» publică o depeșă ofcială din Constantinopole în care se spune că a fost o ciocnire între o bandă mare bulgară și trupele turcești, aproape de Petko. Banda a pierdut o sută de oameni morți, răniți sau prizonieri. Trupele au avut și ele pierderi. Două batalioane au plecat jrs din Salonic la Perdemkrhissar. Aproape de Djuma a fost o altă mică ciocnire însă lipsesc amănunte. - ----------«3» -«*»■-------------------Nemângâiațiî Didina P. Christeannu fiica, George Căpitănescu cu fiica, Vlanița Z. Ionescu cu fiicele, Eufrosina Popescu cu fii, Maria și Iorgu Georgescu, Hagi Marin și Hagica ioe Niculici cu fii, au durerea de a, se anunța încetarea din viață a preaubitei Ior mamă, mamă-mare, soră,umnată și mătase. Profira P. Găpitanescu în etate de 58 ani a cetat și din viață la 29 Septembrie orele 9 dimineața, și vă roagă săine voiți a asista la ceremonia funebră ce se va oficia la 1 Octombrie orele 2, p. m. Calea Rahovei 28 de unde cortegiul funebru va porni de la locuința defunctului la cimitirul Șerban-Vodă Bellus. Teatrul Liric - Unica trupă de Operată Reffiinä — compusă din 60 persoane Conducerea A’iin-S’oenaru și Miculescu-Buzett Astă-seară, Luni 30 Septembrie, după mărețe succes obținut la prima reprezentație, se va cânta pentru a două oară geniala operă Cavaleria Rusticană Rolurile principale le cântă d-na Margareta Demacrescu-Dan, prima donă, l-ra Leontina Ioanid, soprană legeră, l-nul I. Băjenaru, prim tenor, și Nicu ’oenaru, bariton. Corul 30 persoane. Costume noul.— Orchestra B6 de persoane condusă de d. O. Spirescu. Biletele la «Independance Romalino». Teatrul Bulevard — PALATUL EFORIlor — Astă-seară se joacă hazlia comediei , Magistrații noștri! ii se va cânta de Întreaga trupă un suplet de-factualitate : Alegerile țomunale — Prețuri reduse — Mehmet EifemU Aghazada (07, Cafea VICTORIEI, 107 Are onoare a înștiința pe onor. fii sa clientelă, că,i reîntorcându - se din Smirna, a agor.aj. magasinul ,cu cu toate felurile de Covoare veritail de Turcia și de Persian lânăți mănâssi, precum 4 perdelele «Caramante»,arî se vinii cu prețuri o arie redșse. Reparațiuni, ca și nouă, de ovoare orientale uzate. Touts epereis sunt de la calitate. Prețuri moderate. ................................... 1W bijuterii,uzate 4N Ifi IMA si îf diamante, briante, perle, smarande, rubin etc., plătind cele mai înalte prearî după cursul din Paris. La crere prin poștă trimitem perețuitorul nostru la domiciliu, dar și în provincie, unde va achita valoarea obiectelor. Se împrumută bani contra eposite de bijuterii, losurî, etc. Fisițîî Block Telefon 373. 16. Strada Smârdan, 16 5170 vis-a-vis de hotel Concordia Inchiriază JIT SALVA și O CASIERA, nouă, situate în cea mai fumoasă parte a orașu-SOCIETATEA PELEȘUL și VÎRFUL CU DOR Subsemnațiî membrii din comitetul societățea Peleșul și Vîrful cu Dor, ales în ziua de 22 Septembrie a. c., în urma demisiunei vechiului comitet, demisiune ce a fost cerută și de împrejurările cst vechiul comitet s’a abătut de la obligațiunile prevăzute de statutele societăței și de la buna credință , intrăm în vigoarea mandatului ce ne-a fost dat prin această alegere și avind in vedere că in anul acesta nu s’a ținut adunare generală in conformitate cu dispozițiunile art. 62 și următor din statut ; in urma întrunirea extra ordinară făcută în ziua de 28 Septembrie a. c. în localul societăței, am decis față de aceste împrejurări extra-ordinare:’ convocarea unei adunări generale în ziua de 6 Octombrie 1902 în sala băilor Eforie, spre a se lua măsurile de urgentă pentru urmărirea acelora ce au abuzat de fondurile și activul societăței, în detrimentul ei, precum și de a se lua măsurile necesare pentru continuarea unui bun mers al societăței. Intrucât actualul comitet al societăței dorește ca toți membrii in curent cu echizațiunile și numai aceia să poată, conform’statutului, să participe la vot, se pune deci in cunoștința tuturor membrilor societăței, cari vor să aibă cărți de vot, ele’ se vor libera la sediul’societăței din str. lrezoianu No. 7 si la sala de întrunire, și nu vor avea valoare decât purtând iscălitura actualului președinte al societăței, d-nu C. Lupașcu. In acelaș timp se pune în vedere da asemenea că plățile cotizațiunilor nu sa pot face decât tot la sediul societăței din str. Brezoianu No. 7, tot in baze de chitanțe iscălite de d. președinte C. Lupașcu ; orice alți încasatori cu chitanța vechi lucrând fără competință și fiind pasibili de dispart 332 și următorii din codul penal, mandatul lor fiind încetat si gestiunea lor fiind încă pendinta la instrucțiune pentru abuzurile comise. Orice membru, deci, care nu va poseda un bilet de vot iscălit de d. președinte este considerat ca nefacâmdu-și dovada dreptului șefi de vot și deci refuzat de a participa. Această, adunare fiind extraordinară, se va tine cu oricâți membri vor fi prezenți, la 6 octombrie 1902, in sala băilor ’Eforiei, la ora 8 dimineața. Nouil comitet. "De arendat wmm PLOPI -RIOȘANICA Județul Teleorman Doriteniî se vor adresa la proprietară, d-na Ecaterina Hagiopol, strada Cometa 49, București. Escomadam BOLNAVILOR DEMAI D rul I Braunstein Specialist p. bâtele tis Mas și De douăzeci și patru de ani — STRADA COÎ.ȚEÎ, II — De la 9—12 și 2—5 (I)j-5i6l _____ ö0TioiFaEii — Strada Romană IVo. 22 — Consultațiunii pentru orî-cu boala ’da la 1 — 3 p. m. Cei fără mijloace au o reducere de jumătate din prețurile obicinuite, adică 2. 1.50 b. vizita la domiciliul bolnavilor, 11.50b. consultația. Tratamentul boațelor de stomac după metodele cele mai noi. (Onorariul se achită in parte după fiecare vizită sau consultație). Dr. Theodor Moravici — DENTIST ROMAN — Piața Teatrului, d’asupra Berăriei Cooperat Cons. 9-12 și 2-6. PREȚURI FIXE Pentru săraci un cabinet separat sub conducerea unui asistent vienez, unda costă : 1 dinte artificial 3 lei, 1 dinte plombat 3 lei și scosul 1 leu. Lucrul garantsît. _____ de la Universitatea din Paris Specialist in MOALE DE PIELE Și VENIENCE Intorcându-se în Capitală, își reia consultațiunile la orele 2—4 p. m. Nej?, Strada ASTONOMULUI fig.3 Di*. Holerca Post Intern al Spitalelor și al Maternituțel Fost Prosector la Fițca Hate Reistor s fnt streinătate și a reluat consultațiunile de de la 5—7 p. m. — CALEA CUI VITEI IVo. 19 ’ 5322 L’A UIBSfliffuS în str. Academiei 4, etaj. I La Sagasinal de Mobile MSCOTA Piptiiține — DE — ■p“ Tablouri Artistice lucrate in pictură de cei mai renumiți pictori: Vermont, Sion, Teodorescu etc. Prețurile foarte ieftine și în Rate. — Intrarea liberă —1- 5335 CUMPER o pereche cai adevărat fie trăsură . HONER, Bulevardul Carol, 5340 EXCELENTA BRÂNZĂ 91 € ® hituil € äcrvaisa dis Fabrica de Brânzeturi „Buttes“ este de recomandat principalelor, magazine de coloniale și delicatese din Capitală și provincie Oferte se trimit la cerere A se adresa la Desfacerea Produselor de pe Proprietățile I*rsrafie«Vis Sp. Șifi’!»ey BUCURESCI— Calea Victoriei Io. 121 5344 ta a școala profesională de fete No. 1 fosta Capitală, str. Fântânei No. 12, 5 se efectuează tot felul de comenzi«I cu prețuri avantajoase în specialitatatea modelor anume : pălării de dame, bonete, capeline, cravate de domni și doamne, etc. Persoanele doritoare se vor adresa numai între orele 1—5 p. in d-ne. Ecaterina A. Vântul. 5328 ’ DIN 5329 INSTITUTUL PITGREIC — XD S 3 2LEȚI —— Calea 2îaliov și 35 $ Față de știrile false cu privire la rezultatele de exa omene ale Institutului Ide<lagogic de foneți, răspândite prin publicațiuni de către cei interesați. Direcțiunea este silită a încunoștiința în public părinții interesați de bunul mers al acestei instituțiuni că «coeficientul la sută» al promovaților tuturor claselor este de 73, iar al promovaților din clasele gimnaziale de 80. v