Universul, martie 1903 (Anul 21, nr. 58-88)
1903-03-01 / nr. 58
Hami-pașa, Inspectorul general al Macedoniei (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Vineri, 28 Februarie. — Cuviosul Vasilie. Catolic Vineri, 13 Martie.—Euphrasie Soarele resare 6.34 ; apune 6.161 foștii funcționari, devotându-se muncei câmpului, vor face nu numai belșugul lor și al familiilor lor, dar vor fi și pentru cei l’alți plugari un stimulent, dând pilde de inteligență și pricepere. București, 28 Februarie. Spre agriculturi Se știe agitațiunea pe care numeroșii funcționari suprimați din cauza restrîngerei cheltuelilor Statului, o fac, cerând să li se dea putința de a-și îndruma activitatea într’o nouă direcție, spre cultura pământului, aproape disprețuită până acum de ei. D. senator Manescu-Catarji și s’a făcut ecoul doleanțelor acestor funcționari, și a depus eri pe biuroul Senatului un proiect de lege, din inițiativă parlamentară, prin care Statul e autorizat să vîndă, în condițiunile legei pentru înstrăinarea bunurilor Statului din 1889, foștilor funcționari, până la 30 hectare în Dobrogea și până la 15 hectare dincoace de Dunăre. Prin legile budgetare din acești din urmă două ani, zice expunerea de motive a legei, o parte din funcționarii Statului au fost suprimați; prin noua lege a poliției vor rămâne un alt număr de funcționari fără slujbe, iar din cauza condițiunilor de admisibilitate ce prevede acea lege mulți din foștii funcționari rămân fără speranța de a mai putea ocupa astfel de funcțiuni ; prin legea accizelor se mai suprimă un număr de funcționari comunali. Acești funcționari, de toate gradele, nu mai au nici o altă meserie, căci slujbele pe cari le ocupaseră nu cereai condițiuni de admisibilitate, și rămân lipsiți de existența lor și a familiilor lor. Este în interesul țarei ca nimeni să nu privească cu dușmănie reformele timpului și de aceea ea trebue să aibă și pentru acești nenorociți o solicitudine, precum a avut și în alte împrejurări, de pildă cu fiii ei plugari, cărora le-a venit în ajutor prin legea însurățeilor și aceea a vînzării pământului statului în loturi. Această solicitudine se impune cu atât mai mult, cu cât și acești foști funcționari și-au dat tributul lor de sânge țarei, și sunt o clasă inteligentă,utilă, care contribuie la desvoltarea acestei țări. Negreșit că și guvernul împărtășește aceste motive; proiectul de lege propus, dacă nu este o deplină satisfacere pentru foștii funcționari, va fi totuși o îndrumare către o ocupațiune, deși nu din cele mai ușoare, dar demnă și cinstită. Munca câmpului este singura ocupațiune spre care trebuia îndrumată,—și sperăm că va fi,—această întreagă clasă socială, care, în ultimele timpuri, prin situația ei în adevăr de compătimit, dădea de gândit celor de la cârma afacerilor publice. Nădăjduim, împreună cu propunătorii acestei legi, că Din Rusia (Goresp. particulară a ziarului „Universul") Petersburg, 23 Februarie. Din răsboiul de la ÎSTS Krî, generalul Ignatieff, aghiotantul țarului și șeful recunoscut al partidului panslavist, a ținut la societatea de binefacere slavă, al cărui președinte este, o conferință asupra resboiului tur corus de la 1877-78. Ignatieff a povestit amănunte necunoscute asupra sfârșitului resboiului și asupra cauzei pentru care nu s-a ocupat orașul Constantinopol. La începutul lunei ianuarie 1878 Țarul Alexandru II a însărcinat pe Ignatieff de a începe cu Poarta tratative de pace, ordonându-i de a elabora un proiect. Acest proiect în 24 de ore era gata și discutat de consiliul de miniștri. Mai înainte, însă, de a se iscăli tratatul de pace, Ignatieff sfătuia de a se ocupa Constantinopolul. Țarul aprobă în totul ideea sa. Când am sosit la cartierul general rus — continuă Ignatieff— aflai că comandantul suprem al trupelor noastre, marele duce Nicolae, terminase deja preparativele de pace. Am rămas cu totul consternat, și aflai că lordul Derby, primul-ministru englez, declarase că flota engleză va trece Dardanelele îndată ce rușii vor intra în Constantinopol. După câteva zile lordul Derby a demisionat și i-a urmat Beakonsfield, care a ordonat îndată ca flota engleză să treacă Dardanelele, cu toate că noi nu ne mișcaserăm. Atunci eu am convins pe marele duce Nicolae să se apropie cât mai mult de Constantinopol și într’adever a ajuns până la San Stefano, unde se începură tratativele definitive de pace, cari ar trebuit să fie de mai multe ori întrerupte, căci plenipotențiarii turci nu voiau să acorde nimic șerbilor. Eu spusei atunci marelui duce Nicolae de a înainta cu armata și poate am fi făcut asta dacă n'ar fi venit o telegramă de la Țar, în care ni se spunea că pacea trebuia încheiată în 24 de ore, altfel Anglia va declara războiu Rusiei. Din această cauză noi nu am ocupat Constantinopolul. Noul spiritiști la Tolstoi Actualmente se află la Moscova douî englezi, cari sunt fondatorii coloniei tolstoiane în Anglia și care -și are sediul în împrejurimile Londrei, și din care fac parte mulți spiritiștî. Cei douî englezi voiau să convertească pe Tolstoi la spiritism. Contele i-a primit de câteva ori, dar în cele din urmă i-a rugat să nu-i mai supere, când ei i-au declarat că această călătorie , în Rusia le fusese impusă de spiritul Sf. Porfiriu. . Cei două spiritiști englezi trăesc deja de două luni la Moscova pe spinarea amicilor lui Tolstoi. " Pedeapsă meritată dată de 1 lupi . O istorie ciudată s’a petrecut în satul rusesc Kossovsko, unde 1 lupii sunt foarte numeroși anul acesta. Un om, nevasta îuî și un copil i se întorceau în sanie dintr’o lungă c cursă, când fură înconjurați de f lupi. Omul, speriat, propuse soațtei sale de a arunca copilul c la lupi, pentru ca ei să poată fugi d în timpul cât lupii vor sfișia concilul. Pemeea refuză cu energie, și bărbatul, văzând asta, aruncă și pe mamă și pe copil jos din sanie. Printr’o adevărată minune ambii căzură într’o groapă plină cu zăpadă și lupii săriră peste acea groapă. In cele din urmă lupii ajunseră sania și sfâșiară calul și pe omul ce se afla într’visa. Femeea și copilul eșind cu mare greutate din groapă, putură ajunge până la sat fără nici o pedică, căci lupii, satul, își văzuseră de drum. Kominsky CROnicTFEKMB împuținarea căsătoriilor Nu e nimeni care să nu vadă acest fapt capital al timpului. Printr’un concurs ciudat de împrejurări, bărbatul trăește separat de femee. Și asta din ce în ce mai mult. Par a fi două călători, plecați din aceeași gară, unul cu trenul fulger și cel l’alt cu mica viteză, pe niște șine diferite. Bărbatul, oricât de slab ar putea fi moralmente, se află pe un drum de idei, de invenții, și de descoperiri, așa de repede, încât șinele scot scîntei. Femeea, din fatalitate, e lăsată cu mult în urmă. Ceea ce e rău e că din educația pe care o primește azî femeea, pare că ea nu e de loc grăbită de a se aproapia de bărbat. Se pare că ei nu ar avea nimic să-și spună. Căminul este rece, masa mută și patul conjugal înghețat. Acest lucru se observă azi și în saloane. Toată lumea vede în fiecare seară cum un salon se separă în două saloane, unul al bărbaților și altul al femeilor. Încă un lucru pe care, poate, nu l’au observat încă mulți, e că într’o mică întrunire de prieteni de vre-o 12 persoane, dacă stăpâna casei cere ca cele două cercuri să se contopească, ca bărbații să discute cu femeile, atunci se face tăcere, și nu se mai găsesc subiecte de conversație. De aceea e bine să spunem clar lucrurile așa cum sunt. Bărbatul și femeea nu mai au idei comune, nici limbagiu comun, și nici chiar ceea ce privește pe ambele sexuri; ei parcă nu mai știu cum să-și vorbească. In curând, dacă lucrurile vor continua tot astfel, vom ajunge să nu mai avem două sexuri, ci două popoare. Ziua. Trei ani de războiu — de — Generalul CLewet (Urmare.—Vezi de la Nr. 330 până la No. 56) CAP. XXIII Neisbutirea planului meu Dar, cum spuneam mai sus, englezii mă iubeau prea mult spre a mă uita. Timp de două zile, cu toate astea, am putut sta la Wilgeboomspruit, lângă Wepener, tară să fiu obligat de a mă apăra de apropierea lor. Am fost ajuns de comandantul Ilasebroek și comandorul său. Acest moment de repaos ne era de altfel foarte folositor. In acest timp Knox era deja în urmărirea noastră. Planul meu era atunci de a merge la Vest spre Edenburg, spre a încerca, încă odată, să pătrund în Colonia Cap. Nu numai că aveam trupele engleze la spate, când am sosit la ferma din Hexlmer, dar mai aflai încă de la eclerorii noștri, că se afla în același timp o mare coloană în fața noastră, la Edenburg. Încă odată situația era foarte critică. Când a venit seara, am crezut că trebue să mă întorc spre Est în direcția spre Wepener. A doua zi dimineața, inamicul regăsise urmele noastre, dar, cum am trecut în acea noapte un spațiu de 20 de mile, aveam destul înaintea noastră spre a ne continua calea, în ziua următoare, cu mai puțină grabă. In după amiaza zilei de 13 Decembrie, am ocupat niște puternice pozițiuni lângă ferma Bietfontein, la Nord-Est de Daspoort. Inamicul, obligat de a se opri spre a aștepta ariergarda sa, nu putea ataca pozițiunile noastre, înainte de apusul soarelui. Numai, în partea noastră, trebuia să numărăm seria de forturi care fusese construită de la Bloemfontein la Ladybrand, trecând prin Thaba’Nhu și Sprinkhaansnek. Noi eram obligați de a trece între aceste forturi și, spre a reuși, trebuia să nu avem pe nimeni în spatele nostru. Era deci indispensabil de a merge toată noaptea și de a distanța puțin pe generalul Knox. Am rămas în pozițiunile mele până la apusul soarelui, afectând de a mă lăsa să fiu văzut de inamic. Chiar dădusem ordinul de a construi retranșamente de piatră spre a face pe englezi să creadă că aveam intenția de a se rezista a doua zi în acel loc și, cu puțin timp înainte de a se face noaptea, am pus a ocupa aceste pozițiuni pe burghezî. Dar, când se întunecă bine de tot, am dat ordin de a se continua drumul înainte. Câțiva burghezi se întrebau : «Ce însemnează aceste schimbări continue în ideile generalului?» In mine însumi le răspundeam : «Vă veți da seama mâine !» Am mers drept spre Sprinkhaanonek, dar nu mergeam repede, căci mulți din caii mei erau așa de sdrobiți de oboseală, încât burghezii trebuiau să meargă pe jos arând caii de hățuri. Generalul Pr. Botha și eu mergeam la ariergardă, sprijinit de comandantul Michael Prinsloo și o parte din burghezii de la Bethlehem, în număr de 300, cari veniseră să se unească cu noi după ce trecuseră prin Sprinkhaasnek. Cum caii lui Prinsloo erau bine odihniți, i-am comandat de a merge înainte și de a se reîntoarce la Sprinkhaasnek spre a ocupa apoi niște bune pozițiuni la Nordul liniei, la Est de Thaba Nchu. I-am dat acest ordin pentru ca a doua zi, la trecerea acestui defileu, să fie în stare de a împedica pe inamic să ne oprească la Thaba Nchu sau să trimeatâ ajutoare la forturile din Sprinkhaansnek. Această măsură ne salvă. La răsăritul soarelui, într’adever, englezii zărindu-ne de la înălțimile din Thalia Nchu, trimiseră trupe în direcția noastră. Dar comandantul Prinsloo reuși a le pune pe goană, și când am sosit lângă Sprinkhaasnek, nu mai aveam de luptat decât contra a două forturi. In ziua de 14 Decembrie dimineața, înainte de răsăritul soarelui, comandantul Prinsloo a înaintat între aceste două forturi, cari îndată deschiseră focul asupra lui. Dar Prinsloo nu se opri pentru asta ; el dădu ordin de a se continua drumul și de a trece la galop. Un post înaintat al inamicului, care se afla la jumătatea drumului celor două forturi, crezu un moment că trăgând asupra burghezilor cari șarjau, aceștia se vor îndepărta din drum. Asta însemna a nu cunoaște pe un erou ca comandantul Prinslop. El se mulțumi de a repeta ordinul pe care-l dăduse de a trece în galop. Rezultatul fu că două inamici, cari nu se salvaseră la timp, fură răsturnați. Oamenii noștri pretinseră că acești două englezi fuseseră uciși sub picioarele cailor , dar cititorul va pricepe că nu aveam timp de a ne ocupa de soarta lor. In acest timp eram la ariergardă. Botha și eu, știam că comandantul-șef ajutor Piet Fourie, care nu se temea de nimic și era asistat de bravul verd cornet Johannes Hattingh, mergea înaintea noastră. El nu ne aștepta nici chiar spre a trece defileul. (Va urma) UN SFAT PE ZI Oprirea laptelui la vaci.— Un econom american dă un mijloc sigur, după spusa lui, prin care se poate ajunge ca vacile să nu-și oprească laptele la muls, îndată ce o vacă nu dă lapte, să ridici mâna în sus și cu vîrful degetelor să apeși cam un minut pe spinarea vacii lângă șolduri. Făcând aceasta vaca va da laptele desigur. Curier Judiciar (TRIBUNALELE ROMANE) Un minor condamnat pentru omor Se știe că mai ales în cartierele mărginașe ale Capitalei un mare număr de minori umblă fără nici un căpătâiu pe străzi și comit o mulțime de furturi. Intre aceștia se pot socoti și Marin Achim, T. Stan zis Cârmi și Al. Teodorescu, toți In etate de 16—17 ani. Prin Decembrie, anul trecut, ei întîlniră pe șoseaua Colentina 3 țărani din comuna Afumați, cari veneau cu săniile încărcate "cu fân, cu un cuțit, au tăiat funia de la o sanie și luând’o au dispărut. Unul din țărani și anume M. Gh. Pădureanu i-a observat și s’a luat după dînșie. In câmpul Moșilor el a ajuns pe Marin Achim și a voit sâ’l lege pentru a’l duce la secție. Achim însă, pentru ca să scape din mâna lui, a scos cuțitul de la brîu și l’a înfipt în pieptul lui Pădureanu, care a și murit pe loc. Alergând lumea, toți trei minorii au fost prinși și dațî’pe mâna parchetului care i-a trimis în judecata tribunalului Ilfov, secția I-a, pe M. Achim pentru omor, iar pe cel l’alți douî pentru furt. Ieri înaintea tribunalului ei au recunoscut faptul. Achim însă a susținut că a comis omorul fără voia sa. Tribunalul a condamnat pe Marin Achim la un an închisoare, iar pe cel’alțx două la câte o lună. Toți inculpații au fost asistați de d. avocat Bratescu. Liberarea ultimului deținut în afacerea Andronic Ieri, tribunalul Ilfov, secția a 2-a, a judecat cererea de punere în libertate făcută de Ioniță Becherescu, singurul complice al lui Andronic, care se afla arestat. D. Goga, avocatul lui Becherescu, a arătat tribunalului că ar fi neuman ca să se mai mențină sub arest, întrucât toți ceilalți complici ai lui Andronic, mai mult vinovați, au fost puși în libertate pe cauțiune. D. procuror Obedeanu a recunoscut și d-sn acest lucru și a cerut tribunalului să admită cererea de liberare, fixând cauțiunea la 200 lei. Tribunalul a admis cererea și a dispus ca Becherescu să fie pus în libertate după ce va depune suma de 200 lei. Grefier «a-t-a-n»...TM.... ...... Noul Abonament cu premii UNIVERSUL" Costul abonamentului Pentru 3 luni lei . . .6 » 6 » «... 11.50 » un an lei . . . 22.50 Premiile Cu începere de la 1 Martie 1903, Universul deschide un nou abonament, cu următoarele premii ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți : 1) O vilă La Sinaia, (întradins construită anul acesta). 2) O mie de lei în bani. 3) O pianină. 4) Un tandem pentru damă și bărbat. 5) O pereche de cercei cu turcoase, înconjurate cu diamante, în valoare de 500 lei. 6) 500 lei în bani. 7) O brațară, lanț de aur, cu 1 safir înconjurat de diamante, în valoare de lei 400. 8) Un briloc mare de aur cu oglindă, împodobit cu diamante, rubine, smaragde și perle, în valoare de lei 350. 9) Un ceasornic remontoir de aur cu 2 capace, pentru bărbat. 10) Un ceasornic de aur cu 2 capace, pentru damă. 11) O mașină de cusut. 12) Un bilet, dus și întors la Veneția. 13) Un bilet, dus și întors, la Roma. 14) Un mare vas artistic lucrat, de porțelan, pus pe o coloană tot de porțelan, pictat. 15) Un ceas de bronz aurit, pentru masă, în valoare de 130 de lei. 16) O mare lampă de atârnat. 17) 2 candelabre de bronz aurit. 13) O oglindă de masă, de lemn sculptat. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonații pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an 12 bilete. Toți abonații la Universul primesc gratuit și almanahnul Universului pentru anul 1903 precum și Universul literar colorat pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la «Universul», mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. Osnpsul latin din Roma Am anunțat că d. profesor universitar Gr. Tocilescu a luat inițiativa organizarea unei mari excursiuni în Italia, cu ocazia congresului elleno-latin ce se va ține la Roma. Plecarea din țară se va face în ziua de Joi, 27 Martie a. c. stil vechili, și excursia va dura până la 14 Aprilie a. c. Fiecare excursionist va trebui să plătească o taxă de 300 lei, în care se cuprinde călătoria pe cale ferată, clasa II, și vapor clasa I de la București-Budapesta, Fiume-Ancona-Roma-Neapole, la dus, și întorsul prin Neapole-Roma-Veneția-Fiume-Budapesta-București. Tot în această taxă de 300 lei intră și costul întreținerei (mâncărei), al oțelului, trăsuri, etc., din ziua sosire la Ancona până în ziua plecărei din Veneția, la întoarcere, precum și taxa de 12 lei de înscriere la congresul latin. Orașele în care escursioniștii se vor opri spre a le vizita în Italia, sunt : Ancona, Roma, Neapole (unde vor vizita Vesuviul și Pompei) și Veneția. Afară de acestea se vor mai face multe alte escursiuni organizate de comitetul congresului, în jurul Romei și, poate, și în alte orașe. Toți escursioniștii vor avea intrare gratuită spre a putea vizita toate muzeele, galeriile și monumentele din Roma. Escursioniștii din provincie vor avea o reducere de 50 la sută pe căile ferate române spre a putea veni din provincie în București. Înscrierile pentru această escursie se fac la d. profesor Tocilescu, str. Primăverei No. 40. Taxa de înscriere este 50 leî, iar restul de 250 leî va trebui să fie achitat până în ziua de 20 Martie a. c. Escursioniștiî, cari vor dori, I pot, în urma unui libret pe care le vor primi, să facă pe socoteala lor , o călătorie de două luni în Italia (Aprilie și Maiü), beneficiind de o reducere pe căile ferate italiane de 50 la sută. Știri din străinatate — Prin poștă — Ziarul «Ostdeutsche Rundschau», din Viena, publică un articol despre vizita pe care a făcut-o faimosul Boris Sarafoff redacției acelui ziar, acum câteva luni. Sarafoff s-a rugat ca ziarul să nu publice sosirea sa la Viena, ca să nu fie extrădat în România. Redacția numitului ziar a pus în vedere lui Sarafoff că niciodată germanii nu vor sprijini mișcarea slavilor, iar Sarafoff a declarat că speranța comitetelor macedonene nu este în Rusia, ci în Austria, Germania și Anglia. * * * * In orașul Altona din Germania, tramvaiul a călcat o fetiță de 4 ani și un băiat de aceeași vîrstă. Nenorociții copii au murit imediat.* * * O sinucidere înfiorătoare s’a săvîrșit zilele trecute în orașul Posen (Prusia). Consilierul de la Curtea de apel, Lerche, într’un moment de profundă melancolie, s’a sinucis tăindu-șî cu un bri Iceag carotida.* * * * Ziarele maghiare anunță că femeea Rosa Nagy din comuna Nicskce, și-a omorît pe tatăl său cu ajutorul unui fiu al ei în vîrstă de 20 ani. Monstruoșii criminali au fost arestați.* Ziarul «Pesti Napló» din Budapesta anunță că împăratul Francisc Iosif va adresa un manifest către națiunea maghiară, în chestia proiectelor militare. * «Budapesti Hirlap» află că țăranul Gadi Balazs din Hemasc trăia în casa Oului său, care s’a însurat toamna trecută. Bătrânul s’a amorezat de nora sa și fugind cu ea, s’au otrăvit amîndouă. Tinera femee a murit, pe când bătrânul a scăpat, grație ajutorului medical.* • ¥ Cu ocazia jubileului parlamentar al lui Biancheri, președintele Camerei italiene, ziariștii din Roma i-au oferit un artistic clopoțel de argint. Un ziar german anunță că principesa Luisa de Toscana stă în vie corespondență cu fratele ei Leopold Wölfling, pe care l-a ajutat de mai multe ori cu bani. Leopold a spus sorei sale că o va însoți în Anglia sau în Belgia, după ce ea își va asigura poziția materială.* с¹ «Novoje Vremja» publică un articol foarte însemnat în contra intenției Puterilor de a prelungi durata Comisiunei internaționale dunărene. Ziarul rusesc nu mai admite acest control internațional. * ¥¹ Deunărî la Paris s’a vândut prin licitație biblioteca lui Zola, care era compusă din 4000 de volume. Numeroase volume de autori moderni celebri, cu dedicații de la autorii lor către Zola, au obținut prețuri de 300, 400 și 600 fr. unul. Prețul cel mai mare l'a atins un manuscript din secolul XV, care a ajuns la 4000 fr. * Ziarul «Information» anunță că regele Italiei e așteptat la Londra în zilele de 16 și 17 Iunie. Regele Eduard va da în onoarea lui o grandioasă revistă navală la Spithead. Victor Emanuel va fi numit amiral onorar al marinei engleze. O CUGETARE PE ZI Aceia care se urcă mereu sunt singurii cari nu cad niciodată. Memoriile M Krueger (Urmare.—Vezi de la No. 335 până la No. 55). CAP. XII I Paul Krueger pentru a patra I oara președinte de Stat (1893—1899) I Krueger a fost însoțit de membrii consiliului executiv Schalk Burger și N. Wolmarans și de către procurorul de Stat, I. I Smits. Abraham Fischer, membru în consiliul executiv al liberului Stat Orange, se oferi ca Stalmaeiü. Această conferință n’a avut nici un rezultat. Sir Alfred Milner arătă îndată că n’are nici o jpoftă pentru a se face o înțelegere. El cerea următoarele : I 1. Acordarea dreptului electoral după 5 ani. 2. Schimbarea jurămîntului pentru naturalizare. 3. O reprezintanță mai mare a nouilor cetățeni în Volksrath. După o lungă discuție de mai multe zile, Krueger cedă următoarele : 1. Naturalizarea după două ani. 1 Dreptul electoral după 5 ani (așa dar în total 7 ani, în locul celor 114 pe cari îi cerea legea). 2. O reprezintanță mai mare a streinilor în Volksrat și jurămîntul de naturalizare să fie ca acela din Statul Orange. Cu toate acestea el ceru ca dreptul electoral să atârne de la posesia unei averi oarecare și naturalizarea de la dovada că acel strein a avut drepturi cetățenești în propria sa țară. Afară de aceea președintele ceru ca, în schimbul concesiunea pe care o face, guvernul englez să primească principiul ca neînțelegerile între cele două State să fie resolvate printr’un tribunal de arbitragiu. Milner declară că aceste concesiuni nu sunt suficiente. In timpul acestei conferințe Krueger arătă lui sir Milner numeroasele semnături mincinoase care se aflaui pe petiția către regină, la ceea ce Milner răspunse : — Bine, vom cerceta chestia aceasta.. După aceea el întrebă pe Krueger dacă în petiția adresată guvernului nu se află semnături false. Krueger contestă aceasta cu cea mai mare energie și se declară gata de a institui o comisiune pentru verificarea semnăturilor din ambele petiții. El mai declară că acordă dreptul guvernului englez, ca în această comisiune să numească ca membri englezi. Dar acestei comisiuni nu trebuia să i se dea un caracter oficial, deoarece aceasta ar fi dat aparență ca și când republica ar sta sub suzeranitatea Angliei. Sir Alfred Milner însă nu voia să mai audă nimic despre aceasta și zicea : «Să lăsăm această chestie», dar persistă în celelalte cereri ale sale. In aceeași seară, președintele rugă pe Sir Milner ca să se întâlnească cu el a doua zi cu scop de a continua desbaterile. Milner răspunse că conferința s-a terminat. După ce Krueger se întoarse la Pretoria , secretarul republicei sud-africane scrise o scrisoare însărcinatului de afaceri al Britaniei în privința tribunalului de arbitragiu, față de care și Milner luase în aparență o atitudine amicală. In această scrisoare se cuprindeau toate condițiunile pentru formarea acestui tribunal de arbitragiu, care avea să judece în chip imparțial asupra neînțelegerilor întru cele două State. Scrisoarea se termina cu espresiunea speranței ca guvernul M. S. Britanice să primească această propunere pentru ca astfel să se pună capăt tulburărilor din Africa de Sud. Intr’aceea Krueger aduse în Volksrat următorul proiect de lege : 1. O petrecere de 7 ani în țară pentru dobândirea dreptului electoral. 2. Acordarea imediată a dreptului electoral acelora cari au locuit în țară 9 ani. 3. Toți copiii adulți ai străininilor, cari s’au născut în Republică, să aibă dreptul de vot îndată ce vor ajunge la majorat. 4. Mărirea reprezentanților câmpurilor de aur în fiecare consiliu cu câte 4 membri. Legea aceasta fu votată la 19 iulie. (Va urma) HIM-pass, inspector și general al Macedoniei — Vezi ilustrația Se știe că, în urma intervenției Austriei și Rusiei, Sultanul a numit o comisiune care să se ocupe cu introducerea reformelor în Macedonia. Cu această ocazie Suveranul Turciei a numit pe Hilmi-pașa, inspector general al Macedoniei, cu misiunea de a supraveghea aplicarea reformelor. Hilmi-pașa este un bărbat cu o cultură europeană și cunoaște bine lipsurile administrației turcești. —---- .. .. —a-a-a <pis-----------— universul in provincie De la corese. noștri particulari — Pe ziua de 26 Februarie — Buzea Nenorocire evitată.--Azi parchetul a fost înștiințat printr’o telegramă de către șeful stației că ele s’au găsit scoase 2 eglise de la capul șinelor, pe linia ferată la kr. 18 între stația Bobocî-Zoița. Asemenea s’au găsit scoase de la 5 traverse pe ambele părți crampoanele, iar de la 3 traverse crampoanele erau scoase numai de la o parte a șinelor. Desigur, dacă norocul n’ar fi făcut ca acest lucru să fie observat la timp, primul tren ar fi deraiat, dînd naștere la mari nenorociri. Parchetul a deschis o anchetă. Astsie cu jefuire. Noaptea trecută, pe când d. Tudorache Ghehaia, tatăl d-lui D. Teodorescu, ajutorul de grefier al tribunalului, trecea pe o stradelă a oborului, a fost atacat de individul G. Ionescu, care l’a bătut grav, rupându-în coaste și fluorul piciorului drept. D. Ghehaia s’a plâns poliției că afară de bătaia suferită, a mai fost jefuit de sus-zisul individ și de suma de 60 lei și un ceasornic. Poliția a început cercetările. Ramiro, Craiova Incendii. Mai mulți făcători de rele au pus foc astă-noapte la 2 șire cu nutreț ale lui Ion Minaiu din Urzicuța. Autoritățile au luat măsuri pentru prinderea autorilor. Măsurî contra febrei aftoase.Prefectura poliției, printr’o circulară, a pus în vederea tuturor primăriilor din județ că tîrgul de vite din P.Neamțu a fost închis, în urma declararei febrei aftoase la Buhușî. Se știe că județul nostru făcea mare comerț de vite prin partea locului. Furtul din str. Unire!.D. Stan Țincu, comerciant din str. Unirea, a reclamat că un băiat din prăvălia sa, îndemnat de un oarecare Ion G. Biza, fură marfă din magazinul seu și o desface prin necinstitul povețuitor. Făcându-se cercetări, s’au găsit 2 sticle de șampanie la Riza, care a fost dat judecăței. Lucillus Corabia Glumă mortală.— In una din serile trecute flăcăi din Tia Mare, adunându-se în marginea șoselei din dreptul lui Ion Duță, au început a-șî povesti de ale tinereței. Flăcăul Nicolae Mitrică Puiu, tolănindu-se peste picioarele lui Stancu Neacșu Dincă, acesta, spre a-l face să se ridice de pe picioarele lui, a dat în glumă cu un cocean peste nasul lui Nicolae Mitrică Puiu, care sculându-se, a luat scrum din focul ce făcuse și-l aruncă și el în ochii lui Stancu N. Dincă , apoi o croi la fugă. Acesta din urmă, luând în grabă 2 pietre, asvârli în Nicolae și din nenorocire una din pietre a 1 lovi în osul frontal, producându-i o rană destul de adâncă și care a fost imediat legată de către tînărul Ion Ion Duță. După 2 zile, el veni la Corabia, pentru recrutare, unde a fost admis ca bun și seara înapoindu-se acasă ca să ducă știrea, a căzut jos încetând din viață. Comunicându-se cazul celor în drept, d. subprefect, Macavescu, împreună cu medicul plășer d. dr. Lateș, ducându-se la fața locului, au constatat că moartea nenorocitului flăcău Nicolae Mitrică Puiu, a provenit din cauza ranei ce o avea la cap, care’i produsese o meningită supuroasă. Vinovatul a fost depus, iar actele s’au înaintat parchetului de Romanațî. Voicu. Constanța Dela Marc.Astăzi dimineață,la orele 10, niște vagoane scăpate de pe linia ce duce de la gară în port, în dreptul magasiei Bancei Generale, s’au ciocnit cu alte vagoane ce erau lăsate acolo spre a fi duse și ele tot în port. Două vagoane au fost aruncate după linie. Accident de persoane, din fericire nu s’a întâmplat. S’a deschis o anchetă spre a se stabili responsabilitățile. In curând noul amănunte. Timpul.—Eri, timpul a fost închis și în general ploios. Temperatura maximă a fost 2.5 ° cea minimă—1 °. Barometrul s’a coborît la 757.3. Vîntul Mare de Nord . Marea rea. Temperatura Măreî 4 °. Astăzi a început să ningă. Diverse.—Duminecă a avut loc alegerea a două consilieri județieni în locurile vacante, reușind d’-ml Luca Oncea la plasa Mangalia și Ioan Hagi Stoian la Silistra Nouă. Mișcarea comerțului în port a început. Actualmente staționează vapoarele «Berthilde» (remorcher), «Regele Carol I», care a sosit aseară ; «Aurora» sub pavilion italian, «Drayton» (Englez) descarcă mărfuri și încrucișătorul «Elisabeta», care e în reparație. Marc. F.Neamțu Sinuciderea din T. Neamțu.Costache Drăghici, din Tg. Neamțu, a încetat astăzi din viață în niște împrejurări foarte ciudate. Atât soția cât și rudele lui bănuesc că s’a sinucis otrăvindu-se. Poliția a înștiințat parchetul loca despre această misterioasă întâmplare. S'a dispus facerea autopsiei. Cercetările continuă. Faptul a produs o mare impresie în Tg. Neamțu. Strangulare.—Autoritățile din Doamna au înștiințat parchetul local despre un om a cărei identitate n’a putut fi stabilită, care pare a avea vârsta de 25 de ani, găsit strangulat de un copac din dealul Gernegura. Parchetul local a dispus să se facă cercetări pentru a se afla numele lui și cauzele sinucidere. Iulian Roman înecat în Moldova. Locuitorul Gheorghe Ignea din Mogoșești, cătunu Muncei, s’a învoit cu un ferar din cătunul lui, ca să’i ducă împreună cu toate lucrurile sale în Tupilațî, unde acest din urmă se angajase. In ziua de 20 c. plecară dec la drum și ajunseră seara la locul destinat. Acolo atât Ignea cât și cărăușii ceî-l’alți se puseră pe beute și consumară în cârciuma de acolo 3 litruri rachin așa că erau toți abrutisați de băutură. In starea aceasta porniră spre casă în noaptea de 20—21. Ajungând la capra podului peste rîul Moldova, cei trei cărăuși apucară drumul drept, dar nenorocitul Ignea adormise în căruța lui, așa că caii, în loc să apuce pe capra podului, apucară pe de lături, căzând de la mal, o înălțime de vre-o 5—6 metri, drept în rîul Moldova. A doua zi de dimineață Ignea fu găsit în pecat în căruță. Bănuindu-se la început pe tovarășii lui de drum, procurorul a anchetat cazul , ne găsind însă nici o culpabilitate în sarcina lor, fură eliberați, ignea era om cu stare, copii n’avea. OOitim ■0'* Remi. Sinaia Fugi! amoroasă.—Ieri, 25 c.; femeea Paraschiva, soția locuitorului Ghiță G. Tecușău, din localitate, a dispărut de la domiciliul conjugal, luând cu sine 700 lei și alte obiecte de valoare. In fuga ei a fost însoțită de un tînăr anume L»s András, care și-a abandonat femeea sa legitimă, în etate de 17 ani, și cu care era căsătorit de 2 ani. Paraschiva este în etate de 35 ani și are trei copii, iar András e de 25 ’— 26 ani. S'a reclamat autorităței, care a telegrafist pentru prinderea lor. Amoroșii au luat direcția spre Ploești cu acceleratul de seară, încetare din viață. — Ieri noapte a încetat din viață d. Ion Florian, președinte al societăței meseriașilor din localitate. Florian suferea de o boală incurabilă. Timpul este splendid. Vent. T.Măgurele Arestarea unui hoț.—«Universul», în numărul său de’ori, a arătat cititorilor că poliția din București a reușit să pună mâna pe vestitul spărgător George Rădulescu, din acest oraș, și care a evadat în luna Aprilie, anul trecut, din penitenciarul local. Această știre a produs o mare sensație printre cititorii din T.Măgurele, cari credeau pe Rădulescu că este în Bulgaria. Se vorbește în toate părțile că Gheorghe Rădulescu n’ar fi strein de ciima din strada Teatrului. Aceasta însă rămâne în seama poliției din București, care va ști cum să procedeze pentru a afla adevărul. Seciis. T.Severin Maniacul Gustav Nagel a trecut în drumul său spre Pesta pe aci. Crimă.—Un omor îngrozitor s’a anunțat azi parchetului : Gheorghe G. Costache și alți două oameni