Universul, octombrie 1902 (Anul 20, nr. 269-299)
1902-10-14 / nr. 282
Profesorul Virgil Popescu. — (Vezi explicația) Calendar pe anul 1902 Criviliu Duminecă, 13 Octombrie.— Martirii Carp și Papii Catolic Duminecă, 26 Octombrie.—Evarist Soarele răsare 629 , apune 459 București, 13 Octombrie. Monumentul lui larg» Gosma O pioasă serbare patriotică va întruni mâine pe bucureșteni, la locul de odihnă al sfintei mânăstiri Cernica. Se va inaugura monumentul ridicat prin subscripție publică, făcută din inițiativa ziarului «Universul», în amintirea eroului Iorgu Cosma. Artistul sculptor român, Filip Marin ,a avut o concepție cu adevărat fericită : monumentul e simplu, modest, dar măreț, întocmai așa cum a fost viața eroului. Când țara strîmtorată și ajunsă la grea cumpănă a făcut apel la fiii săi ca s’o apere și s’o mântuiască, Iorgu Cosma s’a dus voios pe câmpul de luptă, ca să-și împlinească cea mai sfîntă dintre datorii. El a înfruntat și grindina de gloanțe, și vijelia de obuze, și toate greutățile ce sunt legate de starea de războiul bărbătesc piept a ținut la toate, atacurilor dușmane ca și durerilor pricinuite de răni, căci toate erau pentru dulcea mamă România. Decorațiunile ce străluceau pe pieptul său la 10 Maiii, sunt mărturia că s’a purtat ca un viteaz. După încetarea războiului, întors în țară, Iorgu Cosma se retrage din vâltoarea vieței în liniștea mânăstirei, spre a închina restul zilelor sale Celui atot-puternic. Zvonurile ce ajungeau până la el despre înălțarea țarei— rod al bărbăției arătate în războiu—făceau să bată mai tare inima sa, iar în zilele aniversărilor glorioase, el ridica rugi ferbinți către Dumnezeu, mulțumindu-i pentru ocrotirea dată poporului român. Astfel se scurgea din viața lui Iorgu Cosma, când se restândi vestea că anul acesta, a 10 Maici, se va serba în chip deosebit a 25-a aniversare a încoronărei, dându-se drapele noui regimentelor în locul acelora cari au fâlfâit în gloriosul războiu al independenței. Iorgu Cosma a venit să ia parte, ca veteran, la această serbare strălucită. Toți câți am avut fericirea de a-l vedea defilând cu batalionul său, vom resimți totdeauna emoțiunea adâncă ce am simțit atunci. Și tot așa nu se șterge emoțiunea cauzată de vestea morții lui la Azilul săracilor. Mai văzuse odată iubitul drapel sub care luptase bărbătește, mai văzuse odată pe viteazul căpitan care-l condusese pe câmpul de glorie, și se stinse după aceea. Capitala întreagă, mișcată de încheiarea acestei vieți închinată Patriei, a condus rămășițele pămîntești ale lui Iorgu Cosma la locuința de veci. Și a fost de ajuns un singur a^elj car c are să-și dea obolul pentru eternizarea în piatră a memoriei acestui modest dar viteaz soldat, care s-a stins după câteva ore după ce mai salutase odată drapelul și pe Regele sau. Monumental ce se inaugurează mâine, Luni, în cimitirul Cernica, este răsplata meritată a îndeplinirii datoriei către Patrie, este recunoștința adencă către viteazul care n’a pregetat să se jertfească pentru țara și neamul sed, este un imbold mai mult pentru acei cari, ascultând de glasul țării, vor ști să și facă datoria cum și-a făcut-o fericitul Iorgu Cosma. Monumentul de la Cernica va spune totdeauna că poporul român venerează memoria fiilor sei celor demni, oricât de modești ar fi ei. Să mergem dar cu toții și să ne întărim inimele la patriotica serbare de la Cernica. Din Belgia (Corsip. particulară a ziarului «Universul») Bruxelles, 11 Octombrie. Convenția militară austroromână Ziarul «L’Independance beige», vorbind de destăinuirile făcute de «Neue Freie Presse» asupra convenției militare dintre Austro- Ungaria și România, și despre afirmarea că în caz de războiu austro-rus, România ar participa cu 2 corpuri la Prut și alte 2 pe granița bulgară, scrie : «Această știre senzațională nu «trebue admisă decât cu mare «rezervă. E vădit că există o învoială între guvernul din București și cel din Viena, dar «de aci până a afirma că există «de 10 ani o convenție militară «între cele două State, și că Ro«mânia s'ar fi legat până acolo «încât să fie tîrîtă cu dastia «într’o acțiune contra Rusiei, «mai e mult. «România s’a apropiat de Aus«tro Ungaria, de teama unui atac «din partea Bulgariei, sprijinită «de Rusia, dar ea dorește foarte «mult să trăiască în pace cu toată «lumea și se poate chiar constata că relațiile ei au ajuns «mult mai cordiale în ultimii «timpi». Groaznică nenorocire Un mort și 2 răniți In seara de Miercuri, pe la orele 5 și jum., o groaznică nenorocire s’a produs la o casă în construcție aflată pe strada Van Eleroyt. O schelă aflată lângă un zid din interior servea lucrătorilor la tencuit. Deodată un zgomot surd se auzi și schela se prăbuși, aruncând la pământ trei lucrători cari se aflau pe ea. Ajutoare fură imediat date. Două lucrători erau grav răniți, iar un al treilea, anume Emile Fauconnier, care căzuse cu capul în jos, fu ridicat mort. Cadavrul nefericitului lucrător, care nu avea decât 18 ani, fu transportat la morgă. Poliția a deschis o anchetă pentru a vedea asupra cui cad responsabilitățile. Descoperire lugubră Jour dimineață lucrătorii cari lucrează la adîncirea canalului din Willebroeck, aproape de uzină, au găsit la suprafața apei cadavrul unui copil de vre-o 10 ani.Se anunță secția respectivă, care dispuse transportarea cadavrului la morgă. Identitatea sărmanului copil a fost stabilită : e unj școlar de 9 ani, anume Carol Benjamins, locuind în str. Stephanie. Ancheta a dovedit că sărmășaiul eficil sa sinucis de teama observațiilor părinților săi, căcî cheltuise o sumă de 50 bani pe care i-o încredințase mama lui. Schaers CRONICI FEIEMNE O aptitudine a feroce! N'aveți decât să deschideți istoria și veți vedea că la toate epocele, în toate țările, femeea a știut întotdeauna în mod perfect să se conducă. In starea de dependință în care societatea a pus-o, unica ei grijă, studiul ei de fiecare moment, este de a căuta să placă bărbaților, de a le fi plăcuta pe cât poate mai mult, pentru ca să trăiască în bună armonie cu dînșii. In aceasta, trebue să se recunoască de toți, femeea dă dovadă de un tact, o fineță de spirit de care bărbații nu sunt capabili. Femeea îi este de ajuns de a arunca o privire asupra unui grup de oameni spre a ști cum trebue să conducă ; și, lucru curios, niciodată noi nu ne înșelăm. Această artă pe care numai noi o posedăm, n’o căpătăm așa cum o capătă bărbații prin studio, ci ne vine în chip cu totul natural; spre a spune mai clar, e înăscută în noi. O fetiță mică tot ca și femeea de lume va ști să se îndoaie după obiceiurile societăței în care se află, să se conformeze obiceiurilor timpului seu, să trăiască conform cu viața și cu cugetarea bărbaților. Această aptitudine minunată este una din cauzele pentru care noi suntem pentru bărbat, căruia îi facem farmecul vieței, o tovarășe de care el cu greu se va putea despărți. Ziua. Memoriile lui Krueger Pe la jumătatea lunei Noembrie stil nou, va apare în toate limbile europene Memoriile lui Krueger. Ne-am putut procura o copie de pe corecțiunele edițiunei italiene, și astfel, chiar de azi, începem a da un rezumat al acestor memorii, cari vor interesa mult pe cititorii noștri. La început, e o adevărată scenă biblică în mijlocul secolului XVI, între anii 1835 și 1836 poefii, cari până acum au locuit în Colonia Cap sub administrația Angliei, au părăsit vechiul lor domiciliu, patria, casele, servitorii, pământurile, spre a scăpa de pretențiile britanice, și trecând fluviul Orange, au emigrat spre marele vest sud-african în căutarea de nouă pășuni și nouă câmpuri. Nu sunt numai la început, dar unii urmează exemplul celorlalți, și în câteva luni un trib întreg se aventurează in țări necunoscute, cu carele trase de boi, puști, munițiuni și nesfirșite armamente. Numai familia lui Krüger merge după sute de cai și boi, trei mii de berbeci și 30 mii de miei. Femeile stau în care , bărbații, parte în care parte călare , băeții, pe cai, galopând ici și colo, ținând în turme vitele și mânându-le înainte. Nu au alte legi decât acele stabilite în comună înțelegere în adunările generale. Potgieter îi comandă: Intre fluviul Rhenoster și Vaal s’au oprit. Respingând asalturile barbarului Moselikalso, unul din cei mai cruzi șefi zuluși, care numește câini pe supușii lui și dă pe cei bătrâni ca mâncare vulturilor, pe cari îi consideră ca pe fiii săi, nouiî veniți își pot stabili locuința în acea regiune, recurgând din când în când la arme spre a respinge sau a ataca pe zuluși sau pe malabele. Ei reiau vechia lor viață, munca câmpului, vinătoarea și păstoritul. Nu au miniștri, nici spirituali, nici temporali. Fiecare tată de familie e șef, preot și profesor în casa sa. Seara, după masă, el pune pe copii să citească o bucată din Sfânta scriptură, și fiecăruia dă câte un verset, ca să-l învețe pe din, afără. E o viață simplă și patriarhală, care ar semăna cu viața unei populații primitive, dacă fiecare bun boer nu ar poseda puști. Aventuri de tinerețe Krueger, care pe timpul marei emigrări avea 11 ani (s-a născut la 1825), crește voinic și îndrăzneț,în mijlocul păstoritului, războiului și vînătoarea. Vînătoarea este pasiunea lui , vînătoarea mare, se înțelege, de lei, elefanți și rinoceri. De câte ori el își expune viața, înainte de a trage asupra unui animal, el așteaptă ca fiara să se apropie bine de dânsul, spre a nu greși lovitura, și rare ori greșește. Dar uneori se salvează ca prin minune. Intr’o zi se duce la o vânătoare de rinoceri împreună cu un prieten și cu condițiunea că dacă unul din ei va fi laș sau imprudent, celTalt să aibă dreptul de a-i da o bătaie. La un moment dat Krueger se află singur față de un rinocer. El lasă ca animalul să se apropie până la trei sau patru metri și apoi trage cu pușca, dar cartușul nu ia foc. Krueger se întoarce spre a fugi, dar se împedică și cade. Rinocerul se repede peste dînsul și î sfâșie cu cornul spinarea. Din fericire tînerul, care nu a dat drumul armei, reușește de spre fiară să tragă un foc asupra jachidermului și lovindu-l în urmă, să-l omoare. Și atunci, pe când Krueger se scoală rănit, iată pe tovarășu lui sosind, care de departe a văzut scena și, fără să spună vre-o vorbă, fără să fie seamă de starea lui Krueger sau de miile de scuze pe cari el le aduce, ’î dă o spravenă bătae. Imprudența e pedepsită. De altfel Krueger are un sânge rece extraordinar. Odată urmărit de un bufala (bivol sălbatec), a căzut într’o mocirlă, și odată cu dînsul a căzut și bivolul în genunchi. Krueger, care nu are timpul să fugă, ia de coarne animalul și-l ține cu capul sub apă spre a-l sufoca. La urmă, nemaiavând forță, lasă prada și fuge. Animalul se scoală, dar pe jumătate sufocat și orbit de noroiu, o rupe de fugă în direcție opusă de aceea a lui Krueger. De la vânătoare la război. Altă dată o pușcă face explozie așa de tare în mâna lui Krueger, încât degetul lui cel mare de la mâna stingă e rupt aproape cu totul. Krueger se îngriji cât putu mai bine, dar văzând că rana amenința a cangrena, ia un cuțit și singur ’și tăie o bucată din falangele ce ’i maî rămâne, închipuindu-și, spre a -și face curagiu, — sunt chiar cuvintele lui—că opera pe mâna altuia. Și fiindcă din rană mai eșea încă sânge, care se coagula pe lângă bucățile de carne sfâșiată, după ce a recurs la foc spre a cicatriza rana, boerul, înarmat cu un cuțit, la acea carne, așa precum unul din noiar ascuți un creion. Dar nu sunt numai animalele contra cărora trebuia să se lupte, ci și triburile indigene cari amenințau mereu pe boerî. Krueger ia parte la acele guerile, luptându-se în toate campaniile, și înaintând în grad la fiecare din ele. Una din luptele cele mai lungi e aceea contra șefului Mapeia, care, refugiat într’o cavernă a muntelui, rezistă la toate atacurile. Intr’o noapte Kruger, fără să spue nimic la nimeni, își părăsește lagărul și se introduce într’o peșteră ținută de Mapeia. In obscuritate el stă în mijlocul negrilor, și cunoscând perfect limba cafră, vorbește ca și cum ar fi umil dintr’al lor, sfătuindu-i să se predea. Deodată se aude strigatul de Magoa 1 (Omul alb). Gafrî, crezându-se surprinși de inamici, se retrag în fundul peșterei. Ce credeți că a făcut Krueger ? El fuge cu cell’alțî și stă liniștit în mijlocul lor. Prin toate părțile se caută omul alb, afară de acolo unde se afla. Și după ce toți s’au liniștit puțin câte puțin, Krueger reîncepe să vorbească inamicilor și în fine convinge pe 180 de femei și copii să vie cu dînsul afară. Aceștia observăm tocmai târziu cu cine au avut aface. Reîntors în lagăr, Krueger e pedepsit pentru indisciplină. (Urmare în numărul de mâine) O CUGETARE PE ZI Sunt trei feluri de neînvățați : unii cari nu știu nimic, alții cari aceea ce știu, știfi reü, și alții cari știu altceva de ceea ce ar trebui să știe. Profesorul Virgil Popescu — Vezi ilustrația — Dăm azi ca ilustrație portretul d-lui profesor Virgil Popescu. D sa s-a născut la 10 octombrie 1860, în orașul Lugoș din Banatul Temișanei, ca fiu al institutorului Petru Popescu. După ce și-a terminat studiile liceale în orașul său natal, a urmat cursurile Universităților din Budapesta, Viena și Roma. D. Virgil Popescu este licențiat în filologie clasică și doctor in filosofie. fiind în vârstă de 23 ani, fu numit profesor de limba italiană la liceul și la școala comercială din Ploești. In anul 1892, d. ministru al instrucției publice Tache Ionescu, ’1 numi sub-director al invațămîntului primar din România. In anul 1894 d-sa fu numit profesor de limba germană la liceul Sf. Sava din Capitală, unde se află și astăzi. In anul 1900 a înființat, cu concursul mai multor colegi, un liceu și o școală de comerț, al căror director este. După cum se știe, d. Virgil Popescu a dat un dejun somptuos în localul institutului d-sale, str. General Florescu 6 și 8, în onoarea studenților italieni. D-sa este un bun naționalist și înfocat silo-italian. LUI IORGU COSMA Piatra care se ridică Pe tăcutul uiu mormînt, Va pieri, de timpuri roasă, Cum pier toate pe pămînt, Insă dulcele teu nume, Ca și-un vechiu și scump tezaur, Va amâne, peste veacuri, Scris în litere de aur, In milioanele de inimi, Cari 'n veci vor palpita Pentru scumpa noastră mamă, România, țara ta!... Carol Scrob. 1902, Octombrie 12 —■ [UNK] [UNK]...... ■<♦»! » -------— Procesul crimei din Obor (Arnăudheanu) (Corespondență particulară a „Universului“) Ploești, în Octombrie, ZIUA III Șidinta vi dimineață Astăzi, la orele 9, s’au reînceput desbaterile în acest sensațional proces. Cum nu mai era nici un martor de ascultat, renunțându-se la cei ilalțî, după introducerea acuzaților, președintele Curțeî întreabă pe Dancu Georgescu, tatăl uneia din victime, dacă are vreo pretenție și acesta respunde nu. Câțîva jurați cer confruntarea martorilor Zaharia Gheorghiu cu Moise Rădulescu și a lui Marcu cafegiu cu fostul comandant de sergenți Cristache Fotescu. hotărîndu-se însă ca aceste confruntări să să se facă cu depozițiile din dosar, se renunță la depozițiile personale. Rechizitorul tîluî prim-procuror După închiderea acestui incident președintele Curțea dă cuvîntul d-lui prim-procuror Teodor Angelescu, care 'și începe rechizitorul la orele 9 și un sfert. D. prim-procuror istorisește a făcut d-sa primele cercetări în această afacere, împreună cu d. procuror D. N. Davidescu și judecătorul de instrucție Scarlat Orescu. Expune cum s’au arestat mai mulți indivizi ca autori ai acestei crime ; cum un oarecare Tonici, inculpat și arestat la Constanța, sărise din tren în gara Pantelimon, iar a doua oară evadase din arestul unei secții din București, rămânând necunoscut până acum. D-sa e convins însă că nu acest dispărut e autorul crimei, ci acuzații de astăzi. Spune cum a destăinuit acuzatul Petre Dumitru crima, începe să descrie o mulțime de detalii cum acuzații au mărturisit crima, analizând în același timp depozițiile mai multor martori, din cari reese vinovăția acuzaților. Acuzarea se bazează numai pe cercetările făcute de către judecătorul de instrucție Florescu, cum și pe depunerile martorilor acuzării, citindu-se depozițiile lor de pe dosar. D. prim-procuror stărne asupra faptului că deși trei din acuzați neagă înaintea Curței mărturisirile lor făcute judecătorului de instrucție Florescu, arată însă că toți criminalii celebri au negat înaintea juraților faptele lor. Probă, zice d. prim-procuror, e criminalul Gârbovcenii, Bordei-Verde, etc., cân, după ce au fost condamnați, au mărturisit că ei sunt făptuitorii crimelor de cari sunt acuzați, fapt care până atunci 11 negase. Acid. advocat S. Orescu spune că nu este adevărat, căe în Bordei- Verde n'a mărturisit nici până acum că e criminal, deși este Închis la Doftana. După un inchizitoriu de peste 2 ore, d. prim-procuror conchide că aceștia sunt acuzații și cere de la jurați condamnarea lor după toate rigorile legei. Dhiburiile apărărei D. advocat G. C. Dobrescu, apărătorul acuzatului Costache Rădulescu, spune că lucrează desinteresat în această afacere, dar că interes moral are mult, d-sa fiind convins de nevinovăția acuzaților. Critică’pe d. prim-procuror, care a cerut strămutarea procesului atunci când procesul se judecase deja 6 zile, aceasta,—zice d-sa,—pentru motivul că acuzarea își perduse terenul aici. Atacă obiceiul de a se aduce judecători ca martori, cum face d. judecător Florescu, precum și modul barbar pe care judecătorii îl întrebuințează în instruirea afacerilor. Spune că întreaga instrucție a d lui Florescu nu valorează nimic, nefiind nimic de crezut din dosar. La orele 12 ședința se suspendă, remânând ca d. Dobrescu să-șî continue pledoaria după amiază. Ședința de după amiazi Ședința se deschide la orele 2. Când d. apărător Dobrescu își continuă pledoaria sa. D. Dobrescu face istoricul întregea afaceri și spune că e departe adevărul de cele scrise în dosarul d-lui judecător Florescu, care de astă-dată n’a avut decât rolul unui dresor. D-sa termină apelând la conștiința juraților să nu șî-o încarce cu condamnarea unor nevinovați. După pledoaria d-lui Dobrescu, ședința se suspendă pentru 10 minute.’ In acest timp sala se umple de lume, multe persoane făcând pariuri că acuzații vor fi achitați. Redeschiderea ședinței, pledoaria d-lui avocat Nicolescu La orele 4, redeschizându-se ședința, se dă cuvîntul d-lui avocat D. I. Nicolescu, apărătorul lui Petre Dumitru, care într’o substanțială cuvîntare, spune că e trist când se țin ani de zile arestați niște oameni nevinovați, după denunțările uinui degenerat. D-sa face biografia acuzatului Petre Dumitru, despre care spune că i s’a sugerat ideea de crimă, un degenerat deci, pe ale cărui cuvinte nu putem pune temei. D. Nicolescu, vorbește despre sugestie și spune că istericii și nevropații pot fi ușor sugestionați. Oare Petre Dumitru nu este un isteric ? Antecedentele lui nu dovedesc aceasta ? După o pledoarie de aproape o oră și jum., d. Nicolescu termină spunând că atunci când nu sunt probe în contra unor acuzați, jurații, pentru a n-șî lua pe conștiință făptul, trebue să dea un verdict de achitare. Se dă apoi cuviatul d-lui I. Predescu, apărătorul acuzatului Nicolae Ion G-tin, zis Talpălată, care spune că clientul său nu poate fi părtaș la crimă, căci martorii în depozițiile lor spun că Talpălată în ziua comiterei crimei și-a botezat un copil. Dându-se cuvintul celui din urmă apărător, d-ljj. Scarlat Orescu, d-sa face istoricul cercetărilor pe cari le-a făcut în această afacere când era judecată de instrucție. D. Orescu documentează cercetările sale, ajungând la concluzia că adeverații făptuitori ai crimei sunt cei trei bulgari dispăruți, asupra cărora d șa a lăcuii uriCi.Laií, iar un acuzații de astăzi, pe cari d sa Îi numește acuzați fabricați. Orele fiind înaintate, după cererea d-lor jurați, ședința ae suspenda, amânându-se pentru la orele 8 și jumâtate noaptea. Pe stradă, în jurul sălei de ședință, lume multă—și care nu putuse străbate in sală — aștepta rezultatul pasionantului proces. Ședința de noapte încă de la orele 8, lume multă staționa în fața sălei de ședință. Soldații de pază abia puteau face ordinea. O îmbulzeală , enormă era pe la uși, și cu toate acestea nu se permitea decât intrarea celor ce posedau bilete. In sfârșit la orele 8 și jumatate ședința se declară deschisă, și, după introducerea acuzaților, se dă din nou cuvântul d-lui apărător S. Orescu, care își reîncepe pledoaria sa, continuând prin a face istoricul cercetărilor sale în crima din Obor, spune că judecătorul de instrucție Florescu n’a făcut altceva decât a copiat cercetările făcute de d-sa, abuzând de puterea sa, aceasta pentru a-șî face reclamă în jurul sau. Revenind la acuzații de astăzi, d-sa spune că nu numai că sunt nevinovați, dar căci nici idee nu aveau de crima din Obor ; nenorocirea a fost însă ca să cadă în mâinile d-lui judecător Florescu, pentru a-i fabrica vinovați. La orele 10 și un sfert, d. Orâscu termină apărarea sa, apelând la conștiința juraților, spunându-le să nu și-o încarce condamnând niște oameni împotriva cărora nu se găsește un pic de vinovăție. Rezumatul președintelui Declarându-se desbaterile închise, d. președinte al Curței face un scurt rezumat al afacerei, iar apoi, citindu-se întrebările la cari trebuiau să răspundă jurații, comisiunea juraților intră în deliberare. Deliberarea La orele 11 fără 25 minute comisiunea juraților intră în deliberare. In acest timp în sală lumea discută cu aprindere asupra verdictului, iar cei din stradă dau năvală la uși pentru a-1 auzi când s'o citi. S’a pariat între diferite persoane pentru achitare și contra cu sume însemnate. Verdictul La orele 11 și 20 comisiunea juraților eșind din camera de deliberare, primul jurat, d. Ghiță Carcalețeanu, pronunță verdictul de achitare. Cociu $íiri din străinitate — Prin poștă — sol’una din proximele ședințe ale Parlamentului, ministrul președinte unguresc a anunțat că în curînd va prezida următoarele proiecte de legi: despre imigrare și emigrare, organizarea poliției de granițe, reforma afacerea pașapoartelor, controlarea streinilor și înființarea a trei cercuri gendarmerești.* * * In Franța s’a format o ligă contra duelului. Ea se agită mult acum, recrutează aderenți cu influență și e gata să provoace la cea dintâia ocazie o mișcare a opiniei publice în favoarea suprimărei duelului. ” ¥ Ziarului «Pester Lloyd» ’i se telegrafiază din Fiume următoarele : la adunarea de control în cazarma honvezilor, căpitanul Planer citi în limba maghiară reglementele și ordonă apoi sergentului major să le explice soldaților în limba italiană și croată. Atunci eși din rânduri un italian din Fiume și zise: «D-le căpitan, ar trebui ca d-ta, aflându-te în Fiume, pe pământ italian, să vorbești cu soldații italienește». Soldatul a fost arestat și pus în fiare. El va fi dat judecăței. * ¥ . Ziarele franceze sărbătoresc pe lordul Kitchener, fostul comandant suprem al trupelor engleze din Africa de sud, fiindcă la 1870 a luptat ca soldat francez în contra Germaniei. In adevăr lord Kitchener, fiind în vîrstă de 20 ani, a intrat la 1870, ca voluntar, în batalionul 6, din garda nobilă, a luat parte la mai multe lupte și a servit ca ordonanță la secția aeronautică. După desastrul armatei de la Loire, Kitchener se duse în Anglia și în 1871 intră în armata britanică.* ¥ ¥ Din Constantinopol se scrie că afacerea Lorando și Tubini, pentru care se născuse conflictul dintre Franța și Turcia și pentru care era cât pe aci să izbucnească războiul între aceste state, a fost definitiv aplanată, în felul că Banca otomană va plăti ratele întârziate de 62 mii lire, iar pentru viitor garantează achitarea la termen a celorlalte rate. * Un grup de capitaliști belgieni și germani a prezintat primăriei din Corfu o nouă propunere, spre a crea o ruletă pe modelul celei din Montecarlo. Propunerea a fost ora discutată și aprobată de consiliul municipal. Ruleta va fi înființată în fostul cimitir englez. » ¥ In momentul când un tren de călători pleca din gara Colorado Springe spre San-Francisco,s-a întâmplat o explozie groaznică. Tenderul și primul furgon au fost nimicite parte de explozie, parte de zguduitura trenului care își urma cursa. Mecanicei, focarul, 2 amploiați ai trenului și 8 ai găre, au fost uciși. Sfărîmăturile mașinei au rănit pe mai mulți călători ai unui tren ce sta în gară. Explozia se ctitorește dinamitei. Universal In provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 11 Octombrie — Buzea Nenorocire. —Azi dimineață, pe la ora 9, pe când locuitorul Cristache Niculai Manea trecea cu o căruță cu două cai prin Obor, deodată îl scăpă biciul din mână și voind să-l prindă, bietul locuitor căzu printre toate. El a fost rănit grav la umăr, brațul stâng și la cap. Costel. Botoșani Nenorocirea din Sulița. — Băeții Ion Apostol și Neculai Mihăilă, ambii din comuna Târgu-Sulița, acest județ, aruncând cu pietre intr-un nuc, o piatră aruncată de Apostol a lovit pe N. Mihăilă In cap, producându-i o gravă leziune. Dus și internat la spital, băiatul Mihăilă a Încetat din viață după doua zile de suferințî. Parchetul local a fost Înștiințat de această nenorocire. Necoi. Constanța Crimă saft sinucidere.—Era, pe la orele 6 a. m. servitorul Alecu din comuna Socarin, plecând din sat spre a se duce la tartana ce era la o depărtare de 5 kilometri de sat, nu s’a mai Întors. Stăpânul sau, d. Bereu, văzând această dispariție, — căci credea că ar fi dispărut—a trimis în căutarea lui alți douî servitori. După mai multe cercetări, a găsit cadavrul lui Alecu culcat cu fața la pămînt. Imediat a anunțat autoritățile, căci nu se știe dacă la mijloc e vre-o crimă sau sinucidere. După toate probabilitățile, pare a fi o moarte naturală. Rezultatul cercetărilor le voi comunica la timp. Incendii.Un incendiu violent a distrus aproximativ 20 hectare din pădurea statului Ghiurghenlk- Cula, în apropiere de frontieră, cauzând paguba care se urcă la 10000 lei. Focul, alimentat de un vânt puternic, a luat naștere din Bulgaria și s’a întins cu o repeziciune uimitoare. Astă-noapte, pe la orele 12, toți locuitorii satului Esechionî, au fost sculați din somn, de strigătele disperate ale locuitorului Iorgu Stoiciu. Ce se întâmplase ? Lăsând focul să ardă în vatră, și el adormind, focul s’a transmis la coș, și imediat a prefăcut casa Într’o ruină. Pagubele cauzate întrec suma de 2.800 lei. Casele nu erau asigurate. Din port.—In port e mare animație. Zilnic sosesc vase, cari Încarcă cereale. Actualmente încarcă următoarele vase : «Sarmatea», «Whitby», «Elton», «l'rudentia» și «Labraon». Diverse.—Primarul N. Constantinescu și consilierul Ion Tănase, din com. Tuzla, au fost revocați din cauza gravelor fapte ce li sa impută de mai mulți locuitori. Alișu. Craiova Groaznica nenorocire din str. Bucov Ciului. — Era, seară, pe când lucrătorul Ilie Turlacu de la moara d-lui Moise A. Mendel, din str. Bucovețului, voia să pue o curea pe o roată de la mașină, nebăgând de seamă, a fost apucat de curea și tîrst Intre dinții mașinei. Un țipăt înspăimântar urmă și totul se sfârși apoi. Nenorocitul Ilie fu scos dintre roate de către ceî l’alți lucrători, sttlcii cu desăvârșire. Dus la spitalul central, nenorocitul încetă din viață după 10 minute, în cele mai groaznice chinuri. Lucilius. Focșani Criutia din Odobești.—Era pe la orele 4 p. m., păzitorul de la bariera «Ulița Ghilei» din Odobești, a tras un foc de armă, împușcând pe un cărăuș, ce venia cu un vas de vin la gară. Iată faptele . Cu puțin timp înainte de comiterea crimei, au sosit la acea barieră 19 care încărcate cu vin din Clipiceștî, spre a le duce la gara din Odobaștî. Pe când păzitorul de barieră, numit Vasile Moise, venia cu chitanțele de transit spre a le lipi la care, unul dintre cărăuși, Grigore Nanu, a zis păzitorului să Înceapă a lipi biletele de transit la căruța dinainte, ca astfel una câte una să poată porni spre gară, căci îi apucă noaptea. Păzitorul barierei, care era cam turmentat, ia făcut observații și l’a lovit cu palma peste gură, umplându-l de sânge. Dragomanul Nicolae Popa, intervenind spre a scăpa de la bătae pe cărăuș, tovarășul seu, Vasile Moise, s’a repezit în casa sa, de unde eșind cu o armă cu două țevi în mână, a descărcat ambele focuri, rănind pe dragomanul Nicolae Popa în palma mâine stângă și la obraz. Rănile nu sunt grave, arma fiind încărcată cu pulbere meruntă. Criminalul a fost arestat și înaintat parchetului. De la Kilcov. Piatra Neamțu Nenorocirea de la moara Doamna. — O dureroasă nenorocire s’a întîmplat astăzi la moara Doamna, nenorocire care a emoționat adine pe toți acei care au asistat. Iată amănuntele culese la fața locului : un tîner lucrător, numit Haros, pe când se învârtea pe lângă o mașină, la un moment dat, din nebăgare de seamă, apropiindu-se prea mult, cureaua i-a apucat hainele și într'o clipi nenorocitul se afla între roțile mașini, cari l-au mutilat în mod oribil. La țipetele disperate ale victimei, alearge în grabă tot personalul moreî, oprind mersul mașinei și apoi dându-i primele îngrijiri până la sosirea medicului. Starea lui e foarte gravă din cauza rănilor. A fost imediat transportat la spitalul local. Nu se știe dacă va scăpa cu viață. Iulian. T.Severin Furt mare.—Ion Tufiș, din comuna Sâlișteni, recunoscut fucător de rege, întovărășit de Ion Doina, Petre Poreanu și de un anume Petrișor, în noaptea del —2 Octombrie, au furat de la mai mulți locuitori din comuna Giorămășani, cătuna Subaru, o turmă de 37 oi, pe cari tot în acea noapte le-au adus în oraș, trecându-le peste șanț. Aci le-au vîndut măcelarului Gh. Gugiu cu 85 tei. Tot hoții sus menționați, de astădată însoțiți de un nou prieten, anume Tudor Becheru, a fi furat de la femeea Maria Crețescu 14 oi. Acum li se înfundară hoțiile, căci Ion Doina, trecând bariera T.-Jiului cu oile, fu prins și declară și pe tovarășii sei. Poliția anchetează aptul și-l va supune justiției. Cota apei azi 302 cm.’ Creșterea se menține. Someșamil. B.Voicea Amănunte despre surparea halei. — Relativ la telegrama ce v’am trimis erî despre surparea halei, vă comunic următoarele : în orașul nostru se construește în piață o hală sistematică după pianul întocmit de d. Stroescu, ingner-architect al primăriei. Ca antreprenor constructor este d. inginer Cuțarida. Construirea halei a început astăprimăvară și acum zidăria era aproape terminată. Ei, pe la orele 5 seara, fără veste, parte din zidul despre stradă s’a prăbușit producând o sguduitură teribilă. Lucrătorii, cari se aflau sus pe schele, parte au sărit jos, iar alții au căzut între dărâmături răuindu-se grav. 3 lucrători, într’o stare gravă, aiu fost transportați la spital și anume : Michel Picher rănit la obraz, Dumitru M. Beștea cu pieptul și abdomenul strivit (nu se știe dacă va scăpa cu viață) și Eremia Zanton, rănit la un picior, întregul zid amenință să cadă, căci este crăpat in mai multe părți. Autoritățile comunale și parchetul au luat măsuri ca să nu se mai întâmple și alte nenorociri. Tentativă de omor. Bulgarul Ivan Kerci a fost depus, fiindcă la un loc dosnic, împreună cu mai mulți tovarăși ai lui, a voit să Împuște pe sergentul Petru Drăgălan,din reg. 2 Vâlcea, însă neisbutind să’l împuște, a luat pușca de țeava și i-a tras cu patul în cap. Sergentul Drăgălăn, văzând pericolul și neavând nimic cu ce să se apere, s’a apărat cu mâinile, pe cari le ținea în sus asupra capului, rezistând loviturei. Prin modul acesta pol, Draguian a putut împedică lovitura, rămânând numai cu mâna stângă fracturată din cot—și în imposibilitate de a se putea vindeca ca să mai poată munci cu ea. Dacă din întâmplare nu se nemereau oameni cari să sară în ajutorul sergentului Dragaian, Ivan Keroi i-ar fi repus viața cu loviturile de pușcă. Gandcov. UN SEAT I*E 7.1 Varul nestins in contra putrezirii cartofilor. — Când se pune cartofi pentru emnat, să se pue var nestins în saci și să se așeze în mijlocul grămezei. DE LA CO ISIUüTC0MÜNAl Ședința tic ieri Ședința se deschide la orele 5 jum. sub președenția d-lui primar Procopie Dumitrescu. Present! 19 domni consilieri Se dă cetire sumarului ședinței trecute și se aprobă. D. Petr ■ovici comunică consiliului telegrama de mulțumire trimisă din T.-Severin de către studenții italieni. D. primar aduce la cunoștința consiliului lista consilierilor cari vor presida, la alegerile comunale, birourile electorale col. III. Acești d-nî consilieri sunt: dr Argeșeanu, dr. Anghelescu, Chirițescu, Th. Niculescu, Ciocaneli, căp. Slătineanu,Anton Varie, I. Dobrescu și Ștefanescu. * Consiliul aprobă creditul de 2460 lei pentru plata personalului fabricei de ghiață de la hala Chica. D. Gr. Alexandrescu observă că fabrica de gheață a fost înființată prea târziu, astfel încât nu putut să aducă foloasele ce se așteptau de la această fabrică. Insistă asupra necesitatei de a instala la timp frigoriferele atât de indispensabile halei. D. Primar explică că deși fabrica de gheață a primăriei a început să funcționeze cam târziu, totuși a putut aduce vede foloase publicului, cel puțin în cea ce privește estinătatea gheței, la act de dorința exprimată de d. Alexandrescu cu privire la frigorifere. ¥ . D. primar expune tabloul pentru reducerile de făcut la diferite capitole budgetare, precum și repartiția împrumutului de 32 mii jum. pentru lucrărilor apelor. D. Saita cere consiliului ca să ratifice autorizația dată de d-sa d-lui Naum, proprietar, pentru reparațiunile de întreținere a imobilului din str. Sf. Apostoli, colț de str. Sapienței. D. Bibicescu protestează cu energie în contra acestei autorizații, acordată unui imobil, care urmează a fi dărâmată ca insalubră, chiar în baza unei hotărâri judecătorești. D. Saita respunde că autorizația n’a dat-o decât pe haz raportului presentat de arhitectul primăriei, însărcinat cu exâ