Universul, decembrie 1902 (Anul 20, nr. 330-357)

1902-12-04 / nr. 333

BB sasara MmB sT Airovici Regală II, Tefeftml 761. Birlasi’or mars ratet 5­ W 1 msmm U li­m^^rr Un proverb ved­rozive : «Ce o scump s «­f tin». A­ceas­ta se con­firmă la remimi­i Șoșoni și Ga­loși de St. Petersburg, cu marea «Triansl­ies și anul foodal.fm­d­ ISn­O pe* talpă. Re­comandăm onor. Public la cum­părarea de Șoșori și Galoși să patrte R mm'1» ti'iivntrb ti «afasHaa’MimawÄ tsxrarWK'.ipi 'w^xautT4t4^*WWÍia5il^ a.vt­^«aBntaiäSOT!nS' DL Theodor 1 are vidi — IHK A Ti ST KOH.­W — Pista Teatrului, d'asupra Berăriei Cooperat Cons. 9-12 și 2-6. PREȚURI FIXE Pentru sot sutei un cabinet se­parat sub conducerea unui asistent vienez, unda costă­­ [UNK] 1 dinte artifi­­cial 3 lei, 1 dinte plombat 3 lei și scosul 1 ’leu. Lucrul garantat. v c SCO jin­­amtut. 55 l­ Cumpărăm țipeteM Singura cassă cunos­ctă in Ro­mânia ca plătind prețurile cele mai bune pentru © rF­e © la 5­ |aler­ î și pietre prețioase ca: briliante,diamante, smaragde, etc. Trimitem prețuitorul la do­rn; fitiü. Împrumutăm bani pe a­muneltiri c­u procente mici. Petrivit m Miguritare priiint pr&furV f. mari. Fii ATEI BLOCK­ Str. Smârdean, 16. — Talefon 373 faUlturi de esssa StaaderkeiM Dr. I. PO­ENARK­ — Șstiratîn stomaim Rp. H­Z — Consultatiuni perms­ori­ cs beate de la 1­­ 3 p. m. Get fără mijio­ 3.ee afi o reducere de ju­mătate din preturile obicinuite, adică 2 t. 50 b. vizita la dortikcin­at bütßaviior, 1 i.50b. consultația. Tratament al metalelor de stomac dupa­ metalele cele mai noi­.­­Onorariul se schiță ic parte după fia­ ££"(* ví'/í'íi zwr' .‘ss țn! slip MAGASIN pp IEALTIZATE Constantin Radulescu t,La Primarul țăran“ Piața Sf. Anton No. 3, București Aduc la c­unoștința Onor. Public și Veh­e­­men­t clientele că am asor­tat magas­inul din abundență cu tot fi­iul de fsseâlț aminti pentru lîtis*baț £, Dause și Copii, pre­­cum­ : Gin­ O de vas cal.­ cu și­returi și ea nasturi. Ghete de­­ che­­vreitux, Ghete de­­ sh­i­ms. («be­te ric postav cu boturi și cu b­reț de iac rusesc precum si SQSDXXI SI 1­ KESITI, etc. «te. ’ * ’ Mare Ocpusit de Cismstrie, precum și tot felul de încăițsrmate pentru țărani, cu prețuri foarte mo­derate. Of«!­ S»cf<MințiIOi* de foine-fa­­cere care distribuie ajutoare la să*­raci, încălțămintea necesară cu pre­țurile rostului. De as­ Ee-nea m­8 angajez cu furnizarea sticăți pmin­­tei ia su­sliluțîuni, șco­l, etc., marfa lucrată într'un atelier spe­cial cu prețurile mai ieftin ca oi-l-mide. 54S9 Casa de Sănătate Șeii dirsoțiussa d-ia) Profesor Dr. Th .mesou (iss icol.) Csvim» SI(tvi!<(s*j 211—2 îf) In această casă reorganizată se primește în pensiune spre căutare adulți și copiii a ti­și de ori­ce boală precum și femni­ gravide pentru faceri. Se fac ori­ce operațiuni chirurgicale. Prețurile sunt foarte con­venabile. L­a Policlinica Casei se dau consulațiuni in fie­care zi de la 8­—10 a. m. pentru boale de copii și simbilitice, de la 10—12 a. m. boale de femei, chirurgicale și nervoase, ele la 2- -5 p. m pentru boale interne și ge­­nitu­m­inare la bărbați și femei. Se fac p­asamente, spălători, infecții, efect­­ări și vaccinări Dentistica . Scoaterea nedureroasă a dinților, curățirea plum­bnirea și pune­rea de dinț­ artificiali. Con­stitațiunea 1 leii. 5509­­. D­IM IV­ ES­CU -­M ü M­UIAMU Fus, intern al spital, for ți al «Miternitatea» Boale interne și Facerii — f­ ori«niiHLIii< î 3 — 5 d­a — © tracă.a. ^Teilor 3ST © 107 mari de f?« pe d’asupra palatu’luî și lumea începu să alerge erez etni că în adevar arde palatul.­­ Fiind printre cei dantei la fața locului, am putut vedea că nu pala­tul ardea, ci o baraca, un fel de hambar ce era situat în curtea pa­latului în dos. Asta-vară s’a început reparația învelitoare a palatului, lucrare &­ că­reia antreprenor era d. inginer Ba­­tasan, fratele dirigintelui poștal. Spre a-șî depășita materialul, ne­cesar lucrări, inginerul Botasan a construit o baracă din scânduri și acoperită cu tablă. Aci na»î lucrau acum în­ timp de iarnă și tinichigii seara până târziu și se mai afia depo­rtati și o mare cantitate de lemne cari serveau la încălzitul că­mărilor telegrafului și poștei, lemne tăiate și puse acolo spre păstrare. După cum am spus,­­lucrătorii ti­nichigii stăteau și seara în lucru și avea și o sobă de terea care azi ser­veau la topitul cositorului de care aveau nevoe. Aseară se vede că «­ nu au­ stins cărbunii din sobă la încetarea lucrului,—poate din causa frigului prea mare, — și cum clădi­rea era din s­’ândurî, a luat imediat foc, care cu o repeziciune mare s'a comunicat și la lem»«*la tăiate și așezat­ în stiva cari fiind tăiate înainte de a cădea zăpada, natural că erau uscata bine și lesne au­ luat foc. Flăcările erau­ mtât de mari că se vedeau pe d’asupra palatului și de aceea lumea credea,—uitându-se din depărtare, — că chiar palatul e în flăcări. Ajutorul pompierilor. — Imediat ce s’a dat «larma la postul de pom­pieri, au­ și plecat parapete toate, dar a trebuit o mare muncă ca ele să poată străbate prin om­etul ce a­­coperea stradela care conducea pe lângă palat la clădirea cuprinsă de flăcări. Apoi fiind un ger strașnic pe o noapte așa de senină ca aseară, apa, înngh­ța în pompe. Prin omătul cel mare, o pompă cu dorii cal s’a înfundat în zăpadă atât de tare, în­cât a trebuit să in­tervină lumea, și cu brațele să o scoată ; dar pompa s'a răsturnat și în cădere a apucat și un cal de­de­­suptul ei. Grație ajutoarelor puter­nice însă, imediat a fost scos bie­tul animal. In fine, o companie din reg­. 27 a sosit imediat spre a da ajutoare la localizări­ și după o muncă de mai bine de 4 ore, focul a fost stins. Tinichigiii imediat ce au vezut focul, au fugit și poliția s’a pus în urmări­rea lor ca singurii vinovați ai incendiului. II­lize si Azays. Inmor­mîn­tarea sinuetshlul Mcd­up.chî. Astă­zî, pe la orde 2 a. m. s’a făcut tamarata tarea si­nucisului decan al Diurnului a voi ați loc din localitate, Mache Meetup­ciu. întregul corp al tribonalului a asistat la ace­astă tumorali­zare; a­­sem­enca a asistat și prefectul jude­țului nostru, d. Costică­larca. Fiul sinucisului, d. căpitan de jan­darmi G. Meetupciu, care a fost a­­vizat telegrafic la T -Măgurela, unde locuește, ai sosit etc. Costel Craiova despitd uhirile incendiului de la. cofe En­scia Andronescu. —Reprezintanții societăței "Națio­nala», căci ai­ venit în localitate spre a tranșa In privința despăgubirilor ce trebue să acor­da d­iul­­. Pieșea, după urma incendiului suferit, sunt pe cale de a termina. Păgubașul cere 32.000 lei, societa­tea a oferit 28.000 lei. E foarte pro­babil că cifra de 30.000 să fie aceea care să împace părțile. Nenorocirea din corn. Ta­­tomirești.—Femeea Gh­ighița Pă­lea, din Tatomirești, ducându-se să scoată apă de la fântâna din mar­ginea satului, a alunecat­ de pe ghin­duri și a căzut la fântâni unde și-a găsit moartea. Atacai­ de lupi.—Pe c­ând ță­ranii Mihai N. Dumitru, Marin 8. Bolboacă și Ștefan Mititei­), din Ro­­jiștea se întorceau spre casă de la târg, un­de desfâcuse lemne, șu fost atacați de­­ haiti de topi în mar­ginea pădurei. Grație armelor cu ars erau prevăzuți, țăr­anii au putut scăpa de bestii. Lucillaș. Ploești Mânca­­tic Sniti. — Locuitorul Ioniță Juril­ din cătunul S’răjanî, ducendu­-se alaltă­ ori la pădure p«n­­tru a încărca o sanie de b­mr­e, nu s’a înapoiat până acum acasă. Soția sa bân­nind că numitul lo­cuitor ar fi fost mâncat de lupi, s’a plâns autorităților, certai­ta sa facă cercetări. Nenorocire.—D-na Șișm­an du­­cându-se în vizita la o prietenă a sa din calea Buca-Vestre, d-na Butei), pe când trecea pe o galerie, din nebăgare de seamă a căzut în­ pim­­ni­țâ, al cărei capac era deschis. Intr’o stare di­­spe­rata, victima a fost transportat imediat acasă, unde i s’au dat grabnice ajutoare medi­cale. beetles. — Erî­ noapte, sprin­­tSn­du-se an­coșar al locuito­rului Niță Pana’­t din Fodeni, a ars d’îm­preună cu o parta din locuința nu­mitului locudtor. Focul a proven­it din negHg.eați. Catcte. 2 — IConme StaicoYicil I­I Leu 1 I i.­­40 BAM — fi B CRa­fcia c5Le 3 3acile g­r. fig |1 LEU ^ Plătesc prețuri ma­i pent­ru Ui joi­­­n­ii uza­­t b f sp îe, monede de aur, arg. „ și pietre fine C. Constanstinesen Str. Carol 5n, lângă Rietz Depozit de CEASOARNICE Roscopi, Omega etc Atelier special de GIUVAERGERIE și CEASORNICĂRIE. Primesc coman­de și reparațiuni. Pentru ceasoarnicele reparate se GARANTEAZA 2 ANI. 5518 S’a pierdut IUI stătol negru Pul>in Per alb UEI untul pe piept (pudul) cu o panglică albastra la gât, răspunde la numele «Curo», în sau în a­­propiere de Hala Ghica. Cine’l va aduce la d. Schmidt, str. Buzpșiî 58, sau va putea a­­răta unde se află, va primi o bună recompensă. 5571 k noapt­e de 2S spre 29 a. c., plecând cu trenul din Bucu­­r­ești, la oca 9 și 15 minute, spre Mărășești, am pierdut un carnet cu socotelile de cumpărări de vinuri și cheltueli de transport, într’un­ va­gon de Hala III. Cine îl va găsi îl rog­al aduce în strada Brâncoveanu- Voivod No. 6, casa Dănuță, Bucu­rești, și I­ voi da o recompensă de 500 lei. Nicolae Du­mitrescu. 5580 ______ A TP il PPM stent>unp» oili- Ä1 1* 11 iF­luti­torilor noștri a­­supra anunțului din pagina VI-a a renumiților Șoșoni și Caloși — «le Petersburg — cari să fost medaliați la toate ex­pozițiile cu Grand­ Prix, I Cv.tia d­e 3­1=113 gr. 1 ilar­sti­c boabe»III»»*»«*,Fa­ I sole venir,­­I'tieftris, Ghi­ H veetfi,PSlWs«!»’. Asemene» 8 si cutii tie V» și 1 kilo. Fol»»*. 1 tăia cu un briciu, ce s'a găsit asupra sus-zisului, pungile pe la b­ou sau te fura batistele cu bani. — In fața acestor revelațiuni, se hotărî ca ai să fie prins asupra faptului,, pos­tând­u-se câțî­va sergenți de noapte în acele locuri. Azi-noapte fu pus în urmărire și intr’aidevăr fu prins asupra fap­tului pe la orele 3 noaptea.—El se introdusese In hanul d-lui Iosif E«­­d­u-nași din str. Oborului, și fură un șervet colorat cu lei 85 al locui­torii­ui Gheorgg­he Dogariu din com­. Pârául, pe când acesta dormea. Condus la poliție, fu receneacst imediat ca fiind­ un vestit spărgutm­­încă de când era civil, din anul 1896, găsindu-se chiar fotografiat printre spărgători Cazul se anchetează de respectivă, poliția Dunărea HU Î. D. D. Niculescu, controlor la ser­viciul veniturilor comunale a­ Capi­talei, a fost trecut de la circum­scripția de galben la cea de verde. D. C. Oprescu, numit din nou controlor, a fost repartizat la cir­cumscripția de galben. D. Șt. Mândreanu a fost numit impiegat auxiliar cl. III-a în servi­ciul secțiunilor monopolurilor Sta­tului. D. pim­­p D. Hulban, bacalaureat, a fost numit agent auxiliar în ser­viciul exterior al vămilor, în locul d-lui I. Leonte, neprezintat la port. D. loan Gons Untim­escu, actual impiegat el. Il-a un biuro.al statis­ticei din direcția vămilor, a fost înaintat pe ziua de 1 Decembrie impiegat cl. I-a tn serv­erul exterior al vămilor, în locul d-lui N. Pavel, trecut în altă funcție. TaXA Vii"I.ARI fit­» s­uțin­ică încercarea d­e sinucidere de la otel de France Erî, la orele 11, a sosit în Capi­tală de sub-loc­otenent Gorovei, din regimentul Bacau No. 27 și a des­cins la otel de France, luând ca­mera No. 30. Nu trecură de­cât câte­va minute și­ se auzi o pocni­tură. Servitoarea de la otel, crez­nd că a căzut ceva jos, alergă numai de­cât acolo și, spre mare­a ei mirare, găsi pe d. sub-locotenent vă­zân­­du-se și cu un revolver în mână. Ea eși atunci afară și dete alarma. Nu trecu mult și sosi d. sub-comisar cl. I de la secția 5, care constată faptul și transportă pe rănit la spi­talul militar. Ce se petrecuse ? D. sub-locotenent Gorovei încer­case să se sinucidă cu un revolver mic de tot, calibru No. 5. Apoi, prin ce întâmplare nu se știe, în loc să-și tragă glonțul în cap sau piept, s’a împușcat în pulpa picio­rului stâng, înțelege ori­cine că rana nu prea e gravă. Asupra cauzelor acestei încercări de sinucidere, sub­ locotenentul Go­rovei a lăsat mai multe scrisori. Una din ele este adresată d-lui pro­curor și în ea spune textual urmă­toarele : «Am făcut această faptă din cauza mizeriilor, suferințelor și neajunsu­rilor ce îndur în armată». O altă scrisoare este adresată d-lui colonel Hiotu, comandantul pieței București. Alte 3 scrisori sunt adresate: d-nei Maria Ghința, din Bacau ; d-lui șef de muzică Putsch, pentru d-ra, la T.­Severin și părinților sei din Ba­­cau. Comand­uirea continu acuma ca­ anchetarea faptului. Giurgiu Prinderea lui Ion Omni tresc«! —Cred că ’și reamintesc ci­­titorii despre înfiorătoarea crimă în­tâmplată în orașul nostru pe strad Scoale! la domiciliul d-lui Melchior Clococeruie, acum câte­va luni, când dom­ inși au maltratat oribil pa lu­cratorul Anton Kraio, în d­ata de 17 a­ni. A doua zi după comiterea acestei Crime, unul din indivizi, anume Ghiță Lăzărescu, a fost prins în Slo­bozia, distanță de 8 k­m. de oraș , cel­ l’alt nu putuse fi prins. In ziua de 27 Noembrie c. însă sergentul Săndulescu Ioniță, șeful secției de jandarmi rurali din Ghim­pați (Vlașca), pe când se înapoia din inspecția ce o făcuse prin co­muna Mihăilești, spre reședința plă­­șei, între cătunele Stâlpu și Gor­­neni, ajunge după urmă pe un ble­­țandru care de asemenea mergea spre Ghimpați pe jos, Intrebându’" de unde este și încotro se duce, a­с­­ts­a din urmă se încurcă la respun­suri, ast­fel că dete de bănuit ser­gentului Săndulescu, lucru care­­ făcu să-l ia cu sine la Ghimpați spre a-i cerceta. Ajunși acolo acel băețandru spuse că se numește Ion Dumitre­seu, că vine din București pe jos, ducân­du-se în com­. Bălării, de unde e de fel. Săndulescu, având semnal­mentele ce­lui dispărut din indivizii cari comisese crima în Giurgiu, tl aresta, anunțând tot vre-odată sec­ția locală de gra­­daimî și parchetul. Alaltăieri el a fost înaintat la Giurgiu parchetului, unde a făcut mărturisiri complecte asupra crimei ce­­i se imputa. Mâine­le vom­ ex­pedia fotografiile ambilor criminali. L’finiun­e­a unui* evadați. — Alațiâerî au fost prinși de către po­liția de siguranță din apitala Cim­­rcivizii Ymcu Nicolae zis Mus­­­alu și Barbu Moșu zis Radu Barbu, eva­dați acum câte­va zile de la secția de geandannl din Comuna și cari sunt implicați in diferite spargeri și furturi, pentru cari au și fost condamnați în lipsă de trib. Ilfov, și trib. de Vlașca, primul la 6 ani și jum., și al douilea la un an și juni. Prinderea unui tâlhar.— De mai mult timp toți locuitorii veniți în oraș de la țară și cari trăgeau pe la hanurile de la bariera Oboru­lui, se plângeau­ că în timpul nopții li se fură banii da la brau, sau ori­ce alt obiect prețios. D. Marin Stoenescu, unul din hangii, relată cașul poliției locale, arătând ca autor al acestor furturi pe un brigadier din reg. 10 cava­lerie anume Lăzărescu Alexandru originar din com. Crevenicu-Râdu­­lești, care sub pretext că voește să se culce, se introducea în odăile de culcare ale hanuri­or unde dormeau locuitorii și în timpul somnului lo­ r.­Velcea Revolta «I« în Bribeni­—încă o revoltă mare­­ îe țcrani s’a ítttáín lac ta bgî» ia alegerii« coHimtate, în cnmuua Băbciț» din plasa Oltețu de jos, bătându-se grav vr’o 100 țărani alegatori, spărgându-șî capetele și rânindu-se de moarte’ cu parii. 10 inși au fost duși la spitalul din Olet­liș. Mobilul revoltei a fostei unii din alegetori voiau 85 șteargă de pe listă an nume ce nu-l agresau și a pune­ pe un altul, iar alții nu spu­neau, strigând că nu se paște și că lista să­râmate cum­ este și să­ se voteze așa, și înțelegerea nu s’a putut face. O ceată de 100 alegători cu Nae Băb­anu, în cap și o altă ceată de 70, în cap cu Nae Cot­sen, au în­ceput să se amenințe unii pe alții, s’au depărtat de la localul primăriei fără a vota nimeni și ne mai fâ­­cendu-se alegerea. Câte o parte de oameni din cele două cete s’au urmărit apoi până s­ara, ca să se bată la sânge, și in­tâin­in­du-se la o cârciumă, au­ bout țuică cu vedrele; apoi s’au bătut de moarta. Gandrov. 1 —­­" » PS­« —­ ■­­.........——— UN IMIOVKKIl Í*!•'. /A Gocoșitul se îndreptează în mormâit și cel reQ sub baston. (Fin­la­nd­ez) VAPORILE LEBUITOARE C­ as. Ședința de la 2 Decembrie 1­98­2 Ședința se deschide la orele 2­25, sub președinția d-lui fi. Ferechide. Prezenți 92 domni deputați. Pe banca ministerială d. Vasile Lascar. Se fac formalitățile obicinuite. D. Feri­chide comunică Adunare! responsut M. S. Regelui, dat azi de către Majestatea 8a comisionel de iumânare a răspunsului la Me­sapiul Tronului Iată răspunsul M. Sale : D-le președinte, D-lor depilați, «Privirea ce aruncați pe un trecut așa de bogat în evenimente istorice ca și sentiment­le de iubire și de­votament ce ni le arătați din partea Camerei în cuvinte așa de căldu­roase. îmi sunt azî îndouit de scumpe, căci mi le rostiți tocmai la aniversarea memor­bilelor lupte pentru neatîrnare și în fața aces­tor steaguri așezate acum împreju­rul tronului ca niște martori ai vi­tejiei armat­e. Gândul patriotic al represintanței naționale de a consfinți printr’un monument neperitor amintirea a­­cestor timpuri glorioa­e, duept cin­stea eroilor căzuți pe câmpul de o­­noare și pildă pentru urmașii noș­tri, umple sufletul meu de o vie și adâncă mulțumire. După cum ostașu­l român și-a do­vedit însușirile râsboinice acum 25 ani la Plevna, Rahova, Smârdan, tot așa și cetățeanul în acești 3 ani din urmă a arătat la rîndul scu virtu­țile sale civice, primind voinicește grelele sarcini ce ni se-au impus împrejurările. îmbrățișând cu un patriotism vred­nic de laudă opera de reculegere ce aui inagurat, țara a dat dreptate a­­celora cari au avut încredere într’însa, și nu s’au îndouit de jertfele ce le poate primi când e vorba de a înlă­tura o primejdie fie politică, fie eco­nomică. Partea cea mai grea a acestei o­­pere e azî desâvîr­șită, după cum dovedește starea finanțelor noastre ; nu vă mai rămâne acum de­cât să arătați acelor cari se îndoiesc încă de vitalitatea noastră, că cu toate piedicele ce ne stau­ în­­ ale, stator­­n­­­ia nu ne va lipsi și că nu ne vom abate de la hotăiirea noastră până nu vom atinge scopul ce ni-­ am propus de a așeza viața noastră e­­conomică pe temelii sănătoase și neclintite. Intru îndeplinirea acestui program de mântuire sunt convins că veți da guvernului meu un sprijin de­votat și nemărginit, întregind ast­fel munca de D-zeu bine­cuvîntată ce ați început spre propășirea și în­tărirea scumpei noastre Românii. In numele Reginei, a familiei mele și a­ meü ve mulțumesc din adâncul luir­ei pentru caldele urări ce mi-aduceți din partea Adunărei». Camera subliniază cu aplauze prelungite mesagiul regal. Se retrage proiectul pentru mo­dificarea câtor­va articole din legea de organizare judecătorească, și ex­tinderea inamovibilității asupra ju­decătorilor de instrucție. Ședința se ridică la orele 3 fără 25 SIBI­T^TTTT-1 Ședința de la 2 Decembrie 1902 Ședința se deschide la orele 2 și jumătate sub președinția d-lui P. S. Aurelian, președinte. Prezenți 66 d-ni­ senatori. Se fac formalitățile obicinuite. Pe banca ministerială sunt d-nii : D. A. Sturdza, Em. Costinescu și C. Stoicescu. D. D Sturdza depune proiectul de lege pentru ridicarea unui mo­nument al r­eudenț­ei, proiect votat deja la Camera Urgența, cerută se aproba d­e naturii- troc în­ secțiuni. Se mai ho­tărăște aceeași procedură, ca, și la Cameră, ca președinții secțiunilor să fie­ delegați,, și dintre cari să se aleagă un raportor. La redeschiderea ședinței d. ge­neral Budișteanuu, raportor, dă citire raportului și proiectului de lege cu privire la ridicarea unui monument al Independenței. D. general Budișteanu cere voc sil spue­ câte-va cuvinte, nu pentru proiect, căci e sigur că unanimita­tea este asigurată, dar ca să aducă un omagiu Adunărei Naționale pen­tru acest proiect. Tr­bue să adu­cem omagiu M. S. Regelu­i, zice o­­ratorul, care în fruntea ostașilor săi a dovedit că este demn urmaș al marilor Voevozî (aplauze). Treime de asemenea să aducem omagiu lui Ion Brătianu și numai lui. D. P. S. Aurelian arată impor­tanța luptelor de la Plevna, zicând că țara noastră înainte era necunoscută și nebăgată tn s- ami. La Plevna ne-am arătat importanța, care a fost admirată de întreaga Europă. D. P. Grădișteanu cere mărirea fondului din partea guvernului și lansarea unei subscripții public­. 1). general Lahovari se­ asociază la proiectul pentru monument. Par­tidul c­onservator, în afară de­ luptele politice, s’a­ asociat la luptele pentru independență. Monumentul însă nu trebue să fie banal, ci ar trebui­ să reprezinte o statue equestr­ă a Rege­lui nostru. Faptul de a ridica un monument în timpul vieții monar­hului nu­ e nepincinuit. Exemple de acestea sun­t în toată Europa. D. g­neral Manu zice că singurul reprezintant al minori,târri conser­­vatoar­, pe vremea deco­rației inde­pendenței, a fost Alex. Lahovari și noi să­ î urmăm exemplul și sâ fim și noi alături de acest proiect. Se asociază și d-sa cu bucurie la­­ pro­ectțontauise­... D. Sturdza îșî exprimă bucuria că vom putea serba jubil­­ul inde­­pendenț­ I cu toții la o fartă. Cât pen­tru chest­a tehhnică a monumentu­lui, aceasta va fi griji» arhitectului. Discuția se închide. Leg­a, pusă la vot, se adoptă în uns» i tmtata fa­ptatua»­. La ordinea zil­e discuția generală asupra răspunsului la Mesagiul Tro­nului. D. T. Dj,avara,, raportor, dă citire proiectului de răspuns. D. general Lahovari, în discuția­­generală, zice că de­o­are­ce liberalii au acuzat pe conservatori de­ de­­mogiig­î, vrea să facă istoricul eve­niment­lor. Zice că liberalii ’și-au­ adus principiile din Franța. Libera­lii sa numeaîî atunci «Roși» și au vrut să introducă principiile din Franța. Di­atfirul acuză partidul liberal că a fscpt acțiuni demagogice de la început, probă Republica da la­ Pi­t­ești. Sub cabinetul Ghica s’au făcut desordin­p și s’a vrut­ să se pue în sp­ri­siva Dorm­itorului toate tulbu­­rările. Amintește de tulburări­e din sala Sf Stiicanu, pe care poliția le-a declarat irepnmabile. Numai generalul Sotoman a reușit să re­prime pe tul­burători. Când Domnitorul a voit să abdice,, conservatorii t’au oprit, luând res­­pund­i­­a situației. Așa că toate­­afacerile­ mari numai conservatorii le-au dus­a bun sfîrșit. Oratorul, pentru a dovedi ce­le afirmate, a­­mintește de vizita M. S împăratu­lui Frantz Iosef făcută diegetul nos­tru și se în­tr­abă : dacă pe acea vre­me erau conservatorii la putere și liberalii în oposiție, s’ar fi putut sconta pe strada’ steaguri ungu­rești. Și așa cu­ toate chestiile. Li­­b­ralii în opoziție sunt demagogi și antidinastici și de toate. Face istoricul guvernului liberal de la 1895—99, vorbind de chestiu­nea națională și de situațiunea tî­­n­g­gh­iară lăsată la 1899. Liberalii au sporit cheltuilile, mărind lefurile, și au scăzut resursele desființând impozitul popăziturii fără a pune nim­ic în loc. Peste această situațiune a venit un an dezastruos. Guvernul conservator a creat re­surse cari astă­zi dau 22 milioane. Cu toate silințele sale însă, golul pricinuit a fost mult mai mare și guvernul conservator proiecta noul măsurî. Atunci s-a ivit neînțelegere în partid și conservatorii au plecat în modul cel mai demn. A venit guvernul liberal și a făcut partea a doua a îndreptării­­ eco­nom­ii. Partidele și-au­ făcut datoria. Ora­torul constată că expunerea de mo­tive a proiectului de budget recu­noaște aceasta. In afară de finanțe, la 1899 și si­tuația politică internă era grea. A­­mintește de cluburile socialiste la sate și de ideile rătăcite de cari era stăpânită țărănimea mai aita în O­tenta. Situația de atunci se prezintă cu umilință în afară, cu dezordine în lăuntru. Asta­zi Situatiunea financiară s’a îmbunătățit. Guvernul conservator a creat resurse, guvernul actual a făcut economii. Situația exterioară din punctul de vedere al chestiei naționale e tot așa de rea ca la 1999. Anul acesta am mai avut o sur­prindere : redeschiderea chestiei is­­raelite, cu ocaziunea emigrării. E­­migrarea a fost provocată de a­­ceeași stare economică a țării, me­seriașii și comercianții evrei ne­mai­găsind câștig, că­­ agricultură nu vor să facă la noi. Pretextul campaniei ce se duce în străinătate a fost legea meseriilor. Oratorul a cerut ca legea să fie clar redactată, dar nu s’a ținut seamă. Mai târ­ziu, s’a explicat lucrul prin regulament Dar a trebuit să sufe­rim campania presei streine și note de peste Ocean. Trecând la partea din Adresă pri­vitoare la relațiile cu Bulgaria, ora­torul spune că cu ocaziunea vizitei făcută sub guvernul actual, de ofi­țerii din Giurgiu ofițerilor din Rus­ei­u k, ai noștri au fost rea primiți. Iată de ce știrea despre vizita re­gelui Carol în Bulgaria a fost pri­mită cu receala. Un­garia a făcut o necuviință ne­­invitând pe România la serbările de a Șipca și reflectându-se, s’a con­siderat vizita Regelui la Plevna ca o revanșă. Nu era Șipca, daca ro­mânii nu țineau bine la Plevna. Opiniunea publică s’a bucurat deci de vizită când s’a știut că Regele merge la Plevna, și când s’au citit discursurile roșiile, atunci ne-am bucurat cu toții și am felicitat pe Rege, vorbește de arestarea unui număr de meseriași când cu mișcarea me­seriașilor. Acea arestare, ca și cele de la Tecuci de acum câte­va zile,era o călcare a legei votate de liberali pentru garantarea libertății indivi­duale. In privința legii pensionarilor, e informat că d. ministru de răsboiu a promis andificarea ei. Dorește să aibă explicațiuni. Continuând a trece în revistă în­tâmplările interne, vorbește de gre­va căruțașilor din Galați,de astă-vară și spune că administrația a fost vi­novată. Amintește apoi de un pro­ces la Focșani, unde poliția s’a pur­tat așa că președintele Curții a tre­buit să amâne procesul, de atacul la Galați de un ziarist ono­r«. S’au ridicat acuzări grava contra administrațiunilor co­munale din Iașî, Ploești și aiurea, fără ca să se facă vre­o anchetă. Vorbind de alegerile comunale, spune că s’a arătat o redeșteptare a corpului electoral. Oratorul se ocupă apoi de econo­miile făcute la ministerul de război și cari ating armata. Economiile, a­­cest­ea, pa­tid­ul conservator nu le-ar fi făcut. Bu umfică economiile făcute la echipament, armament, etc., și pe cari­p-sa le critică, spunând că înseamnă o dezarmare a armatei. D. P. Grădișteanu spune că Liga a avut și are numai scopuri cultu­rale. S’au făcut greșeli în trecut, din cauza slăbiciunei con­ducătorilor. Dar nu se vor mai face. Liga e instrument cultural și mutual cultural", la care trebue să ia parte toți românii. Mai departe, oratorul spune că de­geaba se sperie conservatorii­ de so­cialism. In ce privește legea liber­­tăței­ individuate, d. general Laho­va­ry nu are dreptate : e drept însă că­­ tribonatel­e au tendința de a a­­proba cu prea mare înlesnire man­datele judecătorilor­ de­ instrucție. Ședința se ridică la ora 5.30. «röw S.pelU­ ű AUUUIACHEL UNIVERSULUI» — PE ANI I. 10a3 — un frutmos volum de 444 pa­­si­mi cu experta Hr.sti'atst­eo­«­.(« s­ta tó 30 î’­usif rusi­uni. Prija 25­8AHI exemplarul Cereți ta­tuli deposib­rilși i­e vîMătu­riî de ziare. Cu 30 bani primiți prin măreț poștal­*, se trimită franco in toata țara, meniri om toată lumea Ciu­ flisteniî, iia­fî și fî­­cuv» ale» oamenilor mari. — Ampara privea tot­deea­una b­ună, furăndu-șî cursul,un nastur*> al băietei unuia din auditorii săi. Bacon leșina în timpul eclip­selor de lună. Bayle avea convulsion,­ când auzea zgomotul apei eșind din­­tr’un robinet. Bour datorie, marele predicator, cânta din vioară înainte de a se sui în an­von. Mareșalul de Brezé leșina când vedea un iepure., Crebillan ’și scria tragediile având două corbi­ pe masă. Curas lucra culcat pe pământ. Dammsnul a dus o viață chi­nuită de spaima cometelor Erasin era cuprins la vederea unui pește. Handel nu compunea de­cât la­ beție. Lalande mânca păianjeni. Lavoisier nu bea de­cât din­tr-o călimară. Le Noire priza tărâțe de lemne. Cil Urina de Medic­is nu putea să­ sufere mirosul de trandafiri. Mariul punea un cap de mort pe pianul lui. Mi­nard nu putea să doarmă de­cât­ cu o glu­nă în odae. Nabucodonosor se credea schim­bat în animal. Niepce nu mânca de­cât odată pe zi, și anume înainte de cul­care. Pascal vedea o viitoare lângă el. Papa Tranorius, credea viața sa legată de aceea a unei găini negre, numită Roma. Priestley rîdea ca un nebun când trecea o înmormîntare. Richelieu trăia înconjurat de pisici. Ronsard avea un ochiu cenu­șiu și­ altul negru. Scalif­er se înfiora la mirosul Sardanei de isvoare. Spinozza își trăgea limba când se uită într'o oglindă. Tycho­ Brahe leșina la vederea unui epure de casă. Vauban credea că a fost fe­­mee într’o viață anterioară. JETSL ș1 Doui prieteni se întâlnesc pe drum. — Ah ! —zice unul. — nu știi vestea? Gărdeanu e ruinat ! — Adevărat ? Dar plăila lui de fân ? — Le-a mâncat pe toate. Curier Judiciar­ ­ TRI­BU­NADELE ROM­A­NEI Dai! judecăți! pentru măr­turisire falsă în procesul cri­me! din­ con». Obedei și jud. Vlașca Se știe că acum 6 ani o crimă îngrozitoare s’a comis în comuna Obedeni, județul Vlașca. Un cioban cu 2 copii ai sai au fost omorâți cu lovituri de ciomag iar cadavrele lor au fost închise într’un bor­deiü căruia apoi i s’a dat foc prefăcându-se totul în cenușă. Autorii crimei n’au putut fi des­coperiți atunci. De abia astă primă­vară, în urma unui denunț, au fost arestați ca presupuși autori ai cri­mei M. Dumitrescu zis Micelă, ad­­ministratorul moșiei Obedeni, îm­preună cu douî foști argați ai sei. Cu ocaziunea cercetărilor făcute de d. judecător de instrucție de Vlașca, două locuitori din com. O­­bedeni și anume Sandu Neagu și Milea Radu au declarat că ei au ve­zut când Mirilă și argații săi au o­­morît pe cioban și pe cei două fii ai sor. In baza acestor mărturisiri M. Dimitrescu și cei­lalți au fost ime­diat arestați și trimiși în judecata Curții cu jurați din Vlașca. In sesiunea de Septembrie însă, cu pensiunea judecarei procesului, cei douî locuitori au revenit asupra mărturisirilor lor anterioare, susți­­nând că ei nu au nici o cunoștință de crimă și ar fi păcat să bage în ocnă oameni nevinovați.­­ Procurorul, general văziind contra­zicerea între ceea­ ce au spus cei douî lucrători la instrucție și între ceea­ ce spun înaintea Curtei, a cerut Curtei ca jurați suspendarea judecării procesului și arestarea celor douî țărani, ca martori falși. Curtea a admis cererea procuro­rului și a dispus arestarea ime­diată a celor 2 țărani, care au și fost condamnați de tribunalul Vlașca la ,câte un an închisoare ca sperjuri. Contra acestei sentințe condam­nații au făcut apel, care a venit era înaintea Curtei, secția 2-a, din Bu­curești. Preveniții au fost asistațe de d. avocat A. Iliescu. Ei au persistat în declarația făcută la Curtea cu jurați, susținând că dacă au­ spus ast­fel la instrucție, să facut’o din cauză că au fost îndemnați. Curtea, judecând în complect de 3 judecători, a făcut de vergință și a hotarât ca,, comple­tându-se, să ju­dece din nou­ chiar erî acest proces. La orele 5 p.m., după ce s’a com­plectat Curtea,desbaterile au început din U00 până la oisio C. Cartea argum în deliberare până Miercuri. Grefies* Agricultură ți Gu­n­ercu­l București, 2 Decembrie. Cereale După scăderea simțitoare de ieri cursurile piețe­or americane au so­sit azi mai susținute,­ însă b-nduița generală e cu totul slabă în urma pu­blicațiuneî raportului oficial din Washington despre starea recoltei grâului de toamna și a întindere! semănăturilor acestui an. Raportul e în adevăr foarte opti­mist și aduce la­ o evaluare de peste 203 milioane hectolitri de­ gr­âu de toamnă, ceea­ ce va fi o producțiune fenomenală și foarte probabilă, de­oare­ce semănăturile acestui an sunt cu trei milioane hectare mai mari, adică 1 i milioane hectare contra 11 milioane din anul trecut. Starea re­coltei e de asemenea cu aproape 12 °/­C mai bună de­cât aceea a anu­lui trecut, în asemenea epocă. Cursurile porumbului notează azi o bună scădere de 1L până la 1 cent­ri Vi­k­i Continent tendința piețelor e azi mai slabă cu miel fluctuațtuoS în sensul de scădere. Piețelele en­gleze notează însă o oare­care fer­mitate la prețuri și o bună cerere la grâu­, orz și porumb. La noi tragem de cotat n­îci o mișcare din partea­ cumpărătorilor de porumb cu­ predarea la primă­vară. Grâul e bine cerut pentru consumatiunea locală, însă din cauza lipsei de mijloace de comunicații cu moșii, afacerile sunt restrînse« Ultime­­rtîpeș! Cota cerealelor in străinătate (Telegramme­ncasirt» particulsr*­). Bun­apesta, 30 Noembrie. Grâu­ de Apr. cor. 7.87 ore. 1 b_ Secară ,, ,, 6.77 invariabil Orez ,, ,, 6.33 scă. 2 b„ Porumb ,, „ 5.83 invariabil Colza ,, ,, li.95 invariabil Berna, 30 Noembrie. Grâu de Dec. m. 157.50 invariabil Secară » » 138.50 invariabil Paris. 30 Noembrie. Grâu de lanua­­ir. 21.25 scă. 10 c. Făină ,, . ., 28.30 scă. 5 c. üleia de coiză ,, 54.75 scă. 25 c. New-York. 30 Noembrie. Grâu disp. cents 7S3/s scă. x d e­c. Porumb ., ,, 61— invariabil Chicago. 30 Noembrie. Grâu de Dec. ceai. TS1/* invariabil­ Porumb .. .. 501/, scă. ll/t c INFORMAȚIUNI MARȚI * Atragem atențiunea citito­rilor noștri asupra Anusțului de pe pag. L­a F Hiraerului de azi, >n pri­vința Reahií »bonauteri cu premii la Universul. Intre premiile ce acor­dăm gratuit a dou­ă tilos­­noștri, prin tragere la sorți, strai , o vilă la Si­nai«, o mie iei în bani, o pianină, un tandem, o pereche d­e cercei cu tur­­coase și diamante, 500 tei in bani, o brățară de aur cu un safir înconju­rat de diamante, un bri- Eoc de aur împodobit cu diamante, rubine și sma­ragde, două ceasornice de aur, o mașină de cu­sut, br­ete, dus și întors, la Veneția și Roma, cum și multe­ alte obiecte. ♦ M. S. R-gule, a primit ora la orele 12, b­ buroul Camerei de­putaților, împreună cu comisiu­­nea de răspuns la Mesagiu. La orele si jum., biuroul Ca­merei, în cap cu d. M. Pere­­chide, președintele Camerei și comisiunea de răspuns, au ple­cat de la localul Camerei, es­cortați de un esc­­ripi­on de genu­ri ar fi călări, mergând la palatul regal. In curtea palatului, o compa­nie de infanterie cu muzica și drapel a dat onorurile, la sosi­rea comisiunei. Comisiunea a fost introdusă în sala Tronului de către d. mare­șal al palatului regal, unde a fost primită de M. S. Regele, având la dreapta sa­pa A S. R Prin­cipele Moștenitor, iar la stânga pe d. președinte al Consiliului și pe d-nii miniștri și înconjurat de casa civilă și militară. După ce M. S. Regele s-a ur­cat pe Tron, d. M. Ferekide a dat citire adresei de resp­ins la Mesagiu. După citirea adresei, Suvera­nul a respuns prin discursul pe care­­ l dăm la desbaterile Ca­merei. In urmă, M. S. Regele s’a întreținut cu persoanele din co­­misiune. La orele 121/s. Comisiunea s’a reîntors la localul Adunărea De­putaților, cu același ceremonial ca și la plecare. • D. Radu D. Rosetti, poetul­­magistrat, a demisionat din pos­tul de judecător supleant pe lângă trib. Constanța, și se va stabili ca avocat în Capitală. D. Radu Rosetti devine și co­laborator al «Universului», dân­­du-ne în fe­c­are douî câte o cronică sau nuvelă. ♦ Noua alegere a colegiului I de comună din R.­Sărat se va face la 14 Decembrie. ♦ In serviciul a­teli­trelor C. F. R. a fost numit d. inginer Co­­măneanu impiegat de biuron clasa III. • Un ger foarte mare a fost în cursul nopței de Sâmbătă spre Duminecă. La Caracal, Craiova și Strehaia s’au înregistrat —26 grade. Duminecă și ori. Luni, până la orele 8 dimineața, maxima temperatură a fost la Caracal și Corabia -25 grade și -24 grade la Alexandria. * Eri a fost întreruptă numai linia Ciulnița-Slobozia. ♦ Primăria Capitalei a luat dis­poziția ca liniile ferate de la in­­trepozitele comunale să fie repa­rate în regie. Devizul lucrărilor provizorii a fost întocmit pentru suma de 6 mii lei. Toate lucrările vor costa până la 15 mii lei. ¤ In virtutea unui concediu a sosit, la București d. Al. A. Bel­­diman, ministrul României la Berlin. * D. I. de Kernovschi, consi­lier de stat rus, a sosit in Capi­tală, împreună cu d-na, și a des­cins la hotel Bulevard. ♦ Ieri. » dr-pua jură mintal și și-a luat postul în primire d. An­drei Zaharia, noul șef al poliției comunale de pe lângă primăria Ca­pit­alei. * Ministrul României la Con­­stantinopol, d. Al. Em. Laho­­vari, a plecat la postul săf. • Comandant al companiei de jandarmi rurali din jud. Cons­tanța, a fost numit d. căpitan M. Petrăchescu. ♦ Dunarca a înghețat puternic la Giurgiu. Stratul de ghiață are o­ grosime de aproape 10 em­. Intre Giurgiu și Rusciuk se face acum comunicația pe ghiață. • Duminecă, 1 Decembrie, a avut loc la reg. 1 g­ niv.-le sub comanda d-lui colonel Hârjefi, un banali­er dat de ofițerii de ge­nii­ și asimilaților, în onoarea d-lor generali Grăiniceanu și Cica. La ora 10 toți ofițerii de ge­niu din garnizoană se aflău pre­zenți, asistând la ju­rămîntul fă­cut de întregul contingent 1902 în fața noului drapel. După depunerea jurămintului, s-a jucat o piesă de teatru de soldații reg , apoi au fost decla­mații, dansuri naționale, etc., iar între acte muzica reg. cânta. La ora 1 toți ofițerii au trecut la dejun, fiind în immer­ de 64. Primul tu »st a fost ridicat de d. general Gica pentru M. S. Regele; un ai 2-­o» tot de d. ge­neral Cica în sănătatea comand, l’v’‘7 Am­întt urmat a't» un»sfiir' ^ tl-.-g i-a imrllHl -H h-i rt l. -, Materna se va face n­efi­ s­e­și la 15 Decembrie a- c. Intre premii se află un colier in diamante, al cărui cost este de 1i 000 lei. Biletele rămase se află spre vînzare la magazinul R**scb, ca­lea Victoriei, ia d-na președintă a sortietu­ței. str. Teilor- 21. și 1« rl na «*fr -1 -I "5 -ți- R-o-oj­uvn f’7 ♦ Preotu Econu-aiu V. Gn­­gor’escu, din Fălticeni, a donat Casei scoalelor un imobil con­struit anume­ pentru local de școală rurală în comuna Petia, jud. Suceava. ♦ De la 1 Aprilie 1303 se va­­ desființa un port de inspector de la poliția Capitalei, revenindu-se iar la vechea formație de 5 cu­lori cu 5 inspectorate. ♦ Senatul a votat era cu una­nimitate de 65 voturi proiectul pentru ridicarea unui monument comemorativ al Independenței.. ♦ Din cauză că n’a sosit încă de la minister aprobarea pentru numirea celui de al douilea aju­tor de primar, ședința consiliu­lui comunal al Capitalei ce era să se țină azi. Marți, s’a amânat pentru o altă dată ne fi vată încă. ♦ D-na Zoo D. Sturdza a pri­mit telegrama uraietoare de la Sigmaringe­n, din partea A. S. R. Prințul Leopold de Hohen­­zollern : Sigma­ringen, 14 Decembrie: Abia acum aflăm trista veste a încetărei din viață a prea iu­bitei d-voastre mame și ne ru­găm să primiți asigurarea foarte sinceră a părței pe care o luăm la doliul d-voastră. Leopold Prinț de S­ahenzollern ♦ Primăria Capitalei a permis direcției tramvaelor să pună sare pe linii, spre a le putea curați mai repede zăpada. ♦ Vineri, ziua onomastică a țarului Nicolae, se va oficia un Te-De­um la biserica Crețulescu din Capitală. ♦ Comisiunea de experți, com­pusă din d. căpitan comandor Coandă, directorul S. M. R., și lt.-comandor P. Popovătz, sub­director la același serviciu, am­bii din partea navigațiunei flu­­viale române, și d. contra-ami­­ral de Samsey, din marina aus­­tro-ungară, pentru societetea de navigațiune ungurească pe Du­năre, pentru a se pronunța cui incumbă răspunderea »bordagiu­­lui dintre vapoarele «Radu Ne­gru» și «Frantz-Joseph», și-a sfîr­șit lucrările. Fiind divergențe de păreri, membrii comisiunei au­ încheiat un proces-ver­bal, remănând ca delegații celor două părți în li­­tigiu să adreseze rapoarte sepa­ra­te. D. contra-amir­al de Samsey a plecat aseară la Galați. ♦ Eri, la orele 2 d. a., M. S. Regele a primit in audiență de­legația consiliului general din Tulcea, condusă de președintele consiliului, M. S. Munteanu, ve­nită să exprime desideratele po­pulaț­ionei din acea parte a ț­erei. Delegația a remis M. S. Re­gelui un memoriu amănunțit despre nevoile jud. Tulcea. Majestatea Sa s’a întreținut apoi cu membrii delegațiuneî, pe cari i-a asigurat de toată Solici­tudinea S». La orele 3 și jum., membrii delegațiunea au fost primiți la palatul de la Cotrocini, de A. S. R. Principele Ferdinand. Delegațiunea tulceana a cerut o audiență și d-lul președinte al consiliului. ♦ Din inițiativa unui comitet s’a înființat în Capitală o «U­­niune Culturală a studenților evrei», cu sediul provisoriu la școala «Jacob și Carolina Loe­­bel», di­n str. Mircea­ Vodă. Scopul acestei Uniuni fiind pur cultural, un mare număr de stu­denți evrei au luat parte la șe­dință de constituire, semnând un proces-verbal care, împreună cu proiectul de statut, a fost înain­tat Rectoratul Universității spre a solicita cuvenita autorizație. Sâmbătă 7 Decembrie, orele 9 seara, d. Isac Leon va inaugura seria conferințelor vorbind des­pre «Dualitatea existenței». ♦ «Biblioteca economi­că» a «Universului», care a apărut Duminecă- 1 De­cembrie curent , cuprinde frumoasa scriere : «Sărbă­toarea Mariein, de Luigi la, praniea. «Biblioteca economică» a «Universului» se vinde cu­ 30 bani exemplarul. ..................". ■ [UNK] [UNK] I ■! ȘT1B1 sau„AHS ♦ La 10 Decembrie se va ține în universitatea din Capitală exa­menul de docență, în specialitate de mineralogie. Gumisiunea exa­­minărto­are se enapnă din d-ni. G. Ștefănescu, președinte; dr. G Istrat­, M.razec,­­ Negreanu și G. Miculescu, membri. Candidează d. Munteanu-Mur­­gocî. ♦ Cele doue locuri vacante ia comisia de judecată a corpului didactic secundar și superior au fost complectate cu d-nii C. Na­cu și I. Ca­i­­­giani. ^ d­rî xx Lilitsar © ♦ Darmireeij. 1 Decembrie, au depus jurâmintus recruții com­paniei 2. sanitare din­ Capitală. Sub­ locotenen­tn! Davidescu Const, a arătat recruților însem­nătatea ju­ră­m'ntului ce au făcut. ♦ Concediul d-lui locot N. A. Dănescu, aflat în poziție de dis­ponibilitate, a fost prelungit cu 7 luni. ♦ D. general Arion va inspecta trupele batalionului 8 vânători din Capitală, in ziua de 18 De­cembrie. ȘTIRI JUDICIARE ♦ Curtea de apel secția l-a a amânat ieri pentru 18 Decem­brie judecarea procesului fostului comisar Gârl­ea. ♦ Azî tribunalul Ilfov, secția 3-a, se va pronunța asupra re­confirma­rea mandatului de ares­tare al falitului Ilarilon. ♦ Mâine tribunalul Ilfov, secția 2-a, va judeca procesul succe­­siunea Gr. Ei în d (Crăciunescu). ♦ Ieri s’a deschis prima se­siune a Curtei cu jurați din jud. Ilfov. Curtea e compusă din d. con­silier Gr. Ște­fanescu, președinte, D. Nicolau și Robescu, membri. Folosiöi ministerului public e ocupat de d. procuror Lupașcu. ♦ Se știe că tribunalul Ilfov a înlocuit pe d Șa­ma în calitatea sa de tutore a minorei Olga B. Sturda. Sentința, s’a dat­ tn lipsă, îna­inte ca ă. Șuta să fi prezintat o cne­­uzi nm­­e «ale ȘTI­RII DIVERSE • Duminecă 8 De reanime e., se va da în școala primară Sf. Voevozi din calea Griviț­a, a doua «Mare serbare școlară bisericească» în fo­losul împrejmuire! și plantarei gră­­di­nei de pe­ângă biserica Sf. Voe­­­'02Î. Intrarea­­ leu. IE3i‘bI5.og’ra.IxI ♦ A apărut Domnia lui Cu­za• Vodă de A. D­ Xe­nopol, membru al Academiei Române. Prețul ambelor volume 20 de lei. Cererile se vor adresa libră­riei Iliescu <£ Grosso în Iași și d-lor Socec­a £ Co. București, li­brăriile ce au depositul general, și la autor, în Iași. nKOOXJET" ♦ Influența este o boală care revine ca o tristă predilecție pen­tru unii, înlăturați deci or­­ea recidivă și reparați puterile per­du­te pe dată ce se ivesc fiorii frigurilor, prin întrebuințarea re­gulată » vinului Bravais (un pa­har de Bordeaux de 3 — 4 ori pe zi). «Eram desgustat de viața și în prada sufocației catârului gri­pal, scrie doctorul Delatour (din Paris), însă vinul Bravais m’a vindecat în trei zile, după cum a vindecat mii de bolnavi de in­fluență». —— ------- ... — Numiri și transferări * * de friguri;

Next