Universul, noiembrie 1903 (Anul 21, nr. 300-329)
1903-11-01 / nr. 300
ANUL XXI Nr. 300—SÂMBĂTA 1 MOrit 1303 Abonamentele și anunțurile reprimate la: Administrația: Strada Brazoianu 11. Bucurași, Tomaso Titloni și Scipîone fîoncherî, nouă miniștri de externe și de justiție ai Italiei.— (Vezi explicația) Calendar pe anul 1903 Ortodox Vineri, 31 Octombrie. — Apost. Stahie Catolic Vineri, 13 Noembrie.— Didace Șpapele resare 7.11; apune 4.50 orî câte legi bune s’ar face, or cât de superior are personalul nostru judecătoresc, nici un progres real și sănătos nu se va putea realiza în această direcție, pînă nu se va ajunge a se accelera cât de mult posibil mersul justiției. Suntem de acord cu confratele , o reformă, în sensul restrîngerii și unei reglementări minuțioase a mijloacelor legale de străgănire, se impune și sperăm că cercurile conducătoare vor examina în deaproape chestiunea și-i vor da soluția cuvenită. CELE” DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA 5 Efiul foaia în România.—IÖ BibÎm Birghcitate REDACȚIA: Strada Brazoianu. 11. Bucuritty Telefon.—Airena telegrafică «Universul», București București, 21 Octombrie. Străgăcirile legală De multe ori am avut ocaziune să vorbim de această chestiune, făcându-ne ecoul plângerilor din public în privința ușurinței cu cari se pot tărăgăni la noi procesele. Desigur că legiuitorii anteriori au avut motive serioase, trase din starea lucrurilor de pe timpul lor, ca să nu alcătuiască o procedură prea severă. S’a schimbat însă starea lucrurilor și procedura a rămas pe loc. Relele ce isvoresc din aceasta se fac tot mai simțite și cererile de îndreptare se înmulțesc. Așa, zilele astea am văzut pe primul ziar guvernamental relevând această chestiune și reclamând o reformă a procedurei în sensul restrângerei mijloacelor legale de străgănire. După ce arată starea lucrurilor, confratele guvernamental spune următoarele: Cauza de căpetenie care a permis practicei actuale de a se introduce și de a se desvolta, este mai cu deosebire existența în codul de procedură a tot felul de mijloace de străgănire. Ceea ce ar trebui clar făcut mai înainte de toate, în scop d’a ajunge la o mai repede judecare a proceselor, are o severă și serioasă revizuire a Codului de procedură civilă, pentru ca, pe de o parte, să se elimine dintr’însul tot ceea ce este la îndemâna împricinaților pentru a se străgăni unii pe alții, și în al douilea rând pentru ca să se reglementeze mai cu precisiune modul introducerea cauzelor și administrarea probelor. Este inadmisibil în adevăr, de a obliga pe acel care are cel mai mai mare interes de a vedea dreptul său hotărît cât mai repede, să depindă de bunul plac al unor adversurî puțin scrupuloși în alegerea mijloacelor dictorii. De aceea, întrebuințarea acestora ar trebui reglementată cu cea mai mare minuțiositate, mărginind cât mai mult posibil latitudinea părților, cum ar trebui asemenea reglementate cu de amânuntul o mulțime de disposițiuni pe care legea actuală se mulțumește să le enunțe, de unde rezultă varii interpretări și practice, și ca concluzie, numeroase amânări ce s-ar putea evita. O reformă în sensul celor propuse mai sus, ar trebui făcută cu o oră mai înainte, căci este în joc în această chestiune nu numai bunul renume al justiției, —care trebue să fie din ce în ce mai respectată, din ce în ce mai la adăpost de ori-ce critică și despre care nu trebue să se poată zice că nu depune tot zelul necesar în îndeplinirea sarcinei sale,dar încă și necesitatea ce se resimte astăzi, când transacțiunile s’au înmulțit atct de mult, și când din rezolvarea lor grabnică depinde adesea succesul unor interese de prima ordine, ca litigiile aduse înaintea tribunalelor să nu tărăgonească mult timp. De aceea se impune atențiunea tuturor nevoia stârpirei din podul nostru de procedură a burueeei străgănirilor legate. Căci Din Macedonia (Corespondență part. a ziarului ^.Universul“) Monashi* (Biolar, 24 Octombrie. Aniversarea naștere* Sultanului Erî s’a serbat cu deosebită pompă aniversarea naștere! Sultanului Abdul Hamid 11. Ea de obicei, au defilat în fața polatului administrativ și elevii tuturor școalelor musulmane și nemusulmme. Illmi-Pașa, inspectorul general, și Valiul, înconjurați de înalții demnitari civili și militari așezați la ponta de intrare a palatului, a primit felicitările tuturor școalelor. Când a venit liceul Românilor, am observat oarecare mișcare în rîndurile întregei asistențe. Liceul român se bucură de o bună reputație pentru modul lui de a se prezintă în toate ocaziunile solemne. Uniforma frumoasă și curată a elevilor, ținuta lor dreaptă și mersul lor în regulă, a dat naștere la diferite comentarii din partea asistenței. Ajunși în fața demnitarilor printre cari erau și ofițeri streini, un elev a pronunțat discursul de ocazie. După aceea,corul liceului a cântat marșul Sultanului în patru voci. In uralele de Trăiască Sultanul și în sunetele muzici militare, elevii români s’au retras în aceeași bună regulă, lâsând asupra asistenților o impresie din cele mai plăcute. Această manifestațiune a românilor a dat prilejul lui Iliimi- Pașa ca la recepțiunea corpului consular sa și exprime înalta sa mulțumire și laude la adresa liceului român, cu observația că elevii români s'at prezintat mai bine și decât elevii școalei militare. Toți consulii au fost de acord in a recunoaște aceste merite școalei române afară de consulul grec, care asculta, cu capul plecat, justele observațiuni ale inspectorului general. D. I. Niculescu, maestrul de musică de la liceul român și organizatorul tuturor manifestațiunilor școlare, a primit călduroase felicitări cu această ocazie și din partea autorităților școlare române. Liceul bulgăresc fiind încă închis, n’a luat parte la serbarea aniversării nașterei Sultanului. Seara a avut loc o iluminație în tot orașul, fără nici un incident. .Insulariitii români seri au sosit în orașul nostru, venind din Coritza și împrejurimi, 27 români fărșăreți pentru a îmbrăca uniforma de jandarm. Iliimi-Pașa a cerut să vază pe acești români, toți tineri și voinici, a căror ținută a făcut o bună impresie. Azi se va telegrafia autorităților din Coritza ca să intervină pe lingă directorul școiloi române Papa Ila,raiamine Balamace, pentru înscrierea și a altor fărșărețe. Ofițerii belgieni destinați pentru organizarea jandarmilor, au fost rechemați telegrafic la Constantinopol. In aceeași zi a plecat și consulul austro-ungar, chemat telegrafic la ambasada respectivă din capitala Tuciei. Acestei chemări a consulului austriac se dă o importanță deosebită în legătură cu reformele de aplicat în Macedonia. Un aet de mulțumire D. Lazăr Duma, inspectorul general al școalelor și bisericilor române din Turcia, a luat inițiativa pentru redactarea și înaintarea la Vldiz-Kiosc a unui act de mulțumire din partea românilor, pentru recunoașterea naționalitâței române prin numirea unui membru român în comisiunea mixtă de reforme. Acest act va fi iscălit de peste o mie de români din diferitele localități din Macedonia. Prin numirea acestui membru român, națiunea română nu e decât implicit recunoscută. Pentru a avea însă un caracter oficial față de lumea politică, se cere ca această recunoaștere să se facă în virtutea unei iradele, ceea ce se speră a se obține, date fiind împrejurările, foarte favorabile pentru ca și naționalitatea română să obțină drepturi analoge cu ale bulgarilor. O dată emisă tcadeaua prin care se va recunoaște naționalitatea română, demersurile unite ale Românilor pentru revendicarea de drepturi bisericești egale cu ale celor alte naționalități ‘conlocuitoare vor întâmpina mai puține greutăți, prin faptul că o naționaltate care dispune de așezăminte de cultură și de cult cu caracter național recunoscut de Stat, urmează ca și autoritatea acestor așezăminte să capete privilegiile recunoscute celor la alte naționalități conlocuitoare. O chestiune care preocupă pe d.inspector e numirea de preoți cât de mulți și întât de multe localități, precum și cântăreți. Pentru a ajunge înă la rezultatele pe cari le dorește, o condițiune sinc-qun non este să i se pună la dispoziție fondurile necesare. Se speră că guvernul nu se va da îndărăt față de aceste cerințe, fără de care mișcarea românească nu va putea să facă un pas înainte. Eforiile române In legătură cu aceste proiecte de organizare e și alegerea eforiilor de către popor, cu însărcinarea ca ele să exercite oarecare drepturi asupra administrației școlare. Instituirea de efort a fost deja aprobată de către guvernul român ca o măsură foarte salutară pentru ca mișcarea culturlă română să capete un caracter mai popular și pentru ca să se formeze partide românești cu propria lor organizație, cari să agite chestiunea națională. Deja se studiază un proiect prin care să se fixeze atribuțiunile erorilor asupra școalelor, temâind ca mai târziu sa se elaboreze un regulament care va căpăta forma definitivă, când se va ajunge la înființarea unui episcopat românesc. Mișcarea națională a românilor, susținută prin mijloace materiale mai largi, promite ca împrejurările de fața să poată realiza mult din desideratele bunilor români. Parvi,ne, sau de femeile bătrâne cu părul alb. Cu timpul mărgăritarele și perd din frumusețe, dispărând străveziul lor fermecător precum și focul irizelor. Cele mai prețioase mărgăritare vin din Orient și mai cu seamă cele din Golful Persic sunt neîntrecute. China și Australia furnizează de asemenea mărgăritare frumoase ; cele mai mari vin din Statul nou Panama (America Centrală). Cele negre și cenușii din Columbia. Grecii cei vechi spuneau în limbagiul lor poetic că mărgăritarele sunt formate în timpul furtunelor din picături de ploaie și le dedicau zeiței frumuseții Afrodita. Noi insă știm că mărgăritarele sunt produsele unei bolaie infecțioase a midiilor, care sunt provocate de un vierme microscopic. Intre celebrele mărgăritare istorice sunt acele ale împărătesei romane Lotisa Paulina, care de obicei purta mărgăritare in valoare de peste 25 milioane de franci, precum și mărgăritarul din coroana împăratului german Adolf. Despre cele opt fiice ale împăratului Carol cel Mare, se spune că au cheltuit sume enorme pentru mărgăritare. In timpul regelui Franței Henric IV de Bourbon toate damele de la Curte căutau să întreacă cu splendoarea măgăritarelor pe frumoasa regină Margareta de Navars. In Franța, unde s’a inventat deja o procedură pentru fabricarea mărgăritarelor artificiale, cari se numesc după inventatorul lor «Jquines», s’a făcut acum de curând încercarea de a acumatisa midiile la coastele Marei Mditerane și astfel să producă mărgăritare veritabile. Această încerca e a și isbulit întru câtva , ce except mărgăritarele dobândite în chipul acesta sunt foarte mici, dar se speră că în cursul timpului sa se creeze și exemplare mai mari. Olimpia. Tragerea la 15 Mpghiarist. NOUL ABONAMENT cu premii la „Universul" Costul abonamentului: Pentru 3 luni Lel fr. — « 6 » »11.50 » un an » 22.50 Cn începere de la 1 Noembrie 190B, «universul» deschide un nou abonament, cu următoarele premii, ce se acordă gratuit abonaților prin tragere la sorți: 1) 1500 lei in bani. 2) O pereche de cercei de diamant, 3)500 lei în bani. 4) Un inel de diamant. 5) Un ceas de aur prru bărbii. 6) Un ceas de aur prin damă. 7) Un tablou artistic (aquarel) cu rama foarte elegantă, reprezentând «Erupțiunea Vesuviului» de renumitul pictor napolitan Coppola. 8) Un tablou cu o frumoasă ramă reprezentând celebra «Grotta Azzurra», din insula Capri,lângă Neapole, de același autor. 9) Un frumos vas de porcelan cu coloana lui, înălțime 1 m. și 50, în valoare de 150 iei.. 10) O oglinda de Veneția sculptată, cu mai mulți îngerași, înălțime 2 m., în valoare de 120 iei. 11) O masă de lemn sculptată cu 5 Îngerași artistic sculptați, în valoare de 100 lei. 12) O etajeră de metal nichelat. 13) O pereche de candelabre de bronz aurit. 14) O fructieră de argint plache și cristal. 15) Un port-vișit de metal bronzit. 16) Un vas artistic de metal bronzat. 17) O vetetă (lampă de noapte). 18) O călmar de bronz aurit. Abonații pentru 3 luni primesc gratuit 2 bilete spre a concura la tragerea obiectelor de mai sus, abonați pentru 6 luni primesc 5 bilete, iar abonații pentru un an primesc 12 bilete. Toți abonații la «Universul» primesc gratuit, și 1 volum din «Biblioteca Economică», precum și «Universul Literar» colorat, pe tot timpul cât sunt abonați. Toți abonații la«Universul» mai concurează, gratuit, prin tragere la sorți, la cele 3 premii ce se acordă în fiecare lună. Obiectele de mai sus se pot vedea in Calea Victoriei >«». Iași. (proprietatea ziarului «Universul»), unde sunt extinși». W WWWvViAW WW WWW Dr. Aurel Vlad, luând cuvintul, știre că nu a satisfăcut de joc programul primului ministru, dar cu toate acestea este în contra obstrucționismului, deoarece prin acesta se pun toate în joc. Este necesară o radicală schimbare de sistem, adică o reformă electorală prin care națiunea să fie adusă în poziția ca să se dea expansiuni adevăratei voințe a poporului la alegeri. Actualmente naționalitățile nu sunt reprezintate în Camera deputaților; în parte ele însăși poartă vina, deoarece se țin în pasivitate. Pe viitor lucrurile vor fi altmintrerea, ele se vor strădui să facă să cadă candidații partidului guvernamental Față de naționalități si a confiscat pur și simplu dreptul de întrunire și reuniuni. Chiar zilele trecute a fost oprită o adunare a radicalilor sârbi. Aceasa este frățietatea guvernelor liberale față de naționalitățile nemaghiare . Naționalitățile nu se luptă în contra unităței politice a Statului ungar, dar se așteaptă de la Sfat ca acesta să nu se împedece a-șî cultiva limba lor maternă și a-și vedea de interesele lor economice. Din nefericire sunt și de aceia cari provoacă agil țiuni intre maghiari și naționalități. (Aprobări pe băncile partidului popular), Iosef Veszi : Aceștia sunt evreii, nu este așa? Aurel Vlad, pentru a confirma afirmațiunea sa, ceri mai multe articole din ziare și arătă că baronul Bantî’a în timpul guvernarelui înființat o secțiune deosebită pentru supraveghiarea naționalităților. Se acuză naționalitățile că ele gravitează în afară. Dar încotro gravitează Slovacii și Sașii? Toate aceste tind de a pregăti stîrpirea naționalităților din Ungaria. Intemeierea unui Stat ungar de rasă ar fi semnalul pentru crâncene lupte duse până la infinit. Veselovsky (slovac): Sfirșitul țării (Sgomot în întreaga Cameră). Aurel Vlad : Naționalitățile iubesc patria. (Strigăte la dreapta: Zi patria maghiară). Am numai o patrie, pe cea ungră. Mulți cer statilizarea tuturor școalelor; această direcțiune ar fi egală cu stîrpirea naționalităților. Szatmári : Naționalitățile trebue’‘‘să se acomodeze Statului maghiar. Aur« Vind : Dar ce fac naționalitățile ? Când au trădat ele Statul ungar ? Legea de naționalitate de la 1868 asigură naționalităților nemaghiare folosirea limbeilor libere, și dispunerea asupra școalelor lor.In ceea ce privește pe agitatori, despre cari a vorbit primul ministru, oratorul asigură că nu s’ar afla între naționalități nici un agitator, dacă față de acestea s-ar respecta legile. Adevărații agitatori sunt abuzurile în administrație(aplause pe băncile stângei extreme). Fispanul are în mână toată puterea, funcționarii nu se aleg, ci în realitate sunt numiți de către tispanî. Actualul sistem de candidaturi și instituțiunea viriușlilor trebuesc desființate.. Programul primului ministru nu m’a satisfăcut și prin urmare mari încredere în acest guvern (aplause în stângi extreme). Deputatul Hoch, răspunzând d-lui Vlad, zice că nu este adevărat că Statul ungar s’ar da înapoi de a împlini unele cereri drepte ale naționalităților. Deputatul Vlad și Veselovsky nu voesc o resoluție liniștită și legală a chestiei naționalităților monaghiare. Aeste chestiuni trebue se desbâtute aici în Cameră. Veselovsky. — Pentru aceea voesc să dea afară de aici pe dr. Aurel Vlad. Ce a căutat Hock la Nagy Szombat? Voci: Taci, slovac bețiv ! Hock.—Nu trebue luate în serios aceste întreruperi fără înțeles. (Ilaritate). Oratorul spune că a fost în Nagy Szombat la o întrunire a reuniunei de cultură și întreabă pe Veselovsky, ce culă aici cu programul lui. (Aplause in stânga și stânga extremă). Ludovic Day : Este o îndrăsneală temerară de a vorbi cineva aici după cum vorbește Veselovsky. (Aprobări în stânga). 1. Hock: Diferite insule de limbi ale patriei noastre sunt contopite într’un întreg prin legătura dreptului public. Oricât de slabe sunt singuraticele guverne față de naționalități, totuși națiunea maghiară va avea încă atâta putere de a asvîrli fitilul aprins din mâna incendiatorilor naționali. (Aplause la stânga). I. Veselovsky : Dar aceasta este o ațâțare, nimeni dintre noi nu voește să facă aceasta. Președintele, D-h deputat, nu mai provocați dialoguri. I. Hock: Cred că atunci când ne ocupăm cu chestia naționalităților și cu soluțiunea ei o facem de bună voie, deoarece simțim că aceasta este o rană deschisă pe corpul națiunei maghiare, pe care la urma urmelor trebue să o vindecăm. Jn tonul, pe care l-a întrebuințat deputatul Viad, putem să ne înțelegem aici, niciodată însă în chipul pasionat după cum a făcut-o Veselovsky. Oratolui se ocupă cu singuraticele grava mine pa cari le-a adus deputatul Viad. Motivul principal al plângerilor și formează dificultățile pe cari se întâmpină naționalitățile nemaghiare la autoritățile care vor CROMIGI FEMENIKE Mărgăritarele Mărgăritarele au fost întotdeauna podoaba de predirecțiune a femeilor, dar de un timp încoace și mai mult. De multe ori fie sunt preferate înaintea pietrelor petroase, ba chiar și a Briliantelor, deoarece sunt mai puțin bătătoare la ochi și mșy,altă gol pare. El e d^ü Luneci care se poartă un farmec poetic pe care, în asemena măsură, nu-l posedă nici o piatră prețioasă. Culoarea ei delicată armonizează peofect cu tenul umerilor albi ca zăpada și sișji tot atât de bine, fia că mărgăritarele sunt purtate de blonde sau de bro Tragerea la 15 Nosaibria c. Bis Camera maghiară Corespondentul nostru din Budapesta ne-a bejiegrafiat pe scurt decursul ședinței de Marți a Camerei maghiare, în care a vorbit și deputatul român naționalist dr. Aurel Vlad. Dăm astăzi, după ziarele din Budapesta, pe care le am primit eri, o dare de seamă mai amănunțită asupra acelei ședinți: To®maso Tittonl șl Sclplona Roncüutti, sonii min ștri do exte ne și js.stl ie ei italiei — Vezi ilustrația — Noul ministru de externe al Italiei, în cabinetul Giolitti, Tommaso Tiitoni, s-a născut la Roma în 1854. Tatăl său este senator la Vicenza. Studiile jurdice și economice le-a complecat la Universitatea din Oxford. Intorcându-se în patrie, a fost prefect la Peruca și Neapole și apoi a fost ales deputat în Cameră. Scipione Ronchetti, noul ministru de justiție, s-a născut la Milan în anul 1846. El s-a luptat eroic la Trientino sub Garibaldi. La 1876 a fost ales deputat în Cameră. A fost subsecretar la ministerele de instrucțiune publică, justiție și interne. l)in Italia. (Corespondență part. a ziarului «Universul») Roma, 28 Octombrie,iresc ungurește. Plângeri în contra aparatului administrativ se fac și în țipdurile curat maghiare, unde funcționarul administrativ teii plătit, abusează de puterea sa. Guvernele de mai înainte au folosit aparatul administrativ pentru scopuri electorale și au închis ochii asupra abuzurilor pe cari le făceau. O a doua plângere a lui Vlad este că tinerimea română inteligentă nu găsește funcțiuni în Statul ungar. Oratorul crede că funcționarii luați din cercurile românești ar afla bun teren în ținuturile maghiare, iar organele maghiare în ținuturile locuite de naționalități. Deputatul Hock discută acele drepturi cari li s-au asigurat naționalităților în privința limbii, regiunea și dezvoltarea lor culturale în Ungaria. După aceea oratorul declară că nu voește astăzi să vinde vrăbii, ci vulturi, și de aceea trece la o altă chestie și adică la partea politică a programului primului ministru, contele Tisza.* * * După cum se vede din darea de seamă a ziarelor maghiare, asupra discursului deputatului Hock, reese că deputatul Viad a trebuit să vorbeasă mai mult de cum este rezumatul de mai sus. îndată ce vom primi discursul complect al deputatului Viad, îl vom publica în întregime. SINUCIDEREA LUI PHETRO ROSANO Telegrafic v’am trimis știrea despre, tragica moarte a d-lui Pietro Rosano, noul ministru de finanțe,în cabinetul Giolitti, survenită în noaptea de 27 spre 28 octombrie la Neapole. Pietro Rosano a voit să moară, să moară de durerea de a fi devenit ținta unui răzbelu sălbatic. El, care își dăduse elocința mișcătoare atâtor acuzați pentru fapte foarte grave, care era sub toate privințele în vigoarea geniului, și a anilor, care era ministru de opt zile, nu a putut trai gândindu-se că onoarea îi este terfelită și a murit, a mărit și plâns de mulți. Primele svonuri Primele svonuri ale morții lui Pietro Rosano au început a se răspândi pe la opt ore, în dimineața zilei de Luni, la acea oră matinală care este una din cele mai caracteristice ale vieței napolitane, când ultimii și cri mai îndărătnici noctambuli s’au decis abia a se duce la culcare, iar cei fără domiciliu își părăsesc refugiile lor nocturne—grădinile bisericelor și chioșcurile vinzătorilor de apă rece,— când se redeștepta, cu o vie și veselă explozie, variata și multicolora viață a zilei, și străzile încep a se umplea de mișcare și de zgomot, prăvăliile se deschid, și sunetul ritmic al clopotelor vacilor cari se înapoiază la pășune, după ce au distribuit locuitorilor laptele de toate, zilele, se amestecă cu vacile limpezi și vesele ale copiilor cari se duc la școală, după ce mai intein se opresc pe la vînzătorii de castane, coapte. Pietro Rosano, popular în tot Napóiul, era și mai popular în strada pe care locuia de un sfert de veac și mai bine, anume «Venlaglieri» — o veche stradă liniștită, burgheză, monotonă, în cartierul «Avvocaia», o stradă cu case mari și foarte înalte, în care nu a pătruns târnăcopul vieței moderne, care a transformat cartierele așa zise «nobile»,, distrugând toată poesia vechei cetăți, cu casele rustice dar frumoase. Oricine de pe acolo cunoștea pe «Don Pietro» de Urser, asistase la toate manifestațiunile exterioare ale vieței lui, unise aplausele sale cu acele ale alegătorilor și ale clienților, când o rumoare de aplause, însoțind pe «don Pietro» acasă, după o victorie electorală sau după un triumf de advocat, îl rechema la balcon sau pe pragul porței, spre a-i exprima toată dragostea și toată admirațiunea pe care acest popor atît de entusiast, o resimțea pentru iubitul seu, «tribun». Aceste spuse, oricine va putea înțelege impresiunea pe care au resimțit-o toți locuitorii Neapolului, dar mai ales cei din strada «Venlaglieri», când s’a răspândit primul svon, foarte discret, despre moartea lui «don Pietro». Duel acest prim svon, d. Rosano murise de un atac de apoplexie. Și sub această formă el se răspândi în întregul oraș cu o iuțeală de fulger. Abia când începura să sosească prietenii la casa din str. «Ventaglieri», adevărata versiune se puse în circulație. Pietro Rosano se sinucisese. Din toate părțile alergă alt nou lumea, spre a vedea pe mart și a afla nouă amănunte. Un adevărat pelerinagiu se organiză și cu miile Napolitanii vineau spre str. «Veniaglieri», se opreau la poarta casei Rosano și cu anxietate cereai amănunte de la cei cari sosiseră mai înainte sau eșeau din raia. La un moment dat, mulțimea fu așa de mare, încât a fost nevoi să se pue un cordon de carabinieri și de gardiști, spre a garanta libera circulație. UHiEia yia siiuicisitul D. Rosano venise pe neașteptate la Neapole din Roma. Luni dimineața. Soției sale, care î I întrebase de ce nu o prevestise de sosirea sa, și răspunse că a vrut să facă o surpriză, și că era dispus a petrece câteva zile printre aite, înainte de a sa da cu totul mancei obositoare a ministerului. Erau ultimele ore ale libertăței sale—adăugase dânsul—căci pa urmă era să devie prizonierul politicei. In tot cursul zilei de Luni, precum și seara, dînsul era în aparență liniștit, chiar vesel. Pietro Rosano, tată foarte afectuos, iubea cu pasiune pe copii săi, atât încât a voit ca fiicele sale Maria, măritată cu senatorul conte Munichi, și Anna, soția marchizului Ferdinand Petri, chiar după căsătoria lor să locuiască în casa sa, acordând a le două apartamente în acest scop. Intr’un alt parlament al aceleeașî case locuia familia Criosimo, cumnatul lui Pietro Rosano. După cum se vede, era un menaj patriarhal. înainte de a sa culca, d. Rosano dădu ordin camerierului sâ-i deștepte la orele 5 dimineața, a doua zi, deoarece—zicea ei— trebuia să plece la 8 ore la Roma și mai avea câteva scrisori de scris. Dar când camerierul se duse, dimineață la 5 ore, să-l scoale, Pietro Rosino nu era în odaia de culcare. Oribila descoperire Camerierul si duse atunci in camera de studiu. Pietro Rosano ședea la biuroul său, cu picioarele învelite într-un «fiuid», puțin aplecat pe partea stângă a fotoliului, cu capul aplecat înainte și cu mâna dreaptă pe piept. Camerierul crezând că stăpânul său adormise, se retrase încet, închizând ușa fără sgomot. Peste vre-o jumătate de oră se reîntoarse iarăși, spre a vedea dacă stăpânul seu se deșteptase. Atunci numai, uitându-se mai bine și observând complecta nemișcare a corpului, zări câteva picături de sânge pe mâna ce stăpânul său o ținea pe piept. Servitorul se apropia și încercă să ridice corpul stăpânului seu, dar văzu că dînsul era mort. Mâna pe care o ținea Pietro Rosano pe piept, se lăsase în jos, și camerierul văzu atunci o mare pată de sânge în partea aceea. Tot odată, descoperi alături de fotoliu, jos pe covor, un revolver. Camerierul înțelese atunci realitatea, in toată grozăvia ei. Alergă și de le alarma prin casă. Ginerii și cumnatul seu alergară într’un suflet, având totuși presența de spirit a nu înștiința pe doamna Rosano, până nu vor vedea mai întâi ce s'a întâmplat. Desperarea familiei Scena care urmă, când teribila știre, cu toate precauțiunile posibile, fu comunicată soției sinucisului și fiicelor sale, e lesne de imaginar par greu de descris. Nenorocitele femei, despletite, îmbrăcate pe jumătate, alergară împedicându-se de mobilierul și lucrurile de prin casă, întreaga casă răsuna de plînsetele lor ; ajunse lângă cadavru, se aruncară pe dînsul și îl îmbrățișară cu atâta pasiune, încât a trebuit ca bărbații din casă să întrebuințeze toată puterea lor de convingere, și cea fisică, spre a le ridica de acolo. In intervalul acesta se trimise în grabă după un preot și un medic. Doctorul Rispoli, sosit imediat, nu putu decât să constate moartea. Parohul apropiatei biserici «Montesanto», dădu binecuvintarea «in articulo mortis» cadavrului, care se afla tot pe fotoliul pe care fusese găsit de camerier. Sosirea autorităților informați de sinuciderea lui Pietro Rosano, sosiră la fața locului procurorul reginui, judele instructor și medicul legist. După formalitățile obicinuite și constatarea morței, se dădu autorizația de înmormîntare și ridicându-se cadavrul, spre a fi transportat în odaia de culcare, pe ușa procurorul pusesti biuroului. Pe biuroul de lucru s-au găsit două scrisori, una adresată d-nei Rosano, soția sinucisului, și o alta adresa a mamei sale. Iată textul celei d'inteiü : «Sunt om cinstit, am moravurile unui om cinstit. Da treizeci de zile se aruncă contra mea scuzațiuni de o atare violență încât nu maî pot resista. Iert pe fii mei cari mi-au cauzat mari dureri, iert inamicilor mei cari mi-au făcut atâta rău. Viitorul ’mi va da dreptate, ladă-mă.—• Piedro.» Mînnife sinținul de dolitt Imediat ce si răspândit știrea morței lui Pietro Rosano, palatul intendenței finanțelor s’a închis în semn de doliu. Primarul a amânat ședința anunțată pentru acea zi a consiliului comunal. La tribunal, consternația era mare și multora nu le venea a crede că știrea e adavărată. S’au trimis numeroase coroane și telegrame de condoleanță din toate părțile Italiei. Aci, în Roma, toate autoritățile au arborat drapelul negru și diseară vor pleca toți miniștrii, spre a asista la înmormântarea fostului om- coleg, care va avea loc poimâine și despre care va vom trimite amănunte într’o viitoare corespondență. .Antigon. întrunirea de la Dacii Un comitet de naționaliști a provocat pentru aseară o întrunire publică, în sala Daciia, spre a protesta contra acelora cari se declară contra ideii de a se ridica un monument fostului domnitor- Alexandru Cuza. La orele 8, sala era tixită da publc. La orele 8 și un sfert, d. I. Brătescu deschide întrunirea și proclamă de președinte pe d- maior Macri. D sa mulțumește pentru onoarea ce i se face și dă cuvântul d-lui Artenie. Discursul d-lui Artenie D. Artenie, redactor la ziarul «Vremea», spune că nu face pubilică, dar nu poate să nu primească și să nu aprobe cu mândrie inițiativa luată de un comitet de moldoveni pentru ridicarea unui monument voivodului Cuza. Atacă pe un ziar, care zice d-sa, s’a pronunțat contra ridicărei acestui monument și arată, în câteva trăsuri, meritele domnitorului Cuza. Spune că nimeni nu va putea opri ridicarea monumentului, căci el se va face cu gologanul țăranilor. Actul ziarului în chestiune, zice d. Arieni, va indigna și pa M. S. R<ghne, care a primit cu bucurie ridicarea acestui monument. Discursul dlui Mihalcea D. Mihalcea începe prin a spune că n'a fi venit persoane marcante la această întrunire, ci numai popor și afirmă că e mai bine, căci «mărimile» au dus țara la sapă de lemn. Organul oficios al guvernului, adaogă oratorul, ne-a aruncat mănușa și poporul trebue să răspundă la aceasta. Descrie faptele Domnitorului Cuza și atacă pe cei cari l'au detronat, ziind că aceasta s'a făcut fără consimțimintu! poporului. Despre d. Sturdza, spune d. Mihalcea că nu «* român, că traduc să deschidă din unguri, fiindcă agită necontenit țara. De la Cuza, continuă oratorul, avem temelia bisericei pentru români avem împroprietărirea țăranilor și pe vremea lui Cuza nu aveam datorii, nici conrupția. D. Mihalcea termină zicând că poporul nu trebue să dezarmeze până ce Regele nu va departe pe acei cari ii înconjură. Discursul d-lui Gr. Stane începe prin a spune că nuesta dintre acei cari țin discursuri la întruniri publice, cu toate acestea ține să protesteze contre acelora cari se declară în potriva ridicărei monumentului Voivodului Cuza. Felicită pe inițiatorii moldoveni pentru ridicarea monumentului. Crede că în urmă trebua să fi regretat și acei cari îl detronaseră. «Lata păzit și eu De Qușa ot* PREMII GRATUITE CITITORILOR ziarului „Universul" politic Toate persoanele cari vor cumpăra «Universul» de mâine Sâmbătă 1 Noembrie și de poimâine Duminecă 2 Noembrie cor., și vor trimite cupoanele No. 19 și 20 din acele două numere, vor concura în mod gratuit, prin tragere la sorți, la următoarele premii : un frumos ceas de aur pentru bărbat. O galerie pentru sobe. Șease cuțite și 6 furcu» Hie de desert. O zaharniță de argint plaque și cristal. Toate persoanele din Capitală pot depune cupoanele la portarul stabilimentului «Universul», iar cititorii din provincie le vor trimite prin plic deschis cu marc! de 3 bani, sau se vor depune la depozitarii noștri până Joui, 8 Noembrie v., deoarece Sâmbăta 8 Noembrie va avea lor tragerea.