Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)
1903-06-01 / nr. 147
Prințul Petru Karagheorghevici-- (Vezi explica(ia) Calendar pe anul 1908 Ortodox Sâmbătă, 31 Maiü.— Ap. Eremia Carolie Sâmbătă, 13 iunie-Antonie de P. Soarele răsare 4.32 . aprie, 7158 ----------------------------------«SS ^.c <£- - ---------------- București, 31 Maxim. Prima si moneda Toate regulamentele și toate măsurile ce s'au luat și se fac, au rămas și rămân neputincioase de a face să nu se mai repete plângerile referitoare la pâine, cu tot cortegiul lor de riposte și doleanțe ale brutarilor acuzați și cari sar ca să se apere la la codul lor. Regulat fiecare acalmie în această privință e urmată de către o nouă alarmă, — protestări, măsuri, contra-protestări, dispute asupra greutății și a prețului,— și pe urmă iarăși tăcere și răbdare pentru câtva timp. De obicei, am putea zice întotdeauna, lucrurile se petrec astfel: După slăbirea din nou a înăspririi vigilenței comunale și polițienești, numărul brutarilor cari încep a da iarăși pâinea lipsă la cântar crește, crește mereu, crește până ce populația frustrată începe și ea din nou a murmura, a protesta , ziarele sunt rugate a interveni, afacerea revine la ordinea zilei, autoritățile se emoționează și noul măsuri severe se ordonă... Atunci, brutarii la rîndul lor ridică pretenția de a scumpi prețul pâinei, întemeiați de obiceiii pe o mică urcare în prețul grâului,o scumpire cu prețul căreia numai ar putea •să dea pâinea cântărită drept. Controverse urmează, fel de fel de măsuri și sisteme no i se propun,până ce totul se liniștește, pentru a reîncepe iar peste câteva săptămâni sau luni... Sistemele propuse, de obiceiii pe lângă escelența lor teoretică au cusurul de a fi cu totul nepractice; astfel, de exemplu, acela de a se cere debitarea pâinei cu cântarul , e contra obiceiului prea înrădăcinat, însemnează o pierdere de vreme ce ar face plictiseala cumpărătorului și exasperarea detailistului, etc. Rămân tot regulamentele și măsurile comunale și polițienești actuale, aplicate cu toată energia și imparțialitatea : pâinea fabricată în mod uniform ca greutate, cu o mică toleranță, și cu prețul fix. Dar, e adevărat că, cu acest sistem, în privința prețului există uneori o dificultate : este când în adevăr prețul griului sufere o urcare... Nu zicem și o scădere, pentru că atunci brutarii firește că n’au să dea pâinea mai ieftin... Dar, griul se scumpește și brutarii zic: trebue să scumpim și pâinea dreptate nu și nu poți să nu le-o dai. Ce se întâmplă însă? Griul dacă se scumpește, ar îndreptăți scumpirea unei pâini, în proporție, cu 1 sau cel mult 2 centime, — dar pâinea se scumpește, firește, cu 5 centime, fiindcă—așa vrea sistemul nostru monetar. Și iată cum ne întoarcem și aci la vechea chestiune a monedei neunte... Ș’a căut, fără succes, a se menține această monedă în circulație prin fracționarea prețului țigărilor sau tutunului.... dar nicăori importanța, necesitatea menținerei în circulație a monedei de 1 sau măcar de 2 centime nu se învederează, nu se impune, ca la prețul pâinei. Cum însă? In privința aceasta am avut noi o propunere pe care nu o putem repeta îndeajuns și a o supune examinării și reflexiunei ministerului de finanțe . Unica măsură eficace pentru a menține în circulație moneda de 1 și 2 centime, este retragerea aceleia de 5 centime. Ar rămânea numai a se ști dacă sacrificiul bănesc pe care Statul ar trebui să-l facă cu această transformare : desființarea monedei de 5 centime și înlocuirea ei cu monezi de 1 și 2 centime, ar fi posibil acum. Gât pentru marele folos ce ar aduce publicului, credem că la această privință nimeni nu mai are nevoe să fie convins. Cu propunerea noastră însă vom mai reveni și vom stărui, încredințați că până în cele din urmă se va găsi cine să o ia în seamă și Să proceadă la realizarea ei, spre marele folos al budgetelor particulare modeste și chiar al educației economice a orișicul. Din Spania (Corespondență particulară a «Universului») Madrid, 26 Maiü. Politica externă Senatorul Labra a prezintat Camerei o interpelare asupra politicei externe a cabinetului. Abarzuza, ministru de externe, a relevat cum pentru națiuni nu e un moment determinat în care trebue să facă alianțe. Noi menținem—a spus dînsul—raporturi excelente cu acele națiuni ce au interese de tutelat în Maroc și nu calcă drepturile Spaniei. Relațiunile noastre cu Anglia sunt foarte bune. In ceea ce privește vizita prințului Enric de Prusia, ea n'a avut alt caracter decât acela al unui act curtenilor. O noutate a științei Cu ocazia congresului de medicină ținut aci, dr. Thompson, din Oxford, spre a arăta mecanismul prin care creerul și craniul omenesc s’a desvoltat și s’a transformat pe măsură ce condițiunile de trai ale omului s’au schimbat în cursul secolelor, a arătat un craniu în care toată cutia fusese înlocuită cu o bășică de aer. Naturala tendință a acestei bășici, de a lua cele mai mari proporțiuni, era contrabalansată de niște sforicele corespunzătoare tuturor mușchilor ce lucrează asupra fălcilor. Grație acestui aparat se poate vedea că omul preistoric, spre a-șî putea satisface propriile instincte și necesitățile existenței sale, a a trebuit să fie înzestrat cu dinți lungi și tari și cu fălci puternice. Pe măsură ce omul a încetat de a duce o viață la fel cu aceea a animalelor și s’a civilizat, încetul cu încetul dinții lui s’au făcut mai mici, mușchii fălcilor și-au perdut din puterea lor. Tot congresul a aplaudat pe dr. Thompson pentru ingeniosul lui aparat, grație căruia se poate asista la procesul evolutiv al craniului omenesc. Profesorul a fost premiat de congres pentru aparatul său. Un Burbon lăudând Republica A auzi pe un membru al familiei regale lăudând în public Republica, nu e un spectacol ce se vede în toate zilele. Erî seară au putut asista aci, la acest straniu fapt, cei cari s’au dus la teatrul «Zarzuela». Don Alfons de Burbon, văr al regelui Alfons XIII, văzindu-se redus în sărăcie, a decis de a se dedica artei dramatice. El a intrat în compania Fuentes; întâmplarea a vroit ca Allens Perkins să debuteze aseară în drama «Mizerabilii» în rolul revoluționarului Mario, care, într’un oarecare moment al dramei, trebui să se urce pe baricade și din vîrful lor să strige cu entusiasm. Trăiască Republica! In acea scenă culminantă primțul actor a obținut un succes de ilaritate, căci publicul știa că el era din familia Burbon și deci un mare dușman al Picpublicei. Valladolid. CRONICI FEMEMINE Mișcarea femeiiînâ americană și presa Zilele trecute s’a ținut la New Orleans adunarea generală anuală a uniunei naționale a femeilor americane pentru dobindirea dreptului electoral. Deoarece desbaterile acestui congres au privit aproape exclusiv afaceri americane, nu le mai înșirăm aici, fiind-că n’au nici o valoare pentru cititoarele noastre. Escepție a făcut numai raportul comitetului presei. Ar fi peste putință de a caracterisa în chip mai eclatant importanța, la care a ajuns din zi în zi mișcarea femenină americană, decât prin raportul pe care-l publică acest comitet. Datele pe care le cuprinde ni se par deci a fi de un interes general și de aceea dăm părțile sale mai esențiale. Deși uniunea femeilor americane există numai de 35 de ani, acum vre-o opt ani a fost în stare să înființeze un propriu comitet al presei. Acesta’și începu activitatea trimițând articole marilor ziare politice ale țerei. La început a fost aproape peste putință ca să facă să apară , astăzi însă nu numai că sunt primite cu cea mai mare plăcere, dar sunt și comentate cu multă căldură. Comitetul a ajuns la aceea ca marele și seriosul ziar, «New York Sun», să consacreze odată pe săptămână două mari coloane pentru mișcarea femenină. Afară de acest ziar sunt și altele multe cari publică în fiecare săptămână notițe asupra mișcarei femenine pentru dobândirea dreptului electoral. In timpul anului trecut comitetul presei a trimis 71.000 articole de cuprins general și 1989 de cuprins special. Principiile fundamentale, pe cari le-a adoptat anul trecut congresul internațional al femeilor pentru dobândirea dreptului electoral, au fost trimise marilor ziare din Statele Unite, cari le-au și publicat. Acest comitet al presei are în 25 State ale Uniunei nord-americane persoane de încredere cari se îngrijesc de ziarele cari apar în acele State. Ele anunță că s’au publicat mai mult decât a treia parte din articolele trimise. Mai mult decât atât, Raportul delegaților din diferite State arată bunul mers pe care-l face chestia dreptului electoral pentru femei, mai cu seamă în Statele de nord și de vest, unde numărul membrilor a crescut in chip extraordinar. Olimpia Ilustrațiile noastre Prințul Petru Karagheorghevicî Prințul Petru Karagheorghevicî s’a născut în capitala Belgrad la 29 iunie 1844. După ce și-a terminat studiile la Belgrad, el s-a dus în străinătate, unde și le-a continuat la Paris și Geneva. După ce absolvi școala militară superioară din St. Cyr (Franța), intră în armata franceză ca sublocotenent. In timpul războiului franco-teuton de la 1870-1871, prințul Petru se luptă sub comanda mareșalului Bourbaki. In lupta sângeroasă de la Villens Lesquel, el se luptă vitejește și fu rănit. Aci fu decorat cu ordinul «Legiunea de onoare». In anul 1875 a provocat răscoala bosniacilor și a herțegovinenilor, în contra stăpânirei turcești. În anul 1883 prințul Petru Karagheorghevici s-a căsătorit cu Zorka, fiica principelui Nichita al Muntenegrului, cu care avu trei copii: George, Alexandru și o fetiță, Elena. Soția sa a murit la 1890. Noul moștenitor al tronului sârbesc Dămazî ca ilustrație și portretul noului principe moștenitor al tronului sârbesc, fiul cel mai mare al principelui Petru Karagheorghevicî, cu numele George. El este în vîrstă de 14 ani și urmează actualmente cursurile școalei militare din Petersburg. Prințul George Karagheorghevicî, noul moștenitor al tronului sârbesc.—(Vezi explicația) »*»■*««■ . ^gane»-e <össi sm» ■»>*—■ ani, va fi judecat de tribunal, iar nu de Curtea cu jurați. * * * «Le Petit Parisien» anunță că împăratul Germaniei va vizita pe regele Angliei la 4 (17) Octombrie.* ¥ ¥ Ziarele rusești anunță că în curând î și va da demisia generalul Dragomirov, guvernatorul general al districtului militar Kiev. In locul seu va fi numit generalul Kaulbars, care a fost comisar al guvernului rus în Sofia după detronarea principelui Bulgariei, Alexandru de Battemberg. ¥ * Se anunță din St. Louis că orașele Venice, Madison, West Madison, Newport, Brooklyn și Grande City, așezate pe malul stâng al fluviului Misissipi, sunt acoperite de 10-lS picioare de apă. Bărcile iau pe locuitori din casele lor spre a-i pune la adăpost. 700 persoane au petrecut o zi și o noapte pe acoperișuri. * ’ ¥ * Corespondentul ziarului «New York American» pretinde că a avut o întrevedere cu regele Leopold II al Belgiei, care i-ar fi spus : «Belgienii iubesc pe americani, fiindcă au spiritul de inițiativă. Aș vrea ca poporul meu să ia de model pe cel american. Toată lumea trebue să muncească. Eu me silesc să dau exemplul. Leneșii încurcă lumea degeaba: «Antagonismul între capital și muncă e nefiresc. Ce ar putea face capitaliștii fără lucrători și vice-versa ? Dar conflictul se va resolva cu bine». Regele Leopold și-ar fi exprimat apoi admirația pentru oameni de teapa lui Pierpont Morgan și James J. Hill , apoi, abordând chestia Congului, ar fi zis : «In Statul Congo, orice s'ar spune, prevalează și va prevala politica «poftei deschise». Acolo e deplină libertatea comerțului. Proprietatea trebue totuși ocrotită. Statul independent nu-și datorește existența unui act al conferenței din Berlin, ci unui act al regelui Belgiei și al amicilor săi».« ¥ * La Geneva s’a deschis congresul uniunei internaționale a femeilor abstinente (contra măritișului). Au luat parte 300 de delegate din toate părțile lumei, până chiar și din India. O CUGETARE PE ZI Inima omului își pregătește calea, dar Dzeu îî îndreptează pașii. ASASINAREA Suveranilor Serbiei (Din ediția I-a de azi dimineață pentru Capitală) Telegramele «Agenției române» Viena, 30 MaiQ. Știrea din Belgrad dată de ziarul «Neue Freie Presse», și după care monitoarele austro-ungare din flotila dunăreană, «Szamos», «Leitha», Maros» și Koerves» ar fi ancorat în fața Belgradului, este cu totul nefundată. Sofia, 30 MaiQ. Se asigură că cercurile guvernamentale sunt de părere că evenimentele din Belgrad nu dau până în prezent nici un motiv de a se lua oarecare măsuri. Budapesta, 30 MaiQ. Camera deputaților. — D. Tallian, vice-președintele Adunarea, exprimă groaza sa față cu sîngele vărsat la Belgrad. El spune că Regele a fost asasinat de proprii sei soldați cari i-au exterminat familia întreagă. (Strigăte de îngrozitor!) Dinastia Obrenovici, continuă vice-președintele, a fost întotdeauna prietena sinceră a patriei noastre, a Regelui nostru și a monarhiei noastre cu cari membrii acestei dinastii s’au silit întotdeauna de a menține relațiunile cele mai pacinice și prietenești. Parlamentul ungar exprimă în unanimitate adînca sa părere de rea și durerea sa față cu oribila crima (Aprobări generale). D. Kosuth și contele Ion Zichy în numele partidului independent și al partidului popular, aprobă declarațiunea d-lui Tallian. D. de Szell, președintele consiliului, o aprobă în numele guvernului. Consecințele acestui eveniment, zice d. Szell, sunt serioase și incalculabile. Me mărginesc a declara că împărtășesc în totul adincele regrete și indignațiunea contra abominabilei crime.Aprobări generale. Vice-președintele anunță apoi că declarațiunea sa a fost aprobată în unanimitate. Berlin, 30 Mafii. După ziarele din Belgrad, ultimele cuvinte ale regelui Alexandru au fost: «Soldați, m’ațî trădat !» Șambelanul Curieî, Nikolaevici, s-a refugiat la legațiunea Austro- Ungariei. Ziarul «Tageblatt» crede a ști că în ultimul timp regele și regina Serbiei erau obsedați de teama unui atentat. De aceea ei se gândeau de a se divorța. Regele avea intențiunea de a cere apoi în căsătorie ca principesa Xenia de Muntenegru. Petersburg, 30 Maiți. Toate ziarele își exprimă groaza lor adâncă pentru măcelurile din Belgrad. Londra, 30 Maiți. Jurnalele sunt unanime în a exprima profunda lor groază față de crima comisă la Belgrad. Ele sper că Puterile nu vor recunoaște pe principele Karagheorghevici ca succesor al regelui Alexandru, dacă principele nu va proba nevinovăția sa în această afacere și nu va fi recunoscut că nu a fost complice. «Standard» se exprimă astfel : Intriganții și asasinii implicați în crima din Belgrad au avut, probabil, intențiunea de a amesteca în crima lor influența Rusiei sau a Austriei. Relațiunile Austro-Ungariei cu Serbia impun aceleia o responsabilitate cu totul particulară: această putere trebue să se cu băgare de seamă ca nu cumva tulburările din Serbia să se răspândească și în statele vecine. Trebue ca ea să facă mari sforțări pentru a stabili ordinea și stabilitatea și să arate tot deodată o hotărîre dezinteresată de a împedeca pe șefii revoluționari de a trage profite personale din escesele, cari sunt cu totul potrivnice politicei declarate a Austro-Ungariei. Trebue ca aceasta să menție starea de statu-quo în acea țară». «Times» scrie următoarele: Ne place să sperăm în sinceritate că toți candidații posibili afară de unul—puțin importă oricine ar fi acesta—să judece matur de a și retrage candidaturile, căci trebue cu orice preț evitat un războiu civil în Serbia. Dacă acest războiu este evitat, Serbia ar putea scăpa de intervenția celor două mari vecini și protectori ai săi, Rusia și Austro-Ungaria. Pentru moment, Europa poate spera că stabilirea unei nou „stări de lucruri în Serbia se va face fără a se întrebuința amenințări sau presiuni fie de la Petersburg fie de la Viena. Versailles, 30 Maifl. Aflând moartea fiului său, exregina Natalia a avut o criză teribilă, încât nu a putut asculta până la sfîrșit povestirea evenimentelor. Viena, 30 Maifl. Corespondentul din Belgrad al ziarului «Freimlenblatt» a intervievat pe d. Avskumovicî, prezidentul consiliului, care a declarat că sosise la Belgrad ieri dimineață, venind din Alexinaț, unde avusese niște afaceri în calitatea lui de advocat. A fost pus în curent de faptele săvîrșite de ceîlalțî miniștri. Pentru moment, a zis d. Avakumovici, n'avem nici un raport cu principele Karagheorghievici; alegerea sa ca rege pare verosinȘi în că o altă soluțiune este puțin probabilă ; în orice caz, aceasta rămâne la aprecierea Skupstinei. După alegerea, suveranului guvernul actual își va da dmisia și noul cabinet numit de regele ales, va pune în aplicare constituțiunea de la 1901. Nu ne temem, a adăugat prezidentul consiliului,de un amestec strein pentru că această eventualitate nu poate avea loc, după cum s’a întîmplat în cazul analog cu Bulgaria. Prezidentul consiliului a terminat asigurând că ordinea și liniștea care domnesc actualmente în țară vor fi menținute. Petersburg, 30 Maifl. Ziarul «Swiet» vorbind de evenimentele din Belgrad condamnă pe asasini și deplânge pe regele Alexandru ca pe un bun slav și ca un om de nobil caracter. Ziarul «Novosti» scrie că siegele vărsat într'un mod atât de mizerabil și prin trădare nu va rămâne fără răzbunare ; chiar cea mai bună ordine de lucruri care s’ar stabili n’ar putea justifica crima sângeroasă. Amestecul Puterilor străine în afacerile interioare ale Serbiei nu este admisibil ; el însă s-ar putea cu toate acestea întâmpla dacă complicațiuni neașteptate ar forța pe Rusia și Austro-Ungaria să se amestece. «Novoie Vremia» crede că nici un membru al partidului radical n’a luat parte la săvârșirea crimei. Ziarul «La République franchise» spune că acordul între Rusia și Austro-Ungaria este așa de amical încât nici o complicațiune din partea acestor două puteri nu este de temut. Budapesta, 30 Mai fl. Camera deputaților. — Continuându-se discuțiunea, d. de Szell, președintele consiliului, răspunzând la întrebările deputaților Rakovsky și Lovaszy, zice că nu este bine de a trage consecințe politice dintr’un eveniment, a cărei istorie autentică nu este încă cunoscută. In rapoartele internaționale trebue de menținut principiul că nici o atitudine n’ar putea fi luată înainte ca evenimentul și consecințele lui să nu se fi desvoltat în așa mod încât influența lor asupra intereselor Ungariei și a monarhiei, să poată fi apreciată. In ce privește efectul pe care acest eveniment îl va avea asupra raporturilor Austro-Ungariei cu Serbia și cu Rusia, p de Szell dorește și speră că nici o schimbare nu se va produce. In momentul actual ar fi superfluu și precipitat de a formula o părere. Totuși, ministrul găsește necesar de a exprima speranța că nici o complicațiune nu se va produce de natură a forța pe Austro-Ungaria de a-și modifica politica urmărită până acum față de statele balcanice din vecinătate. (Aplause generale). Prima noastră datorie, încheie d. Szell, este de a salvgarda cu tărie interesele noastre, chiar în prezența unui eveniment ce nu se poate încă calcula. (Aplauze generale). Camera trece apoi la ordinea zilei. Viena, 30 Mai 1l. Ziarul «Neue Freie Presse» spune că in urma evenimentelor din Belgrad, orice comunicațiune oficială între Serbia și străinătate este suspendată. Miniștrii Serbiei în străinătate nu mai au deplină putere de a reprezenta țara lor. Ministerele de afaceri străine din toate statele nu recunosc pînă în acest moment nici un guvern sîrb, cu care ar putea comunica. Hotărârea Skupstinei, care trebue să se întrunească luni, va restabili pozițiunea Serbiei, față de statele streine, după regulele dreptului ginților. Se așteaptă ca Serbia să treacă cât mai repede la o situațiune normală. Viena, 30 Mai fl. Camera deputaților.Spre sfirșitul ședinței, răspunzînd la interpelarea anunțată, d. de Koerber, președintele consiliului, declară că guvernul n’a primit până acuma nici o altă știre din Belgrad, decât cele publicate deja. Guvernul dă desigur plină băgare de seamă evenimentului așa de important și de mișcător care s’a petrecut în capitala Serbiei. Cât de fulgerător ar fi, văzînd că o hotărîre politică se săvîrșește în acest fel în pragul secolului al XX-a, și cât de triste și tragice ar fi evenimentele din Belgrad din punctul de vedere uman trebue să le considerăm ca o afacere exclusiv sârbească până ce ele nu vor avea consecințe care ar putea să atingă monarhia austro--ungară și situațiunea europeană. D. de Koerber speră că și noul regim în Serbia, răspunzînd necesităților simțite în acel regat, va menține aceleași raporturi amicale cu Austro-Ungaria și va proceda în sensul menținerea păcei în peninsula Balcanică. Orice guvern sârbesc poate conta pe simpatiile generale din momentul ce își va însuși o politică conform cu dispozițiunile pacifice ale cabinetelor europene. Berlin, 30 Maitl. Ieri dimineață, avocatul Zivkovici, actual ministru, a ținut un discurs fulminant poporului care se adunase la teatru. El a spus că revoluțiunea nu a fost opera armatei ci a poporului. Armata și poporul sunt în indisolubila unire pentru libertate. Avakumovici,actualul primministru, a ținut de asemenea un discurs violent de pe scara ministerului de interne, discurs care a fost primit cu ovațiuni. Când s’a anunțat prin cazarme moartea Suveranilor, colonelul Nicolici a blestemat pe asasini; el a fost ucis imediat cu un glonte de revolver. Ziarul «National Zeitung», publică un interview al corespondentului său din Belgrad cu locotenentul colonel Misici care a declarat următoarele: am fost numeroși și nu știm cu siguranță cine a tras prima lovitură, eu sau un altul. Lucrul principal pentru noi este că opera noastră a reușit. Am făcut patriei un serviciu imens și sântem foarte mulțumiți de succesul nostru. Paris, 30 Maifi. O prietină a ex-reginei Natatalia povestește că ex-regina a căzut bolnavă în urma excitațiunei primite. Ea ar fi telegrafiat noului guvern din Belgrad cerând voie să reintre în Serbia pentru a asista la înmormîntarea fiului său. Interviev cu verul lui Petru Karagheorghevici Un redactor al ziarului Zeit % intervievat pe prințul Alexe Karagheorghevici, verul lui Petru, în locuința lui din Semering. Prințul a zis că sfârșitul suveranilor Serbiei l-a turburat, însă că a fericit ca dinastia Karagheorghevici să se întoarcă în fruntea Serbiei. «Petre Karagheorghievici e om modern, a adăogat Alexe; el este cult, patriot înfocat și soldat eminent. Dînsul și-a făcut studiile la Saint Cyr, în Francia. « Prevedeam de mult timp că situația in Serbia este de nesuferit și că avea să se sfârșească printr’o tragedie spăimântătoare.» Paris, 30 Maiü. Regina Draga acuzată de a fi cauza Ziarul «Temps» publică un interviev pe care un redactor al seu l-a avut cu Bojidar Karagheorghievici. Acesta a spus că vina pentru cele petrecute cade asupra reginei Draga care își atrăsese ura tuturor prin trufia și persecuțiunile sale. Regele, slab de voință și chiar de minte, a fost o victimă a ei. «Faptele de la Belgrad înseamnă o răsbunare a destinului pentru execuțiunea, asasinarea și martirisarea atâtor rude ale noastre». Viena, 30 Maiü. Capul reginei groaznic de văzut o depeșă oficială spune că gâtul regelui Alexandru era străpuns de un glonte. Horcăind, dînsul a zis: «Infamilor, m’ațî trădat!» Cadavrul reginei Dragă a fost înfășurat în cearșaf alb. Aspectul capului ei sdrobit, era groaznic de văzut. Șerbii care se află în Viena declară că regele Alexandru înțelesese că nu mai putea să se susțină pe tron cu regina Draga. Aceasta ar fi consimțit deja la divorț. Șefii armatei au telegrafiat lui Karagheorghevici că armata l'a proclamat rege și-l poftește să vie imediat la Belgrad. De împreună cu prințul Karagheorghevici, va merge la Belgrad întreaga sa familie. Viena, 30 Maiü. Curățirea palatului de sânge o depeșă din Belgrad spune că o mulțime enormă continuă a ocupa stradele făcând ovațiuni pentru Karagheorghevici și strigând : Jos Obrenovici ! La palatul regal se lucrează spre a se spăla sângele și a se repara ușile și ferestrele, precum și pardoseala, ruinate în timpul luptei și acoperita cu sânge închegat. Până și păreții camerei de culcare a regelui sunt plini de sânge închegat. Se pregătește sala tronului pentru încoronarea noului rege. S-a constatat că regele a fost rănit, înainte de toate, de o țandără a ușei care fusese sfărîmată cu dinamită. Ofițerul care a prezintat regelui documentul de abdicare, i-a zis: «— Subscripți, în caz con ttrar veți muri». Regele a răspuns: «— Prefer să mor». Atunci a început masacrul. — Atitudinea garnizonei din Nish este tot amenințătoare; garnizona refuză de a primi candidatura la tron a lui Karagheorghievici, cerând pedepsirea ucigașilor. Noul prim-ministru, Avacumovici declară că guvernul va lucra pentru întărirea unei noui dinastii, pentru consolidarea situațiunoi economice a Serbiei și pentru înălțarea prestigiului Serbiei în streinătate. Viena, 30 Maiü. Soldați contra regelui Ziarului «Volksblatt» i se comunică din Belgrad că regele strigând ajutor la fereastra deschisă, soldații i-au imitat, în mod ironic, vocea plângătoare. Când conjurații au năvălit în camera de culcare, regele a căzut în genuchi, cerând iertare și mila. Regina Draga s-a ascuns în dosul patului; ea a fost apucată, călcată în picioare și ucisă de împreună cu dînsul, prin focuri de revolver în mijlocul țipetelor teribile și ale strigătelor de triumf. Țipetele reginei Draga SS auziau din stradă. Viena, 30 Maiü. V Ce spune noul prim-ministru șerb Noul prim-ministru șerb, fiind intervievat de corespondentul ziarului «Wiener Tag«blatt», a declarat că de în dată ce se va alege, după regulă, noul rege, ministerul va demisiona spre a se numi un minister definitiv. «Am luat cârma, a adăugat Avakumovici, pentru ca țara să nu cadă in anarhie. «Imediat după alegere, va pleca o deputațiune la Geneva pentru a invita pe rege la Belgrad. «Suntem siguri că noul rege va ținea cârma pe baza constituțiunei din 1901. «Poporul sârb se bucura sperând într’un viitor mai bun. Străinătatea nu se va amesteca în afacerile noastre. Și Bulgaria și-a ales în mod spontaneu pe prințul sau și Puterile l-au recunoscut. De ce n’ar face tot așa cu noi ? Cred că nu se va arăta în Serbia nici o oposițiune contra nouei stări de lucruri. Viena, 30 Maiü. Regina Draga acuzată da sustragere de bani Telegramă din Belgrad. Partizanii prințului Kara,« gheorghevici au hotărît să sechestreze la băncile din Paris, 30 Maifl. Viena, 30 Main; asasinatelor Știri din străinătate — Prin voșid — Din Trieste se anunță că procurorul de acolo a dat în judecată pentru crimă de înaltă trădare pe băiatul August Depiers, fiul unui zugrav, care a împărțit manifeste revoluționare. Deoarece copilul este in vârsta de 10 (Telegramele particulare ale ziarului« Universul») Viena, 30 Maiü. Uciderea unui colonil partizan al regelui Alexandru Depeșă din Belgrad . Ziarul «Stampa» spune că ofițerii conjurați, pentru a nu deștepta bănueli au locut în tot cursul serei la casinul ofițerilor, ordonând lăutarilor să cânte mereu marșul reginei Draga, care era primit cu mari aplauze. La 11 ore, ofițerii conjurați s'au dus la palat spre a săvârși lovitura. Cei doui frați al reginei Draga au fost uciși pe când se duceau de la locuința lor, la palat, spre a da ajutor surorei lor. Generalul Petrovici, adjutantul regelui, a fost ucis de căpitanul Risticî, a fost lovit de un glonte în frunte. Ziarul «Beogradske Novine» spune că regele Alexandru a fost ucis, cu gloanțe de revolver, la 2 ore și jumătate noaptea; la ora 4 el dădea încă semne de viață. Miniștrii care au scăpat cu viață, se află încă prestați, sub mare pază militară, în casele lor. Cadavrul reginei este oribil de văzut: pe lângă rănile pricinuite de gloanțele de revolver, îi este capul despicat. Cele d’ântei gloanțe de revolver asupra reginei au fost trase de colonelul Misiei. Tinerul Lungevita, student, fratele locotenentului, se întorsese la Belgrad în săptămâna trecută, de la Bruxelles.