Universul, ianuarie 1903 (Anul 21, nr. 1-29)
1903-01-14 / nr. 12
cei sund-africane, in apropiere de Barkley West. Președintele Pretorius se duse în persoana în câmpurile ce se aflau pe teritoriul Transvaalului, pentru ca să reguleze afacerile de acolo, dar a fost primit în chip cu totul neamical de minerii englezi cari se adunaseră acolo. Acești oameni formaseră cu de la sine putere un fel de republică, cu un oarecare Parker ca președinte și amenințară pe Pretorias cu războiu, în cazul, când nu-i va lăsa în pace. Pretorias se plânse guvernului englez din cauza supușilor săi, dar primi răspunsul că pământurile în care s-au găsit diamantele nu aparțin Republicei sud-africane,ci șefilor eafni Montsioa și Gasibone. Aceasta era o afirmațiune falsă din partea guvernului englez, căci, după cum se știe, Gasibone fu destituit de guvernul Republicei sud-africane, și in locul seu fu pus căpitanul Mahuva. Pentru ca să iasă din această încurcătură, președintele Pretorius conveni cu Mahuva, Montsiva și WaterbuF ca să se alcătuiască un tribunal de arhitragifi. Aceasta a fost o greșală și în contra vederilor lui Krueger. Președintele Pretorius însă rugă pe Keato, guvernatorul din Natal, să facă pe judecătorul arbitru și acesta recunoscu toate pământurile în litigiu ca aparținând șefilor cafri. Guvernul republicei sud-africane numi o comisiune, care luă parte la deliberările tribunalui de arbitragiu. Krueger fu ales membru al acestei comisiuni. Ea protestă în contra sentinței guvernatorului Keate și adresă un protest Volksratului în contra președintelui Pretorius. Volksratul se alătură la acest proces, din care cauză Pretorius și dădu demisia. Protestul acesta avu ca rezultat că republica și-a păstrat o părticică din teritoriul ei, și adică partea în care se află satul Christiania. In urma demisiunei președintelui Pretorius trebui să se facă o nouă alegere de președinte. Un număr de burghezi rugă pe Krueger să-și pună candidatura. El însă refuză și sprijini cu partidul său pe candidatul Robinson. Contra-candidatul era Thomas Francois Bürger. Acesta făcuse, cu puțin timp mai înainte, o călătorie prin țară și a și fost ales cu o mare majoritate ca președinte al Statului, cu toate că Krueger făcu toate sforțările ca să isbândească Robinson. Ceremonia depunere a jurământului noului președinte avu loc în vechiul palat șl guvernului. La această ceremonie a fost de față și Krueger. După ce președintele depuse jurămîntul oficial, Krueger luă cuvîntul și zise următoarele : — Nobile domn, am făcut tot posibilul în contra alegerei d-tale, din cauza părerilor d-tale religioase cari ’mi par contrarii, dar fiind-că ai fost ales de majoritate, ca bun republican te supun acestui vot al poporului in credința că ești mai credincios de cum îmi închipuiam, și astfel te felicit din toată inima». Președintele răspunse : «Burghezî, cari ați votat contra mea după conștiința voastră, îmi sunteți tot atât de dragi ca și aceia cari aț votat pentru mine». Mulți burghezî se apropiară de Krueger, față de care ’și exprimară bucuria că a vorbit cu atâta francheță. (Va urma) Problema de căpetenie este ridicarea clasei țărănești prin scăderea taxelor popolare, prin parcelarea marilor proprietăți și prin formarea unei clase țărănești sîrguincioase. Desigur că prin aceasta se va ficși privilegiul politic al putredei clase superioare, dar pentru o singură clasă nu se poate face nicidecum o politică patriotică». O DIGFTAHF. 1*07.2 Nu erou să ai să te plângi da alții, asta te face să uiți să te plângi de sine. Un ziar german contra României Corespondentul nostru din Berlin ne-a semnalat telegrafic, deunăzi un articol al ziarului Berliner Tagblatt, în care atacă politica financiară a României. Iată câteva pasagii mai importante din acest articol, apărut sub titlul «Gospodăria română și viitorul ei» : «Mizeria în România constă astăzi în lipsa de scrupule cu care clasa domnitoare se îngrijește de avantagiile ei legitime și ilegitime, în năvălirea la toate funcțiunile și sinecurele posibile și în gospodăria ușurate că ce se face cu banii împrumutați din streinătate. Din suma de un miliard și jumătate pe care România o datorează astăzi, jumătate s'a versat în buzunarele antreprenorilor și funcționarilor, iar alte milioane se risipesc fără nici un rost. Un alt rol este neglijarea claselor de jos ale poporului. Emanciparea țăranului s’a făcut numai la suprafață ; nimeni nu s’a gândit la o emancipare internă, dar emancipatul a fost încă din prima zi îngreunat cu o sarcină grea, sub care a trebuit sa cadă doborît. Al treilea rău fundamental este «spiritul de șicană» asupra căruia se plâng antreprenorii streini, cari ar putea fi de folos terii. Antreprenorii streini să vie, dar să se lase a fi pungfiștțî de cei indigeni. Nici un om nu este sigur că pare în ziua de mâine o nouă lege nu-i va lua de sub picioare buza de existență. Dacă este de a se da acestei țări un ajutor, se impune o schimbare fundamentală a întregului ei sistem. Spiritul celor de sus trebue să devie cu totul altul. Mai înainte de toate trebue ca eduesțiunea parisiană a tinerilor să fie înlocuită cu școala germană, de asemenea și educația femeilor să se facă tot ca la germani. Repunsiunea față de orice este german, pe care o manifestă fără jenă boerul franțuzit, este tot atât de ridiculă, cât și de revoltătoare. Cu orice preț trebue să se facă încercarea dacă românul cu totul decadent, nu poate să devină sub educația germană un om serios și solid. In cazul când încercarea aceasta nu va reuși, atunci clasa de sus este perdută fără nici o speranță de salvare. Arestarea kodaM Benzai Eri după amiază, la orele 5 și jumătate, bancherul Benzai Isac, din strada Stravopoleos, a fost arestat de poliția de siguranță pentru escrocherie, din ordinul parchetului. Acest bancher, timp de aproape 3 — 4 ani, a escrocat o sumă de persoana cari veneau la el pentru a cumpăra bonuri sau înscrisuri. Mai acum câteva luni mn .J. de la Focșani, groind a-șî mărita fata, a venit la București și ducându-se la bancherul Benzai pentru a schimba un bon de 3.000 lei pentru a lua niște înscrisuri în valoare de 2.000 lei iar retul de 1000 lei în numerar, bancherul Benzai cum l’a văzut ’i a luat bonul și i’a rugat să aștepte un moment, deoarece — zicea dânsul — trebue să se ducă la un vecin al său ca să -și ia înscrisurile ce se avea acolo. După un sfert de oră, Benzai se întoarce înapoi spunând că fiind sărbătoare și prăvălia închisă, să vie a doua zi, sau dacă vrea să plece la Focșani unde îi va trimite banii și înscrisurile prin poștă. Domnul în chestiune, ne vroind să aștepte, și-a cerut bonul înapoi, însă Benzai a refuzat să il dea sub pretext că l’a depus și nu mai poate să’l scoată. posesorul bonului, văzând este tras pe sfoară, l-a amenințat cu bătaia, atunci Benzai a scos din casa de fier înscrisuri de 2000 lei și 200 lei numerar, spunându-i că restul de 800 lei îi va da a doua zi. A doua zi, Benzai, sub diferite pretexte, l-a amânat pentru astă zi, când s’a întîmplat acelaș lucru. Disperat, bietul om s’a dus la parchet unde a reclamat pe Benzai, arătând cum a fost înșelat. Modul cum Benzai opera fiind cunoscut parchetului, s’a dat imediat ordin ca să fie arestat. Rusenescu. Știri în Străinătate — Prin pasid — Din Berlin se anunță că, în urma celor petrecute în Reichstag, deputații socialiști au ținut într’o singură seară 32 de întruniri în capitala Germaniei în care s’a protestat în contra președintelui Reichstagului, fiind-că acesta n’a permis să se discute discursul împăratului Wilhelm ținut la înmormântarea lui Krupp. [ ¥ ] Celebrul istoriograf german Theodor Mommsen, care este în vârstă de peste 80 de ani, a fost ales deputat în Reichstag cu o majoritate de 10.472 voturi. * * ¥ Ziarele germane anunță că țăranul Engels din Kardorf, are 30 de copii, toți voinici și sănătoși. Cu soția întâia a avut 17, iar cu a doua 13. * ¥¹ Ziarele maghiare anunță că contele și contesa de Longay vor sosi zilele acestea la Budapesta și vor petrece aici toată iarna în palatul lor. Ziarul «Pesti Hirlap» anunță că niște făcători de rele au aruncat în aer cu dinamită hanul lui Ion Oliva din Baza. Întregul edificiu a fost prefăcut într’o gramadă de mine. Cârciumarul, din fericire, nu era acasă, iar soția sa, care se sfla în curte, a fost ușor rănită. * • «Aurore» anunță că colonelul Picquart a devenit colaborator regulat la acel ziar, și că va trata chestiunile militare. * * * Comandamentul departamentului din Neapole a primit comunicarea oficială că toată forța navală a marei Mediterane va trebui să se afle strînsă în acel port la jumătatea lunei Februarie. Sosirea escadrei italiene ar coincide cu data deja anunțată a sosirei Regelui Eduard la Neapole.* * * La Terni a murit maiorul garibaldian Eduard Barberini, care în luptele patriotice a fost de șeapte ori rănit și a pregătit în 1867 fuga generalului la Gaprera, pentru care fapt a primit ca dar barca pe care Garibaldi a putut ajunge pe continent. Barberini,născut dintr-o bogată familie din Parma la 21 octombrie 1827, și-a sacrificat toată averea pentru cauza italiană și acum trăia ca un simplu lucrător în fabrica de arme. * ¥ ¥ La Compiegne, ofițerul francez de infanterie, Thiessard, încercase să se sinucidă împreună cu amanta lui prin cărbuni, dar a murit numai amanta, căci ofițerul a scăpat, deoarece la un moment dat el singur și-a deschis fereastra. Raportul medical susține că ofițerul a ucis pe amanta lui și apoi a simulat acea sinucidere. * ¥ ¥ Dr. Crose, profesor de chirurgie la Cleveland (America) pretinde că a descoperit mijlocul de a restaura viața în animalele moarte de 15 minute. Miracolul e obținut prin uzul unui fluid numit adrenaliu, care posedă proprietatea de a pune in mișcare sângele. Intr’una din experiențele sale, dr. Crose a tăiat capul unui câine și apoi î-a făcut o infuziune de adrenaliu și rău și a menține corpul în viață timp de zece ore. Intr’o altă experiență a ucis un câine prin sufocare, apoi i-a dat adrenalin și câinele a înviat îndată.* ¥ ¥ Știrile ce sosesc din Bombay asupra ciumei din India, sunt teribile. In săptămâna trecută acest flagel a ucis 14-203 persoane. Numai în districtul Bombay, de vre-o 15 zile, mor pe fiecare zi cel puțin o mie de ciumați. Comitetul central al Ligei drepturilor omului a hotărît, în urma propunerea lui Louis Havet, membru al Institulului, de a organiza în toată Franța o mare manifestație pentru suprimarea consiliilor de război și în timp de pace. Constantin Radu Grozea în vîrsta de 1pam, toți din com. Câinești, se ilustră la un mal cu sare din marginea comunei pentru ca să ia sare , în vremea când Moise Grozea săpa la desvelirea unui bolovan de sare, o râpă prăbușinduse asupra lui, îi omorî pe loc. Azi parchetul fiind înștiințat, a dispus înmormântarea nefiind aici o bănuială. Ramiro. Serbarea de la reg. 4 Ilfov No. 21 Eri a avut loc la reg. 4 Ilfov No. 21 o prea frumoasă serbare cu ocaziunea luărei Smârdanului. Marea sală a batalionului 2 era foarte frumos aranjată. La orele 10 jum. sosi d. colonel Gheorghiu, a cărui dorință a fost, ca această aniversare să se sărbătorească într’un mod solemn. Serbarea a fost la înălțimea ei și s’a oficiat mai întéiu un parastas de către părintele Ștefănescu, care și-a făcut stagiul în comp. 8 din reg. 21. Corul soldaților bacalaureați, condus de tînărul și talentatul ihusicant D. Florescu, a cântat în tot timpul serviciului religios. După terminarea serviciului, părintele Ștefănescu a ținut o predică frumoasă, glorificând intr’un mod entusiast faptele vitejești ale eroilor din campania 1877- 78. Apoi d. căpitan Anastasiu a ținut o frumoasă conferință cu această ocaziune,despre modul de luptă a soldaților cari au luptat pentru cucerirea Smârdanului. După conferință, lt. colonel Gheorghiu, printr-un frumos și înălțător discurs care a entuziasmat pe toți cpi de față, încheie seria cu violărilor, terminând cu următoarele cuvinte: «Să fim dar, gata și bine pregătiți când țara asta Tronul ne vă chema, ca să ne facem datoria așa cum a știut a șî-a îndeplini vitejii eroi cari ne-au dat none independența și cărora le aducem noi astăzi prinosul nostru de recunoștință.» Ofițerii și soldații au răspuns printr’un formidabil ura! iar corul a cântat «Mulți «ai trăiască». Terminându-se cuvântările, d. colonel Gheorghiu, socot.-colonel Paleologu, maiorul Iliescu care a condus întreaga serbare, însoțiți de toți ofițerii, au gustat din coliva care s’a împărțit și soldaților tuturor companiilor. După aceasta corul bacalaureaților a cântat în mod admirabil mai multe cântece potrivit acestei sărbători patriotice. Modul de executare și ansamblul plăcut au servit admirațiunea tuturor. Serbarea s-a sfirșit la orele 12 a. m a. R. UIV MIOVER» PF. Zi Iubește cine nu uită. (Francez). Qnlîtsisiil ispralinele De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 11 Ianuarie — Bérind Inspecția Principelui Ferdinand.—Inspecția începută era la reg. 2 roșiori, despre care vram vestit, a continuat azi toata ziua până la orele 5 p. m., când A. S. Regală a cerut da la prefectură, prin d. sub-locotenent Candiano, să i se trimeată sania ca să se întoarcă la Palat, unde se va odihni până la 8 seara, când va avea loc ultimul banchet oferit de ofițerii reg. 2 roșiori. A. S. Regală a rmas foarte mulțumit de resultatul inspecției. Mâine la orele 9 dim. Principele va începe inspecția regimentului 4 roșiori care va continua mâine dimineața. In acest timp ofițerii reg. 4 vor da A. 8- Regale trei banchete. Luni va avea loc în sala palatului administrativ banchetul oferit moștenitorului de către primăria orașului. D. primar Gb. Yidrava fixa lista invitaților. Banchetul va fi urmat de o recepție la palat. Zaletin. Alexandria Pentru menținerea simtsazul îuY.— După cum se știe, prin noul budget, gimnaziul local «Alexandru Übica» a fost desființat. Pentru că cetățenii alexanoieni doresc ca gimnaziul să rămână, mai mulți fruntași sau întrunit erî la d. farmacist I. Apca și—alegând un comitet compus din ;d-nii: dr. M. Lăzeanu, C. Vlădescu, Anghel Mincu, Andrei Noica, C. Georgescu, D. T. Iliescu, G. Sprinceană și Ion I. Anca,—au anunțat pentru Duminecă 12 cor., o mare întrunire publică în salonul lacovacfic, la care sunt invitați toți cetățenii cari se interesează de progresul și bunul mers al comunei. Conferința. — Tot pentru Duminecă, d. G. M. Urseanu, student,și-a anunțat conferința d-sale «Escursiunea în Grecia». Serfitii.—A treia serată dansantă a «Clubului intim de petrecere» a fost fixată pentru Mercur! 15 cor. Del. Bacăîi Climatis» Tamași. — Isidor Popa, din Tamașî (Bacau), ducâridu-se să aducă lemne din pădure, se întâlnește la marginea pădurea cu Ion Kirilă și Ion Liloa, tot din Tamași, cari l’am bătut până l’au lăsat mort. Parchetul din Bacau, fiind înștiințat, cercetează afacerea, dispunând arestarea imediată a criminalilor. Fiu d elimerat. — Constantin Buțan, din Gârlenî, bătând de moarte pe tatăl său Ion Buțan, un moșneag de aproape 70 de ani, pe care l-a dat și afară din casă in timpul nopteî, nenorocitul bătrân a murit de frig. Afacerea se instruește de parchetul din cacați. Atali. Buzeu Nenorocirea din Câinești,— Aialtă-era pe la ora 5 și juip. seara, locuitorul Moise Giozea, fața Marița în etate de 18 ani, Ștefan Morji și Cat o va Fort. — Ioniță Ștefanescu, profitând că d. D-tru Manolache, din str. At. Lahovari lipsea de acasă, a intrat înăuntru și a furat 2 scoarțe mari. D Manolache, văzând la întoarcere cele întîmplate și dovedind și pe autor, a făcut o plângere la poliție. Nenorocire.— O groaznică nenorocire s’a întâmplat aseară în str. C. A. Rosetii. Tudorica, un copilaș de vre-o 3 ani, fiul d-lui Ghiță Ionescu din str. C. A. Rosetti, șezînd la gura sobei, și-a aprins rochița la foc din nebăgare de seamă, arzându-se astfel pe tot corpul. Nefericitul părinte a dat primele ajutoare fiului său, dar văzând că cazul este grav, a chemat pe d-nii d-ri Antonini, Hirsch și Berling, cari dau puține speranțe. Sinucidere.Prin urma unei certe pe care a avut-o cu mama sa, d-ra Paulina Rădulescu a încercat să se sinucidă dând o soluțiune de chibrituri. Mama d-rri Paulina prinzând neveste de nesocotită faptă a ușuraticei sale fiice, a luat imediat măsurile necesare, după care a transportat-o la spital, unde azî e în afară de orî-ce pericol. Secvitoctoț. — Maria Ivanovi, din serviciul d-lui inginer V. Ștefănescu, văzând că din leafa ei Uu’șî poate îndestula toate poftele, a recurs la alte mijloace cari azi au adus-o înrestul poliției. Maria fura regulat din vinul stăpânului său, pe care îl avea în pivniță, și nu ba mulțumea să bea singură, el invitând prieteni, făcea chefuri strașnice în socoteala stăpânului. Dovedită, Maria a fost trimisă la arest unde duce dorul vinului și al chefurilor. Lucilius, Constanța Arsă de vie. — Copila Ștefana Radu Nuțu de 4 ani, din com. Sa»rachioi, jucându-se în apropierea unui foc făcut din paie, împreună cu un copil de aceeași virită, fata, apropiindu-se prea aproape de foc, i s-a aprins rochița. Nefiind nimerit în jurul ei, focul a luat proporții arzându-i abdomenul. După o suferință de o jumătate de oră, a încetat din viață, în chinurile cele mai oribile, înecată.—Copila Tudora, în etate de 13 ani, împreună <5iî o soră a ei Ilinca și fratele său Petre, plecând din Rasova, cu sania. Spre a încărca niște lemne dintr'un ostrov, pe când trecea Dunărea, într’un loc aproape de margine, s’a rupt ghiața, copila Tudora voind să sara, a căzut în apă , cin l’alțî au putut scăpa. Cadavrul nefericitei copile s’a pescuit după doue zile. S’a autorisat Uimormântarea cadavrului. Incendii*.—Astă-noftpte un incendiu s’a declarat la proprietatea d-lui Gavrilă din comuna Gohirișul arse, du î o casă și un șopron. Incendiul a luat naștere de la cuptor, din cauza relei construcții, și a focului aflat înăuntru. Pagubele se urcă la suma de 709 lei. Arestarea sergentului-ad- Juzafat Antonescu. — V’am comunicat telegrafic despre arestarea Sergentului-adjutant G. Antonescu din reg. Constanța No. 34. Deși instrucția se urmează în cel mai mare secret, totuși putem servi pe cititorii ziarului cu amănunte. Arestarea sergentului-adjutant Antonescu a urmat imediat după inspecția nocturnă făcută de d. general Năsturel, comandantul diviziei active. Antonescu se bucura în regiment de cea mai mare încredere din partea șefilor sai, lucru ce a făcut săi i se dea mai multe atribuțiuni Ce cădești în sarcina d-lor ofițeri, însă, el profitând de această încredere, a abuzat, frustrând, se zice, atât pe [sf[ cât și pe regiment. Neregularitățile constatate până în prezent ar fi lipsă de furaj și ecleraj, cu care era însărcinat, cum și falsificarea unor facturi. Nu putem însă afirma aceasta, căQ după cum am zis, instrucția Se brongează în secret de d. căpitan Blanița, rapoporul consiliului de rezbel. Conesp. Ploești Arsă de vie.— Buci, fata Tudorica Ștefan Poțcu, în etate de 10 ani, din str. Meșteru Anghel, stând lângă sobă — și fiind apucată de un atic de apoplexie—i s’au aprins Tichiile de pe ea, așa că, până la sosirea marinei sale — care în acel moment se afla prin curte, — a ars într’un mod îngrozitor. Într’o stare disperată, victima a fost transportată la crrc. I medicală, iar de aci la spitalul comunal, în căutarea d-lui dr. V. Vasiliu. VHropascu.Soția locuitorului Ioan Oprea, din strada Doamnelor, a dat naștere unui monstru, căruia Îi dă numele de Nicolae, dar din care nu se știe de nu va eși o Nicolină, fiind hermafrodit. Micul monstru, bucurându-se de o sănătate perfectă, medicii au hotărît să-i facă o operațiune, fiind la mijloc un caz de hermafroditism unic în felul său. Accident nenorocit.—Aseară, pe când un funcționar superior de la administrația financiară eșua de la serviciu alunecând pe scări, a fost rănit în așa mod, încât a rămas în nesimțire. Pacientul, într’o stare gravă, a fost pus într’o sanie și transportat la domiciliu, unde i s’au dat primele ajutoare medicale. Împușcat din greșeală, El a fost adus la spital locuitorul Enache Popa, din comuna Țintea, împușcat din greșeală la piciorul drept, de catre un tovarăș al lui de vinătoare. Copiu. ÜFV SFAT DE ZI Apa de orez cu leac.—Se ia un litru de apă și se fierbe 3—4 ceasuri cu orez bun, o lingură încărcată. Zeama se strecoară și se amestecă cu zahăr și zeamă de lămâe în Sârâmpea dorită. Bșistura astfel dobândită e nutritoate și are prețioasa însușire de a tămădui în pripă stomacurile stricate de bucate. Constituirea corporației tîmplerilor Era, la școala Rosetti, s’a procedat la constituirea corporațiunei tîmplarior. La apele , delegația guvernului, făcând apelul potpinal și raunzend țgg «igmir suficient de meseriași, conform art. 131 din regulament, delegatul ministerului de domenii, d. inginer Ivircea, a declarat corporațiunea constituită. D-sa le-a urat succes pentru viitor îndemnându-în același timp să fie întotdeauna uniți. D. Gheorghe Roman a dat apoi citire următoare! telegrame, care a fost trimisă M. S. Regelui : «Sire, «Patroni! și lucrători! tâmplar! român! și de diferite națiuni, unițî într’un singur sentiment,și-au constituit corporația lor conform legei meseriilor, astăzi 12 ianuarie, sub înalta proiecțiune a Majestățe! Voastre, pentru care ne grăbim a Ve aduce Majestăței Voastre omagii de recunoștință și profund devotament, urându-ne la întreaga familie Regală, să trăiți ani mulți, ca sub a Voastră proiecțiune, scumpa noastră patrie să îșî poată vedea visul ei de aur.» Telegrama este primită cu aplauze și la orele 12 membri corporațiunea se răspândesc în liniște. Lucruri din toată lumea Căsătorie prin încercare.— In America s’a prezintat un proiect de lege numită Weekes, după numele propunătorului, care determină că, spre a se uni în căsătorie, e de ajuns viitorilor soți de a se prezintă fie în fața preotului, fie la un ofițer de Stat civil, fie la doiă martori ca să exprime voința de a trece în numărul nefericiților. Dar căsătoria nu devine definitivă decât după șase luni, când ea e în mod oficial ratificată și înregistrată. Când două aspiranți nu sunt mulțumiți de încercarea lor semestrală, nu e nici un pas de făcut, nici o cerere de prezintat : unul pleacă într’o parte și cell’ai în altă parte. Faptul de a nu înregistra căsătoria lor e de ajuns spre a o anula fără consecințe legale. Ah ! C e frumoasă țară m»î e și America ! O unguroaica soția unui han din Peisia.— Ziarului «Pesti Hirlap» i se anunță din Arad un interesant roman amoros : D-na H. I. după moartea soțului ei, care fusese ofițer superior, s’a stabilit. în Budapesta moștenind de la el o avere frumușică. In anul trecut frumoasa și tînera văduvă H. I. se duse la Constantinopol cu o prietenă a ei, Stefánia fladuly, a cărei soț fusese proprietarul hotelului Hungária din capitala Turciei. Cu ajutorul amicei sale care era foarte cunoscută, veduva intră în societate si de elitâ, fac apoi mari furori cu frumusețea ei de creolă. Kin User prinț turc, Mihsd bey, fost secretari al legațiunei otomane din Atena, s'a înamorat de ea și i-a cerut mâna. La câtva timp după săvîrșirea căsătoriei, tînera fetiț ®ă se duse la Arad, ca să-și aranjeze afacerile financiare. Când s'a întors la Constantinopol, divorța de Mihed bey, nu se știe din ce motive. Frumoasa femee plecă la o lae de lângă Smirna,unde un han din Persia se înamorâ de ea și o luă de soție, ducând-o în Persia.’s** JstL _A~ »și» Un bărbat sărăcit, Se ruga la Dumneziu astfel: Tu, care dai îmbrăcăminte păsărilor și tuturor dobitoacelor, îmbracă și pe davasta mea toți)«»—-----------..................................................1 întrunirea proprietarilor Erî, la orele 3 d. a., proprietarii urbani au ținut o întrunire în sala băilor Eforiei. Cresidează d. maior Macri. D. Brătescu începe prin a spune că de un timp încoace proprietarii își suspendaseră întrunirile în speranța că guvernul, în acest interval de acalmie, va lua măsuri pentru a satisface cererile proprietarilor. Consișt|, însă că de două ani de când se agită proprietarii aceștia n’au primit nici o satisfaceiune. Guvernul n’a voit să înființeze nici măcar legea așa de neofensivă a chiriașilor. Arată că și primăria Capitalei a rămas cu totul impasibila în fața acestor cereri așa de juste și conchide că proprietarii trebue să-și continue mișcarea cu perseverență și chiar cu înverșunare. Continuând, oratorul atacă guvernul cu vehemență și spune că în cas dacă cererile proprietarilor vor continua a rămâne neapoptate glasul lor va răsuna pe calea Victoriei în fața palatului. Mai departe, d. Brătescu amintește că nu s’a făcut încă nimic în chestia razei orașului și a recensemîntului general, așa după cum intră în vederile proprietarilor. Despre Credit, oratorul spune că e o instituție perdută pentru țară, fiind răpită de valurile politice. E de părere ca conducătorii acestei instituțiî de credit sa fie ținiufî respunzătorî pentru imensele prejudicii ce le-au adus proprietate urbane prin neprevederea lui și printr’o administrație deteșabilă. Crede că e necesar ca ministerul de finanțe să deschidă o anchetă Severă pentru a-șî da seamă despre neregulele ce se petrec la administrația Creditului. Termină spunând că chestia proprietarilor trebue neapărat să see resolve în cursul acestui an. D| Themistocle Alexandrescu arată ca cererile proprietarilor sunt legale fiind rezultatul unor nevoi nediscutabile. Susține la rîndul său că nu s’a făcut până acum nimic din partea guvernului pentru a îmbunătăți soarta proprietăței urbane. Insistă în special asupra necesităței de a promulga cât de curând legea chiriașilor spre a garanta pe proprietari de speculațiunile unor chiriași de rea credință. Terminând, îndeamnă pe proprietari la unire și perseverență. I. pacuilescu vorbește de foloasele ce vor trage proprietarii prin fusiunea Ligai proprietarilor cu societatea «Bucur». Vorbind despre starea actuală a proprietăței urbane, oratorul susține că ea e mai lamentabilă azî decât la începutul mișcare și că actualmente se practică un jaf care a depășit orice limite. Conchide că proprietarii urbani trebue să ia miăsurile necesare spre a alunga de la Credit pe actualii soi administratori. Dă citire unui memoriu prin care proprietarii cer ministerului de finanțe acordarea unui moratorium pentru suspendarea vînzării imobilelor ipotecate la Credit. D. R. Păltineanu spune că pentru ca proprietarii să isbutească în cererile lor, trebue mai presus de toate să dea dovadă de curaj, de spirit de abnegațiune și sacrificiu. Și apoi proprietarii trebue să-și dea perfectă seamă de cererile lor și să nu se prezinte cu simple desiderate, ci cu lucruri concrete. Propune ca toți proprietarii să se constituiască într-o societate puternică pentru a se ști cari sunt proprietarii care iau parte la această mișcare. Exprimă dorința ca politica să fie cu totul exclusă din această societate, condiție indispensabilă pentru ca ea să-și poată atinge scopul,să iasă victorioasă din lupta ce o duce contra Creditului și in fine, să poată exercita un control serios asupra acestei instituțiuni. Explică cauzele cari au depreciat proprietatea, arătând ca factori : creditul, Statul și primăria. Râul, spune oratorul, e foarte întins și complicat, deci și leacul cam grefi de găsit. Prin urmare e nevoe de mare muncă și stăruință spre a putea îndrepta starea de lucruri. Intre altele preconise afcă ideea inființăreî unei bănci a proprietarilor. Terminând, d. Păltineanu propune ca să se formeze mai multe comisii de proprietari cari să studieze o parte toate chestiunile privitoare la proprietari, ca legea chiriașilor, impozitele, înființarea băncei proprietarilor, etc., etc. D. Manov îndeamnă pe proprietari a se interesa de aproape de cererea adresată ministerului de justiție cu privire la legea chiriașilor. La sfîrșit întrunirea autoriză comitetul a face toate demersurile pe lângă cei în drept și admite în principiu constituirea societăței proprietarilor, însărcinând comitetul cu alcătuirea statutelor. întrunirea se termină la orele 5 lum., anunțându-se cea viitoare pentru Duminecă. Mes. ÎNFORMAȚIONII LUNI ♦ Origine se abonează la ziarul «Universul», pe lângă o distracție plăcută și instructivă, fiind zilnic incurent cu toate mișcările din lumea întreagă, mai culcurează, in mod gratuit, prin tragere în sorți, la diferitele premii de valoare între cari o vilă la Sinaia, un premiu de 1000 iei in bani și multe altele. A se vedea aminalul detaliat în pagina I. ♦ Consiliul general al județului Râmnicu-Sărat este convocat in sesiune extraordinară pentru ziua de 3 Februarie. ♦ In «Monitorul Oficial» de orî au apărut decretele prin care d. Christu Grecescu, actual director al contribuțiunilor directe și ordonanțărilor, se trece ca director al comptabilităței generale a Statului,, în locul lui A. Parisianu, care a fost destituit fiind dat judecăței pentru abuzuri ; d. Oscar Kiriacescu, licențiat în drept, fost sub-director în ministerul de finanțe, se numește director al contribuțiunilor directe și ordonanțărilor in locul d-lui Christu Grecescu, iar V. Dimitrescu, șef al biuroului datoriei publice din administrația centrală a finanțelor, se destitue din funcțiunea ce ocupă, fiind dat judecăței pentru abuzuri. ♦ D. I. Costantinescu, licențiat în drept, actual impiegat clasa III în administrația centrală a ministerului domeniilor, a fost înaintat impiegat clasa II, în lorul d-lui D. Ștefănescu Darie. ♦ D. Al. Catargiu,ministru plenipotențiar al României în Londra, se află în Belgrad, unde este oaspetele nepotului d-sale, Regele Alexandru al Serbiei. ♦ Bilanțul pe 1902 al loteriei ungare pe clase arată un câștig net de 673.115 coroane, care reprezintă, față de capitalul de 3.600.000 coroane, o dobândă de aproape 19 la sută. Acest beneficiu net nu dă însă o idee exactă despre adevăratul câștig realizat, căci acționarii (7200 de acțiuni de câte 500 coroane) mai încasează deosebit o dobândă de 5 la sută, trecută în bilanț cu suma de 180.000 de coroane ; apoi s-au trecut la rezerve : 150.000 de coroane pentru fondul de rezervă ordinar și 167.524 de coroane pentru fondul de rezervă extraordinar, pe lângă că «fondatorii», adecă Casa de economie din Theresienstadt și Banca Alsaciană, au încasat 279.207 coroane. ♦ In urma concursului ținut la institutul geografic al armatei pentru obținerea diplomelor de absolvire tinerii Zaharescu Gh., Nicolae G. Popescu și Ionescu Constantin, fiind distinși între toți ceilalți, au fost angajați în acel institut ca cartografi. ♦ Atât direcțiunea generală a serviciului vămilor, cât și direcțiunea poștelor și telegrafelor, lucrează la modificarea regulamentului de funcționare a biutourilor de expedițiune și comisiune, ale Statului și ale particularilor, pentru ca serviciul la aceste birourî să se poată face în cât mai bune condițiuni. ♦ Ministerul de interne a primit demisia d-lui I. Nicolau din demnitatea de consilier județean la Eurieă. ♦ Cu puțin noroc și cu un abonament la Universul oricine poate să devie posesorul unei frumoase vile situată în cea mai pitorească poziție din Sinaia. Abonați-ve fără întârziere la Universul, care mai oferă abonaților sei alte frumoase premii în bani, bijuterii, etc., specificate manunciu din corpul ziarului. ♦ Serviciul maritim român a hotărît ca farurile de pe țărmul Mărei Negre să fie înlocuite prin altele a căror lumină să nu mai fie permanentă, ci prin învîrtirea felinarului lumina să apară și să dispară succesiv în largul mărei. ♦ La pepinierele Statului se depune acum o mare activitate pentru instrucțiunea elevilor lucrători care urmează cursurile scoalelor practice înființate pe lângă toate pepinierele, în toamna anului trecut. In aceasta se rezumă de altfel, pe timpul de iarna, toată activitatea pepinierelor statului. La primăvară se vor cunoaște primele rezultate ale acestor școli. In orașul Tulcea s’au născut în luna Decembrie 46 copii, au murit 58 persoane, s'au făcut 5 căsătorii și 1 divorț. ♦ Din cauza operațiunilor cu dinamită cari se fac pe Pupăze pentru spargerea gheței, în scopul de a se adăposti vasele prinse de sloiuri, peștii care apar în urma ploilor sunt în mare parte aproape morți. ♦ In sala Gruberg din Tulcea, se va da mâine seară un bal în scop de bine-faiere. • ♦ D. ministru al instrucțiunei publice, având în vedere lipsa de mijloace a celor mai mulți din elevii școalelor elementare de agricultură și de meserii, că această lipsă de mijloace este pentru mulți o piedică neînvinsă spre a-și putea face studiile, și că spre a face să trăiască școala este indispensabil a se înlătura această piedică, a decis să se înființeze, cu începere de la 1 Februarie, câte o cantină școlară pe lângă fiecare din școlile elementare de meserii și de agricultură cari nu au încă o asemenea cantină. Unde împrejurările vor cere și unde mijloacele vor permite, cantina va avea și un dormitor. Aceste cantine se vor întreține : a) Din plată, în bani sau in natură, a elevilor cantineri; b) din ajutorul ce li se va da de ministerul instrucțiunei publice, sau de Casa școalelor; c) din subvențiile ce li s’ar da de județ sau de comunele ce se afla în raza școalei; d) din ajutoarele ce li s’ar da de diversele instituțiuni cari au menirea de a funda și a întreține cantinele școlare din județul respectiv ; e) din o parte din venitul net al școalei care nu va trece peste 50% din acest venit; f) din ajutoare, donații și binefaceri de la particulari; g) din produsul serbărilor, colectelor, subscrierilor, etc., făcute in folosul cantinei. ♦ Consiliul general de R.Sărat a fost convocat în sesiune extraordinară pentru 3 Februarie viitor, pentru a se ocupa cu mai multe chestiuni pendinte. ♦ Din Milan (Italia) ni se scrie. Cunoscuta noastră soprană dramatică, d-na Maria Herescu, a repurtat un succes strălucit în rolul« Elvira», din opera «Emani», la teatrul Cavour, din orașul Lodi (Italia). Marele impresario american, Barnabes, a oferit 5.000 franci pe lună compatrioatei noastre spre a cânta la Buenos-Aires operele «Africana»,«Lucreția Borgia» și «Gioconda». — D-ra Onoria Popovici a entusiasmat publicul venețian cântând în rolul sopranei din mult criticata operă «Ratchiff» a maestrului Mascagni. — Tenorul român George Bazelli e angajat la teatrul «Politeama Genovese», din Genova, unde a cântat cu mare succes în operile «Mignon» și «Navareza». De Anul-Nou cercul studenților români din Milano a ținut o ședință festivă, la care au luat parte mulți camarazi italieni. Studentul Aurel Ionescu a vorbit despre «Crăciunul și Anul- Nou la român!». Studentul italian Micheletto a citit și comentat articolul «înfrățirea latină» publicat de d. Persico în revista «La vita internazionale». Tenorul Mișu Dorian și eleva soprană d-ra Amalia Popp au cântat mai multe ari! române și italiene, fiind acompaniați la piano de studentul Anibal Cornescu. In urmă s’a dansat. ♦ Ministerul de domenii a întreprins încă de mult o ancheta în care se va oglindi întreaga situație industrială a țarei. Această statistică va permite oamenilor noștri de Stat, chemat a și da cuvîntul în chestiunea viitoarelor convențiuni, să aprecieze progresele realizate până acum de cutare industrie și cu modul acesta vor putea în cunoștință de cauză să-și dea cuvîntul cu privire la viitoarea încurajare la care industria noastră are dreptul. ¥ D. Mincu, medic veterinar al jud. Constanța, a fost transferat în aceeași calitate in districtul Muscel ca măsură disciplinară și d. Gartianu, medic-veterinar în Muscel, a trecut în locul celui d’intern. ¥ Ziarului «Tribuna Poporului», din Sibiu, i se scrie următoarele din Amerioș: x ¥ Direcțiunea generală a poștelor a primit demisiunea a-lui Gr. Huiban, șef de biuron gr. I la serviciul birrourilor de expediție poștală din direcțiunea generală. Postul d-sale a fost suprimat pe ziua de 1 Aprilie, prin noul budget. ♦ D. Anton Suciu a fost delegat să îndeplinească funcțiunea de procuror general pe lângă Curtea de apel din Iași, până la alte dispozițiuni. Pentru tot timpul cât d. Anton Suciu va îndeplini această sarcină, va primi ipurstamentele alocate la budget pentru acest post. «Alliance Ohio», în 4 ianuarie 1903. Românii depărtați în Lumea Nouă, unesc lacrămile lor ferbinți cu ale fraților de acasă, pentru marea perdere a bunuluî Tată al poporului român dr. I. Rațiu. (8s) N. Suciu din Agârbiciu, G. Filip din Bertán, I. Vlăduțu din Valchid, I. Sâlcâisau și N. Mehelu din Rîchișdorf, N. N. Popovicî din Bertán, N. Roman din Bârchiș, I. Rotariu din Valchidu, ♦ Erî. la orele 3 după amiază a avut loc întrunirea tuturor acționarilor tramvaiului vechi din localul Camerei de comerț, sub președinția d-lui Miclescu. Au vorbit d-niî M. Popescu, Moroianu, Icanin, Barcan,Orghidan și Stern cari au hotărît ca pe lângă vechiul comitet să se mai aleagă douî delegați a nouilor acționari cari să facă intervenție și să se unească cu vechii acționari la acțiunea intentată. Se aleg d-nii Stern și Orghidan ca delegați ai nouilor acționari. Câte din numeroasele noastre cititoare nu au rămas încântate la splendoarea unei frumoase perechi de cerce de brhlante sau safir, în fața unei brățări spinteietoare de diamante, sau unul breloc cu rubine, smaragde, perle, etc. ? Abonați-vo !* «Universul», al cărui cost este de lei 6 pentru 3 lun! , lei 11.50 pentru 6 lupi sau lei 22.50 pentru un an și aveți toată probabilitatea de a câștiga un obiect, adevărată podoabă a sexului frumos. Citiți cu atențiune anunțul detailat din pagi a ziarului. ♦ Ere au avut loc la «Asociația generală a studenților universitari români» alegerea noului comitet. Au fost aleși: La drept , d-niî Vasile R. Nicolaescu, Jean Dumitrescu-Slobozia, I. G. Georgescu și Emilian Stoicescu. La litere : d-niî Ion E. Georgescu, Oreste Tafrali și Nicolae S. lonescu. La medicină : Ion Vișoiu, P Pomponiu și N. Zacharescu. La teologie : d-ni: Al. Georgescu și Gh. Crețu. La farmacie : d. G. lonescu. Pentru facultatea de științe se vor face alegeri parțiale. Asupra d-lui Emilian Stoicescu, care a fost proclamat ales în majoritate de către biarog, s’a ivit contestație care se va judeca de vechiul comitet. Eri cu trenul de dimineață au emigrat prin Predeal 19 evrei. ȘTIRI ȘCOLARE . Catedra de limba franceză de la liceul SS Sava din București este vacantă. Doritorii de a ocupa această catedră vor petiționa la ministerul instrucțiunei publice, cel Pitiit până la 10 Februarie. ♦ Consiliul permanent al instrucțiunei, după discuțiuni urmate în două ședințe consecutive, a terminat judecarea procesului dintre două maeștrii de gimnastică, d. Radu S. Corbu de la Brăila și Gheorghiu de la Piatra-Neamțu. Consiliul a dat câștig de cauză d-lui Radu Corbu, condamnând pe d. Gheorghiu la cenzură și uciderea letei pe 15 zile, — ca anul ce a depășit atribuțiunile și rolul său de maestru de gimnastică. La Academia de musică și artă dramatică, str. Batiște No. 8, s-a mai înființat o nouă catedră de vioară, la care a fost numit profesor, d. Oscar Putsch. Cursul d-lu Putsch se va ține în zilele de Luni, Miercuri și Vineri de la orele 9—11 dimineața. Tot odată d. profesor Oscar Schmidt, terminând seria de danturi începute, va continua cu principiile și aplicarea bostonului și alte danturi necunoscute încă la noi. _____ ȘTIRI JUDICIARE . înalta Curte de casație a stabilit următoarea jurisprudent : Art. 46 din legea timbrului impune la taxa de înregistrare donațiunile de orî-ce bunuri și orî-ce alte liberalitățî între viî. La această regulă, articolul următor 47 face o excepțiune pentru înzestrările și donațiunile cu titlu de dotă de orî-ce bunuri mobile sau imobile, în linie descedentă, pe care le scutește de această taxă, și o excepțiune la un principiu general nu se poate întinde prin interpretare la alte cazuri. Astfel, scutirea de taxă prevăzută de art. 47 fiind făcută numai pentru dota constituită în linie descendentă cu caracterul ei juridic așa cum este definită prin codul civil, adică pentru dota constituită unei fete, această scutire nu se poate întinde la orice altă liberalitate făcută de un ascedent unui băiat prin contractul de căsătorie sau în vederea căsătoriei. Donațiunea unui venit mensual, care nu poate fi considerat ca un capital producător de venit, nu este supusă la suprataxa de 3% prevăzută de art. 46 alin. 7 din legea timbrului, știri"sanitare . In Buhoeni, Brusturoasa, Agașu, Palanca (Bacău) bântue cu furie scarlatina. Mulți copii sunt bolnavi. S’au luat măsuri severe de către serviciul medical. ¥ Mai in tot jud. Bacau bântue cu furie febra sfioasă printre vitele locuitorilor. S’au luat măsuri de isolare. ȘTIRI FIMECIM § ECOLOSICE . La 18 Ianuarie se va face a 13-a tragere la sorț a titlurilor de rentă 4% amortisabilă împrumutul de 90 milioane din 1896, cum și a 9-a tragere la sorț a titlurilor împrumutului de 180 milioane din 1898. Valoarea nominală a titlurilor ce se vor amortiza la ambele aceste trageri este de 916.500 lei. S’a ratiftat anularea sumei