Universul, august 1903 (Anul 21, nr. 208-238)
1903-08-01 / nr. 208
Decorarea Șahului Persiei cu ordinul englez al «Jaretierei».—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Jouî, 31 Iulie.—Drept: Eudochim Catolic Jouî, 13 August.— Hippolite Soarele răsare 5.17; apune 7.24 București, 31 Iulie. Organizarea muncii Cu prilejul răspunsurilor ce ni s’au trimis în chestiunea muncitorilor agricoli, mai mulți din corespondenții noștri au atins și chestiunea protecțiunii, precum și aceea a organizării muncii. In ce privește protecția muncii, ne rezervăm a lua nota altădată despre părerile emise in această chestiune atît de complicată și care poate a fost tratată mai adesea cu mai multă inimă decât reflexiune calmă, cu mai multă pasiune superficială decât chibzuință adâncă și liniștită. Destul de gândit și de îndreptat, deocamdată, ni se pare că dă și observațiunea aceasta, că la noi munca agricolă nu este înde-ajuns de organizată, atât în folosul muncitorului cât și în acela al proprietarului sau arendașului. Sunt proprietari și arendași cari ne scriu, foarte bine, să angajez numai muncitori români,— dar de unde să-i iac când îmi trebuiesc ? — Alții răspund : sunt brațe îndeajuns disponibile, la munte, pentru epoca muncei câmpului. —Cei dintăi ii însă întreabă iarăși: Unde să-i caut, dacă ei nu vin să mi se închine. Unul dintre corespondenții noștri a emis ideea ca un biurou din ministerul agriculturii să concentreze toate ofertele și toate cererile de muncă din țară, astfel ca prin mijlocirea acestui biutoü muncitorul disponibil și proprietarul său arendașul în lipsă de brațe să se întâlnească și să se învoiască. Este oare această propunere îndeajuns de practică? Alții răspund mi, nu am vreme eu proprietar, sau arendaș cine știe de unde, să mă interesez tocmai la București de muncitorii disponibili, eu am grabă, și când mi se oferă muncitori străini, ’l angajez. De la București poate să mi se răspundă : nu sunt, sau să se întârzie cu răspunsul, etc.; ■i ce fac eu cu vremea periuță? Totuși, este evident că o organizare oarecare ar fi necesară, și ar fi și posibilă. Totul ar fi a se face un început, o obicenuință. De exemplu : Cam în ce părți se simte, după constatările statistice, mai mult lipsa de brațe ? Și în ce alte părți ar fi brațe disponibile în plus pentru epoca muncii câmpului ? Aceste constatări stabilite, n’are oare nici un mijloc de a se pune aceste regiuni în convict unele cu altele ? Și odată puse în contact, obicînuință nu ar face restul ? Am văzut că ni s’a arătat ca o obicînuință constantă a unora din locuitorii de la munte de a se coborî la câmp și chiar în alte județe, în epoca muncii câmpului: totul ar fi ca această obicenuință să se generalizeze,—și tot ce se va rîspe in direcțiunea aceasta va intra desigur în tendința acelei organizări a muncii agricole, a cărei lipsă se deplânge. Va să zică: nu un biuton special cu atribuții constante mai mult sau mai puțin conștiincios îndeplinite,—ci mai degrabă interveniri prin diferitele organe administrative spre a se stabili, între brațele disponibile și între cei cari se necesitează niște relațiuni cari,odată încheiate, s’ar perpetua și s’ar desvolta apoi de la sine, ca toate acele relațiuni cari folosesc deopotrivă și unora și altora dintre contractanți. Iată ceea ce autoritatea superioară ar putea să dispună și organele la dispoziția ei ar putea să împlinească spre cel mai mare folos al tuturora, proprietari, arendași, muncitori. Din Rusia (Corespondență particulară a „ Universului”) Petersburg, 27 iulie. Brigandagiul în Caucas Pe lângă grevele de carie bântuit mereu și independent de ele, Caucasul mai suferă de mult timp de flagelul brigandagiului, care se întinde acolo din ce în ce mai mult. Briganzii nu respectă, de altfel, mai mult așezămintele guvernamentale, nici pe funcționari decât pe simplii particulari. Iată, de pildă, câteva din ultimele lor isprăvi, toate săvîrșite cu o îndrăzneală uimitoare, ce contribue mult a le asigura impunitatea. Deunăzi o ceată de țărani, alcătuită din 22 bărbați, 15 femei și 19 copii, cari dormeau pe câmp, au fost atacați pe la miezul nopței de către niște munteni, care ’l puseseră pe fugă trăgând asupra lor focuri de pușcă, apoi le furară vr'o 10 cai. După câteva zile o ceată de necunoscuți năvăli pe neașteptate asupra unor lucrători de la căile ferate, cărora un funcționar le plătea lofurile, îl împrăștie rănind cu revolverele, iar briganzii voiau să pue mâna pe banii plătitorului când, printr’o întîmplare cu lotul neobicnuită în Caucas, se iviră niște agenți de poliție, cari arestară pe tâlhari. In districtul Djevat o ceată de vr'o 30 bandiți a atacat satul Zalikli, care a fost ajutat din fericire de un detașament de 10 soldați, pe cari se dusese să-i cheme un sătean. Tâlharii se răsturnară asupra acestuia din urmă măcelărindu-i împreună cu familia lui, înainte de a bate în retragere. In această ciocnire, soldații omorîră 3 tilharî și răniră pe mai mulți alții, dar și el perdură unul de al lor. S’a mai semnalat jefuirea satului Halay, de lângă Safian și a mai multor lagăre de nomazi. Vr’o 50 de bandiți persani călări au furat zilele acestea în provincia Eviran o mare mulțime de vite și au jefuit 18 persoane. Chiar în hotelul stabilimentului de cură din Essentaki o doamnă a fost jefuită de bijuteriile pe cari le purta de către un individ care pătrunsese în camera ei escaladând balconul și fugind tot pe acolo. Răpirile de fete pe strade de către oameni cari le atacă pe neașteptate le leagă cobză, le aruncă în trăsură și fug repede cu prada lor, au ajuns așa de dese la Tiflis și mai ales la Baku, încât părinților li-e frică de a-șî lăsa copiii să iasă singuri în oraș. Din ce în ce mai dese ajung de asemenea în Caucas atacurile bandiților contra trenurilor, pe cari le opresc după ce ucid ori sperie pe mecanici, focuri și conductori, și jefuesc apoi în liniște pe călătorii înspăimîntați. Ofițeri francezi în Rusia Generalul Penderec, șeful statului-major general francez, a sosit azi la Petersburg, însoțit de maiorul Saint-Hilaire, de căpitanul Odent, precum și de locotenentul-colonel Platoff, din statulmajor rus, care l-a întîmpinat la graniță. El a fost primit la gară de către generalul Zacharoff, șeful statului-major rus ; generalul Gilinsky, colonelul Lazareff, atașatul militar al Rusiei la Paris ; Lefevre-Pontalis, primul-secretar al ambasadei Franței, și colonelul Moulin, atașat militar francez la Petersburg. Generalul Penderec a făcut numaidecât vizită ambasadorului Franței, d. Bompard, care-i va prezintă mâine, împreună cu suita sa, contelui rus Lamsdorff, ministrul de externe. Generalul Pendera e invitat de către Țarul Nicolae ca să asiste la apropiatele manevre mari ale armatei ruse din circumscripțiile Petersburg și Vilna. El va fi, împreună cu ofițerii, cari îl însoțesc, oaspetele Curței imperiale, care i-a pregătit apartamente și echipagii. Turbururile greviștilor Situația e îngrijitoare la Odesa. Lucrătorii docurilor, cari sunt de asemenea în grevă, au jefuit o mulțime de magazine și au asvîrlit mărfurile furate în mare. Lucrătorii tipografi au pus pe fugă pe șeful poliției. Ei au rupt o proclamație afișată prin care autoritățile amenințau că vor recurge la forță spre a restabili ordinea și au arătat că au de gând să dea foc orașului la întâiul glonț tras de trupe. Evreii sunt în prada unei mari panice. Mulți dintre inșii au părăsit orașul pe jos ori cu vapoarele, trenurile necirculând, fiindcă lucrătorii liniilor ferate sunt și ei în grevă. Kaminsky. CRONICI FEDENINE Școala și casa » » luarite de a insista asupra insuficienței educației caznice pentru fete, trebue să stărui mai mult asupra necesității acestei educații. Școlile valorează mai ales pentru instrucțiunea mai puternică prin cultura virtuților publice. Oricât de partizană aș fi al unei instrucțiuni puternice a femeei, oricât de convinsă aș fi despre interesul de a iniția și a asocia femeea la viața națională, esențialul pentru noi este în desvoltarea facultăților noastre proprii,—în vederea funcțiunilor proprii femeei, — în dezvoltarea aptitudinilor și afecțiunilor caznice, cari se destină a fi sufletul casei, geniul bun al intimității. De aceea femeea trebue crescută mai intenü în intimitate și prin metoadele pe cari le are intimitatea. Nimic, ca exemplul și învățământul dat de o mamă, nu prepară pe o tîneră fata a fi mamă. Jean Paul Richter observă că cu cât e mai bine înzestrată o fată, cu atât e mai necesar ca ea să crească în mijlocul ocupațiunilor familiale, pentru ca nevoia sa de ideal să nu se rătăcească prin nouri, și pentru ca ea să nu se ducă să-șî caute fericirea în afară de datoriile și de afecțiunile care pot singure să- asigure această fericire. Numai în casă fata poate câștiga acea spontaneitate amabilă, acea bucurie decentă care e semnul și efectul unei inimi liniștite și care nu seamănă de loc cu veselia sgomotoasă a școalelor. Băiatul e format de o lume variată : școlile, universitățile, călătoriile, corporațiunile și bibliotecele. Fata e formată de spiritul mamei. Moralitatea fetelor este o afacere de obicei, iar nu de principii; de aceea ea nu sunt de părere ca fetele să fie lăsate în mare număr împreună, căci sunt unele prăpăstii de cari ea nu trebue să se apropie, dacă nu vroim ca ea să cadă în vreuna din ele. Ziua. Decorarea Șahului Persiei ca ordinul englez al «Jaretierei» — Vezi ilustrația — Regele Eduard VII al Angliei a conferit acum câtva timp Șahului Persiei ordinul «Jaretierei», cea mai înaltă decorație engleză. După ultimul statut, acest ordin nu se poate conferi decât Suveranilor și englezilor din înalta aristocrație. Numărul membrilor, inclusiv regali, este fixat la 26, în care nu se socotesc prinții din familia regală și cavalerii streini. Când se conferă acest ordin unui Suveran străin, i se trimite printr’o misiune specială. Insignile ordinului constau dintr’o jaretieră de mătase de culoare albastru închis, cu o fundă pe care se află brodată în aur deviza : «Honmi soit, qui mal y pense». Zilele trecute a sosit la palatul Șahului misiunea extraordinară a regelui Angliei, care a predat Suveranului Persiei, cu ceremonialul obicinuit, insignile ordinului «Jazetierei». Ilustrația noastră de astăzi reprezintă scena acestei ceremonii: ....— ■ I ■ ...................... Aceste sudori de obiceiü nu dispar decât când starea generală de nutriție a organismului cloroticelor s’a îmbunătățit prin un tratament apropriat. Sudoarea oamenilor grași, neglijată, poate să aducă după ea adevărate boli de piele, cunoscute sub numele de eczema, boală ce am descris-o în numere trecute ale «Universului». Foile de cauciuc, interpuse la subsuori spre a proteja hainele, înrăutățesc numai această stare, deoarece împiedică evaporarea. Mult mai neplăcut decât sudoarea palmelor la clorotice și decât sudoarea la subsuori la oameni grași, este sudoarea picioarelor , pe de o parte că prin secrețiune se macerează pielea mai ales între degete și din cauza durerilor produse se îngreueazâ mersul, pe de altă parte prin mirosul cel greu (Bromidrosă), ce împrăștie. Bromidrosa provine de acolo că mirosul produs prin secreția alonormă se infiltrează în ciorapi și în încălțăminte, căci picioarele bine spălate și neîncălțate nu au niciodată un miros greu. Precum prin asudarea la subsuori se strică hainele acolo, de asemenea la asudarea palmelor mâinelor vedem mânușele devenind vârtoase și pătate, iar la acel ce asudă la picioare, că încălțămintea li se deteriorează lesne. Aceste sudori, anume ale picioarelor, le vedem atât la bărbați cât și la femei, la orice virstă , firește, cu cât astfel de persoane sunt nevoite a umbla mai mult, cu atât secreția în chestie sporește. Tratamentul asudărei produse locale constă în spălături dese, cu apă și mai ales cu substanțe, cari întăresc pielea,de pildă cu alcool, cu acizi diluați, cu preparate de tanin, piatră acră, toate în soluții anumite. Un ce foarte însemnat de reținut de către suferinzii în chestiune, este de a isola regiunile pielei, ce asudă, una de alta. Acest scop se ajunge prin prafuri ce absorb sudoarea, precum sunt toate soiurile de pudre, cari pot fi aplicate direct, sau pe vată. In cazuri mai înaintate avem un mijloc admirabil prin aplicarea unguentului «Diactylon Hatra» după metoda specială a regretatului meu profesor vienez, dr. Moriz Kaposi. Prejudițiile unora, că sudorile vindecate, ar avea o înrîurire rea asupra organismului nostru, sunt lipsite de orice temeiu , din contra, la asudări locale să căutăm a ne supune unei curî medicale sistematice după principiile arătate mai sus, iar în cazuri de îmbolnăviri generale, ca : îngrășarea, podagra, nervoșitatea, anemia, să ne supunem unui tratament general, care pe lângă dietă anumită și medicamente, trebue să constea, vara, în băi sărate, în regiuni cu aer puternic de munte. Un astfel de tratament lucrează în bine asupra stărei generale a bolnavului. Dr*.V. Polingher, Iași. O CUGETARE PE 7.1 Oamenii nu trăesc decât prin iubire. Carnetul meu. «Când pisica nu-i acasă»..» «Când pisica nu-i acasă, «Șoarecii joacă pe masă»,— Zice un proverb străbun, Și el zice cu dreptate, Căci se potrivește , toate, După cum am să vi spun... Când boerii sunt la munte Sau la băile de frunte Pentru sănătatea lor, Slugile fac pe boerii Și cât ține totul verii ca să-i vezi pe dumnealor... Jupâneasa se îmbracă,— Căci nu are ce să facă,— Cu ale cuceniții rodii, Și se duce la plimbare Și, făcând pe coana mare,— Face junilor din ochi... Și feciorul se îmbracă,— Foi că n'are ce să facă,— In vestminte boerești, Și, pe urmă, ticălosul Face țanțoș pe... «rîiosul» Pe oriunde-l întâlnești... Amendoul mai dau serate Tot cu vinuri minunate Ce le iau de la stăpâni, Și în casă zace praful Pe cât e de mare jaful Care e ca de păgâni... Când se 'ntorc boeriî acasă,— D'asta lor puțin le pasă Și ’mtr’ascuns se bat în cot,— Găsesc hainele uzate, Lipsă'n vin și lipsă'n toate, Murdărie peste tot... Geaba fac boeriî gură Că tot dînșiî îl înjură Și'l defaimă prin vecini, Ș'apoi merge cu 'ndrăzfiedla De le cer și... «socoteala», Apoi, del... Să nu te 'nchini?.. Tot așa funcționarul Face 'ntr’una pe hoinarul Când nu'e șeful la birou, Lasă baltă orice treabă Și de șef cine’l întreabă, El respunde : «E un bou..» Tejghetarul oarecare Excelent e ca purtare Când stăpân-sai e la băi, De tejghea el... «îngrijește,» Și cu drag o tot... «ferește», De pungași și oameni rei... «Când pisica nu-i acasă, «Șoarecii joacă pe masă», Zice un proverb vestit Și el zice cu dreptate, Căci se potrivește'n toate, După cum v'am povestit... Alarion. Cronica medicală HYPERIDROSIS (Asudarea profusa) Oamenii grași, nervoși, artritici sau anemici sufăr de obiceiu de secrețiuni alonorme ale sudoarei. Cloroticele au de obiceiu palmele mâinelor totdeauna asudie , cu toate că secrețiunea e inodoră, totuși pentru copilele anemice suferind de această iperidrosă cât și pentru vecinătatea lor, lucrul e foarte neplăcut. Mâinele anemicelor sunt reci și se simt umede, răcoroase și lipicioase, ca și cum ar apuca o broască. «O astfel de stare face atingerea mâinei celei mai frumoase dame mai puțin de dorit și poate chiar adesea ori să fie răcit focul dragostei aceluia, carn T-ați fi oferit-o» (Kanoși). Știri din străinătate — Prin vastă — Din Blaj se scrie că d. Alexe Viciu, profesor la liceul român de acolo, a plecat în Sicilia spre a face studii filologice asupra particularităților dialectului sicilian. Ziarul «Magyar Szó» anunță că țăranul ungur Marek din Békéscsaba, a împușcat pe cămătarul Leopold Ujhely, supranumit «Nababul»,fiindcă acesta nu voia să-l mai aștepte cu plata datoriei. Crima aceasta s’a săvirșit ziua în amiaza mare, pe când se ținea târgul de săptămână. * « Din Viena se anunță că acolo a încetat din viață celebrul istoriograf german Cuno Kropp, în vîrstă de 81 ani. Defunctul a fost omul de încredere al detronatuui rege George V de Hanovra. Operele sale istorice sunt foarte numeroase. El a fost și profesor de istorie al arhiducelui Francisc Ferdinand, moștenitorul tronului austriac.* ¥ ¥ Ex-președintele republicei Orange, Steim, care face o cură la Reichenhall, se pregătește să părăsească religia protestantă spre a îmbrățișa catolicismul, după cum afirmă ziarul «Rappel». Convertirea aceasta nu e decât efectul proselitismului călugărițelor spiritului, cari servesc de surori de caritate ex-președintelui. Secretarul lui Steian desminte însă zvonul despre convertirea ex-președintelui.* Ziarul «Magyar Szo», organul fostului prim-ministru al Ungariei, baronul Banffy, pe care l’am primit el, publică un violent prim-articol sub titlul: «Cabinetul Khuen Hedervary. Regele vine acasă. Apponyi în perspectivă. Vin Jesuițiî». După cum se știe, baronul Banffy este de confesiune calvină. * ¥ M . Ziarele maghiare anunță că in ziua de 5 August vor sosi la Budapesta 1000 de poloni din Lemberg cari vor să dea un concert în folosul victimelor inundațiilor din Galiția și Ungaria. Concertul se va da pe insula Margareta.* * • Croații cari trăesc în America au adresat împăratului Francisc Iosif și Țarului Nicolae un memoriu în care se plâng în contra maghiarilor cari au adus Croația la ruină morală și materială, și cer ocrotire în contra maghiarilor. In caz dacă nu vor primi ajutor, croații se vor uni cu sârbii și vor face o revoluție în contra Ungariei, ca macedonenii în contra Turciei. • Al 6-lea congres sionist se va ține anul acesta la Basel, în Elveția, de la 23—28 August. La acest congres vor lua parte delegați ai sioniștilor din toate țările, precum și din România, spre a delibera asupra chestiei evreești și a mijloacelor pentru deslegarea ei. Se știe că scopul sionismului e fondarea unui Stat evreesc. » Sâmbăta trecută «Wiener Zeitung», ziarul oficial austriac, a sărbătorit a doua sută aniversare a existenței sale și a publicat cu această ocazie un număr de lux. m ¥ ¥ S a notării organizarea unei expoziții Universale la Capetown, care se va deschide în Octombrie 1904. Rulează că de ar fi eșit aceste numere, guvernul italian ar fi trebuit să plătească zece milioane. Dar și de astă dată jucătorii au fost dezamăgiți în speranțele lor, căci nici unul din numerele jucate n’a eșit.* ¥ ¥ O groaznică explozie pricinuită de emanațiuni de amoniac, s’a întâmplat într’o fabrică de ghiață artificială, așezată în strada Alexandru, din New-York. 150 muncitori lucrau într’o clădire vastă, când, d’odată, forța motrice se opri și amoniacul se revărsă. Lucrătorii, îngroziți, se refugiaseră în grabă pe acoperișuri. După câteva minute răsună o detunătură formidabilă, omorînd 3 muncitori. 37 au fost greu răniți. Pagubele sunt foarte mari. « » A sosit la Cherson directorul tehnic al poștelor și telegrafelor rusești, inginerul Dincoff, care s-a dus acolo să ia în primire telegraful fără sîrmă, sistem Marconi, instalat între Cherson și Pristan. Acest telegraf a dat rezultate așa de excelente, încât Diacoff se va duce lângă Odessa spre a instala și acolo o stațiune ; altele se vor instala în diferite puncte ale țărmului Mării Negre. Această victorie a lui Marconi e cu atât mai importantă cu cât în Rusia se voia cu orice preț a se aproba sistemul Popoff. * Charles Gould,—fiul arhimisionarului fabricant de vagoane de lux—făcând Duminecă o excursiune cu nevastă sa în automobil, zgomotul lui a speriat un cal ce păștea într’o livede. Calul s’a asvîrlit înaintea automobilului, care l-a răsturnat și strivit iar excursioniștii au fost aruncați pe șosea. Ei au fost greu răniți și nu se știe dacă vor scăpa cu viață. Ziarul «Budapesti Hirlap» anunță că biserica reformată din Akos, comitatul Szatmar, în care acum 190 ani s’a rugat regele Ungariei Francisc Rákóczi, a fost cumpărată de comitetul pentru monumentele istorice cu 60.000 coroane.* * * O depeșă din Athena anunță că d. Aristide Marcus, consulul Franței la Pyrgos (Pelopones), a fost făcut prisonier de o ceată de bandiți, în momentul când se ducea cu trăsura să-și viziteze moșiile. După ce l’au jefuit de tot ce avea asupra sa, bandiții l’au pus în libertate. ¥ ¥ Din Cracovia se anunță că colonelul Ziembicki, comandantul regimentului 73 de infanterie, și-a tras în tâmplă un glonte de revolver, în cabina de baie dintr’un hotel de acolo. Nenorocitul colonel a fost transportat la spitalul militar în stare muribundă. * † ¥ Asupra hotarului comunei Erlach de lângă Wiener-Neustadt s a deslănțuit o groaznică furtună. O femee și fiica ei au fost trăsnite.* ¥ ¥ Regele Belgiei și-a comandat în America un iaht semănând cu iahtul «Meteor» al împăratului Wilhelm și care va lua de asemenea parte la regatele internaționale.* ¥ ¥ Din Sopron (Ungaria) se anunță că marele proprietar Hakanaht a împușcat pe soția sa cu care se afla în divorț și apoi s-a sinucis. Regele Petru I va întreprinde în curând o călătorie în interiorul Serbiei, spre a cunoaște țara și a se face cunoscut supușilor săi. Itinerariul n’a fost încă fixat, dar după toate probabilitățile regele va vizita mai întâiu Serbia orientală și apoi celellalte regiuni. El se va îmbarca pe un vapor și coborând Dunărea până la Raduievatz,va trece prin Negotin, spre a aduce omagii haiducului Velco, un mare erou național, care s-a născut în acel oraș. Regele va fi însoțit de toți copiii săi, adică de prinții George și Alexandru, de prințesa Elena, de fratele său Arsenie Karagheorghevici și de Paul, fiul acestuia din urmă. Regele a trimis o scrisoare primarilor orașelor pe care le va vizita, în care se roagă de a nu se face nici o cheltuială pentru sărbătorirea sa, deoarece condițiunile financiare în care se află comunele nu permit aceasta. Călătoria va dura 25 — 30 de zile. * Foarte mulți jucară și în cursul săptămânei trecute la jocul de lotto din Italia, numerile ce se refereau la pontefice (care sunt 10, 44, 08), aga ce se cal Citiți! Citiții Toate persoanele din Capitală și provincie, cari vor cumpăra Veselia, care a apărut astăzi Jouî dim., 31 Iulie, vor concura prin tragere la sorți la următoarele 4 premii: 1) O frumoasă brățară cu ceasornic de argint. 2) Un frumos vas de salon de metal bronzat. 3) Un album pentru fotografie. 4) Un coșuleț pentru pâine de nichel. «Veselia» se vinde cu 5 bani numărul în toată țara. Spre a concura la această tragere, cititorii din provincie vor trimite prin poștă, într’un plic deschis, și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor departe imediat la depozitarii noștri din fiecare oraș, cuponul No. 6 din acel număr. Cititorii din Capitală le vor depune la portarul stabilimentului «Universul». Tragerea va avea loc Marți, 5 August a. c. Inaugurarea monumentului lui Kneipp Duminecă, 27 Iulie et. v., a. c., cu mare solemnitate s’a făcut la Wörisshoffen (Bavaria), desvelirea monumentului lui Sebastian Kneipp. A asistat lume foarte multă. Germanii, austriacii, francezii, italienii, românii, ungurii, polonezii, rușii, americanii, bohemii, etc., etc., cu un cuvînt toată lumea din Wörisshoffen (peste 10.000 de suflete) au sărbătorit ziua care eternizează memoria lui Sebastian Kneipp. Fiecare naționalitate, aflătoare aci, peste 20 societăți locale și din împrejurimi, peste 20 orașe, Intre cari : Berlin, Frankfurt, Viena, Berna, Hanovra, München, Nürenberg, Gratz, etc., reprezintate prin câte un comitet, au depus câte o coroană la picioarele marelui Knemp. Rind pe rînd au fost depuse 58 coroane și s’au ținut aproape tot atîtea cuvîntări. Românii aflători Ia Worisshoffen, în număr de peste 300, din inițiativa d-lui general Coandă, reprezintațî printr’un grup din care am remarcat pe domnii : Christu Negoescu, inginer Gafencu (București), I. Bianu, prof. universitar, Papadopol, proprietar (Galați), Dima, pensionar, Roiu, avocat, C. Gobi, tipograf, G. Simionescu, Velescu, D. Drăghiceanu, I. Jitianu, Frații Coandă, studenți, Gh. Ilievici, Beer, Glodeanu, d-na Cotescu, d-ra Assan, N. Ștefănescu, G. Madgearu din Galați, Hönich, d-na Vidrașcu, C. Mihăilescu, Eremia Inescu, protosinghel din Baden-Baden, etc., au depus o coroană de palmier cu panglici tricolore. Coroana a fost predată de d-ra Elena Gafencu, în vârstă de 8 ani, îmbrăcată în costum național românesc, și depusă în mijlocul entuziasmului și admirațiunei generale a costumului național românesc, după ce d. Gr. Negoescu rosti o călduroasă cuvîntare în limba românească: «Depun, zicea d. Negoescu, tricolorul românesc la picioarele marelui Leb. Kneipp în numele românilor, ca semn de admirațiune pentru acela care, reușind să rupă cu prejudecățile sociale, a știut să adune admiratori din toată lumea, mai mult ca oricare Suveran. Să î fie memoria eternă !» UN PROVERB PE ZI Fii mulțumit, vei fi bogat; al inimă, vei fi tare. Universul la provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 29 iulie — Craiova Nenorocire. — Astăzi, pe la orele 2, omul de serviciu de la palatul de justiție, anume Constantin Ciobanu, pe când ștergea geamurile de la stagiul al douilea, venindu-î rea, a căzut jos. Grav rănit, fu dus la spitalul Preda. Cu toate îngrijirile doctorilor, nenorocitul a încetat din viață. Lucilius, Călărași Groaznică, nenorocire.—Dumitru Bucur, din Lehliu, pe când venea era pe șosea cu o căruță încărcată de pat, caii s’au speriat și au luat-o la fugă. Numitul a căzut înaintea lor și, fiind apucat între crucea căruței și un stâlp al telegrafului, a fost strivit îngrozitor, rămâin mort pe loc. Alta nenorocire.—Ghiță Dumitru, din Cosâmbești, trecând erl cu căruța prin cătunul Popești în goana cailor, a călcat pe o fetiță de 3 ani, a lui Iosif Tașcu, lăsând’o moartă pe loc. Bijuitru a f fst arestat, BAta o sftnsferoît^.^cmfeite* Nae Troacă și Vasile Ban dir Sl’obozia, luându-se să ceartă cu țiganul Costache Vasile pentru o femee, l’au bătut îngrozitor lăsându-l In nesimțire. Pacientul a fost internat în spitalul din Slobozia, fe la obor.— In oborul de cereale s’au vîndut orl 224 chile fasole cu 70 lei chila, 208 chile grâu cu 47—71 lei, 52 chile orz cu 28— 32 lei și 2 chile mei cu 37 lei chila le la Ostrov. Botoșani Spânzuratul din Stincești. —Astă-noapte a fost găsit, în pădurea din Stîncești, depărtare vre-o 20 minute de Botoșani, un om în vîrstă cam de 60 ani, spânzurat de craca unui copac. Iată semnalmentele nenorocitului sinucis : favorite albe, statură înnaltă, îmbrăcat în haine vinete, vestă și pălărie neagră. După toate probabilitățile, sinucisul e de loc din Botoșani. Identitatea sa încă nu a fost stabilită. Autoritățile cercetează. Victimele cătenilor turbați.Femeea Elena Petre Ciobanu, din Dumbrăveni, a fost mușcată de un câine turbat. De asemenea, la Salcea, a fost mușcat de un câine turbat femeia Ilie Vulpe și copilul Petru Cojocariu. Pacienții au fost trimiși în cura institutului antirabic din Iași. Hramul monaisticei Don înnoi".—Duminecă, 27 Iulie, s’a săvîrșit cu pompă hramul bisericei mânăstirei Doamnei, Sf. Pantelimon. Un mare număr de credincioși din Botoșani au asistat la această serbare și au rămas până noaptea târziu în frumoasa pădure de la monăstirea Agafton, învecinată cu monăstirea Doamnet. Kecel. Focșani Crimă. — Intre locuitorii Dimitrie Drâmbă și Nicolae Partenîe, din Țifeștî,exista de multă vreme o ceartă din cauza unei bucăți de pămînt. Erl întâlnindu-se pe o șosea lăturalnică a satului, eî se apucară din nou la ceartă și apoi la bătaie. Drâmbă fiind mai puternic, reuși să-l doboare pe adversarul său. Aceta însă, scoțând un cuțit, îl împlântă cu putere în pieptul lui Drâmbă, care căzu jos într’un sac de sânge. Ucigașul a dispărut. După o agonie de două oră, nenorocita victimă încetă din viață. Altă crîmat. — In spitalul din Vidra a încetat din viață locuitorul Nicolae Dragomir, din Străoane desus, în urma unei bătăi cu Stan Vasile. Stan Vasile a fost prins și înaintat parchetului. De la Milcovt Galați Moartea generalului Ion Cotrutz. — Generalul In rezervă Ion Cotrutz s-a stins la băile Strunga, unde plecase să se caute de o boală de inimă, de care suferea de multă vreme. Născut în anul 1834, în luna Ianuarie 23, în București, Ion Cotrutz, după ce termină cursurile primare, intră în 1857 în școala fiilor de militari înființată de Știrbei Vodă. De adese cu gradul de sergent în 1858, 24 Iunie, Ion Cotrutz dobândește gradul de sub-locotenent j în 1860, August în 30, pe acela de căpitan iar în 1868 Noembrie, este înaintat la gradul de maior. In timpul războiului Independenței, maiorul Ion Cotrutz, se afla ia regimentul 5 de linie. Comandantul acelui regiment, colonelul Budișteanu îmbolnavindu-se, comanda regimentului e încredințată atunci, de drept, maiorului Cotrutz. In memorabila zi de 12 Ianuarie 1877, regimentul 5 de infanterie, sub comanda maiorului Cotrutz, ia reduta Smîrdan. Cu această ocazie maiorul Cotrutz a dat dovada unui curaj și unui tact uimitor. M. S. Regele, aflând despre bravura maiorului Cotrutz, îl înaintează imediat la gradul de locot.conel, decorându-l cu «Steaua României», în gradul de mare ofițer. Țarul Alexandru al Rusiei îl decorează de asemenea cu decorația «Sf. Gheorghe». Ca o răsplată mai mare a faptei sale vitejești, M. S. Regele ordonă ca numele maiorului Cotrutz să fie trecut în cartea de aur a oștirei românești. In 18&3, Aprilie 6, Cotrutz este avansat colonel și i se încredințează comanda reg. 5 infanterie din Galați. In 1893, obosit de muncă și necăjit de o boală care începuse să devie mai accentuată, colonelul Cotrutz demisionează din armată, iar In anul 1897, este înaintat la gradul de general. In 1900, "Martie 30, Cotrutz e trecut în rezerva corpului III, cu Sediul în garnizoana locală. ,*, Astăzi, Marți, corpul defunctului general a fost îmbălsămat. Jouî, rămășițele pământești vor fi aduse la localitate, iar vicerii ! Generalul Ion Cotruț*