Universul, ianuarie 1903 (Anul 21, nr. 1-29)

1903-01-14 / nr. 12

cei sund-africane, in apropiere de Barkley West. Președintele Pretorius se duse în persoana în câmpurile ce se aflau pe teritoriul Transvaalului, pentru ca să reguleze afacerile de acolo, dar a fost primit în chip cu totul neamical de minerii englezi cari se adunaseră acolo. Acești oameni formaseră cu de la sine putere un fel de re­publică, cu un oare­care Parker ca președinte și amenințară pe Pretorias cu războiu, în cazul, când nu-i va lăsa în pace. Pretorias se plânse guvernu­lui englez din cauza supușilor săi, dar primi răspunsul că pă­mânturile în care s-au găsit dia­mantele nu aparțin Republicei sud-africane,ci șefilor eafni Mont­­sioa și Gasi­bone. Aceasta era o afirmațiune falsă din partea guvernului englez, căci, după cum se știe, Gasibone fu destituit de guvernul Repu­blic­ei sud-africane, și in locul seu fu pus căpitanul Mahuva. Pentru ca să iasă din această încurcătură, președintele Preto­rius conveni cu Mahuva, Mont­­siva și WaterbuF ca să se alcă­tuiască un tribunal de arhitra­­gifi. Aceasta a fost o greșală și în contra vederilor lui Krueger. Președintele Pretorius însă rugă pe Keato, guvernatorul din Natal, să facă pe judecătorul ar­bitru și acesta recunoscu toate pământurile în litigiu ca aparți­nând șefilor cafri. Guvernul republicei sud-afri­­cane numi o comisiune, care luă parte la deliberările tribunalu­­i de arbitragiu. Krueger fu ales membru al acestei comisiuni. Ea protestă în contra sentin­ței guvernatorului Keate și adresă un protest Volksratului în con­tra președintelui Pretorius. Volksratul se alătură la acest proces, din care cauză Preto­rius­­ și dădu demisia. Protestul acesta avu ca rezul­tat că republica și-a păstrat o părticică din teritoriul ei, și a­­dică partea în care se află satul Christiania. In urma demisiunei președin­telui Pretorius trebui să se facă o nouă alegere de președinte. Un număr de burghezi rugă pe Krueger să-și pună candida­tura. El însă refuză și sprijini cu partidul său pe candidatul Ro­binson. Contra-candidatul era Tho­mas Francois­ Bürger. Acesta făcuse, cu puțin timp mai înainte, o călătorie prin țară și a și fost ales cu o mare majoritate ca pre­ședinte al Statului, cu toate că Krueger făcu toate sforțările ca să isbândească Robinson. Ceremonia depunere a jurămân­­tului noului președinte avu loc în vechiul palat ș­l guvernului. La­ această ceremonie a fost de față și Krueger. După ce pre­ședintele depuse jurămîntul ofi­cial, Krueger luă cuvîntul și zise următoarele : — Nobile domn, am făcut tot posibilul în contra alegerei d-tale, din cauza părerilor d-tale religi­oase cari ’mi par contrarii, dar fiind-că ai fost ales de majori­tate, ca bun republican te su­pun acestui vot al poporului in credința că ești mai credincios de cum îmi închipuiam, și ast­fel te felicit din toată inima». Președintele răspunse : «Burghezî, cari ați votat con­tra mea după conștiința voastră, îmi sunteți tot atât de dragi ca și aceia cari aț votat pentru mine». Mulți burghezî se apropiară de Krueger, față de care ’și ex­primară bucuria că a vorbit cu atâta francheță. (Va urma) Problema de căpetenie este ri­dicarea clasei țărănești prin scă­derea taxelor popolare, prin par­celarea marilor proprietăți și prin formarea unei clase țărănești sîr­­guincioase. De­sigur că prin a­­ceasta se va­­ ficși privilegiul po­litic al putredei clase superioare, dar pentru o singură clasă nu se poate face nici­decum o politică patriotică». O DI­GFTAHF. 1*0­7.2 Nu e­rou să ai să te plângi da alții, asta te f­ace să uiți să te plângi de sine. Un ziar german contra României Corespondentul nostru din Ber­lin ne-a semnalat telegrafic, deu­năzi un articol al ziarului Berliner Tagblatt, în care atacă politica fi­nanciară a României. Iată câte­va pasagii mai im­portante din acest articol, apă­rut sub titlul «Gospodăria ro­mână și viitorul ei» : «Mizeria în România constă astă­zi în lipsa de scrupule cu care clasa domnitoare se îngri­jește de avantagiile ei legitime și ilegitime, în năvălirea la toate funcțiunile și sinecurele posibile și în gospodăria ușura­te că ce se face cu banii împrumutați din streinătate. Din suma de un miliard și ju­mătate pe care România o da­torează astă­zi, jumătate s'a ver­sat în buzunarele antreprenorilor și funcționarilor, iar alte milioa­ne se risipesc fără nici un rost. Un alt rol este neglijarea cla­selor de jos ale poporului. Emanciparea țăranului s’a fă­cut numai la suprafață ; nimeni nu s’a gândit la o emancipare internă, dar emancipatul a fost încă din prima zi îngreunat cu o sarcină grea, sub care a trebuit sa cadă doborît. Al treilea rău fundamental este «spiritul de­ șicană» asupra că­ruia se plâng antreprenorii streini, cari ar putea fi de folos terii. Antreprenorii streini să vie, dar să se lase a fi pungfiștțî de cei indigeni. Nici un om nu este si­gur că pare în ziua de mâine o nouă lege nu-i va lua de sub picioare buza de existență. Dacă este de a se da acestei țări un ajutor, se impune o schim­bare fundamentală a întregului ei sistem. Spiritul celor de sus trebue să devie cu totul altul. Mai înainte de toate trebue ca eduesțiunea parisiană a tinerilor să fie înlocuită cu școala ger­mană, de asemenea și educația femeilor să se facă tot ca la ger­mani. Repunsiunea față de ori­ce este german, pe care o manifestă fără jenă boerul franțuzit, este tot atât de ridiculă, cât și de revol­tătoare. Cu ori­ce preț trebue să se­ facă încercarea dacă românul cu totul decadent, nu poate să de­vină sub educația germană un om serios și solid. In cazul când în­cercarea aceasta nu va reuși, a­­tunci clasa de sus este perdută fără nici o speranță de salvare. Arestarea kod­aM Benzai Eri după amiază, la orele 5 și jumătate, bancherul Benzai Isac, din strada Stravopoleos, a fost arestat de poliția de siguranță pentru escrocherie, din ordinul parchetului. Acest­ bancher, timp de a­­proape 3 — 4 ani, a escrocat o sumă de persoana cari veneau la el pentru a cumpăra bonuri sau înscrisuri. Mai acum câte­va luni mn .J. de la Focșani, groind a-șî mărita fata, a venit la București și du­­cându-se la bancherul Benzai pentru a schimba un bon de 3.000 lei pentru a lua niște în­scrisuri în valoare de 2.000 lei iar retul de 1­000 lei în numerar, bancherul Benzai cum l’a văzut ’i a luat bonul și i’a rugat să aștepte un moment, de­oare­ce — zicea dânsul — trebue să se ducă la un vecin al său ca să -și ia înscrisurile ce se avea a­­colo. După un sfert de oră, Benzai se întoarce înapoi spunând că fiind sărbătoare și prăvălia în­chisă, să vie a doua zi, sau dacă vrea să plece la Focșani und­e îi va trimite banii și înscrisurile prin poștă. Domnul în chestiune, ne vroind să aștepte, și-a cerut bonul îna­poi, însă Benzai a refuzat să il dea sub pretext că l’a depus și nu mai poate să’l scoată. posesorul bonului, văzând est­e tras pe sfoară, l-a amenințat cu bătaia, atunci Benzai a scos din casa de fier înscrisuri de 2000 lei și 200 lei numerar, spunân­­du-i că restul de 800 lei îi va da a doua zi. A doua zi, Benzai, sub dife­rite pretexte, l-a amânat pentru astă zi, când s’a întîmplat acelaș lucru. Disperat, bietul om s’a dus la parchet unde a reclamat pe Ben­zai, arătând cum a fost înșelat. Modul cum Benzai opera fiind cunoscut parchetului, s’a dat imediat ordin ca să fie arestat. Rusenescu. Știri în­ Străinătate — Prin pasid — Din Berlin se anunță că, în urma celor petrecute în Reichstag, de­putații socialiști au ținut într’o singură seară 32 de întruniri în capitala Germaniei în care s’a protestat în contra președintelui Reichstagului, fiind-că acesta n’a permis să se discute discursul împăratului Wilhelm ținut la în­mormântarea lui Krupp. [ ¥ ] Celebrul istoriograf german Theodor Mommsen, care este în vârstă de peste 80 de ani, a fost ales deputat în Reichstag cu o majoritate de 10.472 voturi. * * ¥ Ziarele germane anunță că ță­ranul Engels din Kardorf, are 30 de copii, toți voinici și sănă­toși. Cu soția întâia a avut 17, iar cu a doua 13. * ¥­¹ Ziarele maghiare anunță că contele și contesa de Longay vor sosi zilele acestea la Buda­pesta și vor petrece aici toată iarna în palatul lor.­­ Ziarul «Pesti Hirlap» anunță că niște făcători de rele au a­­runcat în aer cu dinamită ha­nul lui Ion Oliva din Baza. În­tregul edificiu a fost prefăcut într’o gramadă de mine. Cârciu­­marul, din fericire, nu era acasă, iar soția sa, care se sfla în curte, a fost ușor rănită. * • «Aurore» anunță că colonelul Picquart a devenit colaborator regulat la acel ziar, și că va trata chestiunile militare. * * * Comandamentul departamen­tului din Neapole a primit co­municarea oficială că toată forța navală a marei Mediterane va trebui să se afle strînsă în acel port la jumătatea lunei Februarie. Sosirea escadrei italiene ar coincide cu data deja anunțată a sosirei Regelui Eduard la Nea­­pole.* * * La Terni a murit maiorul ga­ribaldian Eduard Barberini, care în luptele patriotice a fost de șeapte ori rănit și a pregătit în 1867 fuga generalului la Gaprera, pentru care fapt a primit ca dar barca pe care Garibaldi a putut ajunge pe continent. Barberini,născut dintr-o bogată familie din Parma la 21 octom­brie 1827, și-a sacrificat toată averea pentru cauza italiană și acum trăia ca un simplu lucrător în fabrica de arme. * ¥ ¥ La C­ompiegne, ofițerul fran­cez de infanterie, Thiessard, în­cercase să se sinucidă împreună cu amanta lui prin cărbuni, dar a murit numai amanta, căci ofi­țerul a scăpat, de­oare­ce la un moment dat el singur și-a des­chis fereastra. Raportul medical susține că o­­fițerul a ucis pe amanta lui și apoi a simulat acea sinucidere. * ¥ ¥ Dr. Crose, profesor de chirur­­gie la Cleveland (America) pre­tinde că a descoperit mijlocul de a restaura viața în animalele moarte de 15 minute. Miracolul e obținut prin uzul unui fluid numit adrenaliu, care posedă proprietatea de a pune in mișcare sângele. Intr’una din experiențele sale, dr. Crose a tăiat capul unui câine și apoi î-a făcut o infuziune de adrenaliu și rău și a menține corpul în viață timp de zece ore. Intr’o altă experiență a ucis un câine prin sufocare, apoi i-a dat adrenalin și câinele a înviat îndată.* ¥ ¥ Știrile ce sosesc din Bombay asupra ciumei din India, sunt teribile. In săptămâna trecută acest fla­gel a ucis 14-203 persoane. Numai în districtul Bombay, de vre-o 15 zile, mor pe fie­care zi cel puțin o mie de ciumați.­­ Comitetul central al Ligei drep­turilor omului a hotărît, în urma propunerea lui Louis Havet, membru al Institulului, de a or­ganiza în toată Franța o mare manifestație pentru suprimarea consiliilor de război și în timp de pace. Constantin Radu Grozea în vîrsta de 1p­am, toți din com. Câinești, se ilustră la un mal cu sare din marginea comunei pentru­ ca să ia sare , în vremea când Moise Grozea săpa la desvelirea unui bolovan de sare, o râpă prăbușindu­se asupra lui, îi omorî pe loc. Azi parchetul fiind înștiințat, a dispus înmormântarea ne­fiind­ aici o bănuială. Ramiro. Serbarea de la reg. 4 Ilfov No. 21 Eri a avut loc la reg. 4 Ilfov No. 21 o prea frumoasă serbare cu ocaziunea luărei Smârdanului. Marea sală a batalionului 2 era foarte frumos aranjată. La orele 10 jum. sosi d. colonel Gheor­­ghiu, a cărui dorință a fost, ca această aniversare să se sărbă­torească într’un mod solemn. Serbarea a fost la înălțimea ei și s’a oficiat mai întéiu un parastas de către părintele Ștefănescu, care­ și-a făcut stagiul în comp. 8 din reg. 21. Corul soldaților bacalaureați, condus de tînărul și talentatul ihusicant D. Florescu, a cântat în tot timpul serviciului religios. După terminarea serviciului, părintele Ștefănescu a ținut o predică frumoasă, glorificând in­­tr’un mod entusiast faptele vite­jești ale eroilor din campania 1877- 78. Apoi d. căpitan Anastasiu a ținut o frumoasă conferință cu această ocaziune,despre modul de luptă a soldaților cari au luptat pentru cucerirea Smârdanului. După conferință, lt. colonel Gheorghiu, printr-un frumos și înălțător discurs care a entuzias­mat pe toți cpi de față, încheie seria cu violărilor, terminând cu următoarele cuvinte: «Să fim dar, gata și bine pregătiți când țara asta Tronul ne vă chema, ca să ne facem datoria așa cum a știut a șî-a îndeplini vitejii eroi cari ne-au dat none independența și cărora le aducem noi astă­zi pri­nosul nostru de recunoștință.» Ofițerii și soldații au răspuns printr’un formidabil ura! iar co­rul a cântat «Mulți «ai trăiască». Terminându-se cuvântările, d. co­lonel Gheorghiu, socot.-colonel Paleologu, maiorul Iliescu care a condus întreaga serbare, înso­țiți de toți ofițerii, au gustat din coliva care s’a împărțit și solda­ților tuturor companiilor. După aceasta corul bacalaurea­ților a cântat în mod admirabil mai multe cântece potrivit acestei sărbători patriotice. Modul de executare și ansam­blul plăcut au servit admira­țiu­­nea tuturor. Serbarea s-a sfirșit la orele 12 a. m a. R. UIV MIOVER» PF. Zi Iubește cine nu uită. (Francez). Qnlîtsisiil is­pralinele De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 1­1 Ianuarie — Bérind Inspecția Principelui Fer­dinand.—­Inspecția începută era la reg. 2 roșiori, despre care vram ves­tit, a continuat azi toata ziua până la orele 5 p. m., când A. S. Regală a cerut da la prefectură, prin d. sub-locotenent Candiano, să­ i se tri­­m­eată sania ca să se întoarcă la Palat, unde se va odihni până la 8 seara, când va avea loc ultimul banchet oferit de ofițerii reg. 2 ro­șiori. A. S. Regală a rm­as foarte mul­țumit de resultatul inspecției. Mâine la orele 9 dim. Principele va începe inspecția regimentului 4 roșiori care va continua mâine di­mineața. In acest timp ofițerii reg. 4 vor da A. 8- Regale trei banchete. Luni va avea loc în sala palatu­lui administrativ banchetul oferit moștenitorului de către primăria o­­rașul­ui. D. primar Gb. Yidrava fixa lista invitaților. Banchetul va fi urmat de o re­cepție la palat. Zaletin. Alexandria Pentru menținerea simtsa­­zu­l îuY.— După cum se știe, prin noul budget, gimnaziul local «Ale­xandru Übica» a fost desființat. Pentru că cetățenii alexanoieni do­resc ca gimnaziul să rămână, mai mulți fruntași sau întrunit erî la d. farmacist I. Apca și—alegând un comitet compus din ;d-nii: dr. M. Lăzeanu, C. Vlădescu, Anghel Min­­cu, Andrei Noi­ca, C. Georgescu, D. T. Iliescu, G. Sprinceană și Ion I. Anca,—au anunțat pentru Duminecă 12 cor., o mare întrunire publică în salonul lacovacfic, la care sunt invitați toți cetățenii cari se intere­sează de progresul și bunul mers al comunei. Conferința. — Tot pentru Du­minecă, d. G. M. Urseanu, student,­­și-a anunțat conferința d-sale «Es­­cursiunea în Grecia». Serfitii.—A treia serată dansantă a «Clubului intim de petrecere» a fost fixată pentru Mercur! 15 cor. Del. Bacăîi Clima­tis» Tam­ași. — Isidor Popa, din Tam­așî (Bacau), ducâri­­du-se să aducă lemne din pădure, se întâlnește la marginea pădurea cu Ion Kirilă și Ion Liloa, tot din Tamași, cari l’am bătut până l’au lăsat mort. Parchetul din Bacau, fiind înștiin­țat, cercetează afacerea, dispunând arestarea imediată a criminalilor. Fiu­ d­ elim­­erat. — Constantin Buțan, din Gârlenî, bătând de moar­te pe tatăl său Ion Buțan, un moș­neag de aproape 70 de ani, pe care l-a dat și afară din casă in timpul nop­­teî, nenorocitul bătrân a murit de frig. Afacerea se instruește de par­chetul din cacați. Atali. Buzeu Nenorocirea din Câinești,— Aialtă-era pe la ora 5 și juip. seara, locuitorul Moise Giozea, fața Mari­ța în etate de 18 ani, Ștefan Mo­rji­ și Cat o va Fort. — Ioniță Ștefanescu, profi­tând că d. D-tru Manolache, din str. At. Lahovari lipsea de acasă, a intrat înăuntru și a furat 2 scoarțe mari. D Manolache, văzând la întoar­­cere cele întîmplate și dovedind și pe autor, a făcut o plângere la po­liție. Nenorocire.— O groaznică ne­norocire s’a întâmplat aseară în str. C. A. Rosetii. Tudorica, un copilaș de vre-o 3 ani, fiul d-lui Ghiță Ionescu din str. C. A. Rosetti, șezînd la gura sobei, și-a aprins rochița la foc din nebă­gare de seamă, arzându-se ast­fel pe tot corpul. Nefericitul părinte a dat primele ajutoare fiului său, dar văzând că cazul este grav, a chemat pe d-nii d-ri Antonini, Hirsch și Berling, cari dau puține speranțe. Sinucidere.Prin urma unei certe pe care a avut-o cu mama sa, d-ra Paulina Rădulescu a încercat să se sinucidă dând o soluțiune de chi­brituri. Mama d-rri Paulina prin­zând ne­veste de nesocotită faptă a ușuraticei sale fiice, a luat imediat măsurile necesare, după care a tran­­sportat-o la spital, unde azî e în afară de orî-ce pericol. Secvitoc­toț. — Maria Ivanovi, din serviciul d-lui inginer V. Ște­­fănescu, văzând că din leafa ei Uu’șî poate îndestula toate poftele, a recurs la alte mijloace cari azi au adus-o în­­restul poliției. Maria fura regulat din vinul stă­pânului său, pe care îl avea în piv­niță, și nu ba mulțumea să bea singură, el invitând prieteni, făcea chefuri strașnice în socoteala stă­pânului. Dovedită, Maria a fost tri­misă la arest unde duce dorul vi­nului și al chefurilor. Lucilius, Constanța Arsă de vie. — Copila Ștefana Radu Nuțu de 4 ani, din com. Sa»­rachioi, jucându-se în apropierea unui foc făcut din paie, împreună cu un copil de aceeași virită, fata, apropiindu-se prea aproape de foc, i s-a aprins rochița. Ne­fiind ni­­merit în jurul ei, focul a luat pro­porții arzându-i abdomenul. După o suferință de o jumătate de oră, a încetat din viață, în chi­nurile cele mai oribile, înecată.—Copila Tudora, în e­­tate de 13 ani, împreună <5iî o soră a ei Ilinca și fratele său Petre, ple­când din Rasova, cu sania. Spre a încărca niște lemne dintr'un ostrov, pe când trecea Dunărea, într’un loc aproape de margine, s’a rupt ghiața, copila Tudora voind să sara, a că­zut în apă , cin­­ l’alțî au putut scăpa. Cadavrul nefericitei copile s’a pes­cuit după doue zile. S’a autorisat Uimormântarea cadavrului. Incendii*.—Astă-noftpte un in­cendiu s’a declarat la proprietatea d-lui Gavrilă din comuna Gohirișul arse, du­ î o casă și un șopron. Incendiul a luat naștere de la cuptor, din cauza relei construcții, și a focului aflat înăuntru. Pagubele se urcă la suma de 709 lei. Arestarea sergentului-ad­- Juzafat Antonescu. — V’am co­­­municat telegrafic despre arestarea Sergentului-a­djutant G. Antonescu din reg. Constanța No. 34. De­și instrucția se urmează în cel mai mare secret, totuși putem servi pe cititorii ziarului cu amă­­nunte. Arestarea sergentului-adju­­tant Antonescu a urmat imediat după inspecția nocturnă făcută de d. general Năsturel, comandantul diviziei active. Antonescu se bucura în regiment de cea mai mare încredere din par­­tea șefilor sai, lucru ce a făcut săi i s­e dea mai multe atribuțiuni Ce cădești în sarcina d-lor ofițeri, însă, el profitând de această încredere, a abuzat, frustrând, se zice, atât pe [sf[ cât și pe regiment. Neregularitățile constatate până în prezent ar fi lipsă de furaj și ecleraj, cu care era însărcinat, cum și falsificarea u­nor facturi. Nu putem însă afirma aceasta, căQ­ du­pă cum am zis, instrucția Se brongează în secret de d. căpitan Blanița, rapoporul consiliului de rezbel. Conesp. Ploești Arsă de vie.— Buci, fata Tudo­rica Ștefan Poțcu, în etate de 10 ani, din str. Meșteru Anghel, stând lângă sobă — și fiind apucată de un atic de apoplexie—i s’au aprin­s Tichiile de pe ea, așa că, până la sosirea marinei sale — care în acel moment se afla prin curte, — a ars într’un mod îngrozitor. Într’o stare disperată, victima a fost transportată la crrc. I medicală, iar de aci la spitalul comunal, în căutarea d­-lui dr. V. Vasiliu. VH­ropasc­u.­­Soția locuitoru­lui Ioan Oprea, din strada Doam­nelor, a dat naștere unui monstru, căruia Îi dă numele de Nicolae, dar din care nu se știe de nu va eși o Nicolină, fiind hermafrodit. Micul monstru, bucurându-se de o sănătate perfectă, medicii au ho­tărît să-i facă o operațiune, fiind la mijloc un caz de hermafroditism unic în felul său. Accident nenorocit.—Aseară, pe când un funcționar superior de la administrația financiară eșua de la serviciu alunecând pe scări, a fost rănit în așa mod, în­cât a ră­mas în nesimțire. Pacientul, într’o stare gravă, a fost pus într’o sanie și transportat la domiciliu, unde i s’au dat pri­mele ajutoare medicale. Împușcat din greșeală,­­ El­ a fost adus la spital locuitorul Enache Popa, din comuna Țintea, împușcat din greșeală la piciorul drept, de catre un tovarăș al lui de vinătoare. Copiu. ÜFV SFAT DE ZI Apa de orez cu leac.—Se ia un litru de apă și se fierbe 3—4 ceasuri cu orez bun, o lin­gură încărcată. Zeama se stre­coară și se amestecă cu zahăr și zeamă de lămâe în Sârâm­pea do­rită. Bșistura ast­fel dobândită e nutri­toate și are prețioasa însu­șire de a tămădui în pripă sto­macurile stricate de bucate. Constituirea corporației tîmplerilor Era, la școala Rosetti, s’a pro­cedat la constituirea corporațiu­­nei tîmplarior. La apele , delegația guvernu­lui, făcând apelul potpinal și raunzend țgg «igmir suficient de meseriași, conform art. 131 din regulament, delegatul minis­terului de domenii, d. inginer Iv­ircea, a declarat corporațiunea constituită. D-sa le-a urat succes pentru viitor îndemnându-î­­n același timp să fie în­tot­deauna uniți. D. Gheorghe Roman a dat a­­poi citire următoare! telegrame, care a fost trimisă M. S. Re­gelui : «Sire, «Patroni! și lucrători! tâmplar! român! și de diferite națiuni, u­­nițî într’un singur sentiment,și-au constituit corporația lor conform legei meseriilor, astă­zi 12 ia­nuarie, sub înalta proiecțiune a Majestățe! Voastre, pentru care ne grăbim a Ve aduce Majestă­­ței Voastre omagii de recunoș­tință și profund devotament, u­­rându-ne la întreaga familie Re­gală, să trăiți ani mulți, ca sub a Voastră proiecțiune, scumpa noastră patrie să îșî poată vedea visul ei de aur.» Telegrama este primită cu a­­plauze și la orele 12 membri­ corporațiunea se răspândesc în liniște. Lucruri din toată lumea Căsătorie prin încer­care.— In America s’a prezin­­tat un proiect de lege numită Weekes, după numele propună­torului, care determină că, spre a se uni în căsătorie, e de ajuns viitorilor soți de a se prezintă fie în fața preotului, fie la un o­­fițer de Stat civil, fie la doiă mar­tori ca să exprime voința de a trece în numărul nefericiților. Dar căsătoria nu devine defi­­nitivă de­cât după ș­ase luni, când ea e în mod oficial ratifi­cată și înregistrată. Când două aspiranți nu sunt mulțumiți de încercarea lor se­­mestrală, nu e nici un pas de făcut, nici o cerere de prezin­­tat : unul pleacă într’o parte și cel­l’ai în altă parte. Faptul de a nu înregistra căsătoria lor e de ajuns spre a o anula fără conse­cințe legale. Ah ! C e frumoasă țară m»î e și America ! O unguroaica soția unui h­an din Pei­sia.— Ziarului «Pesti Hirlap» i se anunță din Arad un interesant roman amo­ros : D-na H. I. după moartea soțului ei, care fusese ofițer su­perior, s’a stabilit. în Budapesta moștenind de la el o avere fru­mușică. In anul trecut frumoasa și tînera văduvă H. I. se duse la Constantinopol cu o prietenă a ei, Stefánia fladuly, a­ cărei soț fusese proprietarul hotelului Hungária din capitala Turciei. Cu ajutorul amicei sale care era foarte cunoscută, vedu­va intră în societate si de elitâ, fac apoi mari furori cu frumusețea ei de cre­olă. Kin User prinț turc, Mihsd bey, fost secretari al legațiunei otomane din Atena, s'a înamo­rat­ de ea și i-a cerut mâna. La cât­va timp după săvîrși­­rea căsătoriei, tînera fetiț ®ă se duse la Arad, ca să-și aranjeze afacerile financiare. Când s'a întors la Constanti­­nopol, divorța de Mi­hed bey, nu se știe din ce motive. Frumoasa femee plecă la o lae de lângă Smirna,unde un h­an din Persia se înamorâ de ea și o luă de soție, ducând-o în Persia.­­’s** JstL _A~ »și» Un bărbat sărăcit, Se ruga la Dum­neziu ast­fel: Tu, care dai îmbrăcăminte păsărilor și tuturor dobitoacelor, îmbracă și pe davasta mea­­ toți)«»—-----------..................................................1 întrunirea proprietarilor Erî, la orele 3 d. a., proprie­tarii urbani au ținut o întrunire în­­ sala băilor Eforiei. Cresidează d. maior Macri. D. Brătescu începe prin a spune că de un timp încoace proprie­tarii își suspendaseră întrunirile în speranța că guvernul, în acest interval de acalmie, va lu­a mă­­suri pentru a satisface cererile proprietarilor. Consișt|, însă că de două ani de când se agită proprietarii a­­ceștia n’au primit nici o satisfac­­eiune. Guvernul n’a voit să în­­ființeze nici măcar legea așa de neofensivă a chiriașilor. Arată că și primăria Capitalei a rămas cu totul impasibila în fața acestor cereri așa de juste și conchide că proprietarii trebue să-și continue mișcarea cu per­severență și chiar cu înverșu­nare. Continuând, oratorul atacă gu­vernul cu vehemență și spune că în cas dacă cererile proprie­tarilor vor continua a rămâne ne­­apoptate glasul lor va răsuna pe calea Victoriei în fața palatului. Mai departe, d. Brătescu a­­mintește că nu s’a făcut încă ni­mic în chestia razei orașului și a recensemîntului general, așa după cum intră în vederile pro­prietarilor. Despre Credit, oratorul spune că e o instituție perdută pentru țară, fiind răpită de valurile po­litice­. E de părere ca conducă­­torii acestei instituțiî de credit sa fie ținiufî respunzătorî pentru imensele prejudicii ce le-au adus proprietate­ urbane prin nepre­­vedere­a lui și printr’o adminis­trație deteșabilă. Crede că e necesar ca minis­terul de finanțe să deschidă o anchetă S­everă pentru a-șî da seamă despre neregulele ce se petrec la administrația Creditului. Termină spunând că chestia proprietarilor trebue neapărat să see resolve în cursul acestui an. D| Themistocle Alexandrescu a­­rată ca cererile proprietarilor sunt legale fiind rezultatul unor nevoi nediscutabile. Susține la rîndul său că nu s’a făcut până acum nimic din par­tea guvernului pentru a îmbu­nătăți soarta proprietăței urbane. Insistă în special asupra necesi­­tăței de a promulga cât de curând legea chiriașilor spre a garanta pe proprietari de speculațiunile unor chiriași de rea credință. Terminând, îndeamnă pe pro­prietari la unire și perseverență. I­. pacuilescu vorbește de fo­loasele ce vor trage proprietarii prin fusiunea Ligai proprieta­rilor cu societatea «Bucur». Vorbind despre starea actuală a proprietăței urbane, oratorul susține că ea e mai lamentabilă azî de­cât la începutul mișcare­ și că actualmente se practică un jaf care a depășit ori­ce limite. Conchide că proprietarii urbani trebue să ia miăsurile necesare spre a alunga de la Credit pe ac­tualii soi administratori. Dă citire unui memoriu prin care proprietarii cer ministerului de finanțe acordarea unui morato­rium pentru suspendarea vînză­­rii imobilelor ipotecate la Credit. D. R. Păltineanu spune că pen­tru ca proprietarii să isbutească în cererile lor, trebue mai presus de toate să dea dovadă de cu­raj, de spirit de abnegațiune și sacrificiu. Și apoi proprietarii trebue să-și dea perfectă seamă de cererile lor și să nu se pre­zinte cu simple desiderate, ci cu lucruri concrete. Propune ca toți proprietarii să se constituiască într-o societate puternică pentru a se ști cari sunt proprietarii care iau parte la această mișcare. Exprimă do­rința ca politica să fie cu totul exclusă din această societate, con­diție indispensabilă pentru ca ea să-și poată atinge scopul,să iasă victorioasă din lupta ce o duce contra Creditului și in fine, să poată exercita un control serios asupra acestei instituțiuni. Explică cauzele cari au depre­ciat proprietatea, arătând ca fac­tori : creditul, Statul și primăria. Râul, spune oratorul, e foarte întins și complicat, deci și lea­cul cam grefi de găsit. Prin ur­mare e nevoe de mare muncă și stăruință spre a putea îndrepta starea de lucruri. Intre altele preconise afcă ideea inființ­ăreî unei bănci a proprie­tarilor. Terminând, d. Păltineanu pro­pune ca să se formeze mai multe comisii de proprietari cari să stu­dieze o parte toate chestiunile privitoare la proprietari, ca­­ legea chiriașilor, impozitele, în­ființarea băncei proprietarilor, etc., etc. D. Manov îndeamnă pe proprie­tari a se interesa de aproape de cererea adresată ministerului de justiție cu privire la legea chi­riașilor. La sfîrșit întrunirea autoriză comitetul a face toate demersu­rile pe lângă cei în drept și ad­mite în principiu constituirea so­­cietăței proprietarilor, însărci­nând comitetul cu alcătuirea sta­tutelor. întrunirea se termină la orele 5 lum., anunțându-se cea vii­toare pentru Duminecă. Mes. ÎNFORMAȚIONII LUNI ♦ Ori­gine se abonează la ziarul «Universul», pe lângă o distracție plă­cută și instructivă, fiind zilnic in­curent cu toate mișcările din lumea în­treagă, mai culcurează, in mod gratuit, prin tra­gere în sorți, la diferitele premii de valoare între cari o vilă la Sinaia, un premiu de 1000 iei in bani și multe altele. A se vedea aminalul detaliat în pagina I. ♦ Consiliul general al județu­lui Râmnicu-Sărat este convocat in sesiune extra­ordinară pentru ziua de 3 Februarie. ♦ In «Monitorul Oficial» de orî au­ apărut decretele prin care d. Christu Grecescu, actual di­rector al contribuțiunilor directe și ordonanțărilor, se trece ca director al comptabilităței gene­rale a Statului,, în locul lui A­. Parisianu, care a fost destituit fiind dat judecăței pentru abu­zuri ; d. Oscar Kiriacescu, licen­țiat în drept, fost sub-director în ministerul de finanțe, se numește director al contribuțiunilor di­recte și ordonanțărilor in locul d-lui Chris­tu Grecescu, iar V. Dimitrescu, șef al biuroului da­toriei publice din administrația centrală a finanțelor, se destitue din funcțiunea ce ocupă, fiind dat judecăței pentru abuzuri. ♦ D. I. Costantinescu, licen­țiat în drept, actual impiegat clasa III în administrația cen­trală a ministerului domeniilor, a fost înaintat impiegat clasa II, în lorul d-lui D. Ștefănescu Darie. ♦ D. Al. Catargiu,ministru ple­nipotențiar al României în Lon­dra, se află în Belgrad, unde este oaspetele nepotului d-sale, Regele Alexandru al Serbiei. ♦ Bilanțul pe 1902 al loteriei ungare pe clase arată un câștig net de 673.115 coroane, care re­prezintă, față de capitalul de 3.600.000 coroane, o dobândă de aproape 19 la sută. Acest bene­ficiu net nu dă însă o idee exactă despre adevăratul câștig realizat, căci acționarii (7200 de acțiuni de câte 500 coroane) mai înca­sează deosebit o dobândă de 5 la sută, trecută în bilanț cu suma de 180.000 de coroane ; apoi s-au trecut la rezerve : 150.000 de coroane pentru fondul de re­zervă ordinar și 167.524 de co­roane pentru fondul de rezervă extra­ordinar, pe lângă că «fon­datorii», adecă Casa de economie din Theresienstadt și Banca Al­­saciană, au încasat 279.207 co­roane. ♦ In urma concursului ținut la institutul geografic al armatei pentru obținerea diplomelor de absolvire tinerii Zaharescu Gh., Nicolae G. Popescu și Ionescu Constantin, fiind distinși între toți ceilalți, au fost angajați în acel institut ca cartografi. ♦ Atât direcțiunea generală a serviciului vămilor, cât și direc­țiunea poștelor și telegrafelor, lucrează la modificarea regula­­mentului de funcționare a biu­­tourilor de expedițiune și comi­siune, ale Statului și ale parti­cularilor, pentru ca serviciul la aceste bi­rourî să se poată face în cât mai bune condițiuni. ♦ Ministerul de interne a pri­mit demisia d-lui I. Nicolau din demnitatea de consilier județean la Eurieă. ♦ Cu puțin noroc și cu un a­bonament la Universul ori­cine poate să devie posesorul unei frumoase vile situată în cea mai pitorească poziție din Sinaia. Abonați-ve fără întârziere la Universul, care mai oferă abona­ților sei alte frumoase premii în bani, bijuterii, etc., specificate m­­anunciu­ din corpul ziarului. ♦ Serviciul maritim român a hotărît ca farurile de pe țărmul Mărei Negre să fie înlocuite prin altele a căror lumină să nu mai fie permanentă, ci prin învîrti­­rea felinarului lumina să apară și să dispară succesiv în largul mărei. ♦ La pepinierele Statului se depune acum o mare activitate pentru instrucțiunea elevilor lu­crători care urmează cursurile scoalelor practice înființate pe lângă toate pepinierele, în toamna anului trecut. In aceasta se rezumă de alt­fel, pe timpul de iarna, toată ac­­tivitatea pepinierelor statului. La primă­vară se vor cunoaște primele rezultate ale acestor școli.­­ In orașul Tulcea s’au năs­cut în luna Decembrie 46 copii, au murit 58 persoane, s'au făcut 5 căsătorii și 1 divorț. ♦ Din cauza operațiunilor cu dinamită cari se fac pe Pupăze pentru spargerea gheței, în sco­pul de a se adăposti vasele prinse de sloiuri, peștii care apar în urma ploilor sunt în mare parte aproape morți. ♦ In sala Gruberg din Tulcea, se va da mâine seară un bal în scop de bine-faiere. • ♦ D. ministru al instrucțiunei publice, având în vedere lipsa de mijloace a celor mai mulți din elevii școalelor elementare de a­­gricultură și de meserii, că a­­ceastă lipsă de mijloace este pen­tru mulți o piedică neînvinsă spre a-și putea face studiile, și că spre a face să trăiască școala este indispensabil a se înlătura această piedică, a decis să se în­ființeze, cu începere de la 1 Fe­bruarie, câte o cantină școlară pe lângă fie­care din școlile elemen­tare de meserii și de agricultură cari nu au încă o asemenea can­tină. Unde împrejurările vor cere și unde mijloacele vor permite, cantina va avea și un dormitor. Aceste cantine se vor întreține : a) Din plată, în bani sau in na­tură, a elevilor cantineri; b) din ajutorul ce li se va da de minis­terul instrucțiunei publice, sau de Casa școalelor; c) din subven­țiile ce li s’ar da de județ sau de comunele ce se afla în raza școalei; d) din ajutoarele c­e li s’ar da de diversele instituțiuni cari au menirea de a funda și a întreține cantinele școlare din județul respectiv ; e) din o parte din venitul­ net al școalei care nu va trece peste 50% din acest venit; f) din ajutoare, donații și bine­faceri de la particulari; g) din produsul serbărilor, colecte­lor, subscrierilor, etc., făcute in folosul cantinei. ♦ Consiliul general de R.­Să­rat a fost convocat în sesiune extra­ordinară pentru 3 Februa­rie viitor, pentru a se ocupa cu mai multe chestiuni pendinte. ♦ Din Milan (Italia) ni se scrie. Cunoscuta noastră soprană dra­matică, d-na Maria Herescu, a repurtat un succes strălucit în rolul« Elvira», din opera «Emani», la teatrul Cavour, din orașul Lodi (Italia). Marele impresario ame­rican, Barnabes, a oferit 5.000 franci pe lună compatrioatei noas­tre spre a cânta la Buenos-Aires operele «Africana»,«Lucreția Bor­gia» și «Gioconda». — D-ra Onoria Popovici a en­­tusiasmat publicul venețian cân­tând în rolul sopranei din mult criticata operă «Ratchiff» a maes­trului Mascagni. — Tenorul român George Ba­­zelli e angajat la teatrul «Poli­­teama Genovese», din Genova, unde a cântat cu mare succes în operile «Mignon» și «Navareza».­­ De Anul-Nou cercul studen­ților români din Milano a ținut o ședință festivă, la care au luat parte mulți camarazi italieni. Studentul Aurel Ionescu a vor­bit despre «Crăciunul și Anul- Nou la român!». Studentul italian Micheletto a citit și comentat articolul «înfră­țirea latină» publicat de d. Per­­sico în revista «La vita interna­­zionale». Tenorul Mișu Dorian și eleva soprană d-ra Amalia Popp au cântat mai multe ari! române și italiene, fiind acompaniați la piano de studentul Anibal Cornescu. In urmă s’a dansat. ♦ Ministerul de domenii a în­treprins încă de mult o ancheta în care se va oglindi întreaga si­tuație industrială a țarei. Această statistică va permite oamenilor noștri de Stat, che­mat­ a­ și da cuvîntul în chestiu­nea viitoarelor convențiuni­, să aprecieze progresele realizate până acum de cutare industrie și cu modul acesta vor putea în cunoștință de cauză să-și dea cu­vîntul cu privire la viitoarea în­curajare la care industria noas­tră are dreptul. ¥ D. Mincu, medic veterinar al jud. Constanța, a fost transfe­rat în aceeași calitate in distric­tul Muscel ca măsură disciplinară și d. Gartianu, medic-veterinar în Muscel, a trecut în locul ce­lui d’intern. ¥ Ziarului «Tribuna Poporu­lui», din Sibiu, i se scrie urmă­toarele din Amerioș: x ¥ Direcțiunea generală a poș­telor a primit demisiunea a-lui Gr. Huiban, șef de biuron gr. I la serviciul birrourilor de ex­pediție poștală din direcțiunea generală. Postul d-sale a fost suprimat pe ziua de 1 Aprilie, prin noul budget. ♦ D. Anton Suciu a fost de­legat să îndeplinească funcțiunea de procuror­ general pe lângă Curtea de apel din Iași, până la alte dispozițiuni. Pentru tot timpul cât d. An­ton Suciu va îndeplini această sarcină, va primi ipurstamentele alocate la budget pentru acest post. «Alliance Ohio», în 4 ianuarie 1903. Românii depărtați în Lu­­mea­ Nouă, unesc lacrămile lor ferbinți cu ale fraților de acasă, pentru marea perdere a bunuluî Tată al poporului român dr. I. Rațiu. (8s) N. Suciu din Agâr­­biciu, G. Filip din Bertán, I. Vlăduțu din Valchid, I. Sâlcâisau și N. Mehelu din Rîchișdorf, N. N. Popovicî din Bertán, N. Ro­man din Bârchiș, I. Rotariu din Valchidu, ♦ Erî. la orele 3 după amiază a avut loc întrunirea tuturor ac­­ționarilor tramvaiului vechi d­in localul Camerei de comerț, sub președinția d-lui Miclescu. Au vorbit d-niî M. Popescu, Moroianu, Icanin, Barcan,Orghi­­dan și Stern cari au hotărît ca pe lângă vechiul comitet să se mai aleagă douî delegați a­ noui­­lor acționari cari să facă inter­venție și să se unească cu vechii acționari la acțiunea intentată. Se aleg d-nii Stern și Orghi­­dan ca delegați ai nouilor acțio­nari. Câte din numeroasele noas­­tre cititoare nu au rămas încân­tate la splendoarea unei fru­­moase perechi de cerce­ de brh­lante sau safir, în fața unei bră­țări spinteietoare de diamante, sau unul breloc cu rubine, sma­­ragde, perle, etc. ? Abonați-vo !* «Universul», al cărui cost este de lei 6 pentru 3 lun! , lei 11.50 pentru 6 lupi sau lei 22.50 pentru un an și aveți toată probabilitatea de a câștiga un obiect, adevărată po­doabă a sexului frumos. Citiți cu atențiune anunțul detailat din pag­­i a ziarului. ♦ Ere au avut loc la «Asocia­ția generală a studenților univer­­sitari români» alegerea noului comitet. Au fost aleși: La drept , d-niî Vasile R. Ni­­colaescu, Jean Dumitrescu-Slo­­bozia, I. G. Georgescu și Emi­lian Stoicescu. La litere : d-niî Ion E. Geor­gescu, Oreste Tafrali și Nicolae S. lonescu. La medicină : Ion Vișoiu, P Pomponiu și N. Zacharescu. La teologie : d-ni: Al. Geor­­gescu și Gh. Crețu. La farmacie : d. G. lonescu. Pentru facultatea de științe se vor face alegeri parțiale. Asupra d-lui Emilian Stoicescu, care a fost proclamat ales în ma­joritate de către biarog, s’a ivit contestație care se va judeca de vechiul comitet.­­ Eri cu trenul de dimineață au emigrat prin Predeal 19 evrei. ȘTIRI ȘCOLARE . Catedra de limba franceză de la liceul SS Sava din Bucu­rești este vacantă. Doritorii de a ocupa această catedră vor petiționa la ministe­­­rul instrucțiunei publice, cel Pitiit până la 10 Februarie. ♦ Consiliul permanent al in­strucțiunei, după discuțiuni ur­mate în două ședințe consecu­tive, a terminat judecarea pro­cesului dintre­ două maeștrii de gimnastică, d. Radu S. Corbu de la Brăila și Gheorghiu de la Piatra-Neamțu. Consiliul a dat câștig de cauză d-lui Radu Corbu, condamnând pe d. Gheorghiu la cenzură și uciderea letei pe 15 zile, — ca anul ce a depășit atribuțiunile și rolul său de maestru de gimnas­tică.­­ La Academia de musică și artă dramatică, str. Batiște No. 8, s-a mai înființat o nouă catedră de vioară, la care a fost numit profesor, d. Oscar Putsch. Cursul d-lu­ Putsch se va ține în zilele de Luni, Miercuri și Vineri de la orele 9—11 dimi­neața. Tot odată d. profesor Oscar Schmidt, terminând seria de dan­­turi începute, va continua cu prin­cipiile și aplicarea bostonului și alte danturi necunoscute încă la noi. _____ ȘTIRI JUDICIARE . înalta Curte de casație a sta­bilit următoarea jurisprudent : Art. 46 din legea timbrului impune la taxa de înregistrare donațiunile de orî-ce bunuri și orî-ce alte liberalitățî între viî. La această regulă, articolul ur­mător 47 face o excepțiune pen­tru înzestrările și donațiunile cu titlu de dotă de orî-ce bunuri mobile sau imobile, în linie des­­cedentă, pe care le scutește de această taxă, și o excepțiune la un principiu general nu se poate întinde prin interpretare la alte cazuri. Ast­fel, scutirea de taxă pre­văzută de art. 47 fiind făcută nu­mai pentru dota constituită în li­nie descendentă cu caracterul ei juridic așa cum este definită prin codul civil, adică pentru dota constituită unei fete, această scu­tire nu se poate întinde la ori­ce altă liberalitate făcută de un as­­cedent unui băiat prin contrac­tul de căsătorie sau în vederea căsătoriei. Donațiunea unui venit men­sual, care nu poate fi considerat ca un capital producător de ve­nit, nu este supusă la supra­taxa de 3% prevăzută de art. 46 alin. 7 din legea timbrului, știri"sanitare . In Buhoeni, Brusturoasa, A­­gașu, Palanca (Bacău) bântue cu furie scarlatina. Mulți copii sunt bolnavi. S’au luat măsuri severe de către serviciul medical. ¥ Mai in tot jud. Bacau bân­­tue cu furie febra sfioasă prin­tre vitele locuitorilor. S’au luat măsuri de isolare. ȘTIRI FIMECIM §­ ECOLOSICE . La 18 Ianuarie se va face a 13-a tragere la sorț a titlurilor de rentă 4% amortisabilă împru­mutul de 90 milioane din 1896, cum și a 9-a tragere la sorț a titlurilor împrumutului de 180 milioane din 1898. Valoarea no­minală a titlurilor ce se vor a­­mortiza la ambele aceste trageri este de 916.500 lei.­­ S’a rati­ftat­ anularea sumei

Next