Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)
1903-06-25 / nr. 171
Mânăstirea Treskawelz de lângă Prilep, in Macedonia—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 24 Iunie.— Nașterea Sf. loan Botezătorul Catolic Marți, 7 Iulie. — Aubierge Soarele răsare 4.39 ; apune 8.01 București, 24 Iunie. Populația tarei Mal acum câtva timp, luând notă despre ultimele constatări ale serviciilor noastre statistice, spuneam că, de azi înainte, putem cu toată siguranța spune că România nu mai are cinci milioane de locuitori—cum învățase și știa din școală generația bărbătească de astăzi—ci cel puțin șase milioane... O nouă ipoteză, un nou calcul se produce însă astăzi, după care și cu această cifră am fi astăzi mult încă sub realitate . Populația țarei ar fi de cel puțin șoapte și juma State milioane de suflete ! Calculul este făcut de d. ministru al instrucției Spiri C. Haret, și e bazat pe recensământul copiilor în vîrstă de școală. O numărătoare regulată a populației terei nu s’a mai făcut din 1865. De atunci și până azi, socoteala populației s’a făcut mai mult prin alte mijloace, deductive, și mai ales ținând seama de cifra nașterilor ,și morților anuale, sistem care însă, pe lângă alte neajunsuri, are acest mare defect că nu ține nici o sumă de imigrări și emigrări. Sistemul, deductiv și acesta, aplicat de d. Ilaret, este, cn toate punctele de vedere, ede d-sa, mai exact decât toate cele aplicate până astăzi, și iată ce se constată cu aplicarea lui: Recensământul copiilor de școală, care a ajuns să se facă în chip foarte scrupulos, cu garanții suficiente de exactitate, arată cifra de 893,714 copii în vârstă de la 7 până la 14 ani, și anume, în comunele rurale 765,472 copii români și 10,490 streini, îar în cele urbane 87,116 copii români, și 30,636 străini. Aceste cifre sunt mai degrabă mai mici decât cele reale, deoarece, zice d. Haret, recensămîntul fiind nominal, nu e posibil a se trece în el copii neexistenți, afară de puținele cazuri când se iau după actele stării civile și pot fi trecuți și unii deja morți; în schimb însă, în tot cazul mai mulți scapă de recensământ din diferite împrejurări. Luând doar cifra aceasta de 893.714 și pe de altă parte ținând seamă de constatarea statistică cum că numărul copiilor în etate de 7 până la 14 ani reprezintă 11.91 la sută din cifra totală a populației, printr'un calcul foarte simplu se ajunge la rezultatul că această cifră totală, în cazul nostru, trebue să fie de 7 mii. 503.898. Deci, nu cinci, și nu șase, ci cel puțin șapte și jumătate milioane suntem în țara românească. Admițând această cifră,creșterea populației de la 1865 când numărătoarea regulată a populației a dat 4.246.057 locuitori, ar fi de 1,43 la sută pe an, ceea ce, în comparație cu alte țări, asigură României un loc destul de bun, ba chiar foarte bun. In adevăr, acest coeficient însemnează că înlocuirea populației în România se efectuează în 49 de ani, pe când în genere se admite cam 50, pentru țările îndeajums de avantajate sub acest raport. Rămâne să vedem dacă o numărătoare regulată, care va trebui să se faca în sfîrșit și la noi, va confirma toate aceste calcule. Din Serbia (Corespondență particulară a "Universului") Belgrad, 21 iunie. Câteva cuvinte ale regelui Corespondentul ziarului «Journal de Geneve», care a însoțit pe regele Petre I în timpul călătoriei sale, a fost primit de Suveran înainte de a pleca în Elveția. După ce a spus încă odată că-și va aduce aminte cu plăcere de anii petrecuți la Geneva și și a exprimat dorința de a vedea elvețieni venind să se stabilească și să lucreze în Serbia spre a-î exploata bogățiile naturale. Petre I a adrogat: «Am vizitat temnițele și am fost indignat de felul cum sunt tratați unii condamnați. Ei erau închiși în adevărate morminte și nu primeau lumina decât printr’o ferestruică cu zăbrele. «Te în fi ori gândindu-te că niște oameni au stat închiși acolo ani de zile ; am ordonat să nu se mai întrebuințeze acele celule». Presa sârbească contra Românilor Ziarul «Stampa», care apare aici, atacă cu violență pe Români, cu privire la purtarea lor «neomenoasă» față de sârbii cari trăesc în România. Ziarul Stampa spune că la T.Severin s’a format o ceată de bătăuși, care s« compune din măcelari, cu scopul de a bate pe șerbi și d’a« aduce neajunsuri. Aialieri, ceata a năvălit asupra lui Vladimir Mihailovici, negustor din T -Severin, și l-a bătut așa de crunt, încât după câteva ore nefericitul și-a dat sfirșitul. La fel au procedat cu tovarășul nenorocitului și cu alți sârbi din T-Severin. Ministru dat judecăței Milovan Marincovici, fost ministru de finanțe în cabinetul lui Zinzar Marcovici, va fi dat judecatei pentru niște cheltueli exorbitante pe cari le-a făcut fără aprobarea Corpurilor legiuitoare și a consiliului de miniștri. El a încărcat astfel budgetul Statului cu peste un milion de dinari. Paza Capitalei Afla că parte din geandarmeria din Belgrad, care făcea paza orașului, va fi dizolvată și înlocuită cu cei cari se vor elibera din armată cu un grad. Budgetul Statului Toate ministerele sunt obligate ca până la finele lunei curente să depună la ministerul de finanțe evaluările budgetare pe baza cărora se va lucra la acel minister un proiect de budget pentru anul 1904, care proiect va fi depus la toamnă pe biuroul Camerei. Un răspuns al regelui Petre «Narodni List» publică un articol în care spune că regele Petre a răspuns cele de mai jos acelor persoane cari au rugat pe Suveran ca fiicele lor să fie primite ca domnișoare de onoarele Principesei EUns: «Ve mulțumesc din suflet, iubiți cetățeni, de atenția d-voastră. Eu însă am vederile mele asupra instruirea copiilor mei. Când am pierdut pe scumpa mea soție, Zorea, copiii mei erau nevîrstnici. După moartea ei, eu n’am fost numai tatăl, dar și mama copiilor. Iî spălam, îi îmbrăcam, îl dezbrăcăm, în fine făceam totul. I-am instruit și învățat cât se poate de bine, ceeace voiu urma și de acum înainte cu ei, ca să le dau o educație cât se poate de solidă». Greva lucrătorilor de la tramvae V’am telegrafiat că conductorii și vizitiii, în unire cu controlorii tramvaelor, s'au pus în grevă ori, înainte de amiazi, din cauză că societatea anonimă a tramvaelor n’a voit să le accepte cererile pe cari ei le-au formulat cu cinci zile mai înainte. Lucrătorii tramvaelor cereau ca timpul zilei să se împartă în 2 părți, adică o parte din lucrători să lucreze de la 5 dimineața până la 1 după prânz, iar echipa a doua de la 1 după prânz până seara la 10 , au cerut ca plata conductorilor și vizitiilor la tramvaie cu cai să se mărească la 75 dinari, iar celor de la tramvaiul electric la 90 dinari pe lună, ca hainele să le dea societatea gratis, și în caz de boală până la 45 zile să aibă dreptul să primească jumătate din seafă. După ce lucrătorii au stat eri toată ziua în grevă, aseară, la orele 10, directorul societățeî i-a chemat și rugându-l să înceapă lucrul, le-a făgăduit că în termen de opt zile va insista pe lângă cel în drept din Bruxelles ca să le satisfacă cerințele. Lucrătorii, bazându-se pe promisiunile directorului, au reluat azi lucrul și tramvaele au început să circule regulat. IMumu. GRONIci FEMENINE Femeile la exposiția din St. Louis la exposiția universală din St. Louis (America) nu va fi ca la exposițiile de până acum un palat propriu destinat femeilor, în care să se aranjeze în chip deosebit toate obiectele lucrate de mână femeească, ci tot ce vor trimite femeile din diferite părți ale lumei va fi expus pe lângă produsele activității bărbătești. Pentru prima oară nu se va lua în considerațiune «sexul», pentru prima oară se va judeca cu aceeași măsură produsele bărbaților și ale femeilor. Se va accentua cu această ocaziune faptul că «munca», iar nu muncitorul trebue să se ia în considerație când se judecă valoarea produselor.Făcând abstracție de înlesnirea, care se face comisiunea însărcinată cu separarea obiectelor expuse, și care face cu putință vizitatorului să privească mai bine, din această inovațiune reies două avantaje esențiale. Pe de o parte în fiecare secțiune, în care se află produse femeești, comitetul femenin va numi o femee ca membră in comisia examinatoare. Femeilor li se va da acest drept printr'un deosebit act al congresului. După aceea, de asemenea printr-o deosebită împuternicire a guvernului, li se va permite femeilor să-și aleagă un membru în juriul însărcinat cu distribuirea premiilor. Desigur că ele vor alege o femee. Pe de altă parte pentru prima oară va avea loc o adevărată emulațiune între produsele femeești și cele bărbătești. Prin această comparațiune premiile pe cari le vor dobândi femeile vor avea o valoare cu mult mai mare. Olimpia. Carnetul meu TRUFAND ALE UI, e cald!... Nu mai glumește Soarele dogoritor, Și in casă ca și afară Par'ca e curat cuptor... Până, biet, și bieții câini Scot o limbă cât un cot, Că și eu, ca toată lumea, De căldură nu mai pot... De aceea multă lume, D’a cu bani în buzunar, Pleacă zilnic drept la munte Unde aeru’î mai rar... Și acolo, la recoare, ia la aer mult, cât vrei, Dându-și «aere» grozave De boeri încinși cu lei... De politică nu’î vorbă Pân’ la toamnă nici de cum, Căci partidele cu toate De căldură tac acum... Numai, idle, cârciumarii îngrijesc de soarta lor, Ca s’o facă mult mai bună Decât e, în viitor... La « Unirea» iarăși fuse oarecare tâmbărâu, Noroc însă cu căldura Că’l muie în toiul seu... Oh, căldură minunată, Cât de mult te-ași adora De-aî mina și gura... soacrei Care este-o... Iar fara !... Copilașii iau vacanța Cea dorită mult de iei Și d’acuma toată vara Aa să umble derbedei... Iară corpul cel didactic Pune mare interes Ca să vie să se... plimbe Pentru al său măreț congres... Papa e bolnav pe moarte,— Trebuie ș'asta ca s’o spui,— Căci d’acuma succesorii Mi se bat pe locul lui... Ce păcat că nu’s în lume Oarecare cardinal, Căci m’aș face, poate, Papă Și... Dar cald e, infernal!... Marion. Pentru cititorii din provincia ai ziarului „Universul“ Premii GRATUITE Toate persoanele din provincie care vor cumpăra ziarul «Universul» («Universul» costă 5 bani exemplarul) ce va apare Sâmbătă dimineață, 28 Iunie a. c., precum și toți abonații din provincie, vor concura în mod gratuit, prin tragere la sorți, la următoarele premii : 1) Un ceas de aur pentru damă; 2) Un ceas de argint pentru bărbat ; 3) O lampă de atârnat; 4) Un port-vizit de metal bronzat; 5) Un servietă de liquer de argînt-pîaque; șt 6) Un serviciu de porțelan pentru cafea. Spre a concura la această tragere, cititorii vor trimite prin poștă, într’un plic deschis,, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor depune imediat la depozitarii noștri din fiecare oraș, cuponul ce vor găsi în pag. III, coloana 8-a din «Universul»,ce va apare Sâmbătă dimineață, 28 Iunie a. c. Abonații din provincie, spre a concura la premiile de mai sus, n’au trebuință de a trimite cuponul, deoarece în urnă vom pune adresele d-lor. Tragerea va avea loc Jouî, 3 Iulie ,tîri din străinatate — Prin posti — Ziarul Svet din Petersburg afirmă că In curând prințul Ferdinand al Bulgariei va abdica in schimbul sumei de 4 milioane de franci pe cari i-a cheltuit cu clădiri, ce ar râmâne firește proprietatea Statului. Pe lângă aceasta, prințul mai cere un apanagiu anual de 600 mii de franci, cari—după moartea lui—s'ar plăti fiului silă Boris. Gazeta rusească susține că în privința întoarcerei celor 4 milioane s’a și stabilit înțelegerea asupra apanagiului încă nu, căci Bulgarii nu vor să i dea decât 480 mii franci și după moartea lui numai 240 mii fiului său Boris. Știrea aceasta pare o scornitură și o dăm ca curiozitate. * Dr. Costa Dimie a fost numit medic personal al regelui Serbiei. Dimici a fost de mai multe ori persecutat de familia Obrenovici și in 1885 a fost condamnat la mai mulți ani de închisoare pentru înaltă trădare. Mai târziu fiind grațiat, a intrat în serviciul Belgiei ca media în Congo, de unde a plecat acum câteva zile spre a se reîntoarce la Belgrad. «Giornale di Malta», organ al partidului național din acea insulă, adresează un călduros apel confraților din toată lumea, ca să se intereseze de acea populație lipsită de libertate. Ziarul adaugă: «Din 1878 guvernul englez lucrează spre a înlocui limba italiană cu cea engleză în insula Malta și de atunci acest popor luptă în contra guvernului spre a împedica o asemenea daună morală și materială a țarei. Lupta e neegală. Guvernul va întrebuința toate mijloacele spre a-șî ajunge scopul, pe când maltezii, popor mic, fac sforțări titanice spre a se opune.* K * Populația din Persia a început să se ridice contra Europenilor. Prințul moștenitor e învinuit că favorizează pe străinii cari atrag pe tinerii persani in școlile rusești și franțuzești. Persanii spun că copiii lor uită astfel religia părinților. 200 inși, înarmați cu revolvere și săbii, au jefuit numeroase prăvălii de arme din Tabriz. De altfel, din mai toate provinciile Persiei se anunță tulburări. Așa, în provincia Aserbeidșen, kurzii au dat foc mai multor sale și au ucis 21 persoane. Călătorii sunt opriți și jefuiți. La Ispahan kurzii s’au revol»atat contra guvernatorului, care nu îndrăznește să iasă din palatul său.* * * «Paris-Nouvelles» publică o notă din sorginte oficioasă rusă, care desminte știrea că autoritățile centrale au știut că se pregătesc măceluri la Kișinău și că n’au luat nici o măsură. * «* Ministrul rus din Belgrad, Gianikosî’, a fost cel d’intern care a prezintat scrisorile sale de acreditare regelui Petru I. El va fi deci decanul corpului diplomatic din Belgrad.* * * Ministrul de război și al Bulgariei, colonelul Savoff, intervievat de un redactor de la «Vecerna Posta», a declarat că Turcia și Bulgaria, decât să se lupte între ele, ar face mai bine să combată pe dușmanul lor comun, «coloniștii germani și alți corbi de același fel». Apoi, vorbind de misterele de la Vidiz, ministrul a adăugat că, dacă fratele sultanului, Reșadbei, ar încerca să detroneze pe Abdul-Hamid, bulgarii ar provoca un războiu și ar merge asupra orașului Constantinopole ca să pue pe tron pe Burhan-Edin, fiul lui Abdul-Hamid. * * * Vicontele Pezqueiro, care nu de mult a fost primit în audiență de Papa, povestește că acesta, în cursul convorbirei, i-a spus: «Sunt bolnav. Zilele și orele mele sunt numărate». * * * Se știe că regele Petru I a spus că vrea să facă un turneu prin toată Serbia. Abia s-a anunțat această știre și el a și primit o scrisoare în care un anonim îl sfătuește să se lipsească de această călătorie, căci ar putea să o plătească cu viața.* • « Ziarul «Lokalanzeiger» din Berlin anunță că Țarul și Țarina Rusiei vor face în Septembrie o vizită marilor duci de Hessa în capitala Darmstadt. Se știe că Suverana Rusiei este fiică a defunctului duce de Hessa. * * * Intr-’o comună din comitatul Hont (Ungaria) s’au găsit rămășițe dintr’un mammuth gigantic, pe când se faceau niște săpături pentru o fântână. Geologii din Budapesta au constatat că sunt resturile unui «Erephas primigenius». In Europa nu s’a mai găsit un astfel de schelet.* * * «Journal des Dabats» afirmă că guvernul francez ar fi hotărît să înceapă tratative cu cel englez în vederea încheerea unui tractat permanent de arbitragiu și de conciliațiune.* Steamerul italian «Maria Madre», încărcat cu terebentină, s’a aprins și a ars cu totul în basinul Kattenderck, din Anvers, unde era ancorat.* * * «L’Independance belge», vorbind de încordarea relațiilor dintre Bulgaria și Turcia, zice că Bulgaria nu îndrăznește să riște singură un războiu cu Turcia, și de la începutul crizei ea se silește să tîrască pe Rusia într’o aventură de acest fel. Toată politica sa a consistat până acum în a provoca o opoziție absolută între Rusia și Turcia și ea cere mereu o intervenție efectiva a puterilor, fiindcă știe că sultanul n’ar putea-o admite și ar trebui să se resemneze mai curând la un conflict violent.* ¥ * La Mantova (Italia), o fetiță în vârstă de 13 ani, a încercat deună zi să se sinucidă aruncânduse într-un sac de unde a fost scoasă cu viață de un pescar. Copila lucra la un atelier de broderie al mătușei sale, și la un cofetar de aleturi făcuse o datorie de 60 de bani. Strânsese ca ban cu ban 55 de bani și-î mai lipseau 5 bani să complecteze suma spre a-șî putea plăti datoria. Nevoind să spună nimic la nimeni și văzând că nu poate avea cei 5 bani, hotărise să moară. O CUGETARE PE ZI Nimic nu e mai frumos ca o purtare fără imputare. Mânăstirea Treskawelz de lângă Prilep în Macedonia — Vezi ilustrația — După cum se știe, mânăstirile ortodoxe din Macedonia și Albania au o mare însemnătate atât din punct de vedere bisericesc cât și național și, din cauză că sunt clădite în locuri foarte bine asigurate, pot servi și ca locuri de apărare în contra năvălitorilor înarmați. Un astfel de locaș divin este și mânăstirea Treskawelz, de lângă Prilep în Macedonia, care este situată în creeria munților într’o pozițiune foarte bine apărată. 5 Bani „Veselia” „Veselia“ își mărește formatul Jeul, 26 Iunie a. c. „VESELIA“ va apare în opt pagini, același format ca și al «Universului Literar», tipărită fiind cu mașina rotativă în culori. «Veselia», astfel transformată, va cuprinde, pe lângă o frumoasă gravură colorată pe pagina I, mai multe gravuri umoristice intercalate în text. Va publica de asemenea în foileton un prea frumos roman umoristic. Cu toată mărirea formatului său, «Veselia» se va vinde în toată țara cu prețul de 5 bani exemplarul. Abonamentul pe an lei 2.60. „VESELIA“ primește anunțuri comerciale și altele cu prețuri foarte avantagioase. Redacția și administratia București,—Strada Brezoianu, 11 CDíierEul ic provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 22 Iunie — Beriad Sentința In procesul falsului testament I. Sturd.a.. —jolo, la orele 6 d. a., tribunalul Tutova a pronunțat sentința în procesul falsului testament Sturdza, respingând acțiunea d-lui D. Sturdza, procuratorul fiului său, și condamnându-i a plăti 4000 lei despăgubiri către d-na Maria Lăzărescu, tutoarea fiului ei Traian. Sentința s’a dat cu drept de apel. Moarte accidentalii.—Eri, pe la orele li și jum., locuitorul Vasile Nistor, din mahalaua Cotu-Negru, s’a dus la cimitirul local, să culeagă niște floare de teiu. Pe când culegea flori dintr’un copac, craca pe care sta s’a rupt și Vasile Nistor a căzut jos la pământ, aproape în nesimțire. El a fost dus la spitalul local și, după 3 ore, a încetat din viață. I Vegrilă. Craiovi a împușcat din greșeală. — Marin Voicu, din Țiulești, plecând la vînătoare de rațe sălbatice, a împușcat din greșeală pe Dumitru Țintilie, care se găsea la baltă tăind trestie. Alicele au străpuns brațul drept al lui Dumitru. Pacientul a fost dus la spital. Rîiaiie gravă.In urma unei violente certe între Gheorghe Zidaru și Constantin Nicolae, ambii din strada Calomfirescu, acest din urmă cu o furcă de fier a spart capul celui dinteiű. Intr’o stare care inspiră serioase temeri, Zidaru a fost transportat, ia spitalul Central. Constantin a fost arestat. Pentru palatul invalizilor. In curînd o reprezintație organizată cu concursul artiștilor Teatrului Național din Iași se va da aci în folosul palatului invalizilor. Se prevede un mare succes. Spânzurat.In pădurea Vîrtop a fost găsit spânzurat de un copac locuitorul Velicu Năstase, care suferea de pelagră. Lucilius. Constanța înecată.— Era copila Muslime, în etate de 5 ani, fiica lui Mârzali Batan din Alacap, pe când se juca în jurul unui puț, a căzut înăuntru și s’a înecat. Emigrări.—încă din anul trecut un puternic curent de emigrare domnește în populațiunea musulmană din Bulgaria. Zilnic sosesc în localitate numeroase familii cari, cu tot avutul lor, se îmbarcă pe vapoarele serviciului maritim român cu destinațiunea în Turcia, întrebând pe mai mulți din acești emigranți asupra cauzelor care îi fac să-și părăsească locul lor natal, mi-au declarat că ar fi asupriți de către bulgari și că se duc în Turcia, unde li se dă pământuri de cultură și unde dările către Stat sunt foarte mici. Serbare pe mare. — Elevii școalei de marină din localitate vor da în seara de 29 c. o serbare pe bordul vaporului «Carol I» In folosul fanfarei ce s’a înființat pe bordul încrucișâtorului «Elisabeta». Cerealele vîndute azi la oboi sunt următoarele : Grâu arnaut hect. 168 cu lei 6.50 11.00 ; orz hect. 120 cu lei 5.00 — 5.60; porumb 132 hect. cu lei 7.30 8.20. Coco. Dorohoiui O afacere senzațională. — Am vorbit despre asasinatul din Vîrful Cîmpului (Dorohoiu), asasinat a cărui victimă a fost săteanul Ion Andeescu, care a fost împușcat de Dimitrie Vasiliu. Acum câteva zile, în urma unu denunț se spune, au plecat la fața locului d-nii procuror Giorgiovencu, judecătorul de instrucție Burghele și un grefier, de unde s’au reîntors după două zile de cercetări. Se afirmă că s’ar fi descoperit lucruri de o gravitate excepțională. L parchet se păstrează însă cel mai mare secret asupra celor descoperite. Fapt dovedit e că criminalul Vasiliu, în urma isprăvei sale, spre a face imposibilă descoperirea că el vinovatul, între altele, s’a servit de următorul mijloc : a cumpărat prin bani tăcerea unor martori, ci l’ar fi putut compromite, dând unu, șef de cantonieri din sat 100 de lei în acest scop. Acesta fiind ascultat, aruncă vina pe un om cu totul strein de această crimă. Biuno. Galați# De la Uniunea comercialii și iiulissirialii.— După cum v’am anunțat, astăzi la 4 d. a. s’a ținut întrunirea generală a Uniunei comerciale și industriale, în localul hotelului Splendid. Au luat parte, pe lângă membri, «Uniune!» și al Camerei de comerț și majoritatea comercianților gălățeni. D. Madgearu a făcut o amănunțită expunere a audienței avută de delegațiunea comercianților la M. S. Regele. Vorbește de construirea șoselei Garvan-Azadău și arată că Statu a și admis a se da suma de 150.000 lei, pentru această șosea, care ere mare importanță pentru piața noastră. Când avem sprijinul M. S. al guvernului, noi n’avem decât să ne unim și să muncim pentru ridicarea orașului, portului nostru. D. I. G. Munteanu citește darea de seamă a gestiunei anului financiar 1902—1903, arătând că «Uniunea» are un plug de 1427 lei ș 10 bani. Se procedează la alegerea comisiunei de arbitri și se admit în comisiune încă doui membri, din: Prodrom și D’Aujourd’hui. Ia cuvântul apoi d. Heuspern, care propune să se trimită o telegramă. 8. Regelui drept mulțumire pentru frumoasa primire făcută delegaților gălățeni. Propunerea se primește cu aplaus ■ și d-nil Heilpern, Mendl și Fernie, sunt însărcinați cu redactarea telegramei. D. Fischer face istoricii înființărei «Uniunei comerciale și industriale». Vorbește despre audiența la M. S. și arată că pentru ca «Uniunea» să poată trăi multă vreme, comercianții și industriașii să fie uniți între ei și să muncească spre a face noul aderenți la această mare și importantă instituție. D. Madgearu propune ca Duminecă 29 cor., să se fie o mare întrunire publică, spre a se face cunoscut și gălațenilor, activitatea și munca depusă de «Uniune». La sfârșit se citește telegrama de mulțumire către M. S. Regele, telegramă semnată de toți cei prezenți. Citirea ei a fost ascultată, fiind cu toți în picioare. La ora 6 întrunirea s’a sfârșit. Coresp. Piatra-Neamîu 9 Isprava unei femei.— D.judeinstructor I. Adam instruește un nou caz de avort, provocat de către femeia Măndica Dimitriu. O fată din str. Carol, numită Leia Bernstein, simțind că va deveni mamă, a recurs la Măndica Dimitriu, care, în schimbul unei bune recompense, i-a administrat diferite leacuri băbești, după care fata a avortat. Faptul acesta fiind adus la cunoștința parchetului, s’a orânduit o anchetă. Femeea a fost înaintată, imediat judelui instructor și depusă, în arestul preventiv. Fata, văzând că este urmărită, a dispărut făcându-se nevăzută. Astăzi însă ea s’a prezintat la parchet și a fost supusă, unui examen medical. 21 Tragedia Obreno Ticiîor ROMAN ISTORIC ORIGINAL ele Axia Sofia, 2iTâ.a.escă.e Proprietate literară a ziarului «Universului».— Reproducere oprită PARTEA I IV Spiritul războinic al poporului, o scenfă intimă, «Vremea și dreptul meu», cercare de otrăvirea lui Mîlan «S’a otrăvit cu cafeaua ce pregătise Alteței Voastre . Dumnezeu i-a luat mințile și în zăpăceala făptuire! crimei, a schimbat ceașca». — Mizerabilul! strigă Natalia galbenă de emoție.Săpând groapa ta, a căzut el într’însa ! — Asemenea lucruri nu sunt rare în Serbia. Trebue să fim cu bagare de seamă, dragă Natalie. Tocmai de asta e rou, că prea te încrezî în Austria și te opul voinței poporului. CAP. V Natalia însărcinată. O lovitură crudă. Mitropolitul Mihail De Crăciun s’au dat serbări la palat. Prințesa a făcut cunoștință cu doamnele deputaților și senatorilor, avu convorbiri cu doamnele miniștrilor, spuind fiecăreia câte o vorbă amabilă. * . * * In vremea iernei au dus viață liniștită, dar plăcută, potrivită cu niște, tineri, amorezați,cum erau Natalia și Milan. Cea mai mare plăcere erau primblările cu sania, pe care Natalia le făcea regulat împreună cu Milan. Nu prea voia să-i deprindă pe sârbi cu prea mult fast și petreceri la palat. Primirile, chiar câte le avea, o oboseau. Și mereu îi zicea prințului: — Val, Milano, stăm atât de puțin împreună! — Dragă Natalie, un ceas trecut departe de tine îmi pare un veac. Dar nu î lesne să fii Domn; nu te poți bucura, ca alți muritori, de plăcerile la cari al drept. In adevăr, ceasurile intime dintre Milan și Natalia erau tot mai rari. Veștile politice îî dădeau tot mai mult da lucru. Nota lui Andrassy părea aducătoare de pace în Balcani, dar Rusia, prin ziarele ei, mereu dădea a înțelege că, dacă după noua politică, a renunțat la cucerirea Turciei, n’a renunțat la desrobirea slavilor de sub jugul otoman. Așa că Milan nu putea ști dacă la primăvară nu va fi silit să înceapă război. Starea lui sufletească era cu atât mai critică, cu cât nu era stăpân să facă ceva voi. Ar fi voit să placă Rusiei și să asculte și de Austria, care voia cu orice preț liniștea. De aceea, chiar în momentele intime cu Natalia, Milan era gânditor și poate nu atât de pasionat ca la început. * * Era tocmai spre ziua Anului Nou. Natalia nu se simțea tocmai bine , încă de cu ziuă chemase pe medicul palatului, un doctor bătrân care ținea foarte mult la familia prințiară. Natalia îi povesti simptomele suferinței sale. Doctorul zise zîmbind : — Boala Maestăței Voastre e fericirea prințului și a poporului. Natalia, deși măritată de vreo două luni, nu perduse pubreitatea de fată tînără. Se făcu deci roșie la față. —• Maestatea Sa să nu se sperie ; va avea puține indispoziții și ne urmă, va fi bine. Să luați mesele cât mai ușoare, mai puțin îmbelșugate și mai dese. Preumblări prin aer vor face mult bine sănătăței Maestăței Voastre, îmi dați voe să vestesc eu prințului starea binecuvîntată ? — Nu, nu. doctore ; poate încă nu-e nimic sigur, te rog cea mai mare discreție. Doctorul zîmbi cu bunătate , înțelese acest sentiment de sfială, atât de obicinuit femeilor chiar tinere când sunt prințese și zise. — E sigur Majestate, e sigur. De acum în opt luni vom avea parte de un prințișor, voinic, frumos și deștept ca și părinții lui. — Trebue să fin vre-o dietă, să duc vre-o viață deosebită ? întrebă Natalia cu oarecare grijă. Doctorul zîmbi șiret. — Nu, Majestate, nici o dietă deosebită de cea care v’am spus. Duceți aceeași viață ca mai înainte. Cumpătare în toate însă, adaogă doctorul. Natalia se făcu și mai roșie. Fusese un revelion intim, câțiva miniștri și ofițerii casei prințului. Prințesa se retrase devreme. Milan, foarte neliniștit de retragerea prințesei, o urmă peste puțin timp. — Ce-i dragă Natalie, ești bolnavă ? Să cheme doctorul ? — De prisos. A fost ziua. Vino lângă mine, să-ți spun ceva, zise prințesa care se culcase. Milan, deși tîner încă, pricepu îndată ce are Natalia. Se apropie și, cu multa gingășie, o cuprinse pe după gît. — Natalie dagă, vestea ta e mântuirea mea. Spune repede, să văd nu mă înșel, am ghicit? — Doctorul zice că voi avea un moștenitor. Milan îî sărută mâinile de repetate ori. — Vestea aceasta o să-mî dea încrederea poporului. D-zeu trimițându-ne copii, arată binecuvîntarea lui. Prințesa era deseori indispusă în noua ei stare. Sarcina o făcea să sufere mult. Era mai palidă, deși în fiecare zi își făcea regulat preumblarea în parc. Lunile treceau liniștite în căsnicia lui Milan, deși în politică se pregăteau lucruri mari. Puterile de o parte cu intrigile lor și poporul sârb de alta, nepricepând, ori nevoind să priceapă că popoarele mici, ori cât de viteze ar fi, pot fi făurătorii soartei lor numai până la un punct, începea să se desprimăverete, copacii din parc începeau să dea muguri. Păsările ciripeau o primăvară. Deasupra ferestrelor de la camera de culcare a prințesei niște turturele își făcuseră cuibul, îndrăgostiții deseori stăteau pe pervaz, ciugulind. Prințesa, mai melancolică de câte ori când, îî privea cu drag, gfindindu-se la sentimentul iubirei omenești. Și le da sărmăturî și-î îmblânzise. — Privește-le, Mimi, cât de blând se privesc ! Iubirea lor, se zice, că-î constantă , dacă se prăpădește unul, cel l’alt moare de durere. — Așa se zice, Maestate, dar eu nu cred; azî nu sunt oamenii constanți, cum ar să fie niște paseri ? — Tu, dacă al iubi, aî putea fi neconstantă ? — Nu știu, Maestate, n’am iubit și nu cred să iubesc. Se zice că iubirea e numai suferință, toți scriitorii mari o descriu așa. (Va urma)