Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)

1902-10-01 / nr. 269

tea, e destul să bem la masă de­­­­licioasa apă de, Pougues Saint- Léger. K­lst/ Cine voește și vinde repe­de­­ Case, Moșii, Păduri, locuri și arenda Moșii. Cine vrea să cumpere Ca­se, Moșii, Păduri, locuri virane die ocaz­ie cu în­lesniri de plată și a lua cu arendă Moșii/ Cine dorește a lua bani cu împrumut fără interzi- orî pe moșii la ori­ce ju­deț și pe case, numai in CapHaîă. Cine are bani, boburi, e­­fecte și sume dotare și voește a’i plasa g­ratuit pe ,d> poteci sigure, pe moșii și case, să se a­­d­reseze la Vechea Agenție Universală, strada Regală "1 i, București, fără a plăti nici­o taxă de înscriere. Pentru răspuns a se trimite marca poștală. Telefon 333. Cronica teatrală Teatrul Va Honol.— Judecător și frate, dramă în 5 acta și un­­ prolog de Jules Bărbier, tra­dusă de d-na C. I. Nottara Lucrătorul Buttler este condamnat la­ spânzurătoare, învinovățit ca a asasinat pe contele U’Asfeld’. Doc­torul Goulden (cl. I. Petrescu) a în­cercat zadarnic să convingă pe ju­decătorul Mas­sel (d. Nottara) ci­ne comite o eroare judiciară, că u­­cigașul nu e cel osândit. Când magistratul s’a încredințat că Butller e inocent, este prea târziu, sentința se executase. Chi­nuit de­ remușcare și pentru a-și descărca măcar­ puțin conștiință, i. In casa lui Re­i­einold (d. Aristid­­ Demetriad), fiul lui Buttler, Reinolt părăsește însă după oare­care timp casa lui Max Wel, când a fă că e c­ste­ fiul ucigașului contelui D’Asfel. El pleacă împreună cu sora sa Marti (d-ra­gi Li Gheorghiu) pe care o re­­găsește sub pseudo-numele de Ceci­lia și ducând o existență spânzurată. Cei douî frați se leagă să desco­pere pe adevăratul omorîtor și sî spele memoria tatălui lor de infami pată ce o mânjește. Cu reabilitarea lui Bottler se ocupă, de altminteri, și doctorul Goulden. In sfârșit, adevăratul asasin este descoperit d E Rutten (d. V. Leo­ D­iscu), fratele judecătorului Max­wel, și tot dînsul e și autorul unui furt de bijuterii ale Ceciliei. Rutten tocmai se întorsese din America, unde fugise ca să nu i se dea de urmă. El este arestat când ese de la o serată dată de Cecilia. Mărtu­risește­ faptul. E adus înaintea jus­tiției și Max­wel, în care datoria nemilostivă a magistratului a sân­gerat sufletu­l de frate, moare ca trăzni­t, în clipa când trebuie să rostească osânda la moarte a asa­sinului. Aceasta este canavaua pe care Jules Barbier a brodat o melodramă de cea mai veritabilă speță, dar nu și de cea mai bună calitate. Pen­tru câte­va situații în adevăr dra­matice, publicul trebuie să înghită până la sațietate un sos cam lung de declamații, de bocete și de năz­drăvănii. Interpretația a fost bună, și este vrednic de relevat meritul artiștilor cari au isbutit să evite ridiculul unor tirade pe­ste măsură de bom­bastice, făcând sforțări lăudabile de a păstra în toate o notă de natural greu­ de ținut în roluri garnisite la fie­care­­ moment cu câte un «Oh Dumnezeul , meu!» sau «pre legea mea !» In special d-nii Nottara, Leo­­nescu, I. Petrescu, Gemăt, Mărcu­­lescu­, Hr. Demetriad, Achil și d-nele Titi Gheorghiu și Alice Achil au­­ purtat cu Bărbăție ,povara celor cinci acte și un prolog. Sala iarăși goală ca și la repre­zentația precedentă. Ar fi ti­mjin' cred ca direcțiunea Teatrului Na­țional, care nu­ î lipsită nici de­ brtne intențiuni nici de pricepere și gust­iri materie de artă, să găsească mijloacele prin cari s’ar putea des­­comoli teatrul dintr’o situație din zi în zi mai îngrijitoare. Dacă s’ar o­teni prețurile de intrare ? Dacă s’ar pune mai mult interes la anun­țarea pieselor, la — har să­ î zic pe nume — reclamă ?... O idee; dacă se vor găsi alte leacuri mai eficace, cu atât mai bine. ■Presa, sunt încredințat, va da cu plăcere o mână de ajutor d-lui Si­­hlean­u ca­ să croiască o mai bună Soartă frumoasei instituții ce­­ con­duce. George Rtinetti.­ ­«3S&- « <2Z> - i2HXWKWSOTWEs«reJfc»^'»»»wj Fer gli italian! Doinani, Martedi, alle ore 8'!, di sera il Si". Luigi Cazzivilian. direllorp. del nosUo.gioi’nale, o.fîri agii studenți italiani, un ban­­cli.el.lq nelgran salönedelte souolc Itaüane, in slrada Neptun. Gii italiani della colonia che desiderano pnrlecipare al ban­­chello, sono pregăti, di afFreltars: a dare le loro adesiobi all’ammi­­rrislrazione del giornaie «Univer­sul», poielie giâ lin d'ora ur numero limitáló di coperti e ri­­mnsto disponibile. SenlGiuî Telegrafic al ziarului „Universul“ Telegramele particulare f­ in România Conflietul de la tribunal Craiova, 29.—Conflictul de la tribunal nu s’a terminat. Ministrul justiției, căruia i s’a supus cazul, a răspuns că pre­ședintele Coandă nu trebue să ceară scuze în ședință avocatului, cu care a avut conflictul. Se zice că procurorul general va face apel contra hotărîrei de­canatului avocaților, care a cerut scuze în ședință. Parte din avocați au declarat astă­zi că vor pleda la secția III. Foamelea în Basarabia. — Isprăvile soldaților din bat. VI Vânători.— Muribund pe Stradă.— Rănire gravă.—Caz de nebunie.— Tâlhărie, Iași. 29.— O persoană venită din Rusia me informează, că mi­zeria face adevărate ravagii în multe părți din imperiul rusesc. Pe toată linia e o stagnație îngrijitoare, lipsind pentru cei mai mulți, mai cu semă pentru muncitor», pâinea de toate zilele și mijloacele de a o găsi și Basarabia e bântuită de neagră ia licie, punând pe locuitori,—cari mai toți sunt Români, — într’o mare vrednică de compătimit. — Autoritățile militare superioa­re sunt vin îngrijate de ispră­vile neomenoase, ce de cât­va timp se comit de către o parte din soldații bat. VI vânători. Cititorii cunosc amănuntele a­­supra gravelor­ conflicte dintre acești soldați și locuitorii comunei Maga­reștî, cari conflicte au avut de efect împușcarea unui caporal, torturarea mai multor săteni, je­fuirea diferitelor bunuri streine și arestarea multora. Acum s’a mai aflat o ispravă comisă de vre-o 4 soldați, tot din acest batalion, anume că în­­tr'una din nopțile trecute aceștia, refugiindu-se în comin­a Tăuteșt, au schingiuit de moarte, în chip sălbatec, pe o femee, după ce mai întâi au siluit-o. Dar nu nu­mai atât au făcut sălbaticii. Tot în acea noapte au pătruns cu forța în casele câtor­va lipoveni unde au săvîrșit m­­ai multe neo­menii. Parchetul militar a arestat pe vinovați, începând o severă an­chetă. — Pe lângă localul Teatrului a fost găsit azi, cuprins de ago­nie, Gherghe Cobzaru, care a fost dus la spital. — Neculai Horgescu, aflându­­se într’o cârciumă, a aruncat cu o sticlă în preotul Moisiu, sfă­râmând­u-și capul. Vinovatul a fost depus. — Eri pe la 3 noapte, a fost descoperit hoinărind străzile prin­cipale, în pielea goală, individul Mihai Pricop, sigur că nenoroci­tul e nebun. ” Parchetul a stabilit că Du­mitru Buzdugan, și C. Faur, din comuna Popești, au comis o în­drăzneață tâlhărie în prejudiciul comerciantului C. Merușcă. An­cheta urmează. Călcat de căruță. — Moarte subită.—Crimă.— Furt Galați, 29.— O căruță a ser­viciului de curățenie a călcat la docuri pe Neculae Trifănescu, lucrător la agenția italiană, ră­­nindu-l grav. — Anghel Nanu, lucrător din Brăila, a murit subit în orașul nostru pe strada Romașcanu la No. 54. Cadavrul lui a fost transportat la morgă. — O crimă s’a petrecut ieri pe malul Dobrogean al Dunărei. Spiridon poștașul dintr’o cear­tă a rănit de moarte cu lovituri pe Iacov Da­vi­do­viei. Victima într’o stare desperată a fost pusă într’o barcă și adusă la spitalul Elisabeta Doamna. — Astă-noapte niște hoți spăr­gând geamul vitrinei, magazinu­lui Muntenescu, din strada Mare au furat 13 țigarete de chihlibar din vitrină. Te-deum. — Crimă. — Moar­te subită. — Incendiu Constanța, 29. — Azi fiind ziua naștere! principesei Elisa­­beta, un tedeum a avut loc la catedrală, au asistat d. prefect al județului Vârnav, d. general Robescu precum și cei­l­alți re­prezentanți ai autorităților civile și militare din localitate. Onorurile au fost date de o companie de vânători, o compa­nie din regim, 34 de infanterie și un escadron de călărași sub comanda d-lui col. Dumitrescu. — Locuitorul Stoica Maxim, din Hârșova, a înjunghiat pe ta­tăl său din cauza unor aspre ob­serva­ți­uni. — Tănasă Gheorghe a fost o­­morît în balta Medea. — .Anton Stoica, a încetat din viață din cauza bătăilor suferite și despre care v’am comunicat deja. — Funcționarul Ștefan Pavloff de la magaziile căilor ferate a încetat subit di­n viață. — Un incendiu violent a­ dis­­tru casa locuitorului Io­n Stan, din Ramazon-Chioi. Otrăviți cu apa de fântână.— Es­crocherie cu apa de aur,— Concubină necinstită, — Căl­cată de căruță,—Anchetă e­conomicn. Iași. 29. — O mulțime de­ să­­teni din comuna Ne­grești, bând apă d­­ntr’i­ fântînă s’au îmbolnă­vit presvitând simptome de o­­trăvire. Cură­țindu-se fântâna s’a găsit în fundul ei un cadavru bărbă­tesc necunoscut. — Patru țigani au escrocat pe Florea Mocanu, din comuna Mi­roslava, cu suma de 438 lei, servindu-se cu apa de aur. De asemenea ei au excrocat o mulțime de săteni din alte co­mune­. S’au deschis urmăriri contra lor. — Comerciantul Costache Gri­­goriu a denunțat că încredințând concubinei sale, Maria Ionescu, suma de 3000 lei, aceasta a dis­părut. — Un car cu boi,a călcat, ră­nind de moarte, pe femeea A­­nica Anibal, din comuna Si­­lișteni. — Economistul rus Vladimir Coranicoff, care a întreprins o anchetă economică în Statele bal­canice, a sosit azi în Iași, întrunirea meseriașilor din Brăila.—întrunirea­­ liberală disidentă Brăila, 29. — Azi, la 3 ore, s’a ținut aici o întrunire a me­seriașilor în sala Capriș, discu­tând diferite chestiuni privitoare la legea meseriașilor. — Aseară a fost aici o întru­nire a liberalilor disidenți, în sala Orfeu.­­ Măsuri­­ militare . Le Mans (Sarthe, Franța). 29. —Comisarul guvernului, pe lângă­­­ consiliul de răsboiui din al pa­­­trulea corp de armată, a fost des­­în­cărcat de funcțiunea sa.­­ Societatea slavă și regele Italiei Petersburg. 29. —După ziarul­­ «Novorti», președintele societă­­­ț­­ea de bine­facere slave va pleca­­ la Roma spre a remite regelui I Victor Emanuel diploma de mem­­­­­bru onorar al acestei societăți, ie­gegele a bine-voit să consimtă a primi această diplomă de v­­a­noare. si Reraiarea unei locomotive i- Lens. 29. — O încercare de a se face să deraieze un tren, atri­­­­­buită minerilor greviști, s’a co­­­­mis între Ferfay și Estrée-Blan­­ne­che .(Pas-d­e-Calais). Un mare­­­ bolovan de piatră, așezat pe șine­at la încrucișarea cu o șosea, a făcut a ta să deraieze locomotiva din care și mai multe­­ părți au fost stricate. a­ Nu s'a întîmplat din fericire nici un accident de persoane. >e Consiliu de­­ liniștiri 1_ Belgrad, 29. — Toți miniștrii „ au plecat astă­zi la Niș, unde 11 mâine se va ține un consiliu­ de 3‘ miniștri sub președinția regelui. Causa unui conflct sângeros Saint Etienne, 29.—Iată ver­­­­­siunea oficială cu privire la ata­­cul ce s’a dat de greviști căzăr­­a­niei jandarmeriei din Terre Noire și despre care a fost vorba într’o si depeșă precedentă: faptul a avut cauze streine de grevă și anume: □1 trei tineri trecând Vineri seara i­ pe un drum presupus public, cu toate că era particular, au fost i­ opriți de îngrijitorul proprietate­­in Și invitați să se retragă. De aici s-a născut o discuție între dînșiî n] și în aprinderea ei păzitorul pro­­­­­prietăței a tras un foc de re­volver care a rănit pe unul din cei trei tineri. Jandarmii sosind la­­ fața locului au arestat pe cei­l­alțî doi tineri. Mulțimea adunată vă­­zând că jandarmii fac aceste­a­­*a­restări au crezut că arestații sunt greviști. De aci a urmat învăț­­a"­mășeala cu toate urmările ei cari se cunosc din depeșa precedentă. i13 Jandarmul care a tras cu re­ 1 volverul asupra minerilor greviști *a a fost arestat; a fost arestat de asemenea și păzitorul proprietă­­ței care a rănit pe unul cei trei­­ tineri trecatori: 1­1 mm—mmmmmm nenți, Lazăr și Constantinescu, șefii arsenalului. Apoi a vizitat școala de cava­lerie, de unde s’a dus pe jos, insotit de Warkiade și George­­scu­ la cartierul prințesei. Re­­intorcându-se prin Obor, a vi­zitat Mitropolia. La orele 4, atașații militari au vizitat școala copiilor de trupă în prezența multor ofițeri supe­riori. Toți au rămas încântați de starea admirabilă a școalei și a elevilor. Căpitanul Constantinescu a fost călduros felicitat de atașați. Pri­mul ministru Sturdza și autori­tățile militare au felicitat azi pe dirigintele poștei, Antoneanu, pe inspectorii Berlescu, Brătescu, și pe dirigintele oficiilor mixte, Mumuianu, pentru modul cum au condus serviciul în cursul manevrelor. La manevrele anului acestuia s-a făcut o inovație, punându-se pe hârtie ,o rețea de careuri pen­tru­ regularea tirului cu arme de precisiune și pentru manevrare pe câmpul de luptă. Harta a­­ceasta se datorește institutului geografic. Messngean. Telsgrameie Agenției Romádé l)in Streinătate Micșorarea grevei Geneva, 29. — Orașul și-a re­luat înfățișarea sa obișnuită ; cir­­culațiunea tramvaelor a reînce­put în unele părți. Inaugurarea monumentului lui Gladstone Glascomr, 29.—Monumentul ri­dicat în memoria lui Gladstone, a fost inaugurat astă­zi aoi. Lor­dul Rosebery a pronunțat cu a­­ceastă împrejurare un discurs în care a făcut elogii operei lui Gladstone. 3 I Telegramsti particulara sub­ ziarului «Universul» Să Bin Streini tóte d Ziarele italiene și primirea stud­n­­ților italieni la Bucu­rești Horia, 29.—Jiarele italie­­e­ne reînveas să- im­portauțu 11 demonstrrațiuni­ oi- Sac și te­slis de au­tori italienii la Bu­­­­curești. L­inia telessaică Pism­a Paris Londra L. Pioma, 29. — Peste câte­va I.., zile sa va inaugura linia te­­st­lefonică Roma - Paris-Londra. al Starea grilor în Elveția și Franța 15’ Roma. 29. — Telegram­ele sosite azî dimineață din El­­­­veția spun că greva de la­­­ Geneva va înceta cu deserâr­­te­șire probabil mâne. " Din contra, telegramele din­­ Francia, despre greva de a­­colo, anunță că situațiunea "" devine din ce în ce mai gravă și că se petrec continui con­j­­flicte între mineri și poliție. Fuga vice-președ­intelu­i comitetului­­ b­ulgaro-maced­onean "j Viena, 29. — Ziarul «Zeit», s" află din Sofia că poliția caută în zadar de două zile pe Zont­­a șefi, vice-președintele comi­tetului bulgaro macedonean, care a­­ fugit de la Drenovo,­­ unde fusese internat. Se crede că el se află deja­­ în Macedonia. O știre de necrezut Londra. 29.—Ziarul «Stani­­dani» asigură că Rusia a ob­­­­­ținut pentru bastimentele sale ți de războiu libera trecere prin sj strâmtoarea Dardanelelor. Se crede aici că știrea ar f­­ceasta e­ o fabulă. Revizuirea tractatului Dardanelelor IB Viena 29.—Se depeșează din­­­ Constantinopole că adunarea­­, ambasadorilor a exprimat o­­­piniunea că trebua să se re­­p­rizuească tractatul în privința și strîmtorea Dardanelelor. ,a Arderea Dornei Vatra din Bucovina Viena. 29'—O telegrama din­­­ Cernăuți anunță că vestita lo­r­ calitate de cură Dorna Vatră, 3> din Bucovina, a fost pe ju­­m‘ mătate distrusă de un incendiu, în Bandiți mascați jăfuind un tren V Londra. 29. — Din New­l­ York se depeșează că niște­­ bandiți mascați au atacat tre­­­­nul direct aproape de Lincoln, p furând m­arî sume de bani din vagonul poștal. a­tât va ținea greva minerilor francezi a Paris. 29.—Capul greviști­i lor mineri declară că greva Z poate să dureze o lună. i# Minerii adunați de trei ani de fondurile necesare pentru a­­ceastă grevă. "■ Mari dalapodări la o bancă a Por­­ta­­ugaliei.—Fuga directorului Paris. 29.—Depeșă din Li­sabona : „ S’au descoperit delapidări e­norme de bani la filiala băncei de Stat de aici. Directorul Santa­rem a fugit. I- Dușmănie sârieo-bulgară. Arestare de­­a macedoneni Viena, 29.—-Telegramă diD Belgrad : După știri sosite aici din J* Veskrab, noul mitropolit sârb­­ de acolo, Firmiiian, călătorește prin diecesa sa. Bulgarii l-au­­ împiedicat d’a intra în ma­­ix­năstirea Leschak. Ziarele de aici apun ea au fost arestați la Constantino­pole cinci sute de macedoneni. Confirmarea știrei despre mobilisări­­ bulgare Sofia, 29. — După cum s’a anunțat deja, guvernul va tri­­mete armată la fruntaria din­spre Turcia pentru a împedice trecerea bandelor în Macedo­nia. Afară de mobilizarea a două regimente de cavalerie, s’a dat ordin de mobilizare regi­mentului de rezervă de­­ Breznic, regimentului 21 de infanterie de la Stanimaka­ș regimentului al treilea de ca­valerie de la Filipopole. I­n­au­gu­r­a­rea podului Mihai­ Bravu f Telegrame de la trimisul nostru special­ Tîrgoviște, 29"Septemb­rie Astăzi dimineață, pe un timp splendid s’a inaugurat cu mare solemnitate podul Mihai Vitea­zul de lângă bariera orașului Târ­­goviște. Recor­ațiunile Toate străzile orașului sun frumos pavoazate cu drapele tri­colore. Capul podului este artis­tic decorat cu verdeață și dra­pele. Intrarea pe pod este oprită printr’o panglică. La capetele po­dului sunt ridicate două mar steaguri cari se văd din depăr­tare. Sosirea invita­ților La­ orele 10 au început să so­sească invitații cari urmau să ia parte la solemnitatea inaugurare! Printre aceștia am remarcat pr d-miî . D. Sturdza, președintele consiliului de miniștri , Emil Cos­­tinescu, ministru de finanțe, G Nicolaescu, secretarul general a ministerului de interne, Chiru prefectul județului, Lăzărică Pe­­trescu, primarul orașului, cu în­treg consiliul comunal ; Boșta președintele tribunalului cu tot magistrații, inginer N. Bouneanu cu membrii corpului teh­nic, delegații societăților economice «Pucioasa» și «Țăranul», cu dra­pelele lor, senatorii și deputații județului, precum și un mare număr de doamne din elita tîr­­govișteană. Sosirea Suveranu­lui și a principilor moștenitori La orele 10 și un sfert se a­­nunță sosirea M. S. Regelui. Suveranul a venit în trăsura­ deschisă însoțit de A. S. R. Prin­cipesa Maria, care purta în műini două porumbi albi, legați cu pan­glice tricolore­. Trăsura Suveranului era ur­mată de alte două trăsuri în care se aflau A. S. R. Principele Fer­dinand și A. S. R. Ducele de Meiningen. Suveranul și principii au fost întâmpinați de mulțime cu stri­găte ne­sfârșite de ura pe tot parcursul până la podul Mihai- Viteazul. Aci Suveranul a fost primit de d-nii Sturdza, Costinescu ș cele­l­alte persoane marcante. Muzica regim. 22 Dâmbovici a cântat imnul regal. Mulțimea care se afla pe ambele laturi ale șoselei precum și în grădina pu­blică a aclamat pe Suveran­i principi. Serviciul religios Solemnitatea s’a deschis prin­­tr’un serviciu religios, care a fos oficiat de protoereul județului Petresca, înconjurat de întregu cler al orașului. După oficiarea serviciului di­vin, prefectul județului, d. Chiru a ținut o frumoasă și interesanță cuvîntare. D-sa a făcut istoricul podului restaurat și a relevat fo­loasele construcțiunea acestui pod din punctul de vedere economic Termină aducend orr­agiî Suve­ranului, sub domnia căruia țara­­ a progresat enorm. M. S. Regele a răspuns pr­in cuvinte bine-voitoare pentru Târ­­govișteni, reamintind în urmă trecutul glorios al orașului Târ­­goviștea. Apoi prefectul Chiru a oferit­­ A. R. Principesa Maria foarfi­ cu care Principesa a tăiat pan­­aglica de intrare de pe pod, dând în același timp drumul porumbei­lor, cari și-au luat calea în sbor In acest timp muzica regimen­tului a cântat un frumos marș. Spre mpn­istir­ea Realului Regelel și principii însoțiți de­­ persoanele invitate au trecut pe jos podul până la capătul cel înalt de unde au plecat în tră­suri ca să viziteze mânăstirea Dealului, care este la o depăr­tare de eci de două kilometri. La mânăstirea Dealului Tîrgoviște, 29. — Suveranul, prinții și persoanele oficiale au ajuns la mânăstire la ora 10 ju­mătate unde au fost primiți de cler și de comandantul școalei copiilor de trupă căpitan Con­stan­­tinescu. Elevii cu muzica au dat ono­rurile militare. Apoi s’a celebrat un Te-Deum după care toți s’au dus să vadă craniul lui Mihai Viteazu. Suveranul a vizitat cu de­­amănuntul localul școalei și a­­poi, după dorința exprimată de Suveran, elevii au executat dife­rite exerciții și au defilat în chip admirabil. Regele și prinții erau foarte mulțumiți la vederea tinerilor soldați. La mânăstirea Maicei Vifo­­riia Vizitatorii s’au dus apoi la monastirea de Maici Viforîia unde după un Te-Deum au vizitat monastirea și monumentul ridi­cat acolo generalului Vlădescu. M. S. Regele și principii e­­rau foarte încântați de admira­bila privire a acelor locuri pic­­torești. In toate părțile locuitorii sate­lor învecinate au întâmpinat și aclamat pe Suveran. Satele erau pavoazate. Târgoviște, 29 Septembrie Vizitele M. S. Regelui Reîntorcându-se în oraș Suve­ranul a vizitat gimnaziul unde­­ Iluminațiile și banchetul In acest moment, ora 8, ora­șul este feeric iluminat. Animația este foarte mare. E aproape imposibil a se trece pe strade din cauza îmbulzelei mulțimei, care a fost sporită încă de numeroase persoane sosite din Capitală. In momentul când depeșez, invitații pleacă la palatul diviziu­ne! pentru a lua parte la banchet. Mestugean. Târgoviște, 29 Septembrie. Banchetul. — Toastul IU. S. Regelui și al generalului A­ î­ion.—Iluminațiile.— Focurile d­e artificie Marele banchet oferit de Su­veran în onoarea ofițerilor cor­pului 2 de armată, a început la orele 7 juni. Vasta­ sală a arse­nalului, transformată în sală de banchet, prezenta un aspect în­cântător prin belșugul florilor și drapelelor cu care­­ era decorată,, și prin lumina orbitoare care se reflecta în miile de arme de pe panoplii. La masa din față așezată pe o estradă a luat loc Suveranul în mijloc, având la dreapta pe du­cele de Meiningen și la stânga pe Costinescu. Prințul Ferdinand și Sturdza ocupau cele două ca­pete ale mesei, având în jurul lor lor pe generalii Arion, Gi­­gurtu, Borănescu, Carcalețeanu, Candiano și Vergescu, pe pre­fectul Chiru, pe primarul Pe­­trescu, pe Mielescu și pe a­­tașați. La alte două mese, dispuse de ambele părți ale sălii, luaseră loc aghiotanții, ofițerii superiori, se­natorii și de­putații județului, Nicolaescu și alte notabilități, în total 160 conmeseni. Asamblul era feeric. Muzicele regimentelor 2 ro­șiori și 22 Dâmbovița au into­nat în cursul banchetului dife­rite arii. . La șampanie, Suveranul a ri­dicat următorul toast: «Sunt 30 de ani de când am prezidat pentru prima oară la Târgoviște manevrele armatei strinsă din toată țara. După cinci ani am intrat în războiul pentru neatârnare și armata a dobândit onoare prin virtuțile ei, ocupând ast­fel un loc de cinste printre cele­­ mai bătrâne armate euro­pene. Azi găsindu-me din nou în Târgoviște, simt o deosebită mulțumire că mă aflu în mijlo­cul iubitei mele armate, care în acest an mai cu seamă, a dat atâtea dovezi de dragoste și de­votament, mișcând adânc inima mea. Trăiască corpul 2! Trăia­scă armata !» Suveranul a ridicat un nou­ toast pentru Târgoviște și județ, «pentru județul Dâmbovița și o­­rașul Târgoviște, cari mi-au fă­cut o primire atât de frumoasă și călduroasă. Le urez propă­șire. Trăiască Târgoviște ! Trăia­scă județul Dâmbovița !» Toastul regal a fos­t primit cu urile nesfârșite. Arion răspunse prin următo­rul toast: «În numele corpului 2 de aro­mată, cred ca sunt expresia tu­­turor mulțumind Majestatea Voas­tre pentru cuvintele măgulitoare adresate corpului 2 care n’a făcut de­cât să ia exemple da la ma­rele căpitan. Trăiască Regele !» Urali nesfârșite au acoperit ul­timele cuvinte. La sfârșitul banchetului, su­veranul și prinții au ținut cerc întreținându-se vesel cu conme­­senii. Părăsind sala, suveranul a eșit în cu­rtea arsenalului feeric iluminată, îl aștepta o lume imensă, care a­ isbucnit în urale. Iluminația era în toiul ei. S’au tras frumoase focuri de artificii cu ploi de foc și de stele, pe cari suveranul, prinții și suita le-au privit o jumătate de ceas. La orele 10 suveranul s-a re­tras la palatul diviziei în mijlo­cul uralelor nesfârșite. Serbarea a continuat până noaptea târziu cu animație. Mâine dimineață se va face defilarea. Imediat după defilare Suveranul și prinții vor pleca la Sinaia cu un tren special. Messugean Târgoviște, 29 Septembrie. Alte vizite făcute Suveran.— Harta pentru regularea tirului Azi Suveranul a mai vizitat și Arsenalul, unde a rămas pe de­plin satisfăcut, și a felicitat pe căpitanul Ionescu și pe locote­ a fost primit de corpul profesoral, elevii au intonat imnul regal. D. Câmpeanu a oferit primului­­ministru Sturdza, un dejun, la care a asistat ministrul de finanțe Costine­scu, deputații, senatorii, și alte notabili­tăți ale orașului. S’au ridicat mai multe toas­turi. După masă d. Sturd­za, a pri­mit autoritățile, notabilitățile, co­mercianții și pe atașații streini. Apoi primul-ministru a vizitat orașul și a făcut excursiuni prin împrejurimi. La ora 8 și jumătate Suvera­nul însoțit de de miniștrii Sturza și Costinescu, de autoritățile lo­cale, de deputații și senatorii ju­dețului a vizitat palatul primăriei, prefectura, spitalul și peniten­ciarul. Pretutindeni s’a făcut Augus­tului vizitator onorurile­ cuvenite. M. S. Regele s'a interesat de a­­proape de mersul activităței ad­­ministrației. La penitenciar Suveranul a grațiat pe condamnatul Dumitru Oprea, care s’a prosternat înain­tea M. S. Scena a fost mișcă­toare. La ora 5 Suveranul s’a întors la palatul diviziei. A. S. R. Principesa Maria a asitat la ora 4 la concertul d-rei Maria Maria, care a avut­ succes. A. S. N­. Principele Ferdinand a visitat turnul Chindia, suin­­du-se până sus. Am uitat să ne telegrafiez că A. S. R. Ducesa de Meiningen, în ultimul moment a renunțat de a veni la Tîrgoviște. ale stugeau. Tîrgoviște, 29 Septembrie. l­Uinia «ră îele graniție Agenție! Rămâne — sosite în timpul nopței — Grevele Geneva, 29..— Mai multe aso­­ciațiuni de lucrători hotărând să reînceapă lucrul, greva generală pare sfârșită. Lens, 29. — Liniștea este de­săvârșită la Den­fin (Nord) Noeux- les-Mines și în toate localitățile miniere din departamentul Pas­­de-Calais. Un discurs al lui Loubet Valence - sur - R­hône (Frôme- Franța): 29. — D. Loubet a sosit !n acest oraș spre a prezida so­­emnitatea punerea primei pietre a podului ce se construește peste ru­vi­ul Rhône. Președintele re­­publicei a fost aclamat de o mulțime imensă. La recepțiunea care a avut loc a prefectura orașului, d. Loubet, răspunzând la alocuțiunea vica­­rului general al orașului, a zis că are convicțiunea că clerul va ști să ajute pe guvern predicând respectul legilor. Generalul Grasset, prezintând președintelui Republicei pe ofi­­țerii garnizoanei, a zis : cu toate că s’au făcut mustrări nemeritate și că unii șefi au uitat sarcina ;e­au, cu toate acestea șefii n’au acetat de a învăța pe soldați să ’emite credincioși drapelului, și să fie disciplinați față de gu­ver­nul Republicei. D. Loubet a răspuns că știa prea bine că nu e nici o insti­­tuțiune căreia să nu i se poată face imputări, dar că doria ca armata franceză să-și facă sin­gură dreptate. Telegramele particulare ale ziarului «Universul» — Sosite în timpul nopții — Un alt cataclism în Italia i Roma, 29. —­Azi, pe lunga vale numită Versilia (Italia de sus) s'a deslânțuit o tem­­­bilă tempestă cu ploaie care a distrus poduri, drumuri și vase. Apele au­ înecat și rui­­nau ogoarele. Pagubele se sp­­­otesc la mai multe milioane. Din contră, în Italia de miază-zi, după ultimele tele­grame sosite de acolo, dom­­nește o­­ căldură extra­ordi­­nara.t* .­­Vulcanul Stromboli își con­tinua eru­pțiunile. * Sănătatea lui Roosevelt inspirând îngrijiri Londra, 29: — Depeșă­­ din N­ew­ York : Sănătatea președintelui re­­pblicei, Roosevelt, inspiră­ se­­rioase temeri. Dînsul are dese eși aurî­" De la ciocnirea tră­ni rei sale cu un tramvaiu electric, n’a mai avut nici o Iată sănătate bună, un manifest al greviștilor francezi.— închiderea faferiselor cin lipii de ciripi * Parisa 29.—Unul din frații grevisti străpunși de glontele unii jaftdarm la Terre-Noire,­ângă Saint-Etienne, fapt des­­pre care v’am telegrafiat ori,­­ încă la agonie. Mortukva­i îngropat mâne. E­femere ie desordine cu ocazia acestei amormîntări.. . — Fedențiunea minerilor a dat un manifest foarte evi­­d­ent. La Saint-Étienne au hotă­­ît și alte corporațiuni să se unească cu mineri­ greviști. La Anzin și în alte părți, uzinele metalurgice se vor nchide din cauza lipsei de­ăzbune­ dare de asediu la h­otarul bulgăresc. Fuga unui general internat Sofia, 29. —■ Pentru împe­­licarea bandelor de a trece în Macedonia, toată zona fron­­terei de la Kiustendil a fost declarată în stare de asediu­. — Se confirmă știrea că ge­­neralul Tzoncefx, vice-preșe­­dintele comitetului macedo­­nean, care fusese internat la Drenovo, lipsește din nou de două zile. După știri autenti­­ce, dînsul a trecut în Mace­­donia. Desvetirea monumentului lui Matei Corvin și Gius Budapesta. 29.—Se telegra­­fază din Cluj (Transilvania) .ă, în mijlocul unei mari mul­­ț­imi cuprinsă de entusiasm, s-a inaugurat acolo, în pre­zența arhiducelui Iosef Au­gust, monumentul regelui un­guresc Matei Corvin. Primul ministru Szell a ți­­nut un discurs de inaugurare care a fost foarte mult a­­plaudat, canu mem­eie lui Matei Corvin pentru Ungaria. Acest discurs a fost de asemenea viu a­­plaudat.­ncrucișătorul român Elisabeta la Se­­vastopola Viena. 29. — O telegramă din Sevastopole (Crimeea) a­­nunță că a sosit acolo încru­­cișătorul român Elisabeta, a­­vând pe bord pe inspectorul general al marinei române, Soslinski, pentru a înapoia vizita tăcută la Constanța de Zota rusă. încetarea definitivă a grevei la Geneva Paris. 29. — Depeșă din Geneva : Toțî muncitori! care încetaseră lucrul, l’a fi reîn­­c­ eput. Rezultatul desordinelor este următorul : 50 de soldați ușor răniți, 230 de oameni arestați și 110 străini expulzați. Mari ciocniri în Macedonia. Morți, răniți, prizonieri Viena. 29.—«Correspondenz Bureau» publică o depeșă o­­fcială din Constantinopole în care se spune că a fost o cioc­nire între o bandă mare bul­gară și trupele turcești, a­­proape de Petk­o. Banda a pierdut o sută de oameni morți, răniți sau prizonieri. Trupele au avut și ele pier­­deri. Două batalioane au plecat jrs din Salonic la Perdemkr­­hissar. Aproape de Djuma a fost o altă mică ciocnire însă lip­sesc amănunte. - ----------«3» -«*»■-------------------­Nemângâiațiî Didina P. Christeann­­u fiica, George Căpitănescu cu fiica, Vlanița Z. Ionescu­ cu fiicele, Eufro­­sina Popescu cu fii, Maria și Ior­gu Georgescu, Hagi Marin și Hagica ioe Niculici cu fii, au durerea de a, se anunța încetarea din viață a prea­ubitei Ior mamă, mamă-mare, soră,­­umnată și mătase. Profira P. Găpitanescu în etate de 58 ani a­ cetat și din viață la 29 Septembrie orele 9 dimineața, și vă roagă să­­ine­ voiți a asista la ceremonia fu­­nebră ce se va oficia la 1 Octom­­brie orele 2, p. m. Calea Rahovei 28 de unde cortegiul funebru va porni­ de la locuința defunctului la cimitirul Șerban-Vodă­­ Bellus. Teatrul Liric - Unica trupă de Operată Reffiinä — compusă din 60 persoane Conducerea A’iin-S’oenaru și M­iculescu-Buzett Astă-seară, Luni 30 Septem­brie, după mărețe succes obținut la prima reprezentație, se va cânta pentru a două oară geniala operă Cavaleria Rusticană Rolurile principale le cântă d-na Margareta Demacrescu-Dan, prima­ donă, l-ra Leontina Ioanid, soprană legeră, l-nul I. Băjenaru, prim tenor, și Nicu ’oenaru, bariton. Corul 30 persoane. Costume noul.— Orchestra B6 de persoane condusă de d. O. Spirescu. Biletele la «Independance Rom­­­­al­ino». Teatrul Bulevard — PALATUL EFORIlor­ — Astă-seară se joacă hazlia co­med­ie­i , Magistrații noștri! ii se va cânta de Întreaga trupă un suplet de-factualitate : Alegerile țomunale — Prețuri reduse — Mehmet EifemU Aghazada (07, Cafea VICTORIEI, 107 Are onoare a înștiința pe onor. fii sa clientelă, că,­­­­­i reîntorcându­ - se din Smirna, a a­­gor­­.aj. magasinul ,cu cu toate felurile de C­ovoare veritail de Turcia și de Persia­n lânăți mănâssi, precum 4 perdelele «Caramante»,­­arî se vinii cu prețuri o ar­ie red­­șse. Reparațiuni, ca și nouă, de ovoare orientale uzate. Touts epereis sunt de l­a calitate. Prețuri moderate. ................................... 1W bijuterii,uzate 4N­ Ifi IMA si îf­ diamante, bri­ante, perle, smarande, rubin e­tc., plătind cele mai înalte pre­­arî după cursul din Paris. La crere prin poștă trimitem pe­rețuitorul nostru la domiciliu, dar și în provincie, unde va a­­chita valoarea obiectelor. Se împrumută bani contra eposite de bijuterii, losurî, etc. Fisițîî Block Telefon 373. 16. Strada Smârdan, 16 5170 vis-a-vis de hotel Concordia Inchiriază JI­T SALVA și O CASIERA, nouă, situate în cea mai fumoasă parte a orașu-SOCIETATEA PELEȘUL și VÎRFUL CU DOR Sub­semnațiî m­embrii din comitetul societățea Peleșul și Vîrful cu Dor, ales în ziua­ de 22 Septembrie a. c., în urma demisiunei vechiului comitet, demisiune ce a fost cerută și de împrejurările cst vechiul comitet s’a abătut de la obliga­țiunile prevăzute de statutele societăței și de la buna credință , intrăm în vigo­a­­r­ea mandatului ce ne-a fost dat prin a­­ceastă alegere și avi­nd in vedere că in anul acesta nu s’a ținut adunare gene­rală in conformitate cu dispozițiunile art­. 62 și următor din statut ; in urma în­­trunirea extra­ ordinară făcută în ziua de 28 Septembrie a. c. în localul societăței, am decis față de aceste împrejurări ex­­tra-ordinare:’ convocarea unei adunări generale în ziua de 6 Octombrie 1902 în sala băilor Eforie­, spre a se lua măsurile de­­ urgentă pentru urmă­rirea acelora ce au abuzat de fondurile și activul societăței, în detrimentul ei, precum și de a se lua măsurile necesare pentru continuarea unui bun mers al so­cietăței. Intru­cât actualul comitet al so­cietăței dorește ca toți membrii in cu­rent cu echizațiunile și numai aceia să poată­, conform’statutului, să participe la vot, se pune deci in cunoștința tuturor membrilor societăței, cari vor să aibă cărți de vot, ele’ se vor libera la se­diul’societăței din str. l­rezoianu No. 7 si la sala de întrunire, și nu vor avea valoare de­cât purtând iscălitura actua­lului președinte al societăței, d-nu C.­­ Lupașcu. In acelaș timp se pune în vedere da asemenea că plățile cotizațiunilor nu sa­­ pot face de­cât tot la sediul societăței din str. Brezoianu No. 7, tot in baze de chi­tanțe iscălite de d. președinte C. Lupaș­­cu ; ori­ce alți încasatori cu chitanța vechi lucrând fără competință și fiind pasibili de disp­­art 332 și următorii din codul penal, mandatul lor fiind în­cetat si gestiunea lor fiind încă pendinta la instrucțiune pentru abuzurile comise. Ori­ce membru, deci, care nu va po­seda un bi­let de vot iscălit de d. preșe­dinte este considerat ca nefacâmdu-și do­vada dreptului șefi de vot și deci refuzat de a participa. Această, adunare fiind extra­ordinară, se va tine cu ori­câți membri vor fi pre­zenți, la 6 octombrie 1902, in sala băi­lor ’Eforiei, la ora 8 dimineața. Nouil comitet. "De arendat wmm PLOPI -­RIOȘANICA Județul Teleorman Doriteniî se vor adresa la pro­­prietară, d-na Ecaterina Hagio­­pol, strada Cometa 49, București. Escomadam BOLNAVILOR DE­M­A­I D­ rul I Braunstein Specialist p. bâtele tis Mas și De două­zeci și patru de­ ani — STRADA COÎ.ȚEÎ, I­I — De la 9—12 și 2—5 (I)j-5i6l _____ ö0TioiFaEii — Str­ada Romană IVo. 22 — Consultațiunii pentru orî-cu boala ’da la 1 — 3 p. m­. Cei fără mijloace au o reducere de ju­mătate din prețurile obicinuite, adică 2. 1.50 b. vizita la domiciliul bolnavilor, 1­1.50b. consultația. Tratament­­ul boațelor de stomac după metodele cele­ mai noi. (Onorariul se achită in parte după fie­care vizită sau consultație). Dr. Theodor Moravici — DENTIST ROMAN — Piața Teatr­ulu­i, d’asupra Berăriei Cooperat Cons. 9-12 și 2-6. PREȚURI FIXE Pentru săraci un cabinet se­parat sub conducerea unui asistent vienez, unda costă : 1 dinte artifi­cial 3 lei, 1 dinte plombat 3 lei și scosul 1 leu. Lucrul garantsît. _____ de la Universitatea din Paris Specialist in MOALE DE PIELE Și VENIENCE Intorcându-se în Capitală, își reia consultațiunile la orele 2—4 p. m. Nej?, Strada ASTONOMULUI fig.3 Di*. Holerca Post Intern al Spitalelor și al Maternituțel Fost Prosector la Fițca Hate­ Reist­or s fn­­t streinătate și a reluat consultațiunile de de la 5—7 p. m. — CALEA CUI VITEI IVo. 1­­9 ’ 5322 L’A UIBSfliffu­S în str. Academiei 4, etaj. I La Sagasinal de Mobile MSCOTA Piptiiț­ine — D­E — ■p“ Tablouri Artistice lucrate in pictură de cei mai renumiți pictori: Vermont, Sion, Teodorescu etc. Prețurile foarte ieftine și în Rate. — Intrarea liberă —1- 5335 CUMPER o pereche cai adevărat fie trăsură . HON­ER, Bulevardul Carol, 5340 EXCELENTA BRÂNZĂ 91 € ® hituil € äcrvaisa dis Fabrica de Brânzeturi „Buttes“ este de recomandat principalelor, magazine de coloniale și delicatese­ din Capitală și provincie Oferte se trimit la cerere A se adresa la Desfacerea Produselor de pe Proprietățile I*rsrafie«Vis Sp. Șifi’!»ey­­ BUCURESCI— Calea Victoriei I­o. 121 5344 ta a școala profesională de fete No. 1 f­osta Capitală, str. Fântânei No. 12, 5 se efectuează tot felul de comenzi­­«I cu prețuri avantajoase în specialita­­tatea modelor anume : pălării de dame, bonete, capeline, cravate de domni și doamne, etc. Persoanele doritoare se­ vor adresa numai între orele 1—5 p. in d-ne. Ecaterina A. Vântul. 5328 ’ DIN 5329 I­NSTITUTUL PITGREIC — XD S 3 2LEȚI ——­­ Calea 2îa­liov și 35 $ Față de știrile false cu privire la rezultatele de exa­ o­mene ale Institutului Ide<lagogic de foneți,­­ răspândite prin publicațiuni de către cei interesați. Di­­­­recțiunea este silită a încunoștiința în public părinți­­i interesați de bunul mers al acestei instituțiuni că «coe­­­­ficientul la sută» al promovaților tuturor claselor este­­ de 73, iar al promovaților din clasele gimnaziale de 80. v

Next