Universul, decembrie 1902 (Anul 20, nr. 330-357)
1902-12-04 / nr. 333
BB sasara MmB sT Airovici Regală II, Tefeftml 761. Birlasi’or mars ratet 5 W 1 msmm U lim^^rr Un proverb vedrozive : «Ce o scump s «f tin». Aceasta se confirmă la remimii Șoșoni și Galoși de St. Petersburg, cu marea «Trianslies și anul foodal.fmd ISnO pe* talpă. Recomandăm onor. Public la cumpărarea de Șoșori și Galoși să patrte R mm'1» ti'iivntrb ti «afasHaa’MimawÄ tsxrarWK'.ipi 'w^xautT4t4^*WWÍia5il^ a.vt^«aBntaiäSOT!nS' DL Theodor 1 are vidi — IHK A Ti ST KOH.W — Pista Teatrului, d'asupra Berăriei Cooperat Cons. 9-12 și 2-6. PREȚURI FIXE Pentru sot sutei un cabinet separat sub conducerea unui asistent vienez, unda costă [UNK] 1 dinte artificial 3 lei, 1 dinte plombat 3 lei și scosul 1 ’leu. Lucrul garantat. v c SCO jinamtut. 55 l Cumpărăm țipeteM Singura cassă cunosctă in România ca plătind prețurile cele mai bune pentru © rFe © la 5 |aler î și pietre prețioase ca: briliante,diamante, smaragde, etc. Trimitem prețuitorul la dorn; fitiü. Împrumutăm bani pe amuneltiri cu procente mici. Petrivit m Miguritare priiint pr&furV f. mari. Fii ATEI BLOCK Str. Smârdean, 16. — Talefon 373 faUlturi de esssa StaaderkeiM Dr. I. POENARK — Șstiratîn stomaim Rp. HZ — Consultatiuni permsori cs beate de la 1 3 p. m. Get fără mijio 3.ee afi o reducere de jumătate din preturile obicinuite, adică 2 t. 50 b. vizita la dortikcinat bütßaviior, 1 i.50b. consultația. Tratament al metalelor de stomac dupa metalele cele mai noi.Onorariul se schiță ic parte după fia ££"(* ví'/í'íi zwr' .‘ss țn! slip MAGASIN pp IEALTIZATE Constantin Radulescu t,La Primarul țăran“ Piața Sf. Anton No. 3, București Aduc la cunoștința Onor. Public și Vehement clientele că am asortat magasinul din abundență cu tot fiiul de fsseâlț aminti pentru lîtis*baț £, Dause și Copii, precum : Gin O de vas cal. cu șireturi și ea nasturi. Ghete de chevreitux, Ghete de shims. («bete ric postav cu boturi și cu breț de iac rusesc precum si SQSDXXI SI 1 KESITI, etc. «te. ’ * ’ Mare Ocpusit de Cismstrie, precum și tot felul de încăițsrmate pentru țărani, cu prețuri foarte moderate. Of«! S»cf<MințiIOi* de foine-facere care distribuie ajutoare la să*raci, încălțămintea necesară cu prețurile rostului. De as Ee-nea m8 angajez cu furnizarea sticăți pmintei ia susliluțîuni, școl, etc., marfa lucrată într'un atelier special cu prețurile mai ieftin ca oi-l-mide. 54S9 Casa de Sănătate Șeii dirsoțiussa d-ia) Profesor Dr. Th .mesou (iss icol.) Csvim» SI(tvi!<(s*j 211—2 îf) In această casă reorganizată se primește în pensiune spre căutare adulți și copiii a tiși de orice boală precum și femni gravide pentru faceri. Se fac orice operațiuni chirurgicale. Prețurile sunt foarte convenabile. La Policlinica Casei se dau consulațiuni in fiecare zi de la 8—10 a. m. pentru boale de copii și simbilitice, de la 10—12 a. m. boale de femei, chirurgicale și nervoase, ele la 2- -5 p. m pentru boale interne și genituminare la bărbați și femei. Se fac pasamente, spălători, infecții, efectări și vaccinări Dentistica . Scoaterea nedureroasă a dinților, curățirea plumbnirea și punerea de dinț artificiali. Constitațiunea 1 leii. 5509. DIM IV ESCU -M ü MUIAMU Fus, intern al spital, for ți al «Miternitatea» Boale interne și Facerii — f ori«niiHLIii< î 3 — 5 da — © tracă.a. ^Teilor 3ST © 107 mari de f?« pe d’asupra palatu’luî și lumea începu să alerge erez etni că în adevar arde palatul. Fiind printre cei dantei la fața locului, am putut vedea că nu palatul ardea, ci o baraca, un fel de hambar ce era situat în curtea palatului în dos. Asta-vară s’a început reparația învelitoare a palatului, lucrare & căreia antreprenor era d. inginer Batasan, fratele dirigintelui poștal. Spre a-șî depășita materialul, necesar lucrări, inginerul Botasan a construit o baracă din scânduri și acoperită cu tablă. Aci na»î lucrau acum în timp de iarnă și tinichigii seara până târziu și se mai afia deportati și o mare cantitate de lemne cari serveau la încălzitul cămărilor telegrafului și poștei, lemne tăiate și puse acolo spre păstrare. După cum am spus,lucrătorii tinichigii stăteau și seara în lucru și avea și o sobă de terea care azi serveau la topitul cositorului de care aveau nevoe. Aseară se vede că « nu au stins cărbunii din sobă la încetarea lucrului,—poate din causa frigului prea mare, — și cum clădirea era din s’ândurî, a luat imediat foc, care cu o repeziciune mare s'a comunicat și la lem»«*la tăiate și așezat în stiva cari fiind tăiate înainte de a cădea zăpada, natural că erau uscata bine și lesne au luat foc. Flăcările erau mtât de mari că se vedeau pe d’asupra palatului și de aceea lumea credea,—uitându-se din depărtare, — că chiar palatul e în flăcări. Ajutorul pompierilor. — Imediat ce s’a dat «larma la postul de pompieri, au și plecat parapete toate, dar a trebuit o mare muncă ca ele să poată străbate prin ometul ce acoperea stradela care conducea pe lângă palat la clădirea cuprinsă de flăcări. Apoi fiind un ger strașnic pe o noapte așa de senină ca aseară, apa, înnghța în pompe. Prin omătul cel mare, o pompă cu dorii cal s’a înfundat în zăpadă atât de tare, încât a trebuit să intervină lumea, și cu brațele să o scoată ; dar pompa s'a răsturnat și în cădere a apucat și un cal dedesuptul ei. Grație ajutoarelor puternice însă, imediat a fost scos bietul animal. In fine, o companie din reg. 27 a sosit imediat spre a da ajutoare la localizări și după o muncă de mai bine de 4 ore, focul a fost stins. Tinichigiii imediat ce au vezut focul, au fugit și poliția s’a pus în urmărirea lor ca singurii vinovați ai incendiului. IIlize si Azays. Inmormîntarea sinuetshlul Mcdup.chî. Astăzî, pe la orde 2 a. m. s’a făcut tamarata tarea sinucisului decan al Diurnului a voi ați loc din localitate, Mache Meetupciu. întregul corp al tribonalului a asistat la această tumoralizare; asemenca a asistat și prefectul județului nostru, d. Costicălarca. Fiul sinucisului, d. căpitan de jandarmi G. Meetupciu, care a fost avizat telegrafic la T -Măgurela, unde locuește, ai sosit etc. Costel Craiova despitd uhirile incendiului de la. cofe Enscia Andronescu. —Reprezintanții societăței "Naționala», căci ai venit în localitate spre a tranșa In privința despăgubirilor ce trebue să acorda diul. Pieșea, după urma incendiului suferit, sunt pe cale de a termina. Păgubașul cere 32.000 lei, societatea a oferit 28.000 lei. E foarte probabil că cifra de 30.000 să fie aceea care să împace părțile. Nenorocirea din corn. Tatomirești.—Femeea Ghighița Pălea, din Tatomirești, ducându-se să scoată apă de la fântâna din marginea satului, a alunecat de pe ghinduri și a căzut la fântâni unde și-a găsit moartea. Atacai de lupi.—Pe când țăranii Mihai N. Dumitru, Marin 8. Bolboacă și Ștefan Mititei), din Rojiștea se întorceau spre casă de la târg, unde desfâcuse lemne, șu fost atacați de haiti de topi în marginea pădurei. Grație armelor cu ars erau prevăzuți, țăranii au putut scăpa de bestii. Lucillaș. Ploești Mâncatic Sniti. — Locuitorul Ioniță Juril din cătunul S’răjanî, ducendu-se alaltă ori la pădure p«ntru a încărca o sanie de bmre, nu s’a înapoiat până acum acasă. Soția sa bânnind că numitul locuitor ar fi fost mâncat de lupi, s’a plâns autorităților, certaita sa facă cercetări. Nenorocire.—D-na Șișman ducându-se în vizita la o prietenă a sa din calea Buca-Vestre, d-na Butei), pe când trecea pe o galerie, din nebăgare de seamă a căzut în pimnițâ, al cărei capac era deschis. Intr’o stare disperata, victima a fost transportat imediat acasă, unde i s’au dat grabnice ajutoare medicale. beetles. — Erî noapte, sprintSndu-se ancoșar al locuitorului Niță Pana’t din Fodeni, a ars d’împreună cu o parta din locuința numitului locudtor. Focul a provenit din negHg.eați. Catcte. 2 — IConme StaicoYicil II Leu 1 I i.40 BAM — fi B CRafcia c5Le 3 3acile gr. fig |1 LEU ^ Plătesc prețuri mai pentru Ui joinii uzat b f sp îe, monede de aur, arg. „ și pietre fine C. Constanstinesen Str. Carol 5n, lângă Rietz Depozit de CEASOARNICE Roscopi, Omega etc Atelier special de GIUVAERGERIE și CEASORNICĂRIE. Primesc comande și reparațiuni. Pentru ceasoarnicele reparate se GARANTEAZA 2 ANI. 5518 S’a pierdut IUI stătol negru Pul>in Per alb UEI untul pe piept (pudul) cu o panglică albastra la gât, răspunde la numele «Curo», în sau în apropiere de Hala Ghica. Cine’l va aduce la d. Schmidt, str. Buzpșiî 58, sau va putea arăta unde se află, va primi o bună recompensă. 5571 k noapte de 2S spre 29 a. c., plecând cu trenul din București, la oca 9 și 15 minute, spre Mărășești, am pierdut un carnet cu socotelile de cumpărări de vinuri și cheltueli de transport, într’un vagon de Hala III. Cine îl va găsi îl rogal aduce în strada Brâncoveanu- Voivod No. 6, casa Dănuță, București, și I voi da o recompensă de 500 lei. Nicolae Dumitrescu. 5580 ______ A TP il PPM stent>unp» oili- Ä1 1* 11 iFlutitorilor noștri asupra anunțului din pagina VI-a a renumiților Șoșoni și Caloși — «le Petersburg — cari să fost medaliați la toate expozițiile cu Grand Prix, I Cv.tia de 31=113 gr. 1 ilarstic boabe»III»»*»«*,Fa I sole venir,I'tieftris, Ghi H veetfi,PSlWs«!»’. Asemene» 8 si cutii tie V» și 1 kilo. Fol»»*. 1 tăia cu un briciu, ce s'a găsit asupra sus-zisului, pungile pe la bou sau te fura batistele cu bani. — In fața acestor revelațiuni, se hotărî ca ai să fie prins asupra faptului,, postându-se câțîva sergenți de noapte în acele locuri. Azi-noapte fu pus în urmărire și intr’aidevăr fu prins asupra faptului pe la orele 3 noaptea.—El se introdusese In hanul d-lui Iosif E«du-nași din str. Oborului, și fură un șervet colorat cu lei 85 al locuitoriiui Gheorgghe Dogariu din com. Pârául, pe când acesta dormea. Condus la poliție, fu receneacst imediat ca fiind un vestit spărgutmîncă de când era civil, din anul 1896, găsindu-se chiar fotografiat printre spărgători Cazul se anchetează de respectivă, poliția Dunărea HU Î. D. D. Niculescu, controlor la serviciul veniturilor comunale a Capitalei, a fost trecut de la circumscripția de galben la cea de verde. D. C. Oprescu, numit din nou controlor, a fost repartizat la circumscripția de galben. D. Șt. Mândreanu a fost numit impiegat auxiliar cl. III-a în serviciul secțiunilor monopolurilor Statului. D. pimp D. Hulban, bacalaureat, a fost numit agent auxiliar în serviciul exterior al vămilor, în locul d-lui I. Leonte, neprezintat la port. D. loan Gons Untimescu, actual impiegat el. Il-a un biuro.al statisticei din direcția vămilor, a fost înaintat pe ziua de 1 Decembrie impiegat cl. I-a tn serverul exterior al vămilor, în locul d-lui N. Pavel, trecut în altă funcție. TaXA Vii"I.ARI fit» suținică încercarea de sinucidere de la otel de France Erî, la orele 11, a sosit în Capitală de sub-locotenent Gorovei, din regimentul Bacau No. 27 și a descins la otel de France, luând camera No. 30. Nu trecură decât câteva minute și se auzi o pocnitură. Servitoarea de la otel, creznd că a căzut ceva jos, alergă numai decât acolo și, spre marea ei mirare, găsi pe d. sub-locotenent văzându-se și cu un revolver în mână. Ea eși atunci afară și dete alarma. Nu trecu mult și sosi d. sub-comisar cl. I de la secția 5, care constată faptul și transportă pe rănit la spitalul militar. Ce se petrecuse ? D. sub-locotenent Gorovei încercase să se sinucidă cu un revolver mic de tot, calibru No. 5. Apoi, prin ce întâmplare nu se știe, în loc să-și tragă glonțul în cap sau piept, s’a împușcat în pulpa piciorului stâng, înțelege oricine că rana nu prea e gravă. Asupra cauzelor acestei încercări de sinucidere, sub locotenentul Gorovei a lăsat mai multe scrisori. Una din ele este adresată d-lui procuror și în ea spune textual următoarele : «Am făcut această faptă din cauza mizeriilor, suferințelor și neajunsurilor ce îndur în armată». O altă scrisoare este adresată d-lui colonel Hiotu, comandantul pieței București. Alte 3 scrisori sunt adresate: d-nei Maria Ghința, din Bacau ; d-lui șef de muzică Putsch, pentru d-ra, la T.Severin și părinților sei din Bacau. Comanduirea continu acuma ca anchetarea faptului. Giurgiu Prinderea lui Ion Omni tresc«! —Cred că ’și reamintesc cititorii despre înfiorătoarea crimă întâmplată în orașul nostru pe strad Scoale! la domiciliul d-lui Melchior Clococeruie, acum câteva luni, când dom inși au maltratat oribil pa lucratorul Anton Kraio, în data de 17 ani. A doua zi după comiterea acestei Crime, unul din indivizi, anume Ghiță Lăzărescu, a fost prins în Slobozia, distanță de 8 km. de oraș , cel l’alt nu putuse fi prins. In ziua de 27 Noembrie c. însă sergentul Săndulescu Ioniță, șeful secției de jandarmi rurali din Ghimpați (Vlașca), pe când se înapoia din inspecția ce o făcuse prin comuna Mihăilești, spre reședința plășei, între cătunele Stâlpu și Gorneni, ajunge după urmă pe un blețandru care de asemenea mergea spre Ghimpați pe jos, Intrebându’" de unde este și încotro se duce, aсtsa din urmă se încurcă la respunsuri, astfel că dete de bănuit sergentului Săndulescu, lucru care făcu să-l ia cu sine la Ghimpați spre a-i cerceta. Ajunși acolo acel băețandru spuse că se numește Ion Dumitreseu, că vine din București pe jos, ducându-se în com. Bălării, de unde e de fel. Săndulescu, având semnalmentele celui dispărut din indivizii cari comisese crima în Giurgiu, tl aresta, anunțând tot vre-odată secția locală de gradaimî și parchetul. Alaltăieri el a fost înaintat la Giurgiu parchetului, unde a făcut mărturisiri complecte asupra crimei cei se imputa. Mâinele vom expedia fotografiile ambilor criminali. L’finiunea unui* evadați. — Alațiâerî au fost prinși de către poliția de siguranță din apitala Cimrcivizii Ymcu Nicolae zis Musalu și Barbu Moșu zis Radu Barbu, evadați acum câteva zile de la secția de geandannl din Comuna și cari sunt implicați in diferite spargeri și furturi, pentru cari au și fost condamnați în lipsă de trib. Ilfov, și trib. de Vlașca, primul la 6 ani și jum., și al douilea la un an și juni. Prinderea unui tâlhar.— De mai mult timp toți locuitorii veniți în oraș de la țară și cari trăgeau pe la hanurile de la bariera Oborului, se plângeau că în timpul nopții li se fură banii da la brau, sau orice alt obiect prețios. D. Marin Stoenescu, unul din hangii, relată cașul poliției locale, arătând ca autor al acestor furturi pe un brigadier din reg. 10 cavalerie anume Lăzărescu Alexandru originar din com. Crevenicu-Râdulești, care sub pretext că voește să se culce, se introducea în odăile de culcare ale hanurior unde dormeau locuitorii și în timpul somnului lo r.Velcea Revolta «I« în Bribeni—încă o revoltă mare îe țcrani s’a ítttáín lac ta bgî» ia alegerii« coHimtate, în cnmuua Băbciț» din plasa Oltețu de jos, bătându-se grav vr’o 100 țărani alegatori, spărgându-șî capetele și rânindu-se de moarte’ cu parii. 10 inși au fost duși la spitalul din Oletliș. Mobilul revoltei a fostei unii din alegetori voiau 85 șteargă de pe listă an nume ce nu-l agresau și a pune pe un altul, iar alții nu spuneau, strigând că nu se paște și că lista sărâmate cum este și să se voteze așa, și înțelegerea nu s’a putut face. O ceată de 100 alegători cu Nae Băbanu, în cap și o altă ceată de 70, în cap cu Nae Cotsen, au început să se amenințe unii pe alții, s’au depărtat de la localul primăriei fără a vota nimeni și ne mai fâcendu-se alegerea. Câte o parte de oameni din cele două cete s’au urmărit apoi până sara, ca să se bată la sânge, și intâinindu-se la o cârciumă, au bout țuică cu vedrele; apoi s’au bătut de moarta. Gandrov. 1 —" » PS« — ■.........——— UN IMIOVKKIl Í*!•'. /A Gocoșitul se îndreptează în mormâit și cel reQ sub baston. (Finlandez) VAPORILE LEBUITOARE C as. Ședința de la 2 Decembrie 1982 Ședința se deschide la orele 225, sub președinția d-lui fi. Ferechide. Prezenți 92 domni deputați. Pe banca ministerială d. Vasile Lascar. Se fac formalitățile obicinuite. D. Ferichide comunică Adunare! responsut M. S. Regelui, dat azi de către Majestatea 8a comisionel de iumânare a răspunsului la Mesapiul Tronului Iată răspunsul M. Sale : D-le președinte, D-lor depilați, «Privirea ce aruncați pe un trecut așa de bogat în evenimente istorice ca și sentimentle de iubire și devotament ce ni le arătați din partea Camerei în cuvinte așa de călduroase. îmi sunt azî îndouit de scumpe, căci mi le rostiți tocmai la aniversarea memorbilelor lupte pentru neatîrnare și în fața acestor steaguri așezate acum împrejurul tronului ca niște martori ai vitejiei armate. Gândul patriotic al represintanței naționale de a consfinți printr’un monument neperitor amintirea acestor timpuri glorioae, duept cinstea eroilor căzuți pe câmpul de onoare și pildă pentru urmașii noștri, umple sufletul meu de o vie și adâncă mulțumire. După cum ostașul român și-a dovedit însușirile râsboinice acum 25 ani la Plevna, Rahova, Smârdan, tot așa și cetățeanul în acești 3 ani din urmă a arătat la rîndul scu virtuțile sale civice, primind voinicește grelele sarcini ce ni se-au impus împrejurările. îmbrățișând cu un patriotism vrednic de laudă opera de reculegere ce aui inagurat, țara a dat dreptate acelora cari au avut încredere într’însa, și nu s’au îndouit de jertfele ce le poate primi când e vorba de a înlătura o primejdie fie politică, fie economică. Partea cea mai grea a acestei opere e azî desâvîrșită, după cum dovedește starea finanțelor noastre ; nu vă mai rămâne acum decât să arătați acelor cari se îndoiesc încă de vitalitatea noastră, că cu toate piedicele ce ne stau în ale, statornia nu ne va lipsi și că nu ne vom abate de la hotăiirea noastră până nu vom atinge scopul ce ni- am propus de a așeza viața noastră economică pe temelii sănătoase și neclintite. Intru îndeplinirea acestui program de mântuire sunt convins că veți da guvernului meu un sprijin devotat și nemărginit, întregind astfel munca de D-zeu binecuvîntată ce ați început spre propășirea și întărirea scumpei noastre Românii. In numele Reginei, a familiei mele și a meü ve mulțumesc din adâncul luirei pentru caldele urări ce mi-aduceți din partea Adunărei». Camera subliniază cu aplauze prelungite mesagiul regal. Se retrage proiectul pentru modificarea câtorva articole din legea de organizare judecătorească, și extinderea inamovibilității asupra judecătorilor de instrucție. Ședința se ridică la orele 3 fără 25 SIBIT^TTTT-1 Ședința de la 2 Decembrie 1902 Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub președinția d-lui P. S. Aurelian, președinte. Prezenți 66 d-ni senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-nii : D. A. Sturdza, Em. Costinescu și C. Stoicescu. D. D Sturdza depune proiectul de lege pentru ridicarea unui monument al reudenței, proiect votat deja la Camera Urgența, cerută se aproba de naturii- troc în secțiuni. Se mai hotărăște aceeași procedură, ca, și la Cameră, ca președinții secțiunilor să fie delegați,, și dintre cari să se aleagă un raportor. La redeschiderea ședinței d. general Budișteanuu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege cu privire la ridicarea unui monument al Independenței. D. general Budișteanu cere voc sil spue câte-va cuvinte, nu pentru proiect, căci e sigur că unanimitatea este asigurată, dar ca să aducă un omagiu Adunărei Naționale pentru acest proiect. Trbue să aducem omagiu M. S. Regelui, zice oratorul, care în fruntea ostașilor săi a dovedit că este demn urmaș al marilor Voevozî (aplauze). Treime de asemenea să aducem omagiu lui Ion Brătianu și numai lui. D. P. S. Aurelian arată importanța luptelor de la Plevna, zicând că țara noastră înainte era necunoscută și nebăgată tn s- ami. La Plevna ne-am arătat importanța, care a fost admirată de întreaga Europă. D. P. Grădișteanu cere mărirea fondului din partea guvernului și lansarea unei subscripții public. 1). general Lahovari se asociază la proiectul pentru monument. Partidul conservator, în afară de luptele politice, s’a asociat la luptele pentru independență. Monumentul însă nu trebue să fie banal, ci ar trebui să reprezinte o statue equestră a Regelui nostru. Faptul de a ridica un monument în timpul vieții monarhului nu e nepincinuit. Exemple de acestea sunt în toată Europa. D. gneral Manu zice că singurul reprezintant al minori,târri conservatoar, pe vremea decorației independenței, a fost Alex. Lahovari și noi să î urmăm exemplul și sâ fim și noi alături de acest proiect. Se asociază și d-sa cu bucurie la proectțontauise... D. Sturdza îșî exprimă bucuria că vom putea serba jubilul independenț I cu toții la o fartă. Cât pentru chesta tehhnică a monumentului, aceasta va fi griji» arhitectului. Discuția se închide. Lega, pusă la vot, se adoptă în uns» i tmtata faptatua». La ordinea zile discuția generală asupra răspunsului la Mesagiul Tronului. D. T. Dj,avara,, raportor, dă citire proiectului de răspuns. D. general Lahovari, în discuțiagenerală, zice că deoarece liberalii au acuzat pe conservatori de demogiigî, vrea să facă istoricul evenimentlor. Zice că liberalii ’și-au adus principiile din Franța. Liberalii sa numeaîî atunci «Roși» și au vrut să introducă principiile din Franța. Diatfirul acuză partidul liberal că a fscpt acțiuni demagogice de la început, probă Republica da la Pitești. Sub cabinetul Ghica s’au făcut desordinp și s’a vrut să se pue în sprisiva Dormitorului toate tulburările. Amintește de tulburărie din sala Sf Stiicanu, pe care poliția le-a declarat irepnmabile. Numai generalul Sotoman a reușit să reprime pe tulburători. Când Domnitorul a voit să abdice,, conservatorii t’au oprit, luând respundia situației. Așa că toateafacerile mari numai conservatorii le-au dusa bun sfîrșit. Oratorul, pentru a dovedi cele afirmate, amintește de vizita M. S împăratului Frantz Iosef făcută diegetul nostru și se întrabă : dacă pe acea vreme erau conservatorii la putere și liberalii în oposiție, s’ar fi putut sconta pe strada’ steaguri ungurești. Și așa cu toate chestiile. Libralii în opoziție sunt demagogi și antidinastici și de toate. Face istoricul guvernului liberal de la 1895—99, vorbind de chestiunea națională și de situațiunea tîngghiară lăsată la 1899. Liberalii au sporit cheltuilile, mărind lefurile, și au scăzut resursele desființând impozitul popăziturii fără a pune nimic în loc. Peste această situațiune a venit un an dezastruos. Guvernul conservator a creat resurse cari astăzi dau 22 milioane. Cu toate silințele sale însă, golul pricinuit a fost mult mai mare și guvernul conservator proiecta noul măsurî. Atunci s-a ivit neînțelegere în partid și conservatorii au plecat în modul cel mai demn. A venit guvernul liberal și a făcut partea a doua a îndreptării economii. Partidele și-au făcut datoria. Oratorul constată că expunerea de motive a proiectului de budget recunoaște aceasta. In afară de finanțe, la 1899 și situația politică internă era grea. Amintește de cluburile socialiste la sate și de ideile rătăcite de cari era stăpânită țărănimea mai aita în Otenta. Situația de atunci se prezintă cu umilință în afară, cu dezordine în lăuntru. Astazi Situatiunea financiară s’a îmbunătățit. Guvernul conservator a creat resurse, guvernul actual a făcut economii. Situația exterioară din punctul de vedere al chestiei naționale e tot așa de rea ca la 1999. Anul acesta am mai avut o surprindere : redeschiderea chestiei israelite, cu ocaziunea emigrării. Emigrarea a fost provocată de aceeași stare economică a țării, meseriașii și comercianții evrei nemaigăsind câștig, că agricultură nu vor să facă la noi. Pretextul campaniei ce se duce în străinătate a fost legea meseriilor. Oratorul a cerut ca legea să fie clar redactată, dar nu s’a ținut seamă. Mai târziu, s’a explicat lucrul prin regulament Dar a trebuit să suferim campania presei streine și note de peste Ocean. Trecând la partea din Adresă privitoare la relațiile cu Bulgaria, oratorul spune că cu ocaziunea vizitei făcută sub guvernul actual, de ofițerii din Giurgiu ofițerilor din Ruseiu k, ai noștri au fost rea primiți. Iată de ce știrea despre vizita regelui Carol în Bulgaria a fost primită cu receala. Ungaria a făcut o necuviință neinvitând pe România la serbările de a Șipca și reflectându-se, s’a considerat vizita Regelui la Plevna ca o revanșă. Nu era Șipca, daca românii nu țineau bine la Plevna. Opiniunea publică s’a bucurat deci de vizită când s’a știut că Regele merge la Plevna, și când s’au citit discursurile roșiile, atunci ne-am bucurat cu toții și am felicitat pe Rege, vorbește de arestarea unui număr de meseriași când cu mișcarea meseriașilor. Acea arestare, ca și cele de la Tecuci de acum câteva zile,era o călcare a legei votate de liberali pentru garantarea libertății individuale. In privința legii pensionarilor, e informat că d. ministru de răsboiu a promis andificarea ei. Dorește să aibă explicațiuni. Continuând a trece în revistă întâmplările interne, vorbește de greva căruțașilor din Galați,de astă-vară și spune că administrația a fost vinovată. Amintește apoi de un proces la Focșani, unde poliția s’a purtat așa că președintele Curții a trebuit să amâne procesul, de atacul la Galați de un ziarist onor«. S’au ridicat acuzări grava contra administrațiunilor comunale din Iașî, Ploești și aiurea, fără ca să se facă vreo anchetă. Vorbind de alegerile comunale, spune că s’a arătat o redeșteptare a corpului electoral. Oratorul se ocupă apoi de economiile făcute la ministerul de război și cari ating armata. Economiile, acestea, patidul conservator nu le-ar fi făcut. Bu umfică economiile făcute la echipament, armament, etc., și pe carip-sa le critică, spunând că înseamnă o dezarmare a armatei. D. P. Grădișteanu spune că Liga a avut și are numai scopuri culturale. S’au făcut greșeli în trecut, din cauza slăbiciunei conducătorilor. Dar nu se vor mai face. Liga e instrument cultural și mutual cultural", la care trebue să ia parte toți românii. Mai departe, oratorul spune că degeaba se sperie conservatorii de socialism. In ce privește legea libertăței individuate, d. general Lahovary nu are dreptate : e drept însă că tribonatele au tendința de a aproba cu prea mare înlesnire mandatele judecătorilor de instrucție. Ședința se ridică la ora 5.30. «röw S.pelU ű AUUUIACHEL UNIVERSULUI» — PE ANI I. 10a3 — un frutmos volum de 444 pasimi cu experta Hr.sti'atsteo«.(« sta tó 30 î’usif rusiuni. Prija 258AHI exemplarul Cereți tatuli deposibrilși ie vîMăturiî de ziare. Cu 30 bani primiți prin măreț poștal*, se trimită franco in toata țara, meniri om toată lumea Ciu flisteniî, iiafî și fîcuv» ale» oamenilor mari. — Ampara privea totdeeauna bună, furăndu-șî cursul,un nastur*> al băietei unuia din auditorii săi. Bacon leșina în timpul eclipselor de lună. Bayle avea convulsion, când auzea zgomotul apei eșind dintr’un robinet. Bour datorie, marele predicator, cânta din vioară înainte de a se sui în anvon. Mareșalul de Brezé leșina când vedea un iepure., Crebillan ’și scria tragediile având două corbi pe masă. Curas lucra culcat pe pământ. Dammsnul a dus o viață chinuită de spaima cometelor Erasin era cuprins la vederea unui pește. Handel nu compunea decât la beție. Lalande mânca păianjeni. Lavoisier nu bea decât dintr-o călimară. Le Noire priza tărâțe de lemne. Cil Urina de Medicis nu putea să sufere mirosul de trandafiri. Mariul punea un cap de mort pe pianul lui. Minard nu putea să doarmă decât cu o glună în odae. Nabucodonosor se credea schimbat în animal. Niepce nu mânca decât odată pe zi, și anume înainte de culcare. Pascal vedea o viitoare lângă el. Papa Tranorius, credea viața sa legată de aceea a unei găini negre, numită Roma. Priestley rîdea ca un nebun când trecea o înmormîntare. Richelieu trăia înconjurat de pisici. Ronsard avea un ochiu cenușiu și altul negru. Scalifer se înfiora la mirosul Sardanei de isvoare. Spinozza își trăgea limba când se uită într'o oglindă. Tycho Brahe leșina la vederea unui epure de casă. Vauban credea că a fost femee într’o viață anterioară. JETSL ș1 Doui prieteni se întâlnesc pe drum. — Ah ! —zice unul. — nu știi vestea? Gărdeanu e ruinat ! — Adevărat ? Dar plăila lui de fân ? — Le-a mâncat pe toate. Curier Judiciar TRIBUNADELE ROMANEI Dai! judecăți! pentru mărturisire falsă în procesul crime! din con». Obedei și jud. Vlașca Se știe că acum 6 ani o crimă îngrozitoare s’a comis în comuna Obedeni, județul Vlașca. Un cioban cu 2 copii ai sai au fost omorâți cu lovituri de ciomag iar cadavrele lor au fost închise într’un bordeiü căruia apoi i s’a dat foc prefăcându-se totul în cenușă. Autorii crimei n’au putut fi descoperiți atunci. De abia astă primăvară, în urma unui denunț, au fost arestați ca presupuși autori ai crimei M. Dumitrescu zis Micelă, administratorul moșiei Obedeni, împreună cu douî foști argați ai sei. Cu ocaziunea cercetărilor făcute de d. judecător de instrucție de Vlașca, două locuitori din com. Obedeni și anume Sandu Neagu și Milea Radu au declarat că ei au vezut când Mirilă și argații săi au omorît pe cioban și pe cei două fii ai sor. In baza acestor mărturisiri M. Dimitrescu și ceilalți au fost imediat arestați și trimiși în judecata Curții cu jurați din Vlașca. In sesiunea de Septembrie însă, cu pensiunea judecarei procesului, cei douî locuitori au revenit asupra mărturisirilor lor anterioare, susținând că ei nu au nici o cunoștință de crimă și ar fi păcat să bage în ocnă oameni nevinovați. Procurorul, general văziind contrazicerea între ceea ce au spus cei douî lucrători la instrucție și între ceea ce spun înaintea Curtei, a cerut Curtei ca jurați suspendarea judecării procesului și arestarea celor douî țărani, ca martori falși. Curtea a admis cererea procurorului și a dispus arestarea imediată a celor 2 țărani, care au și fost condamnați de tribunalul Vlașca la ,câte un an închisoare ca sperjuri. Contra acestei sentințe condamnații au făcut apel, care a venit era înaintea Curtei, secția 2-a, din București. Preveniții au fost asistațe de d. avocat A. Iliescu. Ei au persistat în declarația făcută la Curtea cu jurați, susținând că dacă au spus astfel la instrucție, să facut’o din cauză că au fost îndemnați. Curtea, judecând în complect de 3 judecători, a făcut de vergință și a hotarât ca,, completându-se, să judece din nou chiar erî acest proces. La orele 5 p.m., după ce s’a complectat Curtea,desbaterile au început din U00 până la oisio C. Cartea argum în deliberare până Miercuri. Grefies* Agricultură ți Gunercul București, 2 Decembrie. Cereale După scăderea simțitoare de ieri cursurile piețeor americane au sosit azi mai susținute, însă b-nduița generală e cu totul slabă în urma publicațiuneî raportului oficial din Washington despre starea recoltei grâului de toamna și a întindere! semănăturilor acestui an. Raportul e în adevăr foarte optimist și aduce la o evaluare de peste 203 milioane hectolitri de grâu de toamnă, ceea ce va fi o producțiune fenomenală și foarte probabilă, deoarece semănăturile acestui an sunt cu trei milioane hectare mai mari, adică 1 i milioane hectare contra 11 milioane din anul trecut. Starea recoltei e de asemenea cu aproape 12 °/C mai bună decât aceea a anului trecut, în asemenea epocă. Cursurile porumbului notează azi o bună scădere de 1L până la 1 centri Viki Continent tendința piețelor e azi mai slabă cu miel fluctuațtuoS în sensul de scădere. Piețelele engleze notează însă o oarecare fermitate la prețuri și o bună cerere la grâu, orz și porumb. La noi tragem de cotat nîci o mișcare din partea cumpărătorilor de porumb cu predarea la primăvară. Grâul e bine cerut pentru consumatiunea locală, însă din cauza lipsei de mijloace de comunicații cu moșii, afacerile sunt restrînse« Ultimertîpeș! Cota cerealelor in străinătate (Telegrammencasirt» particulsr*). Bunapesta, 30 Noembrie. Grâu de Apr. cor. 7.87 ore. 1 b_ Secară ,, ,, 6.77 invariabil Orez ,, ,, 6.33 scă. 2 b„ Porumb ,, „ 5.83 invariabil Colza ,, ,, li.95 invariabil Berna, 30 Noembrie. Grâu de Dec. m. 157.50 invariabil Secară » » 138.50 invariabil Paris. 30 Noembrie. Grâu de lanuair. 21.25 scă. 10 c. Făină ,, . ., 28.30 scă. 5 c. üleia de coiză ,, 54.75 scă. 25 c. New-York. 30 Noembrie. Grâu disp. cents 7S3/s scă. x d ec. Porumb ., ,, 61— invariabil Chicago. 30 Noembrie. Grâu de Dec. ceai. TS1/* invariabil Porumb .. .. 501/, scă. ll/t c INFORMAȚIUNI MARȚI * Atragem atențiunea cititorilor noștri asupra Anusțului de pe pag. La F Hiraerului de azi, >n privința Reahií »bonauteri cu premii la Universul. Intre premiile ce acordăm gratuit a două tilosnoștri, prin tragere la sorți, strai , o vilă la Sinai«, o mie iei în bani, o pianină, un tandem, o pereche de cercei cu turcoase și diamante, 500 tei in bani, o brățară de aur cu un safir înconjurat de diamante, un bri- Eoc de aur împodobit cu diamante, rubine și smaragde, două ceasornice de aur, o mașină de cusut, brete, dus și întors, la Veneția și Roma, cum și multe alte obiecte. ♦ M. S. R-gule, a primit ora la orele 12, b buroul Camerei deputaților, împreună cu comisiunea de răspuns la Mesagiu. La orele si jum., biuroul Camerei, în cap cu d. M. Perechide, președintele Camerei și comisiunea de răspuns, au plecat de la localul Camerei, escortați de un escripion de genuri ar fi călări, mergând la palatul regal. In curtea palatului, o companie de infanterie cu muzica și drapel a dat onorurile, la sosirea comisiunei. Comisiunea a fost introdusă în sala Tronului de către d. mareșal al palatului regal, unde a fost primită de M. S. Regele, având la dreapta sapa A S. R Principele Moștenitor, iar la stânga pe d. președinte al Consiliului și pe d-nii miniștri și înconjurat de casa civilă și militară. După ce M. S. Regele s-a urcat pe Tron, d. M. Ferekide a dat citire adresei de respins la Mesagiu. După citirea adresei, Suveranul a respuns prin discursul pe care l dăm la desbaterile Camerei. In urmă, M. S. Regele s’a întreținut cu persoanele din comisiune. La orele 121/s. Comisiunea s’a reîntors la localul Adunărea Deputaților, cu același ceremonial ca și la plecare. • D. Radu D. Rosetti, poetulmagistrat, a demisionat din postul de judecător supleant pe lângă trib. Constanța, și se va stabili ca avocat în Capitală. D. Radu Rosetti devine și colaborator al «Universului», dându-ne în fecare douî câte o cronică sau nuvelă. ♦ Noua alegere a colegiului I de comună din R.Sărat se va face la 14 Decembrie. ♦ In serviciul atelitrelor C. F. R. a fost numit d. inginer Comăneanu impiegat de biuron clasa III. • Un ger foarte mare a fost în cursul nopței de Sâmbătă spre Duminecă. La Caracal, Craiova și Strehaia s’au înregistrat —26 grade. Duminecă și ori. Luni, până la orele 8 dimineața, maxima temperatură a fost la Caracal și Corabia -25 grade și -24 grade la Alexandria. * Eri a fost întreruptă numai linia Ciulnița-Slobozia. ♦ Primăria Capitalei a luat dispoziția ca liniile ferate de la intrepozitele comunale să fie reparate în regie. Devizul lucrărilor provizorii a fost întocmit pentru suma de 6 mii lei. Toate lucrările vor costa până la 15 mii lei. ¤ In virtutea unui concediu a sosit, la București d. Al. A. Beldiman, ministrul României la Berlin. * D. I. de Kernovschi, consilier de stat rus, a sosit in Capitală, împreună cu d-na, și a descins la hotel Bulevard. ♦ Ieri. » dr-pua jură mintal și și-a luat postul în primire d. Andrei Zaharia, noul șef al poliției comunale de pe lângă primăria Capitalei. * Ministrul României la Constantinopol, d. Al. Em. Lahovari, a plecat la postul săf. • Comandant al companiei de jandarmi rurali din jud. Constanța, a fost numit d. căpitan M. Petrăchescu. ♦ Dunarca a înghețat puternic la Giurgiu. Stratul de ghiață are o grosime de aproape 10 em. Intre Giurgiu și Rusciuk se face acum comunicația pe ghiață. • Duminecă, 1 Decembrie, a avut loc la reg. 1 g niv.-le sub comanda d-lui colonel Hârjefi, un banalier dat de ofițerii de genii și asimilaților, în onoarea d-lor generali Grăiniceanu și Cica. La ora 10 toți ofițerii de geniu din garnizoană se aflău prezenți, asistând la jurămîntul făcut de întregul contingent 1902 în fața noului drapel. După depunerea jurămintului, s-a jucat o piesă de teatru de soldații reg , apoi au fost declamații, dansuri naționale, etc., iar între acte muzica reg. cânta. La ora 1 toți ofițerii au trecut la dejun, fiind în immer de 64. Primul tu »st a fost ridicat de d. general Gica pentru M. S. Regele; un ai 2-o» tot de d. general Cica în sănătatea comand, l’v’‘7 Amîntt urmat a't» un»sfiir' ^ tl-.-g i-a imrllHl -H h-i rt l. -, Materna se va face nefi seși la 15 Decembrie a- c. Intre premii se află un colier in diamante, al cărui cost este de 1i 000 lei. Biletele rămase se află spre vînzare la magazinul R**scb, calea Victoriei, ia d-na președintă a sortietuței. str. Teilor- 21. și 1« rl na «*fr -1 -I "5 -ți- R-o-ojuvn f’7 ♦ Preotu Econu-aiu V. Gngor’escu, din Fălticeni, a donat Casei scoalelor un imobil construit anume pentru local de școală rurală în comuna Petia, jud. Suceava. ♦ De la 1 Aprilie 1303 se va desființa un port de inspector de la poliția Capitalei, revenindu-se iar la vechea formație de 5 culori cu 5 inspectorate. ♦ Senatul a votat era cu unanimitate de 65 voturi proiectul pentru ridicarea unui monument comemorativ al Independenței.. ♦ Din cauză că n’a sosit încă de la minister aprobarea pentru numirea celui de al douilea ajutor de primar, ședința consiliului comunal al Capitalei ce era să se țină azi. Marți, s’a amânat pentru o altă dată ne fi vată încă. ♦ D-na Zoo D. Sturdza a primit telegrama uraietoare de la Sigmaringen, din partea A. S. R. Prințul Leopold de Hohenzollern : Sigmaringen, 14 Decembrie: Abia acum aflăm trista veste a încetărei din viață a prea iubitei d-voastre mame și ne rugăm să primiți asigurarea foarte sinceră a părței pe care o luăm la doliul d-voastră. Leopold Prinț de Sahenzollern ♦ Primăria Capitalei a permis direcției tramvaelor să pună sare pe linii, spre a le putea curați mai repede zăpada. ♦ Vineri, ziua onomastică a țarului Nicolae, se va oficia un Te-Deum la biserica Crețulescu din Capitală. ♦ Comisiunea de experți, compusă din d. căpitan comandor Coandă, directorul S. M. R., și lt.-comandor P. Popovătz, subdirector la același serviciu, ambii din partea navigațiunei fluviale române, și d. contra-amiral de Samsey, din marina austro-ungară, pentru societetea de navigațiune ungurească pe Dunăre, pentru a se pronunța cui incumbă răspunderea »bordagiului dintre vapoarele «Radu Negru» și «Frantz-Joseph», și-a sfîrșit lucrările. Fiind divergențe de păreri, membrii comisiunei au încheiat un proces-verbal, remănând ca delegații celor două părți în litigiu să adreseze rapoarte separate. D. contra-amiral de Samsey a plecat aseară la Galați. ♦ Eri, la orele 2 d. a., M. S. Regele a primit in audiență delegația consiliului general din Tulcea, condusă de președintele consiliului, M. S. Munteanu, venită să exprime desideratele populaționei din acea parte a țerei. Delegația a remis M. S. Regelui un memoriu amănunțit despre nevoile jud. Tulcea. Majestatea Sa s’a întreținut apoi cu membrii delegațiuneî, pe cari i-a asigurat de toată Solicitudinea S». La orele 3 și jum., membrii delegațiunea au fost primiți la palatul de la Cotrocini, de A. S. R. Principele Ferdinand. Delegațiunea tulceana a cerut o audiență și d-lul președinte al consiliului. ♦ Din inițiativa unui comitet s’a înființat în Capitală o «Uniune Culturală a studenților evrei», cu sediul provisoriu la școala «Jacob și Carolina Loebel», din str. Mircea Vodă. Scopul acestei Uniuni fiind pur cultural, un mare număr de studenți evrei au luat parte la ședință de constituire, semnând un proces-verbal care, împreună cu proiectul de statut, a fost înaintat Rectoratul Universității spre a solicita cuvenita autorizație. Sâmbătă 7 Decembrie, orele 9 seara, d. Isac Leon va inaugura seria conferințelor vorbind despre «Dualitatea existenței». ♦ «Biblioteca economică» a «Universului», care a apărut Duminecă- 1 Decembrie curent , cuprinde frumoasa scriere : «Sărbătoarea Mariein, de Luigi la, praniea. «Biblioteca economică» a «Universului» se vinde cu 30 bani exemplarul. ..................". ■ [UNK] [UNK] I ■! ȘT1B1 sau„AHS ♦ La 10 Decembrie se va ține în universitatea din Capitală examenul de docență, în specialitate de mineralogie. Gumisiunea examinărtoare se enapnă din d-ni. G. Ștefănescu, președinte; dr. G Istrat, M.razec, Negreanu și G. Miculescu, membri. Candidează d. Munteanu-Murgocî. ♦ Cele doue locuri vacante ia comisia de judecată a corpului didactic secundar și superior au fost complectate cu d-nii C. Nacu și I. Caigiani. ^ drî xx Lilitsar © ♦ Darmireeij. 1 Decembrie, au depus jurâmintus recruții companiei 2. sanitare din Capitală. Sub locotenentn! Davidescu Const, a arătat recruților însemnătatea jurăm'ntului ce au făcut. ♦ Concediul d-lui locot N. A. Dănescu, aflat în poziție de disponibilitate, a fost prelungit cu 7 luni. ♦ D. general Arion va inspecta trupele batalionului 8 vânători din Capitală, in ziua de 18 Decembrie. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Curtea de apel secția l-a a amânat ieri pentru 18 Decembrie judecarea procesului fostului comisar Gârlea. ♦ Azî tribunalul Ilfov, secția 3-a, se va pronunța asupra reconfirmarea mandatului de arestare al falitului Ilarilon. ♦ Mâine tribunalul Ilfov, secția 2-a, va judeca procesul succesiunea Gr. Ei în d (Crăciunescu). ♦ Ieri s’a deschis prima sesiune a Curtei cu jurați din jud. Ilfov. Curtea e compusă din d. consilier Gr. Ștefanescu, președinte, D. Nicolau și Robescu, membri. Folosiöi ministerului public e ocupat de d. procuror Lupașcu. ♦ Se știe că tribunalul Ilfov a înlocuit pe d Șama în calitatea sa de tutore a minorei Olga B. Sturda. Sentința, s’a dat tn lipsă, înainte ca ă. Șuta să fi prezintat o cneuzi nme «ale ȘTIRII DIVERSE • Duminecă 8 De reanime e., se va da în școala primară Sf. Voevozi din calea Grivița, a doua «Mare serbare școlară bisericească» în folosul împrejmuire! și plantarei grădinei de peângă biserica Sf. Voe'02Î. Intrarea leu. IE3i‘bI5.og’ra.IxI ♦ A apărut Domnia lui Cuza• Vodă de A. D Xenopol, membru al Academiei Române. Prețul ambelor volume 20 de lei. Cererile se vor adresa librăriei Iliescu <£ Grosso în Iași și d-lor Soceca £ Co. București, librăriile ce au depositul general, și la autor, în Iași. nKOOXJET" ♦ Influența este o boală care revine ca o tristă predilecție pentru unii, înlăturați deci orea recidivă și reparați puterile perdute pe dată ce se ivesc fiorii frigurilor, prin întrebuințarea regulată » vinului Bravais (un pahar de Bordeaux de 3 — 4 ori pe zi). «Eram desgustat de viața și în prada sufocației catârului gripal, scrie doctorul Delatour (din Paris), însă vinul Bravais m’a vindecat în trei zile, după cum a vindecat mii de bolnavi de influență». —— ------- ... — Numiri și transferări * * de friguri;