Universul, noiembrie 1902 (Anul 20, nr. 300-329)
1902-11-25 / nr. 324
În comoara Aroma a^agrglt constitue cea mai considerabilă ,economie ,în bucătărie, căci permite a pr para numai cu oase, supe gustoase.. și. suprimând rasetul. Câteva pitSaturi sunt MBSáSkt. suficiente pentru a face îbdatâ gustoase supele de Wwrm post sau carne, legumele, spitalii, sosurile, etc., etc. in lla(«țjSjuG Coane de 80 bani, 1.45^ și . le. p .‘.ni BUCĂTĂRIEI t cele 3 specialități IfS.% € 2 € 2 Supele francesi MâGCt! stnt apreciate de tinei’î. și be.renî, căci valoarea loc APfi d* contestabila. atât ca gust, cât și da DU- țQșt§10*m ti'ițime. Se'prepara' în câtva ținute și numai cu apa: Fabîeni |M»rținniÂb#nî Dapoă general Pasagiul Protaâa 8c. 1 moderne’” s ••Tabaritele cbBsemme Maggi dau o adevărată supă de cârpe degreșată și se prepară în câteva secunde numai, la ciĂ 2$ *a ofi-pe'Or8 a.nppței. mln stimbulft rl« 9. mn'resHtă și se prepară în câteva, secunde numai,,ia la ofi-pe oră a.nopții. "ii In capsule de 2 por Nv.ă ■’L!I1Î ^0"de bani. De vînzare 1« toate băcăniile principala din țară. COMOARA BUCĂTĂRIEI P ®* sui gît?TM' sunt cele 3 Vi JE AIERIOASE din ALGERIA .' V .. Essiss..din Pepinierile FEL!^;ílABBiEEE h=:=b ■ ' ’ 'Comenzi sb-pHp|țb Ta ; 1, ’ 1 WATSON & YOUELL, bucüresoj, sir.academiei, us ! ’; Catalogul se trimite gratis la cerere" 552Q — 2 - MÉ>WWBWWIWBeÉa8WB»ppaef>8^ ponwe Staicollßlf 1-1 Z-.ena| 1 -JL — 40 BANI — * É Oiatia, de 3 üallogr*- -fi-;V!> |l LOUl 1 C-o-tia. <&e S Itiilsgr. É i Mauăre boabe,B»vie,Fă.- || |..so e verde.'J'ambcă, Gin É ! VeeSie, PaHfi'ă'eîe.' Aserdenea fi și cutii de V, și 1 kilo. Fa.br. 1 STAICOVICI Regală 11. Telefon 1 761. Birasitor mare rabat 54Hș SATRAGEM*A“nÄ“t supra nDunțiilm du pagina -VI- a a renumiților Șoșoni și Galoși — de Petersburg.,-.-.--; . , cari aii fost medaliați la tdáte é'x-DOîȚÎtHțc •«» Grand-Prix WttQraicaajggESCB aatsamKexasaaaBrxaapaitasanassaaaamuméenimKamM ÂDgliel I, Dlü-beano S’-Au iusTȚTi^-'Z? Íd calea fălSragilor So. 11 bis ,T]ii.ro«i.ir. r nimwjR".. «iimneum,iar rrtwirii TiTJ casrsijai booTMw*«juv»i IsAntemia (lipsa gângului), cloros» 1 [ (paloarea feței). Debilitatea genic rată, sleirea nervoasă, se vindecă în cel mai scurt timp cu Hemeferi Iteanu. Acest preparat este unul 1l dintre cele mai puternic ape constituante ale corpului slăbit, mărcește greutatea corpului, radă a pofta de mâncare pierdută. Se găsește la farmaciile și drogueriilefl din țară, ga a direct la farmacia Istrauu, R.Surat, l’iacotmi 4.leî. Se cesioneasi ja iipesă , 110.000 leî. Samsar?au i se primesc Adresa caiea 1 Serban-Voda 164, •" Bucuî restî, orele !S-4p.m. . j r.ă4i < 3íw £ a.28 £ 2I j £ 2i M&GASIN 00 IlGlSTlilE | Constantin Badulescu „La Primarul iaran“ Piața Sf. Anton No. 3, București Aduc la cunoștința Onor. Public și vedea unele clientele că ap> asortat magasinul din abundențîț cu tot felul de tucȘIu minte , pentru Bărbați, Dante și Copil,pre- cum : tibet«*, își Bocanci tie vas cai I cu șireturi și col liaeturi. Grito de t bevreaux, Ghete de ti bents, etc. etc. Stnre Deposit tie Chinarie, pretura și tot felul de învălțăminta pentru țărani, cu prețuri foarte moderate. Vinzare. en gros și en detail. Depozlt de șoșeni și fiarösi adevărați rusești, cu prețurile fa > bril-Pi. ’ _ 51SI_ INSULTATIi medicale: a un leu Pentru s.saiea mai puține sujloaesti d-mi BIOBERGER pentru hostie intenne, de ‘ femei și coții? rralameB18 i8bial si radio, al fcbafafof lumești Str. Ofeneral Fjoreșca ’ între Hotel de Londra și grădina Sf. Gheorghe. ’ 5419 2 Prăvălii ■ REMO! in SAT ' ‘■ [UNK]In calea .■ Vietorîiî To. 148 sunt 8 pravălie inchical cu un preț, foarte avantajos. A se lacla'esa la « L'piwj’sill», sii. .Bre Klülann No- 11. tíammmackillmamm mmmmtmaa—r ■jma&mm ratfVsxMXKmxe&mm inin I üb „ sl I fl mj. J ‘V IA ÍÁ ! liJ:-:J* ’s U Cnmpéránd nifiri’^rile -.• Bepum:tuIui Msgasin H. SilTjsrsflin diri 1« șî, compus., fPs» : Leaag5 mrt. Mătăsuri," fetîifsir», Mousélis Hri brodat», Pa gild Sac, ű verso Braderii pentru Soci etc., etc., sh vilid CV 50% SUB CrBST Calfa VictorieiJq. 24 .vis-a-vis de LiSmiia ■ .SOGRCji: 4722 BBsiwsiarirasKMra iKBararffli za^Bgmaag HBaiac .rrwinwiuiiiuiiin mia HI.SUB jj MilmiO Tinffffl-TiwirtTn*«»««!^^ ruv^i-trtyymufrr.y & ■ Mare fie postii de Jhsro'asurt 'i'rfr ■ fj | fine pentru încadrări de *v fj u tablouri i peste . ■ • £ 00 modela Secession JJ* |I Lovit XV, Rococo, eîo. ■Jd, Í | Jf I ■ I Str. Fântânei, ii /iW .a, \ v vis-fcxis rU f . JT-k "1 . I • jj Catedrala / *if' ' j I' £/• iósif J', / ■ foUteîn jf éTMÍB^ Jr etfr°r*: dorée, | ' 8 Jr wr 'dfâ jdcajout I * /f F f teracota, et'.j etc, p , j/jkjf . Acurateță $$$fdtată \ / • Cj PRETUfl I SSDUSS I [/ • Y / Bo^ visitat Magasi I Jf aaî sjjr ® convingere I -Hon, Nou, Nou! Jl, k © 1w^lMScjQ ¥ T £ ■ [UNK] [UNK] M!JRACULOS .* IRMATE RAS AMERICAS Orice persoană se poate ricde singur în minute. Imposibil a se tăia. 1*î’?|iî1 Sec 7,S0. Singurul depou la Migasivul ■— G. apostolea.xu — •• 86. Calea Victorian.,BS. . 5433 . Dr. I. KMaej chirurg primar,'șeful ser«. gineoÖ* I togic al Spitalelor Etetne. Dă consiliațiuni speciACole j IÎOALE DE FEMEI | Lunea, Miercurea și Vineri, Ide Ia f . 5~6'p. ed.,iar pentru'Jfiâi'bațî . • Marțea și Joițîa^v* ?e lângă aceasta, având la dispoziție i cea mai higienică , . : o ■ CASA de SĂNĂTATE se primesc bolnavi în ednțiijiuaî foarte avant’agiijâiser . — Strada Sf. Ionică /fp- 8 — în dosul Teatrului Național 'mis Proprietatea pe Statului :..., fe Francez ■ M4 A pe / ÍÉél minerala nalu [UNK] tem M Yichy '• '■ ■ Ă .. GELESTINES GRANDE-GRILLE f-iW Ü H6P5TAL ± LȘ^riJ HAUTE8IVE I ■ De vînzare.Ia ton: , MnSIS«íítK3WI tetroquéríilé, far Wm. 'TT dtesbiitö Și mán# riale do coloniale dia țară. ' ,. " ia9a piercl it Isij Câta © nisă. «p ointece» alb, cu .urechile maron. .Cine’i vr aduce, sau va anunța pe proprietar’. în strada Leonida No. 4 (illatún de școala Tunari va primi o bună recompensă. . 555S . ■ Mare Succes-lud. Val 's non de DICKER . PretoMri !.?,$ ...Osîliîîare. stimat la Magazinul ds mtifică „Ea contrabir?■ București,. Str. Bătăliei No. 145465 BEO^arj Ti arpa Bar Bisni EMBB^^ «EarnchBssgamijiaga De arendat Mdyia AÎ,îÎEȘTI,.dii.jud-'țu! Ialomița, proprietatea 3-noî Slinona Ab-:1;. Lahovary; Ca«e nouî de zid, magazii , lângă calea ferată, etc. ed. A se adersa pentru" "farendare- și explicațiunii la‘d. Mihail' Alexandrescu, avocat, strada I'iustruiuî'No. 4, în B'icarișă , sau la gara Trușești (Moldova), 1 , 5522..* Doctor A. D. Sisiconicl AsUtCrd «1 Clinic«?! bonl Clul* 'de o<*bsia spstaîol CoUco ■' Specialist la nóiatia.OGHI si UREGIîî Gon'suitațiuni 5—7 p. en. 59 Strada Mircea- Vodă. 59 .5551___________ Faimek la „Pastel?“ Calea Victoriei, 97 (Colț cl str. Fântânei) Paifumerii franceze, diferite mirosuri,'din cele mai renumite fabrici, flaconul de 10 gr.'50 bani, IS»51 de Cologne titrul’S lej. I*asa de dînti «clasleisr» cea mai recomandabilă pentru conservarea dinților,, cutia 80 bani, depilator*, cel ma sigur mijloc ptru distrugerea porulul,fl. lei, 1.20. Depozit de' vată,și ai.ti.,pie de pane Sa © SRI, iffTda-ifdi?ic«ii., ț Depozit de dr.6pT‘>' 'drti'pole dCca'u- Ciiî'e, spsi-i’aiilăd sirSiVi*- iji m'orgehe' și'Apa minierâie; ’cu 'preț de' drb'fa’tippo. - • 552400.000 Lei e»ie dr. diî.f. pj*ima Sty-' potecă, int«?*«», mb^ie !'imiag«l Siii, (*bli) »;* sată dobândă, fără mijjoi-líoi*." A »o adresă: 'Stas8Ó«1 str. Lucac‘41. ,5540. umbri- afară din cort i se făcea pe ob*íz ca o mască de ghiață; și unuia din ei i s’au închis ochii prin două blocuri, de ghiață, și a trebuit să fia însoțit la braț în ■cort, unde la căldura sobei, a putut ‘sâ’și recapete 'vederea, Mâna»«*® se atingea fără precauțiu&e vije vre-'un lucru :de metalul și hițea, o mare durere și pe pat&Wânea o firmă adîncă.Orice mică lucrare, ori ție alt act al vieții se făcea,,fără a iapușe, era o adte orală preocupare. Leinnígl. devenea' fragil ca gnomul, tare atâ-Iefedlegia sacii cu fulgi; abia otfuFse încerca să deshame cumneȚa -sanie,' și ’șî simțea degebie-'degératei trebuia, să alerge în cort spre a evita urmari .friți,,graVe.' fra fit'f’effjfuarte termometrul â'.'ărâtif'a'^^irad^centigrade sub zept.. .’la “2iff -37“; l a 2‘2..' -43»im MTTaWift întine.D qV in 70 ,0 mai,torzi...'. ul aceeași, zi -41 ° ; și mâî ..și noaptea următoare,52?.. In, aceea noapte mâi»»Mio Boî..m’a putut în* obide.^șitfcy.OJShir s’a vSitatini« tr^una*:.Jș&tÉveofico avo.mâinile, degerate chiar: sub samuipat. . . Guipuisse ,Pugam de Dumijfezetv. ;# nu sei coboare temneríi turci. Wlai .jos.do y5*"și.se.poat» pricepe ",,că fii se părea că e varăcând erau 30». ; f'V! Gâlnit Din', aq.inale!o cari pot fi folositoate omului spre a urî sanina pe ghicit.și mărilor polare, cel mai bun el fi:a,îndoiiială, câinele; sre avantăgiuî cit la'nevoe mănâncă, [pe semenii] seu, ceea ca nu face opii.j.1. .c’ărirea iui,. în lipsă de, altceva mai bun, poate fi mân-,, cată, de,iip, (după cum a și fost mâncata) p.grăsimea lui se poate? întrebuințat la lâmpî; câinele oân-, tărește puțin și poate fi trans-, port ch iuțeală pe imbarcațiuni, și.pe,bucățile, de ghiață;. moartea Tu! reprezintă o perdere. mică. Ducele a cumpărat 121 câini» de..ia.Alexander Ivanov Tronthein. dn.origină norvegian, rus» de nașteri, , care ’î-a predat la . Arhangstlv..Vinca.șând suma de 17.000. Erau.—s povestește ducele— alJii , albi și negri, negri,bruni, gris. ca ferul ;» uniî cu forme umoare, al J -greoi, cu pornul das și, scurt, creț și lung,, cu botul .ascuțit și turtit. Toți aveau |septul marș, picioarele tari., uj. rpohile-.-ăȘțuți-ți-e și drepte. Unși Semenafi cu niște vulpi .mari, alții- cu lupii...unii latrați, alții umiați. , ..ei.’grai înalt! aveau 60 doi nentiniri!'!.. • , ■ -Acești câinî și afecționau foarte, puțin» șirîie:-supuneau și trial pite t;in .. n. ș.a.4pm sau decât d- biciu și apȘ.scâcî ea .îngheța imediat pe corpul lor, formând ocii:-astii,, care le paraliza mișcările ; latrau, toți lesne, pentru unurs» pist$pți Q pasere și chiar, pentru nimic , se urau unul pe altul .Phindartea unuia din ei era eî să se reîntoarcă, idutilate cercetări și speranțe perdute. Com și de ce s’au perdut ce trec nenorociți ?...gentru noi răspunde Lungi de Livoia : «Nu servește la nimic a se incerca sa se ghicească rauda pentru care eu nu s'au mai reîntors. Eu am crezut întotdeauna, chiar din primul moment, că dispariția acelui grup se datoraște unui accident, dar „fiind iBajte greu de a se face, vira o’’spĂiză asupra acestui accident, nu vai face nici una». Grupați al doslea. " Grupul al doilea, care. avea desigur sa străbată „o .cale mult mai lungă ca cel d’intziu; porni înapoi la 31 Martie , a ajuns cu bine la colibă.. El crălot'inaț din dr. Achille Cavalli,-Mo.1ihș11i., din Giacomo Carden li. de 32 ani, din Portói'erra's’o.din Cipitin o Sivnia, caleuza alpină de MUnriT.,și din Val d’Aosta. Savoia, în primele doue perioade ale expediției','1 avea sarcina de mâr«chiáü..?mime aceea de- a lua câinele deremit»t de cosmandant, a’l poinducbla care cat o distanță de câmp și a’i ucide cu o lovitură de topor carii -mi greșea niciodată EH'u Im „al treilea period al expediției, înlocuit în această ingrată- siufibări prin Canepa • și Petiga. "Cârdaou «va optimistui illoșof .ai. companie!; 1 șî în mijlocul frigului. ..el exclama : (.-Cine stă mai bine ca nu ?». Gând al douilea grup», după grave traversări, aj surse'idăugă--- insulă pfirfțuiuî Riaöif,1 'Carmaffi ’v sosi.a uscat navîgând îlițcaio. Al treilea grup .. - - Al treilea grup, goloșit cel mai tare și cel mai glorios,, ,era format din patru persoană : căpitanul Umberto C«gui Simon« Cânepa, marinar de .dl. îl. d« 21 jini, dui Varazzeng în provincia Genova ; Giusenpe; Pétigax, ca‘anza alpină, de 88 ani,;din Gourmayeur în Vale Rossi.,; Alessio Fénorilet, calcuza ai.jupu, do an! 37 din Courmiquer. P^ign^.care era cel ma uu**. m -ri:-a toȘ-d’.auna cel d'inteiü,, și. în calitatea sa da iia! bátrân, .«ra însărcinat cu distribuirea’ mâncărurilor,, funcțiune pe care o făcea cu cea mai scrupuloasă justiția , și spre «ca mai mare satisfacție.a tuturor. ’Fenomet suferimu-i la vedere.’ și se întoarse înapoi cu ochiîi'nflamațî, Ganepa 'sfera toarfee'în condiții mai bune decât ceîi’alți. Șeful expediției se arătă demn de încrederea pusă, într’visul ; și urmă cu o mare stăruință îminte, tot înainte,împins de sentimentul datoriei și cu o forță ideală , înainte, cu toțiș că era rănit, cu toate că era zdrobit, că toate că din,ce în ce se d«paria ,de patrie, de mamă și de logodnica iai , înainte cu curagiu, „dar și cu acea prudență’ care’ era" impusă de resposabilitetea celor trei vieți, încredințate lui, 'înainte pe ghețurile'tradatoare, funda, îm ceața care întuneca cerul. «If astfel—el, scrie—mi pare că avem o nouă și mare‘energie fizică, consecință" poate hi ,acele! morale excitată' de pericol, de lupta pentru conservarea noastră. ..și de o dorință nesfârșită care întrece poate pe aceea a vieței ; r /-Î /■ -1 * r- I .’’t ‘ t Art t .-V ’ -* aK rtor. ! i Irt a serbat pafB# pentru ce-i;auțf..Eî insă era ă-s avalerî;. iraspectați,că A‘iNLi'!.l.R P8 gij'fiui'ue bauaioars !»; 1 și o. A. oeș :.eaceaf] piîiîne: ci uci ' -- -Zapada .in care se afunda, ! iin totLii.. .|ț' îți timpul «xaentiei cu SimiÍUL 'au rămas în colibă In timpul(erne! ele' ați dat naștere In'2Ș,Lojii nl. . Aceste sßrmana , dobitoace nu s’au dis.iat,piult. Au suferit des« ori de difftb, și unul din câini artuaas., rugra pat; timp de trei zile în zapada, sufereau de sete .de .mu:^s^»u.ghiață veche și zăpadă, arbașcâță,;; și. timnci când se ochiip^au puțin pe zăpadă, li se jip.Hat-pți.dă. . Incidp^iip-ve cât de greu lucru a fost de“h'domestici și a dresat această ..tu rmă,rebelă !. Blavăam- un singur bchifi, fuga și libertatea, chiarlu prețul.foamei și al morței." Gu.Gagny au plecat'98 de câini; s’an. In ój'a'22« din care 15 cu al douileai«.griil,p. .. ;7 cu al treilea., și an.! 7 mai erau vi! la colibă. Din căi "29 din 1 mai înainte, de plecarea.. .«Siglei Polare» din bac, au fost;'uciși 12.părăsiți. 8 în inspir!..'rițrî!tr Q puluL Ti folosito iri „iuT-Q.ri e pi ai, Ö au fost aduși în Italie , f. . Ani imiakdș. cele-ialte deveneau cu satâri. țnnii. rare. .cu , rât. se- main’,- spiv. -.Nord.Stagiunea era puțini pag.prie .pentru - vînut.. In baia Teptilz s’au, ucis 34 de urși și alții în timpul calatoriei pe navă . .s’au . .vazut multe foce, dar. n.u..„s"a..putui .ucide nici una. .. S’ a.sUuspi oat la schimb foarte mult», pasfri... do tîofința ca, 'țdâfeȘ'blibielile și sacrificiile noastre. Oii: se .pierd, •en Italia sa știe ca fii! ,sei din lupta seculară, nouă pentru ei, vor eși cu onoare.» La speranța de a .ajunge până la pol și renunțase' cirij-x, de o bucată, de vreme ; apoi ,tuturor se strălucea în mima dorință'de ,a ajunge până la gradul 87, dar Gagni a trebuit să-și convingă că 'era necesar de a renunța ' acea vanitate «a țifraî rotunde» și a trebuit să se mulțumească de a ajunge la o hâlttudinea pare n’au ajuns . încă “âițiî;, Nan» s**o.a sosit • la ,8,f10.130i,Gngni la •86 ®,34?, și în acea ,zi...25.<Aprilie, ha pornit înapoi, care drerp, după cum e natural.„T.,a fost și mai dezastruos; ■ și mai greu, decât dusul. Paciul deriva re - rult spre seară, și de altáeg,grupul sa îndepărtă mult- spne .dcrulențul insulei prigiului;.Buddifo trecu înaintând la .Sud..până la insula Clarley, și a trebuit apoi să lupte timp de mai multe zile ■cu ghiața și cu mpirlița -,spre. a «jung pe lovarășî.' Acea luptă e nur idere- eroica și demnă da o ..poemă , și totuși ei navală, cu cea mai mare liniște și simplicitate. A fost o odisee, de sforțări pe mai auzite , spire la. travers.. ca halari, spre :a rînaihl gruțrOcând .de pe un ghețar pe 'mistuI», spre a transporta ‘cu niítiorie .jsimil?!, pe când câiniii.zd.i'obriȚ au.se mai gândeau să fugă, dar .urmau .de aproape pe oame.el-câ, și cum s ar fi.temut șa nu ,[ie ]urâsițî-și se părea câ ghețarii...sp. disirau fficând . să Î Heb.meiiScăr. p» acel dummi vai proși v fugi pâ de dîțvșiî când eî se apropiau și. aspropiându-sâ când ou , mai sorgoati, la nimic. .Și câtă muncă zadarnică.. După o oboseală de.o noapte întreagă spre a traversa . can.a-, opri, grupul, din cauza liceulului ’packului, sfârșea,pri;n. a „se afla tocmai." în punctul Meu.jida. pleș spase. Și astfel ia.S^simte"„(o iuna mai târziu da ciuristei mea,ti l .prevezut) s’a ajups da gljiața..care ..țai ppeșoară vișina, șva ..gutui îta.brâțișa. tovarăși!. .gț.ji feissa .bucurie .. turburată dis..p neașteptată,. teribilă.. știre c i Querini cu ai sci. nu ,se întorsesa Reassloare punea ■ După ce s’au făcut, toate încercările cu putință stiVe’.a râgăsi' pe cei perduli, după ce's’a stins oi'î ce speranță de Vi,ajunge, au trebuit s.a.se gânileaséf la .reîntoarcere , cu o lungâfiirancă de îâceri de caiur! ds apagMe; spîne, .S’ă liberat'pava. do gÎința ep'g. Ști V .cătușa' fu reparată și îă'gLU ăiâpî.â 'pentru,reîntoarcere.'șTise mélíci îșir’țtiâa tot cee'aps.' .fetța1'funcó l' țtfia. .și la 11. Apguâțița'pra'.i 30. dimineața; Steaua, au lăsat baia l’epitiz, și oii, strigăte ,unanime a fost salutată insula, fă Știrbărgfitâ.rf întoarariua'. .în' . patrie. «,Dar ștrigătele npaș-și boeazâ în acest punct ducele'S- au driș-’ tentat un ecou trist în sufletele (Urmare"și sfîrșit.—"Vezi No. de erî) Intorcîndu-se către Mary, prințul adăogă — Mulțumește-mv," căci altfel, după Obiceiul caraghios al tuturor tinerilor, ei ar fi poftit poate la aceasta înmormîntare pe câteva actrițe de la Operă ori de la Singtheater. N’am avut dreptate să împiedic această nebunie! Mary: nu réspunsé ds cât pr-intr’un zîrnbet silit. Urmând meireu, prințul zise către tînărul Bataggi: — Ah ! 'micuțul meu amic, a! noroc ! Nu-țî fiscund că ațî pizmuesc fericirea. Poate, că ți ,s’au spus planurile, pe cari le-am făcut spre a o nimici. Dacă aș fi fost liber, ți-aș fi’ ’disputat mireasa prut. to ite mî iba«ele... Ceartă noi s’ar fi sfârșit, fără niciou’vilă, de cât erau‘pieirea’unuia dintre noi... Toate acestea au trecut... Sunt rege.. Trebue să ved de soarta poporului meu. Cel puțin mama o afirmă. Să ne supunem. Vei da cel puțin toată fericirea pe care o merită acestei tinere fete, a cărei frumusețe a cucerit toate inimile la Viena, eî care « regina .. tuturor grațiilor, prințesa tuturor fetelor încântătoare, ei care era să ajungă, nu nevasta, ci împărăteasa d-tale ?... Gândește-te să, dacă au vei împlini această datorie, am săvârși o crimă de lése-frumusețe... . Iar no! team trat« ca pe un criminal, n’am fi nici decum miloși cu d-ta. Tînnerul Bataggi răspunsa pe un ton «ec.. . — Fiți fără teamă, Monseniore. Voii ști să asigur fericirea nevestei mele. Voiü ști d’asemenea să aper și pe a mea Oh! ‘Oh ! exclamă Hoyos, e gelos ! — Di, răspunse tînerul, car« se scuisse, d», sunt gelos. Și In urma unor ploi torențiale,, zidul grădinai publice din Terraval, de trei ori vai de acela, ori nova (Smilia) s’a prăbușit, târînd cine ar fi, Oare ar îndrăzni să nu fie respecturis către’aceea care mâtupla ti nevasta mea și care are încă mireasa mea ! Un rîs sgomotos, convulsiv, primi aceste vorbe trufașe. — Gelos! exprimă'Rudolf, a lipsi de respect,față de nevastășii, de mireasa . Iui !... Poftim ! bilă-te dacă nu sunt respectuos față de nevastă-ta, de logodnica ta! In același timp el apucă de talia pe Mary de Vaczara cu mână dreaptă,țiîndu-i brațele cu stânga și o sururtă pe piept întra mamele. . . Monseniore, strigă triblul Bataggi, sfârșește ! Ești beat !... sfârșește odată... Aperă-me ! aperă-me ■! striga Mary Să te apere ! reluă prințul, n’o sâ îndrăznească.! Ia să-l vedem.! O știe bine., nu-e așa, că ha «m fost amantul töu și că-ți voii! mai fl amant, mina mea Mary? — Dar aperă-mo. apera-me odată ••striga*Ma ry.. * Tot! moseni...se sculară, cu ochi turburați. Unchiul Bataggi vroia să-și părăsească locul spre a da ajutor nepoatei sale și Va scape de nebunia furioasă a prihțuitiî ; Î Hoyos 'i oprește. Unchiul ia o armă din panoplia de pe zid ; - Hoyos ia și el una,'- o țeapă de vindoare, și,'înainte ca ușei-'Fâst" sâ" fi",făcut uri pas,' i-o împlântă în pântece. In aceeași clipă, tînărul B*itaggî, scăpând din mâinele lui Waldstein care ținea, lua din recitoarea cu ghiață, ce se afla pe masă, sticla de șampanie ce fusese pusă să se răcească și asvîrși cu ea în Rudolf. Prințul, cu fața rezemată pe gâtul fetei, fu lovit de sti’clă i de șampanie asvârțită' cu furie. .Sticlă-se prefâniritn bucăți și ghrebi craniului! ,'Rudolf!' Chiar îcr aceeași clipă Mary, care putuse să-și desfacă mâna dreaptă din strânsofirea prințului, o duse repede la buzunarul rochiei sale, luă micul revolver de argint de carne nu se„rria, despărțea, sipuse degetul patragaciu", dar miș...lrra print.uiü!, lovit ds sticla <!» șampanie, abătu direcția Primul group -Primiri ' i grup' era acela care trebuis sä i facä' drutou! cel mai scurt și’ceiimă! ușor, și totujșî án''án«pârüt cel tre oameni car! îl im’haăâT. 'H Âmeștî- krW tiherîv -toți își aduc' ambele, érsir"'socotea>nnul de'marină" Pfâait'feșo- Qu’c’rini, tic 31 ariîRdi’ft-' WfiHuȚ. Felice "'Oi ! iar; ralauza alpiaȘV fj:c-. oO'apî! din., Courchtfyeui> și bergegianul Henrik Alfred "Stabliiș D'."' de" 24’ an!," din 8 atídS - Porfi, IA do uilea mașinist pNiStmuq "Poliță.' ’Căpitănii] ClJgei expune1 moli-1 vela cari i’au sfătuit să trimeată; ton! "Înîi'ilîia de toți (la 26 Martie)" chiar “om’îi câști irea‘ Qu'erini, căci era atcijmat’ puțin, rezistent, și n-a-a’șa âe foloșitlor expediție!" ca d:fi Ghelfi.acaffi a călăuzit În rel iVtoarceröe grupul al dauilea ; Oliver. BSOTi'suferise’’"deja 'douo, degeratati’ -și avea.o'specială préri dispoziții^ peffirii«cefei inconvénient; Stokköh' speptl u că : nu; era stâîiÂo-B-Acesa. 'în prima' plecare. tjur;íoapa parte din grup ! stărui în urmă să parii,spa și dinsLul; T 'fee făcu' pl âe»ren; el plecă).űiiri;'hui șe pan!, reîntor'se, «Questini,, povestește Gagni, nu era de ‘joc5'mulțumiti că se reîntoarce, dar pricepu perfect de bine. sfiiîf frhentbi datoriei care. inspirase";porrea, superioruluii său: "«Min-, înainte de a sa dam on ta ép riprita~urm paza—Quérini 'a yâîir în' cofluí’triéfi spre ft. mesg yta .ța. chip special; tintură'bl-n;;;,ș,a’cces '"și jic-am , ,îmbrați.șaț’-'Ăișc sft.».;; Alf;Crigi i fcât..și GăgaiÎi Oripuneau priji vii cuminte dureroasă ,uimiră de, care au fost cuprinși, când" reiitoFșî 14 -codba, fiu găsiră piájdai 'tie! "tovarăși,,carî ai n f paÍi'C !-T'- c‘fi ' Q Cali n-i maî fi’ treb'eia Să "fi ‘ sciiît ci mult înainte , nu mai puțin triste surnt mintirea despre tovarăși! care nu se reîntorceau.. Speranța de a-î putea revedea dispăruse aproape. Privirile noastre se îndreptau la Nord, dincolo de întinderea apelor libere, pe ghețurile depărtate care trebuiai să fie mormintele bravului QutWini, valorosului Stokken, și credinciosului Dilier, morminte ce nu ne va fi dir nici ptiată să le cunoaștem, căci marea Arctică e geloasă de secretea’e!».‘ La 5 Septembrie Steaua a ajuns la Slammerfest, unde a întâlnit vaporul Ncrika, pe care se afla cáv. Silvpstii, însărcinat de a aduce membrilor trista știrea asasinare! regelui Umberto, și la 6 a sosit la Tromsoe, de unde ducele a telegrafiat regilor Italiei și al Suediei și Norvegiei. Expediția era terminată. Polul nu fusese ajuns, dar expediția Gagin atinsese o latitudine care nu fusese fripsi ajunsă de sire-un om , și pe ghețurile marcî; polar« fâlflise tricolorul italian. Și aci persoanele serioase și pozitive, cari ar printe că toate acțiunile omenești trebue să fie cotate la Bursă, și ar putea întreba : «pâr folosul ?» Și ducele respunde : «Adesea s'a discutat utilitatea expedițiilor .-polara.. Daca se consideră numai avantagiul moral care se are"din asemenea expediții, eu ’1 cred în "**-ajuns "spre a compensa sacrificiile ce se fac pentru ele. Ca și Oamenii, cari în luptele zilnice, prin învingerea ■ dificultăților, se simt mai tari spre a înfrunta greutățile cele mai mari, tot așa e și cu Națiunile, «azi din succesele repurtate de copiii lor, tribun sa se simtă mai mult încuragiate și împinse de a face sforțări printr-u mărire și prosperitate». <9 C!!«svi'an !*»• zi Din toate risipite, cea mai de condamnat »" «c«ea a timpului O nași versiune asupra dramei de la Msgarting pe care trebuia s-o apere și s-o ocrotească. Hos timpul de un minut ajunsese pentru nimicirea a doue vieți: o a treia victimă îșî trăgea sufletul. Hoxos, Waldstein, Bratfisch, valeții se repeziră în ajutorul prințului, a cărui creed se respâmbră pe fața de masă însîngerată, și care, în brațele sale înțepenite de moarte, ținea pe Mary de Veczera. Ajutor de prisos, era prea târziu, pentru amăndouă. Tînerul Bilaggi rămase din picioare, cu ochii pironiți, «a împietrit. Unchiul știu, care fusese grav rănit la pântece și căruia îî, atârnat intestinele, scotea țipete sfâșietoare. . Așa se sfirșeau uneori, în veacurile trecute, orgiile marilor omorîtori de oameni, unde curgea tot atâta sînge cât și vin. Furia și beția făcuseră să se ivească iar, sub pielea albă și fină a acestor civilizații , barbarul și sălbaticul, cum e în definitiv totdeauna omul. Luisa Tetrazzini Luisa Tetrazzini, vestita cântăreață, va da, după cum am anunțat, 3 reprezentațiuni. eXtraordinare la Teatrul Național, cu trupa de operă italiană, în serile de 4, 6 și 7 Decembrie,cu «Lucia», «Bărbierul» și actul al 2-lea din «Dinorah» și «Traviata», reprezintațiuni care de sigur vor fi foarte căutate. De aceea credem nemerit a da cititorilor noștri o scurtă biografia a minunatei artiste . Născută !» Florența, e sora mai mică a cunoscutei primadone dramatice Eva Tetrazzini. A studiat cu renumitul mestru Geccherini. A debutat la teatrul «Pagliano», din Florența și a cântat spot la «Argentina» din Roma, unde a obținut așa succes, încât fn angajata pentru un turneu de 2 ani în America în niște condiționi excepționale. După acești 2 ani memorabili, deja celebra, Luisa Tetrazzini, considerată ca cea mai desăvirșita soprană lejera a Italiei, cântă numai în reprezentațiuni extraordinare pe cele mai mari teatre din Europa : «San Gario» din Neapole, «San Carlo» din Lisabona, «Regal» din Madrid, Opera imperială din Varșovia, în fine la Opera imperială italiană din Petersburg, unde a fost angajată mai multe ierni consecutive și unde a cântat «Lucia», «Bărbierul», «Traviata», «Dinorah», «Linda», etc., având de parteneri pe Marconi și pe Balustini. In primăvara trecută a obținut un colosal succes la Berlin în frumoasele reprezintațiuni «Verdivine» date de o trupă italiană de primul rang, a cărei stea era. Din București, îndată după a 3-a reprezintețiune, pleacă la Petersburg, unde e foarte iubită și unde la 15 Decembrie va cânta «Puritani» cu tenorul Marconi. Vine din Florența, unde a dat câteva reprezentațiuuni extraordinare cu« Lucia» și «Bărbierul», și în care a fănatizat pe fiorentini. Biletele pentru câta-șîtrele represintațiunile se găsesc de acum numai la Agenția teatrală a magazinului de muzică Jean Feder. Atiri o siremitate — Printosin — Din memoriile generalului bur Dewet S’au vîndut 130 mii exemplare în Franța și 100 mii în Germania. Se anunță din Otawa (Canada) moartea lui W. Macka, «regele lemnului», adică cel mai bogat dintre muritorii cari fac conserui de lemne. El a lăsat o avere de 600 milioane de franci. Markay, dara era irlandez, venise în Canada ca simplu lucrator. John Broadwood și Sons ș- a expediat în Africa de Sud 1OO planuri destinate nobilor școli pentru copii boem. Instrumentele, de o constricțive specială, poartă denumirea de: «The Imperial». "V Sindicatul automobilistic din Londra a pus în circulație mișto omnibus automobile, cu 12 locuri. Pentru moment circulă un număr restrâns pe cale de experiență, dar în Februarie viitor vor circula 1000 de asemenea omnibusuri. De apăzi la Londra „s’a făcut una din vînzările cele mai colosale cari se cunosc, și câte-va minute s’a vîndut o bucată din oraș care cuprinde 450 de case, pentru suma relativ mică de 15 milioane lire sterline, adică 375 milioane franci. Din Cluj se anunță că pa când candidatul de preot’ Silviu Vint ’și serba cununia cu d-șoara Sidonia Brăteanu din Tollat, hainele acesteia i s’au aprins din cauza unei luminări. Focul ai fost stins, dar mireasa a murit în urma groaznicelor arsuri pe cari le-a îndurat. De asemenea grav au fost arse și două d-șoare, surori de mireasă. In Camera franceză s’a făcut deună zi o propunere pentru transferarea la Pantheon,, a rămășițelor lui Renan, Michelet, Balzac și Edgar Quirlst. Acum mulți cer acest lucru și pentru Zola. ’ La Viena s’a fond-at o mare Ligă contra duelului..după el o casă. Apele au avut copii care s au înecat. Calea ferată a Siracusei e întreruptă. Mai multe localități din provincie, mai ales Santa-Lucia și Sainta-Teresa, au suferit mari stricăciuni. Un vas cu pînză venind din Malta s’a scufundat ; 2 oameni ai echipagiului au pierit; 4 au putut fi scăpați. Ziarele ruseștî spun ca la Kowrow, din pricina mortalitate! vi-De la coresp. nostr- particulari — Pe ziua de 22 Nomibrie — Botoșani Arsă de vid.—o groaznică' na. , ’ mu, tama^ei vi- Arsa de vii.—u groaznică netenor și a recoltei proaste, vîn- nordoife s’a întâmplat în corn. Tezarea femeilor și a copiilor * üi»i • nî a f* oF iin aîm nim.u,iA...:l crescut enorm de mult. Aceste vinzuri se fac la mezat; un copil e vîndut cu .40—50 h.; o fată până la 150.h. Negustorii fac afaceri minunate și se îmbogățesc cumpărând copiii săracilor, hrănindu-î și vînzându-î apoi cu câștiguri mari. Regele Portugaliei e așteptat la Madrid în cursul septemânei viitoare. El va fi 4 zile oaspete im Alfons XIII. Fostul profesor al împăratului Wilhelm,Sydney O’Canne, osânelit de mai multe ori pentru șanț rigiu și în cele din urmă închis intr’o casă de sănătate, care fugise, a fost prins la Hamburg, unde voia să se imbarce spre America. Din Graz (Austria) se anunță o logodnă interesantă. Cumnata cunoscutului deputat pangerman Wolf. d-ra Irene Stephischnegg, studentă la facultatea de litere, s-a logodit cu profesorul ei de filosofie, dr. Spitzer. Duminecă seară trenul de pasager î "pledat din Odessa în Gherson, la 10 verste de Nicolajev- Podver (Rusia) a fost atacat dle o ceată de bandiți,care au tras numeroase focuri de revolver contra trenului. Jandarmeria căilor ferate a răspuns prin focuri de pușcă, ucizând un bandit și rănind de moarte pe un al 2-lea. Din tren n’a fost nimeni rănit. Keil Abonament cu premii la „UNIVEfSUL6 Costul abonament a lui Pentru 3 lunile! . . . 6 » 6 » » . 11.50 »' un an le! . . 22;50 ... S * remi sie.;. Cu împo«r» d» b 1 Decembrie 2002« Universul deschide un nou abonament, cu următoarele premii ce s e acordă gratuit abonaților prin tragere la sort.1 . 1) O vilă Iți ’ Slsîala. (întrudins construită anul a<testat 2) O mie de iei în bani, 3) .. O pianină. ■ 4) Un tandem pentru damă și bărbat. • 5) O pereche de cerce cu turcoase, înconjurate cu diamante, în valoare de 500 lei., 6) 500 lei în bani. , 7) O brațară, lanț de aur, cu 1 safir înconjurat ,„de diamante, în valoare de lei 400..., 8) Un brilon mare de aur cu oglindă, împodobit min diamisma', rubine, smârag de1' și' perie,' în ■valoare de lei 330.9) Un ceasornic remontoir de aur cu 2 cap«ce, pentru bărbat. 10) Un ceasornic de aur cu 2 capace, pentru damă,, . 11) O mașină de cusut. 12) Un bilet, dus și întors la Veneția. 18) Un bilet, dus și întors, la Roma. 1 i) Un mare vas artistic lucrat, de porțelan, pus, pe o coloană tot de porțelan, pictat. 15) Un ceas de bronz, aurit, pentru masă, în valoare de 130 de tei. .16) O mare lampă de atârnat. 17) 2 candelabre de bronz (unt. i)) O oglindă de mască, da lemh sculptat. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea: obiectelor de mai sus,abonații pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an . 12 bilete. Toți abonații la Universul prii, mese gratuit și «lip»,parhul Universului pentru anul 1003 precum și Unversul literar colorat - pe tot timpul cât sunt HboriHtt, ni ° țî abonații la «Universul», mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele. R premis C» «e firorilă ?n fte-c»Vplijila «a ITISrffAtBLE AUTOMATICE MODER1E « Este recunoscut că cel mai marș „defect pe care îl .prezidii revolverul, constă ÎP* p’ierdereă grizu* I.j fiidr între butoiaș și țeava, ceeai-s micșorează, foarte mivlt effljiîala inițială a glonțului și puterea sa de |S | pătrundere. Rezultă' de.adică •miisîjod.âU nu ne putem ' folesi, de energia talvoaga a înpărșălure.I. R I Aceasta a concî 113 pe marii fabricanți' da armii K': fabricatftîngea pistoalelor atâtîffl S și CS. cari funcționează |l I .singure'. Principiu! acestor arme, estsbS s’a lăsat în Sârc iiș și la surdo!- prudime.de iarbă,lucărcarea și la descărcarea cartușelor, precum și ridicarea obroșului* care be fare absolut singur, astfel că n’avem d’e SE cât să apăsăm continuu trăgaciul pistolului, care singur Sfirfeiâd, singur «igsosioă,’ auîcă aruncă afară cartușul tras. Putem apune •?»»’$• înconjur, că aceste plato«hS^ilitiuiaticle sunt cea mai bund, mat 3 ps*s*etică și mai splendidă invențîune Im indflslilá. armiilinei. • || Pistolul „MAUSERE cu 10 focuri Adopt*X%mat* I calibru 7«» mm. Lungimea’totală’» arrdcî 29 c.m. üseul Aéa Adopta [UNK] macemla ' 1 totală a armei' 1 kgr. ÎSO gr. Bronzat negru. mSAV '»c.'ma,m ' | - Pistolul «Mauser» este construit după principiile : de -iț^aî. <i/*rk-'" pistolu Tichauser» când i se, N •sus, adecă aruncarea cartușului tras, introducerea în țeavă, t introduc celeîo cartușe în* » unui cartuș-nou, precum și înarmarea cocoșului, .su fiice ' J i ^1 v ^ magazia sa v "k gur, autonilic. Cele 10 cartușe pot fi trase unul după altp',ț?'| %stilg oflitersai io profincia dirinî, acest județ, în următor-ria împrejurări:"Copila Solid, în versta da Ü ani, a locuitorului. Cbci*ă Arghir,' în lipsit, totalPÎbi de, »casa se juca parângâ for. Gäzeäd jar asupra ei, i-au luat hainele for. Fiind singură în casă și n e'având asc! un ajutor de rit aeri, flăcările-' au învăluit-o toata. Wiefert, în ce î- mă groaznice dureri, biată' copilă și-a dat ’sfârșitul. CSmisírul -nsfeianimi Când sosi nefericitul ,părinte acasă, găsi cadavrul carbonizat al micei victimei Sloarteii maiortiiu! Geor‘gencu.—ln urmă a îneji -schito suferințe, a încetat din viața maiorul Georgescu, din intendență.• Defunctului maioir i s’a făcut o frumoasă înmormîntare militară. ’ Coșciugul, pus pe un dric improvizat dintr’un car de pompieri, a fost tras de 6 cai albi. „ Pe ‘dric au fost depuse mai multe coroane din partea diviziei Vili, a reg. 8 călărași, a batalionului 3 vteisteri, a Cercului militar, etc. Onorurile au fost făcuta de două companii din vîniători și un escadron de călărași. Ihmdrmîntarea s’a făcut la cimitirul Eternitatea. . jitejeci. • Craiova - Suspec|ie millară.—„Eraj după cum am anunțat, d. general Curcalerșanu, șeful safului major, a trecut în inspecție școal și..gimnaziul de Tu de militari’ (lipionalitate. . Dimineața la S jum . când d. general a' .început' inspecția, d. locotenent-colonel N.Săulescu,' comandantul școalei, a. prezintat Ioaî Intel,personalul didactic și .aflresc, în arbií a fost trecută „in revistă scorppapfa elevilor,cari, după ce au .executat diferite m’ScărtaCi..ds Sfat. Asistând la cursuri, în toate ehe seîc. d. general a interogat pe e-