Universul, iunie 1903 (Anul 21, nr. 147-176)

1903-06-25 / nr. 171

Mânăstirea Treskawelz de lângă Prilep, in Macedonia—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Marți, 24 Iunie.— Nașterea Sf. loan Botezătorul Catolic Marți, 7 Iulie. — Aubierge Soarele răsare 4.39 ; apune 8.01 București, 24 Iunie. Populația tarei Mal acum cât­va timp, lu­ând notă despre ultimele con­statări ale serviciilor noastre statistice, spuneam că, de azi înainte, putem cu toată sigu­ranța spune că România nu mai are cinci milioane de locui­tori—cum învățase și știa din școală generația bărbătească de astă­zi—ci cel puțin ș­ase milioane... O nouă ipoteză, un nou calcul se produce însă as­­tă­zi, după care și cu această cifră am fi astă­zi mult încă sub realitate . Populația țarei ar fi de cel puțin șoapte și ju­ma State milioane de suflete ! Calculul este făcut de d. ministru al instrucției Spiri C. Haret, și e bazat pe re­censământul copiilor în vîrstă de școală. O numărătoare regulată a populației terei nu s’a mai făcut din 1865. De atunci și până azi, socoteala populației s’a făcut mai mult prin alte mijloace, deductive, și mai ales ținând seama de cifra nașterilor ,și morților anuale, sistem care însă, pe lângă alte neajunsuri, are acest mare defect că nu ține nici o sumă de imigrări și emigrări. Sistemul, deductiv și aces­ta, aplicat de d. Ilaret, este, c­n toate punctele de vedere, ede d-sa, mai exact de­cât toate cele aplicate până as­­tă­zi, și iată ce se constată cu aplicarea lui: Recensământul copiilor de școală, care a ajuns să se facă în chip foarte scrupulos, cu garanții suficiente de exacti­tate, arată cifra de 893,714 copii în vârstă de la 7 până la 14 ani, și anume, în co­munele rurale 765,472 co­pii rom­âni și 10,490 streini, îar în cele urbane 87,116 co­pii români, și 30,636 străini. Aceste cifre sunt mai de­grabă mai mici de­cât cele reale, de­oare­ce, zice d. Ha­ret, recensămîntul fiind no­minal, nu e posibil a se trece în el copii neexistenți, afară de puținele cazuri când se iau după actele stării civile și pot fi trecuți și unii deja morți; în schimb însă, în tot cazul mai mulți scapă de recensă­mânt din diferite împrejurări. Luând doar cifra aceasta de 893.714 și pe de altă parte ți­nând seamă de constatarea statistică cum că numărul co­­­­piilor în etate de 7 până la 14 ani reprezintă 11.91 la sută din cifra totală a populației, printr'un calcul foarte simplu se ajunge la rezultatul că a­­ceastă cifră totală, în cazul nostru, trebue să fie de 7 mii. 503.898. Deci, nu cinci, și nu ș­ase, ci cel puțin ș­apte și jumătate milioane suntem în țara ro­mânească. Admițând această cifră,creș­terea populației de la 1865 când numărătoarea regulată a populației a dat 4.246.057 lo­cuitori, ar fi de 1,43 la sută pe an, ceea ce, în comparație cu alte țări, asigură României un­ loc destul de bun, ba chiar foarte bun. In a­de­văr, acest coeficient însemnează că în­­locuirea populației în România se efectuează în 49 de ani, pe când în genere se admite cam 50, pentru țările în­de­­ajums de avantajate sub acest raport. Rămâne să vedem dacă o numărătoare regulată, care va trebui să se faca în sfîrșit și la noi, va confirma toate a­­ceste calcule. Din Serbia (Corespondență particulară a "Universului") Belgrad, 21 iunie. Câte­va cuvinte ale regelui Corespondentul ziarului «Jour­nal de Geneve», care a însoțit pe regele Petre I în timpul călăto­riei sale, a fost primit de Suve­ran înainte de a pleca în Elveția. După ce a spus încă odată că-și va aduce aminte cu plăcere de anii petrecuți la Geneva și și a exprimat dorința de a vedea el­vețieni venind să se stabilească și să lucreze în Serbia spre a-î exploata bogățiile naturale. Pe­tre I a adrogat: «Am­ vizitat temnițele și am fost indignat de felul cum sunt tratați unii condamnați. Ei erau închiși în adevărate morminte și nu primeau lumina de­cât prin­­tr’o ferestruică cu zăbrele. «Te în fi ori gândindu-te că niște oameni au stat închiși acolo ani de zile ; am ordonat să nu se mai întrebuințeze acele celule». Presa sârbească contra Ro­mânilor Ziarul «Stampa», care apare aici, atacă cu violență pe Români, cu privire la purtarea lor «neo­menoasă» față de sârbii cari tră­­esc în România. Ziarul Stampa spune că la T.­­Severin s’a format o ceată de bă­tăuși, care s« compune din mă­celari, cu scopul de a bate pe șerbi și d’a­­« aduce neajunsuri. Aiali­eri, ceata a năvălit asupra lui Vladimir Mihailovici, negus­tor din T -Severin, și l-a bătut așa de crunt, în­cât după câte­va ore nefericitul și-a dat sfirșitul. La fel au procedat cu tovarășul nenorocitului și cu alți sârbi din T­-Severin. Ministru dat judecăței Milovan Marincovici, fost mi­nistru de finanțe în cabinetul lui Zinzar Marcovici, va fi dat ju­decatei pentru niște cheltueli exorbitante pe cari le-a făcut fără aprobarea Corpurilor legiuitoare și a consiliului de miniștri. El a încărcat ast­fel budgetul Statului cu peste un milion de dinari. Paza Capitalei Afla că parte din geandarme­­ria din Belgrad, care făcea paza orașului, va fi dizolvată și înlo­cuită cu cei cari se vor elibera din armată cu un grad. Budgetul Statului Toate ministerele sunt obligate ca până la finele lunei curente să depună la ministerul de fi­nanțe evaluările budgetare pe baza cărora se va lucra la acel minister un proiect de budget pentru anul 1904, care proiect va fi depus la toamnă pe biu­­roul Camerei. Un răspuns al regelui Petre «Narodni List» publică un ar­ticol în care spune că regele Petre a răspuns cele de mai jos acelor persoane cari au rugat pe Suveran ca fiicele lor să fie pri­mite ca domnișoare de onoare­le Principesei EUns: «Ve mulțumesc din suflet, iu­biți cetățeni, de atenția d-voastră. Eu însă am vederile mele asu­pra instruirea copiilor mei. Când am pierdut pe scumpa mea so­ție, Zorea, copiii mei erau ne­­vîrstnici. După moartea ei, eu n’am fost numai tatăl, dar și mama copiilor. Iî spălam, îi îm­brăcam, îl dezbrăcăm, în fine fă­ceam totul. I-am instruit și în­vățat cât se poate de bine, ceea­­ce voiu urma și de acum înainte cu ei, ca să le dau o educație cât se poate de solidă». Greva lucrătorilor de la tramvae V’am telegrafiat că conductorii și vizitiii, în unire cu controlorii tramvaelor, s'au pus în grevă ori, înainte de amiazi, din cauză că societatea anonimă a tramvaelor n’a voit să le accepte cererile pe cari ei le-au formulat cu cinci zile mai înainte. Lucrătorii tram­vaelor cereau ca timpul zilei să se împartă în 2 părți, adică o parte din lucrători să lucreze de la 5 dimineața până la 1 după prânz, iar echipa a doua de la 1 după prânz până seara la 10 , au cerut ca plata conductorilor și vizitiilor la tram­va­ie cu cai să se mărească la 75 dinari, iar ce­lor de la tramvaiul electric la 90 dinari pe lună, ca hainele să le dea societatea gratis, și în caz de boală până la 45 zile să aibă dreptul să primească jumătate din seafă. După ce lucrătorii au stat eri toată ziua în grevă, aseară, la o­­rele 10, directorul societățeî i-a chemat și rugându-l să înceapă lucrul, le-a făgăduit că în­­ ter­men de opt zile va insista pe lângă cel în drept din Bruxelles ca să le satisfacă cerințele. Lucrătorii, bazându-se pe pro­misiunile directorului, au reluat azi lucrul și tramvaele au înce­put să circule regulat. IMum­u. GRONIci FEMENINE Femeile la exposiția din St. Louis la exposiția universală din St. Louis (America) nu va fi ca la exposițiile de până acum un pa­lat propriu destinat femeilor, în care să se aranjeze în chip deo­sebit toate obiectele lucrate de mână femeească, ci tot ce vor trimite femeile din diferite părți ale lumei va fi expus pe lângă produsele activității bărbătești. Pentru prima oară nu se va lua în considerațiune «sexul», pentru prima oară se va judeca cu aceeași măsură produsele băr­baților și ale femeilor. Se va accentua cu această o­­caziune faptul că «munca», iar nu muncitorul trebue să se ia în considerație când se judecă va­loarea produselor.Făcând abstrac­ție de înlesnirea, care se face co­­misiunea însărcinată cu separarea obiectelor expuse, și care face cu putință vizitatorului să pri­vească mai bine, din această ino­­vațiune reies două avantaje esen­țiale. Pe de o parte în fie­care secțiune, în care se află produse femeești, comitetul femenin va numi o femee ca membră in co­misia examinatoare. Femeilor li se va da acest drept printr'un deosebit act al congresului. După aceea, de asemenea printr-o deo­sebită împuternicire a guvernu­lui, li se va permite femeilor să-și aleagă un membru în juriul însărcinat cu distribuirea premii­lor. De­sigur că ele vor alege o femee. Pe de altă parte pentru prima oară va avea loc o adevărată e­­mulațiune între produsele fe­­meești și cele bărbătești. Prin această comparațiune premiile pe cari le vor dobândi femeile vor avea o valoare cu mult mai mare. Olimpia. Carnetul meu­ TRUFAND ALE UI, e cald!... Nu mai glumește Soarele dogoritor, Și in casă ca și afară Par'ca e curat cuptor...­­ Până, biet, și bieții câini Scot o limbă cât un cot, Că și eu, ca toată lumea, De căldură nu mai pot... De aceea multă lume, D’a cu bani în buzunar, Pleacă zilnic drept la munte Unde aeru’î mai rar... Și acolo, la recoare, ia la aer mult, cât vrei, Dându-și «aere» grozave De boeri încinși cu lei... De politică nu’î vorbă Pân’ la toamnă nici de cum, Căci partidele cu toate De căldură tac acum... Numai, idle, cârciumarii îngrijesc de soarta lor, Ca s’o facă mult mai bună De­cât e, în viitor... La « Unirea» iarăși fuse oare­care tâmbărâu, Noroc însă cu căldura Că’l muie în toiul seu... Oh, căldură minunată, Cât de mult te-ași adora De-aî mina și gura... soacrei Care este-o... Iar far­a !... Copilașii iau vacanța Cea dorită mult de iei Și d’acuma toată vara Aa să umble derbedei... Iară corpul cel didactic Pune mare interes Ca să vie să se... plimbe Pentru­ al său măreț congres... Papa e bolnav pe moarte,— Trebui­e ș'asta ca s’o spui,— Căci d’acuma succesorii Mi se bat pe locul lui... Ce păcat că nu’s în lume Oare­care cardinal, Căci m’aș face, poate, Papă Și... Dar cald e, infernal!... Marion. Pentru cititorii din provincia ai ziarului „Universul“ Premii GRATUITE Toate persoanele din provincie care vor cumpăra ziarul «Univer­sul» («Universul» costă 5 bani exemplarul) ce va apare Sâm­bătă dimineață, 28 Iunie a. c., precum și toți abonații din provin­cie, vor concura în mod gratuit, prin tragere la sorți, la urmă­toarele premii : 1) Un ceas de aur pen­tru damă; 2) Un ceas de argint pen­­tru bărbat ; 3) O lampă de atârnat; 4) Un port-vizit de me­tal bronzat; 5) Un servietă de liquer de argînt-pîaque; șt 6) Un serviciu de porțe­lan pentru cafea. Spre a concura la această tra­gere, cititorii vor trimite prin poștă, într’un plic deschis,, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor depune imediat la de­pozitarii noștri din fie­care oraș, cuponul ce vor găsi în pag. III, coloana 8-a din «Universul»,ce va apare Sâmbătă dimineață, 28 Iu­nie a. c. Abonații din provincie, spre a concura la premiile de mai sus, n’au trebuință de a trimite cupo­nul, de­oare­ce­ în urnă vom pune adresele d-lor. Tragerea va avea loc Jouî, 3 Iulie ,tîri din străinatate — Prin posti — Ziarul Svet din Petersburg a­­firmă că In curând prințul Fer­dinand al Bulgariei va abdica in schimbul sumei de 4 milioane de franci pe cari i-a cheltuit cu clă­diri, ce ar râmâne firește pro­prietatea Statului. Pe lângă aceasta, prințul mai cere un apanagiu anual de 600 mii de franci, cari—după moar­tea lui—s'ar plăti fiului silă Boris. Gazeta rusească susține că în pri­vința întoarcerei celor 4 milioane s’a și stabilit înțelegerea­ asupra apanagiului încă nu, căci Bul­garii nu vor să i dea de­cât 480 mii franci și după moartea lui numai 240 mii fiului său Boris. Știrea aceasta pare o scorni­tură și o dăm ca curiozitate. * Dr. Costa Dimie­ a fost nu­mit medic personal al regelui Serbiei. Dimici a fost de mai multe ori persecutat de familia Obrenovici și in 1885 a fost con­damnat la mai mulți ani de în­chisoare pentru înaltă trădare. Mai târziu fiind grațiat, a intrat în serviciul Belgiei ca media în Congo, de unde a plecat acum câte­va zile spre a se reîntoarce la Belgrad. «Giornale di Malta», organ al partidului național din acea in­sulă, adresează un călduros apel confraților din toată lumea, ca să se intereseze de acea populație lipsită de libertate. Ziarul a­­daugă: «Din 1878 guvernul englez lu­crează spre a înlocui limba ita­liană cu cea engleză în insula Malta și de atunci acest popor luptă în contra guvernului spre a împedica o asemenea daună morală și materială a țarei. Lupta e neegală. Guvernul va între­buința toate mijloacele spre a-șî ajunge scopul, pe când maltezii, popor mic, fac sforțări titanice spre a se opune.* K * Populația din Persia a început să se ridice contra Europenilor. Prințul moștenitor e învinuit că favorizează pe străinii cari atrag pe tinerii persani in școlile ru­sești și franțuzești. Persanii spun că copiii lor uită ast­fel religia părinților. 200 inși, înarmați cu revolvere și săbii, au jefuit nu­meroase prăvălii de arme din Tabriz. De alt­fel, din mai toate pro­vinciile Persiei se anunță tulbu­rări. Așa, în provincia Aserbeidșen, kurzii au dat foc mai multor sale și au ucis 21 persoane. Că­lătorii sunt opriți și jefuiți. La Ispahan kurzii s’au revol­»­a­tat contra guvernatorului, care nu îndrăznește să iasă din pala­tul său.* * * «Paris-Nouvelles» publică o notă din sorginte oficioasă rusă, care desminte știrea că autori­tățile centrale au știut că se pre­gătesc măceluri la Kișinău și că n’au luat nici o măsură. * «* Ministrul rus din Belgrad, Gia­­nikosî’, a fost cel d’intern care a prezintat scrisorile sale de acre­ditare regelui Petru I. El va fi deci decanul corpului diplomatic din Belgrad.* * * Ministrul de război și al Bulga­riei, colonelul Savoff, intervievat de un redactor de la «Vecerna Posta», a declarat că Turcia și Bulgaria, de­cât­ să se lupte în­tre ele, ar face mai bine să com­bată pe dușmanul lor comun, «coloniștii germani și alți corbi de același fel». Apoi, vorbind de misterele de la Vidiz, ministrul a adăugat că, dacă fratele sultanului, Reșad­­bei, ar încerca să detroneze pe Abdul-Hamid, bulgarii ar pro­voca un războiu și ar merge a­­supra orașului Constantinopole ca să pue pe tron pe Burhan-Edin, fiul lui Abdul-Hamid. * * * Vicontele Pezqueiro, care nu de mult a fost primit în au­diență de Papa, povestește că acesta, în cursul convorbirei, i-a spus: «Sunt bolnav. Zilele și orele mele sunt numărate». * * * Se știe că regele Petru I a spus că vrea să facă un turneu prin toată Serbia. Abia s-a anunțat această știre și el a și primit o scrisoare în care un anonim îl sfătuește să se lipsească de această călătorie, căci ar putea să o plătească cu viața.* • « Ziarul «Lokalanzeiger» din Berlin anunță că Țarul și Țarina Rusiei vor face în Septembrie o vizită marilor duci de Hessa în capitala Darmstadt. Se știe că Suverana Rusiei este fiică a de­functului duce de Hessa. * * * Intr-’o comună din comitatul Hont (Ungaria) s’au găsit rămă­șițe dintr’un mammuth gigantic­, pe când se faceau niște săpături pentru o fântână. Geologii din Budapesta au cons­tatat că sunt resturile unui «E­­rephas primigenius». In Europa nu s’a mai găsit un ast­fel de schelet.* * * «Journal des Dabats» afirmă că guvernul francez ar fi hotărît să înceapă tratative cu cel englez în vederea încheerea unui trac­tat permanent de arbitragiu și de conciliațiune.* Steamerul italian «Maria Ma­­dre», încărcat cu terebentină, s’a aprins și a ars cu totul în basi­­nul Kattenderck, din Anvers, unde era ancorat.* * * «L’Independance belge», vor­­bind de încordarea relațiilor din­tre Bulgaria și Turcia, zice că Bulgaria nu îndrăznește să riște singură un războiu cu Turcia, și de la începutul crizei ea se silește să tîrască pe Rusia în­­tr’o aventură d­e acest fel. Toată politica sa a consistat până acum în a provoca o opo­ziție absolută între Rusia și Tur­cia și ea cere mereu o interven­ție efectiva a puterilor, fiind­că știe că sultanul n’ar putea-o ad­mite și ar trebui să se resemneze mai curând la un conflict vio­lent.* ¥ * La Mantova (Italia), o fetiță în vârstă de 13 ani, a încercat deu­­nă­ zi să se sinucidă aruncându­­se într-un sac de unde a fost scoasă cu viață de un pescar. Copila lucra la un atelier de broderie al mătușei sale, și la un cofetar de aleturi făcuse o da­torie de 60 de bani. Strânsese ca ban cu ban 55 de bani și-î mai lipseau 5 bani să complec­­teze suma spre a-șî putea plăti datoria. Nevoind să spună nimic la nimeni și văzând că nu poate avea cei 5 bani, hotărise să moară. O CUGETARE PE ZI Nimic nu e mai frumos ca o purtare fără imputare. Mânăstirea Treskawelz de lângă Prilep în Macedonia — Vezi ilustrația — După cum se știe, mânăstirile ortodoxe din Macedonia și Alba­nia au o mare însemnătate atât din punct de vedere bisericesc cât și național și, din cauză că sunt clădite în locuri foarte bine asigurate, pot servi și ca locuri de apărare în contra năvălitori­lor înarmați. Un ast­fel de locaș divin este și mânăstirea Treskawelz, de lângă Prilep în Macedonia, care este situată în creeria munților într’o pozițiune foarte bine apă­rată. 5 Bani „Veselia” „Veselia“ își mărește formatul Jeul, 26 Iunie a. c. „VESELIA“ va apare în opt pagini, același format ca și al «U­niversului Li­terar», tipărită fiind cu mașina rotativă în culori. «Veselia», ast­fel transfor­mată, va cuprinde, pe lângă o frumoasă gravură colorată pe pa­gina I, mai multe gravuri umo­ristice intercalate în text. Va pu­blica de asemenea în foileton un prea frumos roman umoristic. Cu toată mărirea formatului său, «Veselia» se va vinde în toată țara cu prețul de 5 bani exemplarul. Abonamentul pe an lei 2.60. „VESELIA“ primește anunțuri comerciale și altele cu prețuri foarte avanta­­gioase. Redacția și administratia București,—Strada Brezoianu, 11 CDíierEul ic provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 22 Iunie — Beriad Sentința In procesul falsu­lui testament I. Sturd­.a.. —jolo, la orele 6 d. a., tribunalul Tutova a pronunțat sentința în procesul fal­sului testament Sturdza, respingând acțiunea d-lui D. Sturdza, procura­torul fiului său, și condamnându-i a plăti 4000 lei despăgubiri către d-na Maria Lăzărescu, tutoarea fiu­lui ei Traian. Sentința s’a dat cu drept de apel. Moarte accidentalii.—Eri, pe la orele li și jum., locuitorul V­a­­sile Nistor, din mahalaua Cotu-Ne­­gru, s’a dus la cimitirul local, să culeagă niște floare de teiu. Pe când culegea flori dintr’un copac, craca pe care sta s’a rupt și Vasile Nistor a căzut jos la pământ, aproa­pe în nesimțire. El a fost dus la spitalul local și, după 3 ore, a încetat din viață. I Vegrilă. Craiovi a împușcat din greșeală. — Marin Voicu, din Țiulești, ple­când la vînătoare de rațe sălbatice, a împușcat din greșeală pe Dumi­tru Țintilie, care se găsea la baltă tăind trestie. Alicele au­ străpuns brațul drept al lui Dumitru. Pacientul a fost dus la spital. Rîiaiie gravă.­In urma unei violente certe între Gheorghe Zi­­daru și Constantin N­icolae, ambii din strada Calomfirescu, acest din urmă cu o furcă de fier a spart ca­pul celui dinteiű. Intr’o stare care inspiră serioase temeri, Zidaru­ a fost transportat, ia spitalul Central. Constantin a fost arestat. Pentru palatul invalizi­lor.­­ In curînd o reprezintație organizată cu concursul artiștilor Teatrului Național din Iași se va da aci în folosul palatului inva­lizilor. Se prevede un mare succes. Spânzurat.­In pădurea Vîrtop a fost găsit spânzurat de un copac locuitorul Velicu Năstase, care su­ferea de pelagră. Lu­cilius. Constanța înecată.— Era copila Muslime, în etate de 5 ani, fiica lui Mârzali Batan din Alacap, pe când se juca în jurul unui puț, a căzut înăuntru și s’a înecat. Emigrări.—încă din anul tre­cut un puternic curent de emigrare domnește în populațiunea musul­mană din Bulgaria. Zilnic sosesc în localitate numeroase familii cari, cu tot avutul lor, se îmbarcă pe vapoarele serviciului maritim ro­mân cu destinațiunea în Turcia, întrebând pe mai mulți din acești emigranți asupra cauzelor care îi fac să-și părăsească locul lor natal, mi-au declarat că ar fi asupriți de către bulgari și că se duc în Tur­cia, unde li se dă pământuri de cul­tură și unde dările către Stat sunt foarte mici. Serbare pe mare. — Elevii școalei de marină din localitate vor da în seara de 29 c. o serbare pe bordul vaporului «Carol I» In folo­sul fanfarei ce s’a înființat pe bor­dul încrucișâtorului «Elisabeta». Cerealele vîndute azi la oboi sunt următoarele : Grâu arnaut hect. 168 cu lei 6.50 11.00 ; orz hect. 120 cu lei 5.00 — 5.60; porumb 132 hect. cu lei 7.30 8.20. Coco. Dorohoiui O afacere senzațională. — Am vorbit despre asasinatul din Vîrful­ Cîmpului (Dorohoiu), asasi­nat a cărui victimă a fost săteanul Ion Andeescu, care a fost împușcat de Dimitrie Vasiliu. Acum câte­va zile, în urma unu­­ denunț se spune, au plecat la fața locului d-nii procuror G­i­orgi­o­venc­u, judecătorul de instrucție Burghele și un grefier, de unde s’au reîntors după două zile de cercetări. Se a­firmă că s’ar fi descoperit lucruri de o gravitate excepțională. L parchet se păstrează însă cel mai mare secret asupra celor descope­rite. Fapt dovedit e că criminalul Va­siliu, în urma isprăvei sale, spre a face imposibilă descoperirea că el­­ vinovatul, între altele, s’a servit­­ de următorul mijloc : a cumpărat prin bani tăcerea unor martori, ci l’ar fi putut compromite, dând unu­, șef de cantonieri din sat 100 de lei în acest scop. Acesta fiind ascultat, aruncă vina pe un om cu totul strein de această crimă. Bi­uno. Galați# De la Uniunea comercialii și iiulissirialii.— După cum v’am­ anunțat, astă­zi la 4 d. a. s’a ținut întrunirea generală a Uniunei­ co­merciale și industriale, în localul hotelului Splendid. Au luat parte, pe lângă membri, «Uniune!» și al Camerei de co­merț și majoritatea comercianților gălățeni. D. Madgearu a făcut o amănunțită expunere a audienței avută de de­­legațiunea comercianților la M. S. Regele. Vorbește de construirea șoselei­ Garvan-Azad­ău și arată că Statu a și admis a se da suma de 150.000 lei, pentru această șosea, care ere mare importanță pentru piața n­oas­tră. Când avem sprijinul M. S. al guvernului, noi n’avem de­cât să ne unim și să muncim pentru ri­dicarea orașului, portului nostru. D. I. G. Munteanu citește darea de seamă a gestiunei anului finan­ciar 1902—1903, arătând că «Uniu­nea» are un plug de 1427 lei ș 10 bani. Se procedează la alegerea comisi­unei de arbitri și se admit în co­­misiune încă doui membri, d­in: Prodrom și D’Aujourd’hui. Ia cuvântul apoi d. Heu­spern, care propune să se trimită o telegram­­ă. 8. Regelui drept mulțumire pen­tru frumoasa primire făcută dele­gaților gălățeni. Propunerea se primește cu aplaus ■ și d-nil Hei­lpern, Mendl și Fernie, sunt însărcinați cu redactarea tele­gramei. D. Fischer face istoricii înființărei «Uniunei comerciale și industriale». Vorbește despre audi­ența la M. S. și arată că pentru ca «Uniunea» să poată trăi multă vre­me, comercianții și industriașii să fie uniți între ei și să muncească spre a face noul aderenți la această mare și importantă instituție. D. Madgearu propune ca Dumi­necă 29 cor., să se fie o mare în­trunire publică, spre a se face cu­noscut și gălațenilor, activitatea și munca depusă de «Uniune». La sfârșit se citește telegrama de­ mulțumire către M. S. Regele, te­legramă semnată de toți cei prezenți. Citirea ei a fost ascultată, fiind cu toți în picioare. La ora 6 întrunirea s’a sfârșit. Coresp. Piatra-Neamîu 9 Isprava unei femei.— D.jude­­instructor I. Adam instruește un nou caz de avort, provocat de către feme­ia Măndica Dimitriu. O fată din str. Carol, numită Leia Bernstein, simțind că va deveni mamă, a recurs la Măndica Dimi­triu, care, în schimbul unei bune recompense, i-a administrat diferite leacuri băbești, după care fata a a­­vortat. Faptul acesta fiind adus la cu­noștința parchetului, s’a orânduit o anchetă. Femeea a fost înaintată, imediat judelui instructor și depusă, în arestul preventiv. Fata, văzând că este urmărită, a dispărut făcân­­du-se nevăzută. Astă­zi însă ea s’a prezintat la parchet și a fost supusă, unui examen medical. 21 Tragedia Obreno Ticiîor ROMAN ISTORIC ORIGINAL ele A­xia Sofia, 2iTâ.a.escă.e Proprietate literară a ziarului «Uni­versului».— Reproducere oprită PARTEA I IV Spiritul războinic al poporu­lui, o scenfă intimă, «Vremea și dreptul meu», cercare de otrăvirea lui Mîlan «S’a otrăvit cu cafeaua ce pre­gătise Alteței Voastre . Dumne­zeu­ i-a luat mințile și în zăpă­­ceala făptuire! crimei, a schim­bat ceașca». — Mizerabilul! strigă Natalia galbenă de emoție.Săpând groapa ta, a căzut el într’însa ! — Asemenea lucruri nu sunt rare în Serbia. Trebue să fim cu bagare de seamă, dragă Natalie.­­­ Tocmai de asta e rou, că pr­ea te încrezî în Austria și te opul voinței poporului. CAP. V Natalia însărcinată. O lovi­tură crudă. Mitropolitul Mihail De Crăciun s’au dat serbări la palat. Prințesa a făcut cunoștință cu doamnele deputaților și senato­rilor, avu convorbiri cu doam­nele miniștrilor, spuind fie­căreia câte o vorbă amabilă. * . * * In vremea iernei au dus viață liniștită, dar plăcută, potrivită cu niște, tineri, amorezați,­cum erau Natalia și Milan. Cea mai mare plăcere erau primblările cu sa­nia, pe care Natalia le făcea re­gulat împreună cu Milan. Nu prea voia să-i deprindă pe sârbi cu prea mult fast și petreceri la palat. Primirile, chiar câte le avea, o oboseau. Și mereu îi zicea prințului: — Val, Milano, stăm atât de puțin împreună! — Dragă Natalie, un ceas tre­cut departe de tine îmi pare un veac. Dar nu­ î lesne să fii Domn; nu te poți bucura, ca alți muri­tori, de plăcerile la cari al drept. In adevăr, ceasurile intime dintre Milan și Natalia erau tot mai rari. Veștile politice îî dă­deau tot mai mult da lucru. Nota lui Andrassy părea aducă­toare de pace în Balcani, dar Rusia, prin ziarele ei, mereu dădea a înțelege că, dacă după noua politică, a renunțat la cuce­rirea Turciei, n’a renunțat la desrobirea slavilor de sub jugul otoman. Așa că Milan nu putea ști dacă la primăvară nu va fi silit să înceapă război. Starea lui sufletească era cu atât mai cri­tică, cu cât nu era stăpân să facă ce­va voi. Ar fi voit să placă Rusiei și să asculte și de Aus­tria, care voia cu ori­ce preț li­niștea. De aceea, chiar în mo­mentele intime cu Natalia, Milan era gânditor și poate nu atât de pasionat ca la început. * * Era tocmai spre ziua Anului Nou. Natalia nu se simțea tocmai bine , încă de cu ziuă chemase pe medicul palatului, un doctor bătrân care ținea foarte mult la familia prințiară. Natalia îi povesti simptomele suferinței sale. Doctorul zise zîmbind : — Boala Maestăței Voastre e fericirea prințului și a poporului. Natalia, de­și măritată de vreo două luni, nu perduse pubreita­­tea de fată tînără. Se făcu deci roșie la față. —• Maestatea Sa să nu se spe­rie ; va avea puține indispoziții și ne urmă, va fi bine. Să luați mesele cât mai ușoare, mai pu­țin îmbelșugate și mai dese. Pre­umblări prin aer vor face mult bine sănătăței Maestăței Voastre, îmi dați voe să vestesc eu prin­țului starea bine­cuvîntată ? — Nu, nu. doctore ; poate încă nu-e nimic sigur, te rog cea mai mare discreție. Doctorul zîmbi cu bunătate , înțelese acest sentiment de sfială, atât de obicinuit femeilor chiar tinere când sunt prințese și zise. — E sigur Majestate, e si­gur. De acum în opt luni vom avea parte de un prințișor, voi­nic, frumos și deștept ca și pă­rinții lui. — Trebue să fin vre-o dietă, să duc vre-o viață deosebită ? întrebă Natalia cu oare­care grijă. Doctorul zîmbi șiret. — Nu, Majestate, nici o dietă deosebită de cea care v’am spus. Duceți aceeași viață ca mai îna­inte. Cumpătare în toate însă, adaogă doctorul. Natalia se făcu și mai roșie. Fusese un revelion intim, câți­va miniștri și ofițerii casei prin­țului. Prințesa se retrase de­vreme. Milan, foarte neliniștit de re­tragerea prințesei, o urmă peste puțin timp. — Ce-i dragă Natalie, ești bol­navă ? Să cheme doctorul ? — De prisos. A fost ziua. Vino lângă mine, să-ți spun ceva, zise prințesa care se culcase. Milan, de­și tîner încă, pri­cepu îndată ce are Natalia. Se apropie și, cu multa gingășie, o cuprinse pe după gît. — Natalie dagă, vestea ta e mântuirea mea. Spune repede, să văd nu mă înșel, am ghicit? — Doctorul zice că voi­ avea un moștenitor. Milan îî sărută mâinile de re­petate ori. — Vestea aceasta o să-mî dea încrederea poporului. D-zeu tri­­mițându-ne copii, arată bine­cu­­vîntarea lui. Prințesa era dese­ori indis­pusă în noua ei stare. Sarcina o făcea să sufere mult. Era mai palidă, de­și în fie­care zi își făcea regulat preum­blarea în parc. Lunile treceau liniștite în căs­­nicia lui Milan, de­și în politică se pregăteau lucruri mari. Pute­rile de o parte cu intrigile lor și poporul sârb de alta, nepri­­cepând, ori ne­voind să priceapă că popoarele mici, ori cât de vi­teze ar fi, pot fi făurătorii soar­­tei lor numai până la un punct, începea să se desprimăverete, copacii din parc începeau să dea muguri. Păsările ciripeau o pri­măvară. De­asupra ferestrelor de la camera de culcare a prin­țesei niște turturele își făcuseră cuibul, îndrăgostiții dese­ori stă­teau pe pervaz, ciugulind. Prințesa, mai melancolică de­ câte ori când, îî privea cu drag, gfindindu-se la sentimentul iubi­­rei omenești. Și le da sărmăturî și-î îmblânzise. — Privește-le, Mimi, cât de blând se privesc ! Iubirea lor, se zice, că-î constantă , dacă se pră­pădește unul, cel l’alt moare de durere. — Așa se zice, Maestate, dar eu nu cred; azî nu sunt oamenii constanți, cum ar să fie niște pa­seri ? — Tu, dacă al iubi, aî putea fi neconstantă ? — Nu știu, Maestate, n’am iubit și nu cred să iubesc. Se zice că iubirea e numai suferință, toți scriitorii mari o descriu așa. (Va urma)

Next