Universul, decembrie 1902 (Anul 20, nr. 330-357)

1902-12-19 / nr. 348

* Srn s’a întrunit la mi­ni­ste­ru­­l de finanțe comisiunea de ex­perți pentru­ contestațiunile va­male. * D. I. St. Furtună, inspec­torul general al serviciului vete­rinar, care se afla în inspecție în Moldova, se va întoarce azi în Capitală. * Camera de comerț din Iași a trimis un raport celei din Bu­curești, in care, după ce face o o întreagă expunere de motive, propune a se interveni pe lângă ministerele de domenii și de fi­­nanțe, ca să prefere pentru func­țiunile oare cer oare­care specia­litate economică sau comercială, absolvenți ai școalelor comerciale de gradul al II-lea, în locul ba­calaureaților sau al licențiaților. * Consiliul de administrație al Regiei monopolurilor statului a încuviințat ca Regia să cumpere de la compania generală pentru conducte de apă (fosta I­an­bauer) două mașini pentru tăiat tutun, pe prețul de 7.830 lei. * ErT. Camera de comerț din Capitală a trimis o adresă d­-lui Saita, prefectul Capitalei, prin care ü exprimă mulțumirile Ca­merei, odată cu primirea demi­­siunei din postul de secretar, pentru serviciile aduse acestei instituțiuni. * După datele sosite la minis­terul de domenii asupra recolte­iUI’ UUI tUUUUUci OiO'MiJbÜÍ ‘â C­orumbul a produs 2 milioane hecto­constată că o recoltă de litri. La acest minister se lucrează în prezent pentru alcătuirea sta­tisticei recoltelor toamnei. In cursul acestei săptămâni, comisiunea permanenta a Came­rei de comerț din Capitală se va p­rim­i ca să ia în discuțiune ra­portul d-lui dr. Anghelescu asu­pra introducerei în industria noastră a spirtului denaturat din cereale. ♦ In urma modificărei tarifu­­ri de prime prin care s’a mărit qu­an­tumul ce se acordă denun­țătorilor și constatatorilor de con­trabande,fondul de 4.000 lei, pre­văzut în budgetul Regiei, fiind complect epuizat, consiliul de ad­ministrație a autorizat pe direc­torul general al Regiei să solicite la d. ministru de finanțe deschi­derea unui credit suplimentar de 3000 lei, cu care să facă față plăților până la Anele anului fi­nanciar. ♦ In luna aceasta, din cauza gerului care a domnit, exploata­­țiunea schelelor de petrol din țară a mers foarte greu­. Con­ductele în cea mai mare parte au fost înghețate și, pe de­asu­­pra, zapada a contribuit foarte mult ca­ să îngreueze exploata­ți­un <m . ♦ Serviciul technic al primă­rie­i Capitalei lucrează la întoc­mirea unei statistice a tuturor lucrărilor tehhnice executate în cursul acestui an în Capitală, de către serviciul tehhnic. Cu această ocaziune se vor regula cele­l­alte lucrări din anii precedenți, cari nu au fost tre­cute în statisticele precedente. Dintre toate lucrările, cele mai multe au fost planuri de alinieri, cu deosebire în anii din urmă. Din ce în ce, aceste lucrări s’au împuținat. ♦ Aialtă­ erî s’a făcut la Mal­­maison, degradarea unui soldat, Musceleanu Alex, din reg. I geniu, care a fost condamnat de consiliul de războiu al corpului 11 de armată, la 10 ani reclu­ziune pentru furt și pentru in­sulte grave aduse consiliului in ziua judecărei procesului. Au asistat la ceremonia degra­dări, din partea consiliului de război, d. cap. Sideci, d. locot. Poenaru Bordea și d. grefier Duculescu. ♦ Aseară s’a întrunit la Pri­măria Capitalei, comisiunea com­pusă din d-nii C. F. Robescu, d. Cezărescu, Rodricu, directorul comptabilităței Primăriei și d. director al companiei de gaz. Comisiunea s’a ocupat cu tran­șarea diferendului ivit între pri­mărie și compania de gaz. D-na Ionașcu a făcut o admira­bilă creație din rolul Lorid­ei. Ta­lentata artistă a fost fermecătoare de la început până la sfîrșit. D na Constanța Demetriad a pă­truns bine psi­hologia Leon­orei și a redat-o cu artă și inteligență; a excelat în scena de la sfirșitul ac­­tului întâi. D. Brezeanu a întrupat în mod foarte original și amuzant pe cică­­u­torul propoveduitor de morală Christian Wieberg. D. Niculescu a prezentat pe Otto Kaiser cu toată bonomia și voioșia necesară, d. Demetriad era la locul său în rolul scăpătatului amorez Albert, iar doctorul Brosius a găsit un interpret fără cusur Ia d. P. Sturdza. In roluri neînsemnate,d-nele Măr­­culescu și Siniver și d. Paciurea au fost conștiincioși ; la un mo­ment însă, d-na Mărculescu, uitând că pe scenă se înnoptase, și-a des­chis umbreluța de soare, scăpare din vedere care a provocat oare­care hilaritate în sală. Cronica teatrală Teatrul I­alion­sti. — Lorica noastră, comedie în 4 arte de Paul Lindau Leonora. Kaiser, tînăru și senti­mentală, măritată cu un bărbat mai în vârstă ca ea, se găsește în mo­mentul critic când șarpele, sub chi­pul fercheș al lui Albert Wieberg, îi oferă să o muște din mărul oprit. Sosirea de la pension, după o ab­sență de două ani, a fiicei sale Lo­rica, o salvează d­e ispită. Lorica pe care o știa fetiță mică, a devenit acum o domnișoară foarte drăguță, ceea ce d-na Kaiser este nevoită să constate cu melancolia fem­ei­ fru­moase care își vede anii celei de a doua tinereți scuturându-se repede ca niște foi veștede de toamnă. Leonora Kaiser își dă seama că trebuie să renunțe la dulcile ne­bunii ale dragostei, și sfârșește prin a face bucuroasă acest sacrificiu, căci scumpa ei Lorica și Albert Wieberg se iubesc cu toată ardoa­rea primăvăratecă a verzei lor. Lorica și Albert se căsătoresc. L­onora Kaiser, pocăită, vinde­cată de amețeala de o clipă care era aproape să o arunce pradă păcatului, își îmbrățișează fericită bărbatul, pe bravul Otto Kaiser care n’are numai un pântece respectabil, ci și o inimă bună și care ghicise de mult starea sufletească a nevestei sale și­ o judecase cu indulgența unui filozof stoic. Prin cele patru acte ale piesei mai trec, alături cu personagiile principale, două siluete nostime : unchiul lui Albert, un bătrân mo­ralist care apăra onoarea conjugala a lui Otto Kaiser ca un adevărat Cerber, și un excelent medic care are specialitatea de a recomanda clienților numai rețetele care le fac plăcere. Actul I și al II-lea din comedia lui Lindau sunt foarte bine scrise; dia­logul e viu și spiritual, caracterele personagiilor sunt bine desenate , dar în cele­l­alte două acte interesul spectatorului este coborît brusc, ac­țiunea lâncezește și nu mai conține nimic neprevăzut, câte­va scene e­­pisodice din care unele frumușețe, și atâta tot. Interpretația, excepțional de bună, pr montarea și punerea în scenă reproșabile ; apusul de soare și um­­brele serei cari învățae orașul Hei­delberg au oasele lui cari încep treptat să se lumineze, a fost ds un G. K Stuart? Serviciul telefo­nic și telegrafic al ziarului „Universul“ Din Fioiiân­ții — Priia­tele Tou — Procesul lipovenilor.— Libe­ral din închisoare. — Nebun dispărut Brăila, 4­7.—Astă­zi la Curtea cu juri s’a judecat procesul li­povenilor Leon Teodor și Simion Ștefan, cari în noaptea de 17 August au bătut pe Ioniță Ploeș­­teanu, din comuna Chițcanî, bă­­tae din care i-a provenit moartea. Avându-se însă în vedere împre­­jurările în cari s’a comis crima, jurații au dat un verdict negativ pentru Leon Teodor, care a fost achitat, iar în ce privește pe Si­mion Ștefan au răspuns afirmativ la chestiunea lovirilor, fără a pre­ciza dacă victima a murit din cauza lor, așa că cel de al douilea acuzat a fost condamnat numai la 6 luni închisoare. Ministerul public a fost reprezintat prin d. procuror Petrovici, iar apărarea susținută de d-nii avocați Dră­­gulinescu din partea lui Teodor, iar Ananescu din partea condam­natului Simion Stefan. — Astă­zi a fost liberal din penitenciarul Galați Gheorghe Delosi, autorul asasinatului po­litic com­is în vara anului 19 £0 asupra lui Stelian Stoianovici. — Femeia Sanda Dumitru,din București, a reclamat cu fiul său in etate de 16 ani, atins de alie­nare mintală, a dispărut de a­­casă. Facându-se cercetări în lo­calitate, a fost găsit într’o casă din Bulevardul Carol 132. El va fi trimis autorităților din Bucu­rești. — Fila telegraf — A S. R­. Principele Ferdinand la Călărași Călărași. 4­7.—Cu trenul de 9 ore, a sosit aci azi dimineață A. S. Principele Ferdinand, pen­tru a vizita regimentul de cava­lerie din localitate. Gara era foarte frumos deco­rată. A. S. a fost întîmpinat de prefectul județului d. Stoenescu, de d. primar, de comandantul reg. 23 Ialomița și al reg. de cavalerie, și de un public care nu mai avea loc­ pe peron. D. primar a urat bună venire A. S., și i-a oferit pâine și sare. Muzica reg. 23 a cântat la sco­­borir­ea din tren a A. S. Be la gară. A. S. s’a urcat într’o sanie, având la dreapta și la stânga sa pe d-nii căpitan Murg­escu și locot. Cristescu că­lări. Urmat de ovațiuni entusiaste, A. S. a intrat in oraș. La ba­rieră un mare arc de triumf cu inscripțiunea «Bine ați venit» a a atras atențiunea A. S. De la gară A. S. R. a mers mers la gimnaziul local, unde a fost întâmpinat de toți profesorii și de corul elevilor, care a into­nat imnul «Mulți ani trăiască». De aci, A. S. a mers la ca­zarma reg. de călărași. Toate străzile erau frumos decorate cu steaguri și cu portretele pere­che­ moștenitoare. La cazarmă inspecțiunea a du­rat până la ora 1 d. a. A. S. a rămas foarte mulțumit de sta­rea în care a găsit regimentul. La ora 1 jum. A. S. a mers la cercul militar. Aci se aflau adunați toți ofițerii și autorită­țile civile. A. S. a luat dejunul aci. Masa a fost servită de res­taurantul C­ pȘ9. După aceia zi, A. S. a vizitat diferite instituții din oraș, iar la orele 6 a placat la gară. Pe peron se afla o lume i­­mensă. O companie din reg. 23 a dat onorul militar. Muzica a cântat, și în uralele entusiaste ale pu­blicului, A. S. a părăsit orașul nostru. Fnrt.—Faliment. —­ Călcat de căru­ță.—Incendii. — Sosirea n­ei comisiuni de profesori Galați, 4­7.— Ion Aristide, din str. Bulgară, introducându-se în locuința concubinei sale, a furat niște bijuterii și bani și apoi a dispărut. L’fc.a început urmăriri. — Fabrica «Letea» a cerut declararea în stare de faliment a comerciantului Luca Goldenn­­berg. Tribunalul se va pronunța la 20 Decembrie. — Aseară, la ședința Camerei de comerț, s’a discutat proiectul acciselor, care a fost găsit bun. — O căruță a călcat In strada Mazepa un copil al lui Isac Hai­­movici, rănindu-i la corp. — Azi dimineață un început de incendiu s’a dec­ar la locu­ința femeei Safta Tudorache, din strada Agriculture!. Focul a fost stins de vecini. — Astă­ seară sosește o comi­­siune de profesori din Bâriad, pentru a studia modul de orga­nizare al școalelor de adulți din localitate. I­enorocire. — Reclamație gravă. — tucen.iRj. — Escroc urmărit n.: „1.1 t..ț.T.iir.A pe săteanul Dumitru Archanghe­l, din com­. Dobrenî, și lovindu-i îngrozitor în tâmplă, l’a rănit grav, așa că, după o scurtă ago­nie, a sucombat. — A produs senzație afirmația d-șoarei Mălinescu, din strada Română, că a fost lovită de ad­vocatul Gheorghe Anastasii­. In­cidentul s’a petrecut în localul Casei de economie. D-șoara a depus plângere cerând 40 mii lei despăgubire. — Un incendiu a distrus trei case din com. Șipoteze. Pagubele sunt însemnate. — Poliția berlineză a cerut ur­mărirea lui Johan Gruenhan,func­ționar public, delapidator a 40 mii mărci, falsificând corupturile. Tt­epus particulars a­le ziarului t Universul* Din Streinătate Interfigi sa prîstigîia fugară Viena. 17.—Depeșă din Ge­neva , Principesa Luisa Antoaneta a spus următoarele corespon­dentului ziarului «Zeit» de aici: «Aceia care mă condamnă nu știu­ cât am suferit: «Am fost maltratată, ținută prizonieră și persecutată. «Copilul pe care-l port în sîn­e al lui Giron. Copilul va rămânea cu noi. Dacă va fi luat la Dresda,dînsul ar trebui să plătească greșelile mele». Otelul «Angleterre», în care au descins fugarii, este încon­jurat de o adevărată mulțime de­ schimitit?. . . . ____________ — 3 Luptele ass Marse Paris. 17.—Din Madrid se depeșează că,în înfrângerea lor trupele sultanului de Maroc au perdut două mii de morți și două mii de prizonieri. Orașul Fez este asediat și domnește o mare panică. La Fez sunt puține trupe. In oraș a izbucnit foametea. Nemulțumirea contra sulta­nului e mare. E temere că orașul Fez va putea rezista abia două zile. Sultanul se pregătește să fugă. . Fapta ansi «ebun Paris. 17.—Telegramă din Geneva : La St. Blaise (Neuchâtel) un individ a aruncat o bombă înaintea catedralei, individul a CELE MAI CELEBRE MÂNUȘI­E CELE MAI BUNE ȘI CELE MAI ELEGANT TAIETE Nu sa râd nicăsri în ROMÂNIA Telegramele Agenției Române Din Străină­tate Arestarea unuui atentator Geneva, 47.—Individul care a aruncat o bombă d­inaintea ca­tedralei din localitatea St. Blaise, (Neuchâtel, Elveția),a fost arestat. El este de naționalitate italiană, se numește Macchetti și este un dezechilibrat. A mărturisit crima dar declară că nu are complici. Situația în Morocco Madrid, 4­7.—Regele s’a între­ținut în­delung cu miniștri de războiu și de marină, în privința SÎIU'în­ LinSl ]Vl»unor*,n. Un consiliu de miniștrii va fi mâine. Diferite măsuri militare au fost luate. Ofițerii în concedii­ au fost rechemați. Un încrucișător va pleca în Ma 16000 spre a apăra pe supușii spanioli din această țară. Sosirea contelui Lamsdorff Viena, 4­7.—Contele Lamsdorff a sosit astă-seară. Conform dispozițiunilor luate până în prezent, contele va fi primit mâine în audiență de îm­părat și va participa la prânzul ce se va da la Curte la 31 De­cembrie, cu ocaziunea sf. Sil­vestru. Contele Lamsdorff ar pă­răsi Viena în aceeași seară. Iterațiuni săidbo-rusești Belgrad, 47.—«Oficialul» zice că în cursul audienței acordată de rege contelui Lamsdorf în ziua de 26 Decembrie, contele ar fi transmis Regelui cele mai sincere urări ale Țarului pentru Rege, Regină și pentru Serbia. Regele Alexandru a mulțumit adăugând că vedea în misiunea contrelul o nouă dovadă a legă­turilor de amiciție tradițională, dintre poporul sârbesc și cel ru­sesc. Contele Lamsdorf a fost primit în audiență de Regină. Desmînțîre oficialei Lipsea. 47.—Ziarul«Tageblat» află din Dresda că primul-m­inis­­tru al Saxoniei ar fi declarat că svonul unui duel al principelui moștenitor al Saxoniei cu fostul arhiduce Leopold Ferdinand, era cu totul fals și absurd. «Tageblat» află din izvor că Regele ar avea intențiunea să explice lămurit poporului sau purtarea Prințesei moștenitoare. Același ziar declară că este au­torizat a afirma, bazat pe infor­mation­ autentice, că motivul care a împins pe prințesa moșteni­toare a Saxoniei a rupe relațiu­­nile cu soțul ei și cu Casa re­gală a Saxoniei, se datorește nu­mai legăturilor ilicite ce prințesa avea cu învățătorul francez al copiilor ei. Cele­l­alte aserțiuni, c­are atri­­bui acțiunea prințesei cecremo­­nialului prea sever al Curiei sau unor maltratări ce ar fi avut de­ suferit din partea soțului ei, sunt contrare adevărului. Misiunea contelui Lamsdorf Viena, 4­7.—Ziarul «Die Zeit» publică un interview cu d. Sa­­vinsky,­secretarul contelui Lams­dorff, asupra călătoriei ministru­lui rus de afaceri străine. După declarațiile d-lui Savin­­sky, contele Lamsdorff ar fi mai mult de­cât mulțumit de călăto­ria sa, relevând mai ales distinc­­țiunea ce­ i s-a manifestat de că­tre Suveranii și guvernul Ser­biei. Contele Lamsdorff a lăudat de asemenea Înțelepciunea Princi­pelui Ferdinand și politica inte­ligentă a guvernului bulgar. Ministrul rus, care n’a venit în Bulgaria nici ca arbitru, nici ca un controlor al politicei sale, dar ca un povețtitor bine-voitor, este convins că bulgarii din Ma­cedonia vor avea o deplină în­credere în acțiunea pașnică a Ru­siei și Au­stro-Ungariei și vor re­cunoaște tot­ de o­dată că el nu trebue să se pună d’a curmezi­șul intențiunilor Țarului și împă­ratului francisc­ Iosef. Contele Lamsdorf speră din contra, că bulgarii macedoneni vor ști, prin atitudinea lor, să înlesnească so­luții­­nea dificilelor chestiuni din peninsula Balcanică. Răscoala din Marocco Madrid, 47. — Unele depeșe din sorginte particulară anunță că Sultanul Marocului, încercând să scape din capitala imperiului, Fez, a fost respins de triburile răsculate. Guvernul spaniol a luat­ măsuri de a întări cu vase de războiu și cu trupe garnizoanele portu­rilor din sudul regatului. Paris. 17.—Din Geneva se depeșează că polițistul saxon Schwarz, care urmează peste tot locul pe prințesa Luiza, plictisind-o, va fi expulzat din Elveția. PE­CÂT IN MARELE MAGAZIN AU BON GOUT BUCUREȘTI TOATE CALITĂȚILE SUNT RIGUROS GARANTATE u CEREȚI NUMELE PERVIM IN INTERIORUL MÂNUȘILOR $! O altă oferire fișată Evel Humbert Paris, 17.—Baran­na, direc­torul marelui circ american cu același nume, a oferit E­vel Humbert trei sute de mii de franci pentru un turneu în America, pe timp de un an, intarsiei de sense tie s­i secretara! lui Lamsdorff Viena, 17.—Un redactor al ziarului «Zeit» a intervievat în vagon pe Savinski, secre­tarul lui Lamsdorff, ministrul de externe al Rusiei. Secretarul a zis: — Lamsdorff e foarte mult satisfăcut de rezultatul călă­toriei sale la Sofia și la Bel­grad. «El a constatat aleasa pri­mire ce i s’a făcut la Curtea Serbiei, care apreciază inten­­țiunile Rusiei. «Bulgaria a făcut asupra pr­­­im­ăr Stat foarte înțelept. «Nimeni în Bulgaria nu-șî ascunde seriositatea situațiu­­nei. Poporul bulgar și înșiși macedonenii înțeleg că nu trebue să se pue în conflict cu intențiunile pacifice și cu concordia dintre Francisc Iosef și țarul Nicol­a­e. «Prințul Ferdinand al Bul­gariei e înțelept și intelec­tual. Guvernul bulgar și toate elementele din Serbia și Bul­garia înțeleg câte greutăți trebue să se combată pentru soluțiunea chestiunei. Lams­dorff are încredere în reușită: «Vizitele sale la Sofia și Belgrad au fost făcute după o prealabilă înțelegere cu Go­­luchowski, ministrul de ex­terne al Austro-Ungariei. «La Vidiz Kiosk, se urmă­rește cu o sigură încredere al UL__: „ UiliCLUI ia 1 •■‘V­T «v­o­od Anfl' ......... X­IU jLiamvJuuiii) «aom că sultanul a trimis un co­misar turc la Sofia pentru a transmite lui Lamsdorff în­sărcinarea de a duce țarului și țarinei salutările sale. «Rezultatul vizitei lui Lams­dorff la Viena va risipi ori­ce neîncredere. «Lamsdorff e adânc convins că e cu putință pacificarea peninsulei Balcanice în baza acordului austro-rus. «Acordul rămâne solid; poate vor fi de modificat nu­mai câte­va nuanțe. «Noi voim în mod absolut pacea. Avem încredere în se­riositatea sultanului de a voi să facă reforme. Ultimele ac­țiuni ale Porței ne întăresc această încredere. «Călătoria lui Lamsdorff are de scop evitarea unei pericu­­loase eventualități pentru pri­măvară. Importanța vizitei contelui Lam­sdorff Viena. 17.— Articolele zia­relor vieneze asupra sosirea contelui Lamsdorff, îl salută în mod cordial și relevează cu o foarte vie plăcere că aceas­tă vizită este o dovadă că în­țelegerea austro-rusă din 1897 este confirmată în toată pre­țioasa ei valoare și chiar în­tărită. Ziarele adaugă că e vorba de a se pacifica Balcanii, o operă foarte nobilă la care Austria și Rusia se pregătesc în mod energic însă pe baze­le statului-quo. Se anunță de asemenea că contele Lamsdorff s’a mărgi­nit, la Sofia, să facă atent gu­vernul bulgar asupra perico­lelor acțiunea comitetelor ma­cedonene și că la Sofia mi­nistrul rus nu a voit să pri­mească pe colonelul Mankoff și pe Sarafoff în deputațiunea comitetului. Lui Zontscheff, contele Lamsdorff i-a spus că e in­dispensabil ca să revie liniștea în Macedonia. După depeșe sosite din Pe­tersburg, Novoje Vremja, Nov­osti, Moskovjskija Wiedo­­mosti, sunt de acord în a spune că acțiunea contelui Lamsdorff, întărind înțelege­rea austro-rusă, va înlesni aplicarea unor serioase re­forme în Macedonia, căci a­­ceastă acțiune impresionează Poarta. Viena. 17.—Ieri, Lamsdorff a conferit până la gn­ezul nop­­ței cu ambasadorul rus Kap­tist. Azi dimineață, Lamsdorff, după ce a lucrat două ore cu secretarul său Savinski, s-a dus la Golucchowski, minis­trul de externe austro-ungar, cu care a conferit trei sferturi de oră. A dejunat apoi la ambasada rusă. La ora două, Lamsdorff a fost primit de împăratul Franz Iosef. Se zvonește că împăratul i-a dat o scrisoare pentru ca să o ducă țarului Nicolae, îndreptarea adm­nistrației turcești Viena. 17. — Ziarul «Neue Freie Presse» publică o tele­gramă din Salonic în care se spune că sunt simptomi care dovedesc că Turcia vrea în mod serios să îmbunătățească administrațiunea. Un negustor de­­ tutun de la Xanthi a fost arestat fără nici un motiv, din ordinul Caimacamului de acolo. Inspectorul tribunalului din Andrianopole, Emin Bey, s-a dus la fața locului să facă o anchetă. Kaimacamul a fost destituit, arestatul a fost liberat. Foametea în Venezuela Londra, 17.—O telegramă din Laguaira (Venezuela) s­­nunță că bântue acolo o te­ribilă foamete. Poporul de jos s-a revoltat și pentru aceasta englezii au debarcat un detașament. Psilitu­l espilzat a fost arestat. El este italian și se numește Machette. Se pare că e nebun. Fuga sultanului de Maros. Fuga europenilor din Mares Paris, 17.—Depeșă din Ma­drid . După o telegramă din Tan­ger,sultanul Marocului a fugit cu trupele sale din fața rebe­lilor și s'a baricadat în pala­tul său din Fez. Europenii fug de asemea. Intervenția Puterilor în Maroc Roma. 4­7.—Fac aici o a­­dâncă împresiune știrile cari vin din Maroc. * O escadră engleză a so­sit pe coastele Marocului. Se semnalează de ase­menea sosirea altor vase de războiü franceze și spaniole. SE foarte probabil că va interveni și Italia. Uici sporn la Viena Villitia ©r« Telegramele Agenției Romans — Sosite in timpul nopței — Lamsdorff în Viena Viena, 47. — Contele Lams­dorff a conferit înainte de amiază cu contele Golucchowski în timp de o oră. La orele 1:45 după amiază, contele Lamsdorf a fost primit în audiență de împărat. Audiența a durat 45 minute, împăratul a conferit contelui Lamsdorff marea cruce a ordi­nului «Sf. Ștefan», iar secreta­rului d­ înî Lamsdorff, d. Sa­­winsky, crucea de comandor a ordinului «Francisc Iosef», Viena, 47.­Împăratul a remis personal contelui Lamsdorff în­semnele de mare cruce ale ordi­nului «Sf. Ștefan». » Viena. 17. — Contele Lams­dorff a conferit după amiază cu contele de Kapnisz, ambasadorul Rusiei, apoi a făcut vizită ar­­h­iducilor prezenți la Viena. Divorțul prinților de Saxonia Dresda, 47.—Comunicat ofi­­cial.—Principele de coroană ma­nifestând intențiunea de a face să se rezolve printr-un tribunal conflictul iscat cu Principesa de coroană. Regale a desemnat în acest scop un tribunal oficial compus din ș­apte membri. Principele moștenitor va cere acestui tribunal ca să pronunțe încetarea viețuirei comune cu so­ția sa. Roosevelt rănit Londra. 47. — Ziarul «Daily Mail» este informat că d. Rose­­velt, președintele Statelor­ Unite, a fost ușor rănit la ochiul drept, se crede, cu ocaziunea unui exercițiu de arme cu generalul Woods. Alte vase engleze spre Maroc Londra. 47. — Ziarul «Daily Mail» afă din Malta să patru vase de războiu au plecat în a­­pele marocane. Tsmepameie particulare a le ziarului «Universul» — sosite in timpul nopței — Chestia lucrătorilor tipografi dîn Craiova Craiova, 4­7.—Lucrătorii tipo­grafi s’au întrunit din nou, în astă-seară, în sala Azuga. La a­­ceastă întrunire au venit de ase­menea și toți patronii tipografi. S’a discutat chestia avizelor pentru licențiare și articolul din regulament privitor la salarii. Patronii au justificat licenție­­rele prin lipsa de lucru și au ce­rut modificarea articolului 8. Lucrătorii a a refuzat să pri­mească această modificare. Greva este amenințătoare. Mâine, comitetul societăței ar­telor grafice va hotărî definitiv dacă se va declara greva. La ora li s’a terminat întru­nirea. O femei schingiuiții de tâl­hari.—Rânit­e le un cal lași. 47.—O ceată de indivizi au schingiuit oribil pe femeea Safta Mun­teanu din comuna Co­­dăești, aplicându’i numeroase lo­vituri de cuțit care i-au făcut răni de moarte. Femeea a fost adusă în căutarea spitalului Sf. Spiridon.­­ Un cal a lovit pe Ioan Cio­­banu din strada Nicolina, rănin­­du’l îngrozitor. Omul a fost transportat de asemenea la spi­talul Sf. Spiridon. Nemulțumirea bulgărească în privința reformelor turcești Viena, 17.—Lamsdorff, mi­nistrul de externe al Rusiei, a convorbit jumătate de oră cu împăratul­ Frantz Iosef. — Mihailovski, președin­tele comitetului bulgaro-ma­­cedonean, publică în ziarul «Zeit» un articol în scop de a desminți că macedonenii sunt dușmani ai Austriei. Mihailovski arată că cul­tura modernă în Bulgaria a fost importată prin cărțile ti­părite la Viena și Budapesta și dă asigurări despre­­ sim­patia macedonenilor pentru Austria. Adaugă că macedo­nenii au credință în nobilele intențiuni austro-ruse pentru a—o î­nfii­n­a n­oi mn-1 iJ-il KJ *->•*- w­y­­­­­­cedonene prin reforme. «Credem iarăși, mai scrie Mihailowski, că aceste două Puteri vor găsi eficace modul lor de procedare pentru a ob­ține reforme. «Deși noi suntem încredin­țați că o­ pace nedreaptă este de o mie de ori mai rea de­cât un războiu sângeros, totuși vrem să arătăm respectul nostru pentru sforțările diplo­mației. «Europa vrea ca să încetăm agitațiunea ; eî bine, ne vom supune acestei voinți. Ast­fel Austria și Rusia vor avea timp de patru luni ca să ob­țină reforme de la sultan. «Dacă nu le vor obține, noi vom trebui să reîncepem lupta». 50 de pescari înecați.—Regele Saxo­­niei greu­ bolnav Berlin, 17. — tíe depeșează din Petersburg că cinci­zeci de pescari s-au înecat pe mare, aproape de Riga, din causa tempestei. — O telegramă din Dresda anunță că regele Saxoniei e greu bolnav și că e temere pentru viața lui. Ossamagitia șerbilor și bulgarilor Viena. 17. — «Allgemeine Zeitung» spune că în cercu­rile diplomatice se asigură că la Belgrad și la Sofia s-a pro­dus o desamăgire oare­care cu privire la călătoria lui Lamsdorff. Reformele pe care le vor propune Austria și Rusia se mărginesc la silan­­tele Kossovo, Monastir și Sa­lonic. După aceste propuneri, gu­vernatorii vor fi tot turci, în­tăriți însă de Puteri și sub controlul Puterilor. Germania și sultanul Viena. 17.—Telegramă din Constantinopole : Ambasadorul german de aici ar fi declarat sultanului că Germania nu ar putea să-i dea nici un sprijin dacă el ar refuza să aplice reformele. O cerere a Bulgariei pentru Macedo­nia—Franz Josef și Lamsdorff Viena. 17.—Din Sofia se de­peșează că Bulgaria ar fi ru­­g­a­t pe Lamsdorff, ministrul de externe al Rusiei, ca să facă ast­fel în­cât fie­care pro­vincie din Macedonia să aibă un guvernator creștin.­­ Se crede aici cu putință ca împăratul Franz Iosef să confere lui Lamsdorff, după audiență, marea cruce a ordi­nului Sf. Ștefan. Arte amentiste despre vizita lui Lamsdorff în Serbia Viena, 17. — «Allgemeine Zeitung» află din Belgrad că Lamsdorff a vorbit despre po­­tică numai cu regele Ale­xandru. Lamsdorff a plecat curând de la banchetul Curiei, ară­tând obosit de călătorie. După plecarea lui, regele Alexandru a declarat celor prezenți că între el și minis­trul rus a fost vorba numai de chestiunea macedoneană. Ministrul german Waecker a întrebat ca regele Alexan­­ru dacă Lamsdorff a abordat și chestiunea succesiunei la tronul sârbesc. Regele a răspuns cu răcea­lă, nu, și - a întors spatele. Acținia secretă a Faîsrilor latini Borna, 17.—Se asigură în cercurile politice că Puterile latine de pe țărmurile Medi­­teranei au încheiat între ele un acord secret în privința Marocului, în scop de a împe­­dica vr’o lovitură de hapcă din partea Angliei. Lamsdorff pentru sirii Viena. 17.— «Politische Cor­­respondenz» asigură că Lams­dorff a promis regelui Ale­xandru al Serbiei să susțină săvârșirea de reforme în Ser­bia Veche și în Macedonia, în favoarea sârbilor. Prelungirea convenției cu cerelali ro­­mâno-bulgari Sofia. 17.—Camera bulgară a votat prelungirea conven­­țiunei comerciale cu România. Mâine, fiind ultima zi pen­tru denunțarea convențiunei prinftpmslA "Anlcearta fn­ Austria, aflu că guvernul va denunța această convențiune. Sugrumarea și jăfuirea unui prost Roma. 17.—Se telegrafiază din Castellamare că niște tâl­hari au zugrumat pe parochul Lamara și pe servitoarea lui, furând din casă o sută de mii de franci. înfrângerea sultanului de Maree Paris. 17.—Se telegrafiază din Fez că sultanul Marocu­lui s’a încercat să iasă din Fez cu trupele sale, însă re­belii l-au biruit. Francia și Anglia au asi­gurat pe Spania că nu au in­­tențiune să ia în­­ stăpânire te­ritorii din Maroc. Despre regele Saxoniei Berlin, 17. —V’am depeșat că regele Albert al Saxoniei se află cu sănătatea în stare foarte gravă. Regele avea influență și boala i­ s'a înrăutățit din cauza mâhnirei ce i-și pricinuit fuga principesei Luisa. Un arh­idu­ce care taie copaci și se rănește Viena.­­7.­Arh­iducele Orc­on, pe când tăia copaci cu topo­rul pe moșia sa Lehoenau a­­proape de Voeslau, a scăpat toporul din mâini și s-a rănit la picior. Arh­idu­­cele a pierdut mult sânge și e silit să stea în pat. Rana lui nu e însă gravă. AAAAAN AAAAAAAAAAAAAAAA (Blaza Stctn Savi3 SflȚeTfac — Logodiți — Calea Raliovef 5. București. In locul ori­cărei invitațiuni­­ ANAAA/VW­AAAA@AA/WWWW sTmî cT­TcU­­Te — Miercuri, iS Decembrie — Teatrul N­ațional—Astă-seară, Miercuri, se va reprezenta pentru prima oară «inigoletto» cu concur­sul celebrei div« Luisa Tetrazzini. Theatrul Lyric Societatea Lyrică Română SI AGALIN SI’EGIAL ST AICO VICII SSI. Regula 11 bis, alături de De­pou­ de Conserve I­nTFT rfa WiM sticla 45 b„ litru Î5 b., s­ti a L 8 Ua> î lit! eurat*sanzitos, tare, estin. ] MIICTAR ăiafa-sa, 45 b. flaconul, eiub­­țilun fi­u îl 5Q b. flaconul, I MURĂTURI ^cr paraîiune­ea" Comercianților și birtișilor rabat însemnat Dr. A. Marcel — Medic al spitalului Caritas — Special în boale de Sto­mac și intestine Fost asistent la clinica specială de boale de stomac a d-rului Borș din Berlin Calea Călărașilor, 64. Consult, 2-4 Lemn de plop îerSf «S CA­UT­A de către Direcțiunea ge­nerală a Regiei Monopolurilor Sta­tului. Condițiunile de calitate sunt ur­mătoarele : buștenii vor proveni din copaci sănătoși, cu fibrele drepte, fără putrigaiuri și pe cât se poate fără noduri, cioturi sau alte viituri, lemnul fiind alb, curat pe toată în­tinderea secțiunei. Se preferă esența «Plopul tremurător» (tremble aspe). Predarea se va face în bușteni ap­­cofiți de un diametru de la 0 m. 30 până la 0 m. 60 și ca lungime mul­tipli de 0 m. 55. Lemnul va fi verde tăiat de cel mult două săptămâni înaintea expedițiunei. R-Tepțiunea se va face pe metru OUL­, uUUUUUUU­ bti Ud tUtl^iUU 014 c. buștenilor numai multipli întregi de 0 m. 55. Proprietarii și exploatatorii de pă­duri cari posed lemn de plop înde­plinind condițiile de mai sus, sunt rugați a trimite ofertele lor însoțite de eșantiloane, Direcțiunea Generale a Regiei, făcându-li-se cunoscut că Regia plătește foarte bine asemenea lemn. Ofertele vor trebui să indice pre­țul pe metru cub de lemn de plop predat franco vagon curtea fabricei de chibrituri Filaret sau franco va­­gon la orî­ pe gară. 5642 Miercuri, 18 Decembrie 1902 /•■ut» A e 11 &21S? la TTP fa­xjrniLa­». v_» j 2 —. Se va juca pentru a doua oară Fis Estassa operată comică „Francesa sie Trebizond“ Fotoliu de orchestră lei 2. Stal I, Zei 1.50. Stal II, Zei 1. B­er­­noir Iei 12. Belle­ etage iei 10. Leie II, Iei 6. Biletele la «Independența». 1 . Mult iubita noastră m­amă, soră, soacră, mam­ă mare și mătușă Francisca Thüringer (Născută FRIED­­UCU) a încetat din viață, în etate de 81 ani, în dimineața zilei de 17 Decem­brie 1902, întristata familie face cunoscut dureroasa lor pierdere amicilor și cunoscuților defunctei. Inmormîntarea va avea loc Mier­curi 18 Decembrie,ora 3 p.m., la ci­mitirul protestant Șerban-Vodă. Wilhelmina Thüringer ; Victor Thüringer cu soția și copiii; Fanny Thüringer ; Oscar Thüringer ; Elisa Kennel, soră ; Robert și Olga Grabowski cu copiii ; Eduard și Hermina Seymann ; Emil si Elisa Frederic cu füca. Aanneiui Msrea lotérie din orașul Buzău pentru­ construirea bisericei ,,Buna-Vestire“ de sub patronagiul, controlul și garanția Primăriei acelui oraș, cu 300.000 bilete a 1 leu /nul și H&8 câștiguri în valoare de 50.000 lei, fiind una din cele mai si­gure, rugăm pe onor. public a cumpăra biletele acestei loterii, care se găsesc spre vinzare în toate orașele și comu­nele din țară. Tragerea se va efectua negreșit la 29 Decembrie­­ 902 5393 Ori­ oe Tuse «yțisSr renumitele și premiatele Hapuri de C­atramisiă ale d-rului Berteli, aprobate de consiliul sanitar supe­­— Prețul unei cutii lei 2.50 — Ds vânzare în toate farmaciile din țară. Depozitul principal la drogbena Stoenescu, strada Academiei No. 2, București. 1 n ’......­""n GUSTAV RIETZ Gala fondată în 1850 BUCUREȘTI, Strada CAROL No. 54 Colonials, Delicatesa Conserve alimentare din Paris si indigene VINURI, LIQUERURI CHARPASEE CELE D INTE! MĂRCI COU­AU MARIu­L MEüKOW & Q­ ia Cel mai mare asortiment de DECORAȚUmi pan­tru Poieni da Craciun Turtă de Nuremberg Frenul curent al biutonlnX de Reexpcd­­iție „Jockey-Club“ București, Calea Victoriei T8 Stofe veritabile engteze p. costum Sacco, de la lei 39 la su3 ; Stofe veritabile engleze p­tru Pal­ton, de la lei 18 în sus ; Stofe veritabile engleze­­; Panta­loni de la lei 15 în sus ; Cămașă de frac, de la lei 7.50 ; O duzină gulere, de la lei 6.75 ; O duzină batiste, de la lei 5 ; O duzină ciorapi de fir, de la lei 14 în sus ; Bretele de mătase, de la lei 3.50; O garnitură buton­ de manșete, de la lei 2.50 în sus ; Bastoane de la lei 2,95 In sus ; Cravate de mătase de la lei 1,95. Croiala hainelor și a lingerie­ e ireproșabilă. Singurul Depou al Parfumeriilor rusești. — Pentr­u provincie avem angajat un serviciu special. Referințele cele m­ai bune de la persoane cunoscute, cărora le-am furnizat trusouri de­ la 1000-4000 lei. Reprezintantul nostru p. Brăila e d-nu P. Bertrand, pălărier. 5667 Dr. Sterle N. Citiren IX PELIKANGASSE 10, VIENA Consaltatiuni cu specialiști și celebri­­tatile medicale a Facultățeî din Viena ’Fabrica de Bere LUTHER“ anunță pe onorații sei clienți că ser­vește cea mai higienică și plis­­eutil BERE care, fiind fabricată exclusiv din malz (orz curat) și ha­­meiu veritabil de Bohemia, este cea mai recomandată. Posedă 3 calități : Pilsner, Dublu de Martie și Bavareză (Bock-Rier). — Serviciul în Ca­pitală prompt la domiciliu, în sticle și butoae. * In provincie expedieze imediat cu trenurile de persoane. Comandele prin scrisori, telefon sau denesă. 5596 Tomu­l^lfrpir AUTORIZATĂ STRADĂ BUZEȘTI 2, colț cu caisa Gri­viței (Matache Măcelaru­) XDEKîbT'X'IL:?: XC? A. Se efectuiază cu prețurile cele mai ren­duse dinți artificiali in cauciuc, alu­miniu și aur, precum și ori­c­e fel de plombe. Scoaterea dinților și radia­cinilor fără durere Curățirea dinți­lor de piatră. In toate zilele de la 2~4 p. m. SCOATEREA UNUI DINTE UN LEU. Cofetăria „Um — »I9I­TRESGU *S? 'S'IEIl FIEIES Caj — iBncv­rasti, Strada CA30L 53 (sub Hotel Central) SURORILE PENTRU DOMUL DE CRĂCIUN Se recomandă cm­ ocazia Sfintelor sărbători cu efectuarea a ori­ce fel de comenzi atingătoare de specialitatea noastră, precum : Cozo­naci, Brioches, Cu glufuri, neîntrecute Corn­uri cu mac și miei, Torte etc. — Diverse obiecte de fantezie pentru CADOURI în mătase, carton, cristal și majolieă. Și un bogat asortiment de Bomboniere și Patiserii fine, Șampanie și Lib­erurî diferite mărci. Expedieri în prov. contra-ramburs.­­5639 — PRETURI MODER­ATE — Nu pierdeți ocasiunea 24, Calea Victoriei „U EYE” gi F“ Se desface absolut CADOBRI BE SE8EÁT0RI toate mărfurile cumpărate de la renumitul Magasin de nou­­venteurî din Iași OLGA SILDERSTEüN, precum : Lanuri fine, începând de la Lei 6.75 rochia, Catifele, Broderie, Dantele, Museliimrî etc. [5627 Tafta graec­eu Vn St* metrul cu ori­ce preț pentru și J&JS30­1L* 3>TOTX —

Next