Universul, noiembrie 1903 (Anul 21, nr. 300-329)
1903-11-25 / nr. 324
i^,“tsyjp.aiw fBSHfQ fi3SBn kdaMafo^ti AHüNC füRíY _ABONAMENTE V ' ffiSABU | STffimiTiTI ’ fcei'<ui$ -Trei luni fQ tal • 6.sa Sussioni so • . fj YOU> 40 . î Ainsaut passeso graU» , «Un vernil Literal» / V« «Moru/ In streínafafo CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA: Strada Brezoianu, 11. Bugu, Telefon.—Adresa telegrafică «Universul». Ș« Abonamentele și anunțurile se primesc la: A. Strada Brascașiu, îl. Bucurașt’ Calendar pe anul 1908 Ortodox lAJßl, 24 Noembrie. — Climent papa. Catolic Luni, 7 Decembrie.—Ambroise, Soarele răsare 7.39; apune 4.35 București, 24 Noembrie. Casa națională a Românilor din Ungaria In anul 1897, în adunarea generală ținută la Mediaș, (k Asociațiunea pentru literatura și cultura poporului român» de peste munți a hotătit sâ înființeze un muzeu istoric și etnografic al Românilor din Ungaria și Transilvania. In acest scop s’a făcut apel la publicul român ca să contribuiască la adunarea fondului necesar și s’a și strâns Suma de aproape 100.000 coroane și clădirea Casei nationale a și început. Dar suma adunată nu e îndestulătoare și de aceea comitetul central al «Asociațiunii», în ședința ținută la Sibiu în ziua de 29 Octombrie anul curent, a hotărît să adreseze publicului român un HUÜ și călduros apel. Aducem și noi la cunoștința publicului acest apel, reproducîndu-1 aoi: «Adunarea generală a Asociațiunii pentru literatura română își cultura poporului român, ținută la anul 1897 in Mediaș, a hotărît înființarea unui muzeu istoric și etnografic al Românilor din Ungaria și Transilvania, și publicul român apreciând după merit însemnătatea acestei instituțiuni, a întâmpinat inițiativa Asociațiunii cu cea mai mare însuflețire. «Toate păturile societății românești s’au arătat pătrunse de convingerea, că prin înființarea așezămîntului proectal de Asociațiune, generațiunea de astăzî își împlinește o sfântă datorie față cu acele figuri,măriețea cărora avem să le mulțumim renașterea elementului nostru și că s’ar face vinovată de ocara posterității, dacă nu i ar transmite neștirbită moștenirea națională ce a găsit. «Acestei convingeri și însuflețirea poporului nostru pentru idealurile sale naționale, este a se mulțumită Asociațiune deja flațăzi, abia după 5—6 ani de la imemorabila hotărîre din Mediaș, s-a și putut apuca de realișarea muzeului nostru național. «Prin contribuirile fondatorilor și altor donatori, prin loteria avangiată în acest scop, și în deosebi prin splendida donațiune de *2.000 coroane, cu cari iluștrii bărbați D. Alexandru de Mocsonyi, președintele Asociațiuneî, și d. Zeno Mocsonyi de Foen, au i-a suguirat o nouă serie de contribuiri, fondul muzeului a crescut la respectabila sumă de aproape 100.000 coroane și astfel Asociațiunea—după ce s’a îngrijit cu toată precauțiunea de un plan cât se poate mai corespunzător,—a putut începe , ridicarea falnicului palat care va avea să adăpostească denodiile trecuturi.V». productele muncii și monmentele caracteristice ale vieței 1ripționaîe a poporului român din țară, și are speranța că îi va puea preda destinațiunei sale încă în decursul anului 1904. «Deoarece însă această casă națională, acest falnic monument bulprui trebue creat—deși cum toată modestia ce caracterisează jéfespiyijul nostru, dar totuși în «cindițiunî demne de importanța unnuii popor de 3 milioane și corespunzătoare scopului urmărit,fondurile adunate până astăzi nu acoper încă toate spesele zițîirei, și afară de aceea instalațiunile interne ale așezământului ^șrpecial încă vor reclama sume considerabile. «Din această cauză comitetul central al Asociațiunea se vede îndemnat a adresa un nou și călduros apel către publicul român, Învitând pe toți câți se interesează de progresul cultural al poporului nostru, ca prin mărinimoase contributioni la fondul casei naționale, să pună Asociațiunea în posibilitate de a termina acest important așezământ național în timp apropiat și în condițiune pe deplin mulțumitoare. Din Belgia (Corespondență parte a ziarului „Universul,,) Bruxelles, 19 Noembrie. Alegerea președintelui Senatului Senatul a procedat era la alegerea președintelui său. Contele Enric de Mérode-Westerloo, principe de Rubempré, nu avea competitor. Din 85 de voturi emise, 75 erau valabile, dintre cari 74 obținute de dânsul. Urcându-șe la biuron, președintele Senatului a mulțumit înaltei adunări, atribuind cu modestie amintire tatălui său, par a ocupa acesș fotoliu, marea onoare care i s-a hărăzit. După ce, la rîndul său, a pronunțat pentru ultima oară elogiul ducelui de Ursel, d. de Méréde a spus că se va inspira de exemplul predecesorilor sâi pentru a încerca să îndeplinească o sarcină a cărei mărime o apreciază, rugând pe Dumnezeu să binecuvinteze sforțările sale. De la prima sa ședință, Senatul a început discuțiunea proeetului de lege relativ la despăgubirile accidentelor de muncă. Este foarte puțin probabil că această discuțiune va lua aceleași proporțiuni pe care le a avut la Cameră. Conclusiile raportorului unite comisiunilor ale industriei și ala justiției, propun întărirea pur și simplu a proectului votat de Cameră, pentru motivul destul de plausibil că sistemul elaborat pe larg, nu ar putea fi judecat decât în aplicațiune. Industriașii terei declară el însuși, că nu ar putea după acum să spue ce ar putea eși, în bine sau în rest, din noul regim, și că trebue așteptate resultatele lui pentru a le aprecia. Guvernul se raliază la această propossisiune care intră în vederile sale precum și în acele ale unei părți a adunare și a tezei. Dar comercianții anversezi nu o înțeleg astfel. D. Verspreunen, care a fost, mulți ani, președintele tribunalului consular din Anvers, s-a făcut organul virulent al protestărilor lor asigurând că, chiar ca un fel de încercare, proiectul de lege aplicat portului din Anvers îi ar da o lovitură fatală, augmentând sarcinele armatorilor cari,șî-a fi dat deja atâta osteneală a lupta contra pretențiunei docurilor. Controlul operațiunilor electorale D. Vanderwalle, deputat de Malines, a depus de curând un proect de lege întărind controlul operațiunilor electorale. Prima inovație ar permite unuia dintre nași de a asista la deliberările biroului principal, operații prealabile scrutinului. Ca a doua inovație, nu s’ar cere ca martorii operațiilor electorale să aibă calitate» de alegător. Este, într'adevăr, imposibil a se găsi în marile circumscripții, un număr suficient de alegători devotați cari consimt a îndeplini funcțiunile de martori în toate satele circumscripției. Or, tocmai acolo se găsesc scrutătorii cel mai puțin experimentați. Rezultă de aci că tocmai în aceste birouri unde controlul ar fi mai util, el lipsește. In fine, d. Vandervalle propune, în interesul controlului operațiunilor, de a face să se proclame în mod public rezultatele parțiale în toate birourile de despoiare. Dacă martorii ar lipsi, va fi de ajuns proclamarea pentru a permite câteodată să fie relevate greșelile eventuale. Sinucidere din dragoste De câteva luni, un meșteșugar din Saint-Gilles, anume Félix Levy, în vârstă de 25 ani, curta pe o tânără fată de pe strada Borne, anume Florida. Acum câteva zile, aceasta din urmă întrerupsese orice relațiune cu amantul ei. Felix resimțise din cauza aceasta o adâncă durere. In zadar încercase a relua raporturile cu logodnica sa. Aceasta refuza de a-și revedea logodnicul. Meșteșugarul, absolut disperat, luă atunci hotărirea de a muri. Se duse Miercuri seară, pe la orele 10 jum, în strada Borne, se așeză pa pragul de șosreî Florida și își trase un foc de revolver în tâmpla dreaptă. Nenorocitul se rostogoli pe trotuar, murise paloș. Fratele neînduratei logodnice alergă la sgomotul detunăturei, aduse imediat pe un doctor care n'a putut decât constata decesul. Autoritățile cercetează. Schaers. CRONICI FEMENINE Azistența copiilor în Anglia Am arătat în cronica mea de era cele cinci sisteme adoptate în Anglia pentru asistența copiilor de către Stat, și am spus că cel mai preferat e așa numita «comunitate țărănească». Azi vom da o pildă a acestui sistem Ea se găsește în satul Bansteadj unde comuna Kensington își trimite copiii împreună cu acel din Chelsea. S’a cumpărat o proprietate, s’a fi sădit pe ea copaci și s’a făcut o stradă care s’o străbată. La un capăt al acestei strada se ridică casa drăguțe, unde sunt așezați toți băeții mai mari de 7 ani, sub supraveghierea unor părinți adoptivi. Fiecare casă nu trebue să cuprindă mai mult de 32 copii. Mai departe sunt clădirile administrației care cuprind casa directorului, școlile, atelierele, brutăria, spălătoria și sala de cusături, cu o splendidă capelă particulară, o mare piscină acoperită și un măreț gimnaziu. Mai departe pe stradă se află frumoasele vile ale fetelor, unde sunt primiți băeții mai mici de 7 ani. Fiecare din acele vile adăpostește 24 copii. Fiecare casă reservată fetelor are o mică spălătorie în care fata, de îndată ce împlinește 12 ani, ajută la spălatul rufelor vilei, pe când rufele mari, precum cearșafurile, etc., sunt spălate la marea spălătorie centrală. De fiecare parte sunt locurile de jocuri și grădini în care cresc toate legumele trebuincioase satului. Fetele mai mari se scoală vara la 6 și la 6 jun. iarna. După vârstă, ele încep să ajute pe viața lor la lucrul de dimineața, la pregătirea dejunului, la facerea toaletei celor mici și la îmbrăcatul lor. Dejunul se ia la 71/8 vara și la 78« iarna, după care toate acelea cari nu sunt de serviciu pe lângă mama au recreație până la ora de clasă, 8,50. Două din fetele mai mari remân totdeauna acasă, spre a ajuta pe mama care trebuie să le predea menajul complet. După ce se sfirșește menajul, asistentele dreg hainele și rufiria până când celel alte se întorc de la școală. Atunci es toate, fie ca să se plimbe cu mama, fie ca să se ducă la locul de joc până la ora craiului. Vara ele es după ceaiu până când vine ceasul de a scălda pe cei mici și de a se culca. După cele ce preced, se vede cât de mult se menține acolo ideea vieței de familie și cât de serios trebue să fie educată fiecare fată. Viața în casele rezervate bieților e asemănătoare , dar, în loc de a primi educația menageră, ei își aleg o meserie, și când au atins vîrsta trebuincioasă, sunt trimiși la atelier spre a primi învâțămîntul tehnic. Brutăria se bucură de o mare popularitate și meseria aceasta și-o aleg mulți băețî. In atelierul croitorilor se fac reparații și se confecționează corsagiile fetelor, uniiQ^tpsî^ăeților cari fac parte din fanfară, și mai toate celelate haine purtate de copii asistați. Tot astfel tinerii cizmari furnizează încălțăminte celor din sat ; plombierii, zugravii și dulgherii întrețin clădirile, iar grădinarii cultivă legumele și florile. Atât băeții cât și fetele învață să tricoteze. Li se mai predă înotatul, ținuta și gimnastica. Cricket-ul și football, un cabinet de lecturi, o școală de Duminecă și o muzică ajută satul ca să-și menție buna reputație ce a câștigat-o și care sporește pe tot anul. Silvia. Giusralul Petroff asupra Ghistiunii macedonene Corespondentul nostru din Berlin ns-a telegrafist știrea că ziarul «Berliner Lokalanzeiger» publică un interview pe cara l-a avut trimisul său special, baronul dr. de Wilke,cu generalul Petroff, primul-ministrul al Bulgariei. Iată câteva pasagii mai importante din acest interview : «Declarațiunile primului ministru bulgar au fost foarte pacinice. In Belgrad mi sa spunea că cercurile politice de acolo sunt convinse că Bulgaria nu va putea aștepta până la toamnă și va declara războiu Turciei. Cele câteva zile pe cari le-am petrecut in Sofia, m’au convins însă că organizatorii răscoale din Macedonia sunt obosiți și slăbiți din cauza strapatelor. Afară de aceea Bulgaria este o țară muntoasă. De câteva săptămâni zăpada acopere munții până la poalele lor ; în regiunile glaciale și pline de zăpadă nu se poartă războiul. Este peste putință ca sub asemenea împrejurări climaterice să se poată face pregătiri de războiu. Aceasta este și părerea generalului Petroff. El îmî arată munții acoperiți cu zăpadă, zicând : «Pregătiri de războiu ? Ministrul nostru de războiu a trebuit să facă zilele acestea o călătorie de inspeția și cât pe aci era să se înzăpăcească. Nu-mi pot închipui că în timpul acesta să se poată transporta în Macedonia cartușe măcar la o distanță de 200 metri. Răscoala de astă-vară, cel puțin in ceea ce privește armamentul, nu a fost înscenată de Bulgaria. Asta o dovedește deja faptul că între miile de arme confiscate de Turcia se aflau foarte puține puști Mannlicher, după cum avem noi, toate celelalte erau puști franceze sistem Gras, cari au fost aduse prin contrabandă din Marsilia. Bulgaria a dat răscoale numai câțiva șefi. Iarna va trece în pace. Dar primăvara oare ne va duce războiu ? Generalul Petroff a declarat: Turcia va ceda și va trebui să cedeze ! Sultanul este iubitor de pace, despre aceasta sunt foarte convins. El are groază de un războiu.Sentimentul său de monarh este foarte desvoltat și prin urmare trebue să ținem socoteală de el. El nu va lăsa ca să i se smulgă una dintre cele mai înfloritoare provincii ale imperiului șefi, dar el se va îngriji ca reformele să fie aplicate, căci dacă nu, îl vor sili la aceasta Puterile. — Și cum credeți că se va face aceasta ? Oare va intra armata austriacă în Macedonia,avînd rolul de executor? — Nu, nu, răspunse generalul Petroff, o demonstrație navala în Dardanele va duce mai curînd la țintă și fără vărsare de sânge. «In cazul acesta Puterile vor cere garanții sigure de la Poarta otomană. Cu greu se va putea cere însă de la Sultan de a consimți la autonomia Macedoniei. Speranțele noastre pentru frații din Macedonia nu merg atât de departe. Pe noi ne leagă interese atât de comune cu Turcia, încât avem cea mai vie dorință ca să trăim în pace». Primul ministru Petroff zise că condiția de căpetenie pentru ca să domnească pacea în Macedonia este acordarea unei amnestii generale, pe masă cu totul imparțială, deoarece în caz contrar întoarcerea în patrie a refugiaților macedoneni este cu totul imposibilă, pentru că vor cădea în mâna unor judecători neîmpăcați. «Până când acești alungați vor rătăci fără pâine și fără ajutor pe pământul bulgar, iitalia în populațiunea bulgară va crește necontenit. Amnesta este cel mai important punct din programul de reforme. Noi dorim de urgență ca acesta să fie realisat. Numai dacă priveliștea acestor mii de conaționali nenorociți nu va mai irita spiritele, opinia publică din Bulgaria se va liniști, iar noi vom putea spera că, după trecerea iernei, chestiunea macedoneană va fi coaptă pentru o resolvare pacinică și fără vărsare de sânge». Hainele templului lui Antonin și Faustina din vila BerghisB — Vizî ilustrația — In nmperul nostru de erî am dist ca ilustrație o vedere a fațadei vilei Borghese, pe care a cumpărat-o orașul Roma. Astăzi dăm o vedere a ruinelor templului din parcul acestei vile, consacrat lui Antoniu și soției sale Faustina. In această vilă se află 15 corpuri de case și în curînd se vor clădi și altele pe cheltuiala Statului, în care se vor păstra colecțiile de antichități. Știri din străinatate — Prin vești — In ședința de Sâmbătă a Reichsrathului austriac deputatul Kommer în numele seu și a mai multor colegi a făcut o propunere pentru despărțirea în două a băncei Austro-Ungare, așa că încă înainte de încheierea noului pact să se organizeze atât în Austria cât și în Ungaria bancă națională independentă. < Ziarele din Praga anunță că contele Rudolf Chotek, fratele principesei Hohenberg, soția arhiducelui moștenitor al Austro- Ungariei, Francisc Ferdinand, a încetat din viață. Ministerul de războiu al Austro-Ungariei sa ocupă serios cu cestiunea permutărea ofițerilor ungari la regimentele din Ungaria. Ministrul, general Pitreich, a adresat un ordin tuturor trupelor și comandanților școalelor militare. In acest, ordin se cere trimiterói rapoartelor despre ofițeri, cari aparțin acestor corpuri. Acei ofițeri supuși ungari, cari au făcut pași pentru a-și câștiga naturalizarea în Austria, vor rămâne la trupele ce se recrutează pe teritorul țărilor reprezentate în consiliul imperial. Ziarele ungurești anunță că poliția a arestat pe fiul primarului Broser din comuna Vermeș (comitatul Bistrița-Năsăud)care falsifica monede de câte 5 coroane. In pivniță s’a descoperit o mașină care servea la fabricarea monedelor,. Tatăl seu nu știa nimic. ** * Gons|fiul comunal al capitalei Ungarii a aprobat proiectul prezentat pentru un monument al independenței Ungariei, care va fi ridicat pe una dintre piețele principale ale Budapestei. * * * Ziarul «Daily Telegraph» primește din New York știrea că Regele Petre al Serbiei a anunțat urcarea sa pe tron Președintelui Roosevelt printr-o scrisoare autografă transmisă prin mijlocirea ambasadorului american din Berlin ; în urma acestei scrisori, Roosevelt a decis a numi un reprezintant al Statelor Unite pe lângă Curtea Libiei și a trimis și dânsul o scrisoare autografă Regelui Petre. ¥ * Ziarul «Daily Expres» primește din New York știrea că se discută acolo un proces între două companii miniere pentru niște mine din Alaska. Minele fuseseră descoperite de exploratori, cari vânduse separat drepturile lor la diferite companii. Acum toate drepturile sunt concentrate la două singure companii, dar fiecare din ele pretinde a poseda toată întinderea minieră. Venitul anual al acestor mine e de 5 milioane, și se zică că depozitul lor valorează peste o jumătate de miliard de franci. *1 * * Corespondentul londonez al ziarului«Birmingham Daily Post» zice că Suveranii Italiei au trimis suveranilor Angliei o cordială scrisoare de mulțumire pentru plăcerea simțită cu ocazia vizitelor în Anglia și în special la Windsor. Victor Emanuel al III-lea vorbește în scrisoare de cadrele maeștrilor italieni pe cari le-a văzut la castelul din Windsor și oferă regelui Eduard al VII-lea de a-i trimite câteva opere ale maeștrilor școalei florentine. * 4 _ ¥ Inspitatul din Kassel (Germania) a murit zilele acestea baronul Bracked, care fusese odinioară ofițer în garda nobilă a a Papei, după aceea intră în serviciul lui Napoleon și participă la expediția mexicană. Aici intrând în serviciul împăratului Maximilian avansa până la gradul de lt.-col. După executarea împăratului, baronul și-a încheiat cariera militară și a trăit dând lecții de limbi și scriind pe la ziare.* 44 Ziarele ungurești anunță că arhimandritul sârb George Lieticî va fi ales episcop sârbesc la Timișoara (Ungaria). * 4 4 Ziarul «Budapesti Hirlap» anunță că toți dulgherii capitalei Ungariei s’au pus în grevă. * 4 4 Din Paris se anunță că cunoscutul erou de la Fashoda, colonelul Marchand, s’a logodit cu soția divorțată a politicianului Georges Hugo. 4 4 4 Tunelul Simplon din Elveția, se va deschide la 30 Iunie 1905. * * 4 In toamna viitoare se va inaugura în orașul Zombor din Ungaria o statue în memoria generalului de honvezi Iosef Schneider care în anul 1848 a fost spînzurat la Arad ca rebel în urma ordinului comandantului armatei austriace.* *4 . Curtea cu jurați din Hamburg a condamnat pe fostul medic primar al spitalului israelit de acolo, milionarul dr. Hagenow, la 18 luni închisoare pentru jurământ fals. O telegramă din Sofia anunță că șeful statului major al armatei bulgare, generalul Ilieff, și-a dat dimisia din causa unei certe cu ministrul de războiu, colonelul Savoff; sub-șef al statului major este fostul emigrant colonelul Dimitrieff. Din Breslau se anunță că, în urma direcțiunei false, un tren de marfă a intrat în remisa pentru locomotive. Cinci funcționari ai trenului au fost grav răniți. O femee care spăla geamurile remisei a fost omorîtă. Locomotiva și 15 vagoane au fost sfărîmate. O CUGETARE PE ZI E mai bine să-ți vinzi marfa decât conștiința. ...... I ■ „ a» «’ » ^ ............ I ..r eniversulii provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 22 Noembrie 1903 Buzcu Focul din Pintineni.— Intr’o corespondență anterioară am vorbit despre un groaznic incendiu care a isbucnit în com. Păr ținem, prefăcând în cenușe moara, povarnia și o casă a d-lui R. Ridulescu. Pagubele sunt evaluate la cifra de 10 mii lei. Locuitorii Ion Damian Vâlcu și Ion St. Radu, cari au dat ajutoarele de salvare, și cari au fost grav răniți, au fost internați în cura spitalului din Pâtârlagele. Ancheta este condusă de jandarmii din Pătârlagele. Dispărut. Autoritățile au început cercetarile pentru descoperirea individului Ghiorghe, al cărui prenume nu se știe, si care a dispărut din serviciul d-lui Stoica Constantin din Pleșcoiu, furând diferite obiecte de valoare. Ramiro. Bacan Furt de 2800 fei —D. H. Feferman, mare comerciant de cereale din localitate, avea în serviciul seu pe un anume Elias înger, căruia îi încredința bani spre a face diferite cumpărături de cereale. Zilele trecute de Feferman încredința numitului înger suma de 2800 lei spre a face niște plăți în Roman și cari trebuiau făcute în acea zi chiar. Trecu ziua, dar înger nu se mai înapoia în Bacău, cum trebuia, trecu și a doua zi fără ca ei să se mai întoarcă.—A treia zi Feferman, bănuind că s’ar fi întâmplat ceva, telegrafiază poliției din Roman spre a cerceta de urmele lui E. Inger, dar i se răspunde că nu a fost văzut prin Roman. Atunci Fehrman telegrafiază polițiilor din orașele prin cari trece calea ferată până la Hamburg și acolo poliția prinde pe înger, înștiințează pact. Feierman ca i-a prins și la percheziția făcută se găsesc asupra lui numai 1800 lei, restul fiind cheltuit de înger pe drum. incendiu.—Astă-noapte,la orele 10, un început de incendiu s’a declarat la casele din str. Ernei No. 5, în dosul localului „Eden“.—Focul a luat naștere în bucătărie de la sobă; a ars plafonul odăeî și mai multe lucruri. Casele sunt proprietatea d-lui G. Leonescu și erau asigurate la societatea «Generala». Pagubele s’au evaluat la o mie de lei. După 2 ore de muncă, pompierii au reușit a stinge focul, care amenința să ia proporțiuni mari. Mersul scarlatinei. — Epidemia de scarlatina se întinde din ce în ce mai simțitor în orașul nostru, D. dr. Blasianu, inspector sanitar, a inspectat era orașul și spitalul recomandând d-lor doctori măsuri energice de combaterea epidemiei. Primăria a primit azi de la Direcția serviciului sanitar un ordin telegrafic prin care cere să angajeze medici suplimentari, toți bolnavii săraci să fie internați în spital iar cei bogați să fie bine izolați, poliția să supravegheze și să urmărească toate cazurile , vaccinarea să înceteze. Toate birjele din oraș au fost desinfectate, asemenea toate autoritățile și localurile publice. Moderate. Funcționarii din Bacǎu au ținut o întrunire Sâmbătă seara, când au pus bazele unei societăți artistico-literare în localitate. Azari. Craiova Nenorocire.Cititorii își amintesc de o încercare de spargere, făcută acum câteva zile la cârciumarul Ion Preda din Tîrgul de săptămână. De atunci neguțătorul umbla totdeauna armata de teamă de a nu cădea victimă unui nou atac din partea tîlharilor. Din cauza aceasta era să se întâmple aseară o nenorocire mare: un om putea să fie omorît. Dar să povestim faptele : Lucrătorul italian Pietro Ciclea se întorcea astă-noapte pe la orele 10, din oraș, unde se cam chefuise. Știind cârciuma lui Preda în drumul seui, voi să intre pentru a bea ultimul pahar, la botul calului, cum s’ar zice. Cârciumarul însă închisese , atunci Pietro voi să intre prin dos. D'abia trecuse pragul porței, când o detunătură îl făcu să tresară ; a doua detunătură îl impresiona și mai mult, și cum nu l’ar fi impresionat când glonțul tras îl și lovise între coaste. Atunci sărmanul lucrător, având înr o destulă putere, voi să iasă din curte spre a scăpa de ploaia de gloanțe, când se simți apucat cu putere de mâini. Toți crezuseră că aveau înaintea lor pe adevăratul hoț, acela care încercase spargerea din zilele trecute. La lumină însă se văzu greșala făcută, căci Pietro este cunoscut ca un om foarte cinstit, și atât cârciumarul cât și lucrătorul mulțumiră Domnului că nu s’a întâmplat o nenorocire mai mare. Rana lui Pietro, din fericire, este ușoară. Furt.—In lipsa de acasă a d-lui Vasile P. Vasilescu, din str. Târgului, hoții s’au introdus printr’o fereastră în casă și au furat de acolo rofii multe, costume de haine, albituri și alte lucruri. Urmărirea pungașilor. — Constatându-se că de la un timp mulți indivizi, fără nici un căpătâiu, s’au pripășit prin orașul nostru, d. prefect da poliție a luat dispozițiuni ca auxiliarii d-sale să cerceteze de aproape pe toți din această categorie, cari nu fac decât furturi sau spargeri, și să-i trimeatâ pe la urmele lor dacă altceva nu planează asupra lor. In special tavernele și cafenelele ordinare de noapte, vor fi mai de aproape supravegheate, căci pe acolo se adună acești indivizi. Inspecție.—D. Vrăbiescu, prefectul județului, va pleca din nou săptămâna ce vine, să inspecteze mai multe ceaune din județ. D-sa va fi însoțit în această inspecție de medicul primar și inginerul șef al districtului. Instrucția recruților. — Instrucția preliminară a recruților, cari formează noul contingent, este terminată. In curând li se vor da și arme. Lucilius, Călărași Croacă.Azînoapte, pe la orele 10, Grigore Ursea Neagu, din comuna Smirna, a fost omorît în domiciliul ISO, de către Ion N. Munteanu și fiii săi Toma și Alexandru. Criminalii au fost arestați, afară de Alexandru care a dispărut. Militare. — D. general Sergiu Băicoianu, comandantul corpului 3 armată, a inspectat erî trupele din garnizoana locală, după care însoțit de d-nii coloneii Cocea și Zlăteanu s’a îndreptat spre gară luând trenul spre comandamentul sau. De la Obor. — In timpul de la 16—21 Noembrie s’au vindut în Obor, următoarele cereale : 1994 chile porumb, cu 32—40 lei chila. 222 chile grâu cu 52—70 lei chila. 66 chile orz cu 28—30 lei chila. 16 chile merți cu 38 lei chila. 6 chile secară cu 38—40 lei chila. 2 chile rapiță cu 29 lei chila. De la Ostrov. Dorohoiu Febra - aftoasă. — închiderea târgului de vife.—Febra,-aftoasă care bântue în localitățile din zona veterinară Prutul, departe de a se stinge, se ivește pa zi ce trece în alte localități, învecinate cu cele infectate. In momentul de față bântuet la Mitoc, Gotușca, Drăgușeni, Horodiștea, Bivol, Darabani, iar azi dimineață prefectura a fost anunțată telefonic că s’a mai ivit și la Hudeștii-Mare. După cum se știe, a fost detașat un medic veterinar din T.Severin, d. dr. Georgescu, cu aducerea la îndeplinire a măsurilor luate pentru combaterea epidemiei. Față cu proporțiile ce le ia epizootia, consiliul sanitar a dispus închiderea târgului de vite din orașul nostru. Această dispoziție s-a luat conform unui articol din legea poliției veterinare sanitare care prevede că târgurile de vite vor fi închise când febra aftoasă va bântui în localități la o depărtare de 40 km. de ele.Darabani, o localitate infectată de floră, e departe de oraș cu 29 km. Hudeștiî-Marî, unde de asemenea s-a ivit erî epizootia, e la o depărtare de 23 km. de oraș. Numai aducerea vitelor pentru abater e îngăduită, sub anumite condițiunî însă, vitele aceste aducându-se numai din acele localități neinfectate încă. Aduse la abator, tăerea lor nu se poate face, până ce mai intéia nu sunt examinate de medicul veterinar. Tîrgul de vite, după cum ar fi aflat, va fi închis cel puțin câteva luni, deoarece după legea poliției veterinare, tîrgurile de vite nu se deschid decât în urmă cu două săptămâni după stingerea complectă a epizootiei. Habe doctorese.—Femeea Aglaia Ion Enache, din Zamostea, suferind de o boală internă, în loc de a chema un doctor, recurse la ajutorul unei babe, Rarița Călinescu, care făcea pe «doctoreasa» în sat. Aceasta, pentru a o «lecui», afumă casa cu burueni și o lasă singură timp de câteva ceasuri în casă. Când intră înăuntru să se convingă de efectul tratamentului ei, Aglaia Enache murise asfixiată. Sinucidere.Din Adîncata vine vestea că fata Domnica Ilie Luca, suferind de o boală de inimă, plecă de acasă și se înecă în iazul satului învecinat, Hănțești. Bruno. ' . ' ... i:15&.Ctit.O suma de 8000 lei, numeroase bijuterii și acte de valoare. Atunci cu un curaj demn de laudă, d-niî Mamigeaisn, Iancu Petrescu și Davidescu se repeziră în odaia incendiată, și cu prețul vieței lor, reușiră a scoate afară dulapul, încă 5 minute de întârziere și dulapul ar fi căzut prada flăcărilor. Stingerea incendiului. — După o muncă de aproape 4 ore, pompierii reușiră, pe la orele 4.30 dim., a localiza incendiul. Pagubele.— Casele erau asigurata la societatea Dacia pentru suma de 20.000 lei. Mobila, tot la această societate, a fost asigurată pentru 18.000 lei. Pagubele însă nu trec de 10.000 lei. Cauzele incendiului.Nu se poate ști cu siguranță nici locul, nici cauza care a provocat incendiul. Se bănuește însă că d-na Sultana Bogdan, umblând mai devremi într’o cămară cu luminarea aprinsă, atunci s’ar fi aprins ceva acolo, și mai tîrziu incendiul a isbucnit ’cu furie. S’a deschis o anchetă spre a se stabili cauzele incendiului. De la ăîilcov. Focșani Groaznic incendiu. — Astănoapte, pe la orele 12 și jum., un puternic incendiu s’a declarat la locuința d-lui Tudoriță O. Navasarie, din str. Vergula 8. Incendiul, favorisat de lipsa de apă și de puțin vânt, a consumat întreaga clădire scăpând numai niște magazii în cari se aflau lemne. Panica.Imediat ce s’a declarat incendiul, o panică grozavă se iscă printre vecini. Incendiul amenințând să se propage și la locuințele vecine, fiecare căuta să-șî scape avutul și a-l plasa în focuri sigure. Cei dintiü cari sosiră la locul incendiului fură : d-nil Mamigonian, polițai; Iariu Petrescu, Davidescu, comisari ; și sub comisarii Petrescu Mihail și Popeanu. D. I. Ștefănescu, comandantul pompierilor, aflând de isbucnirea incendiului, n’a mai așteptat sosirea pompierilor, ci a plecat direct la foc. Ajutoarele.—Cel d’Intöiü lucru pe care d. Mam’gonian și subalternia sei, l’au făcut, a fost ca să ce scoată pe cât posibil lucrurile din casă, într’adever deși fumul îi asfixia, toți năvăliră în case și împreună cu d. avocat Teodor reușiră să scoată afară mobila, dulapurile și un pian. S’a cercat a fi ținut în loc focul, dar apa lipsea și cu atât mai mult lipseau donițe cu care să fie cărată. Sosirea pompierilor.—Imediat sosiră și pompierii. Acum incendiul era în furia lui ; de scăpat casele era imposibil. S’a căutat a se feri casele vecine și în același timp s’a apărat o magazie în care se aflau cai la două vagoane lemne de foc. 8000 lei scăpați.—In timpul când incendiul era în elementul lui,și cînd fiecare era ocupat fie a scoate lucrurile din casă, fie a seconda pe pompieri la stingerea focului, se răspândi prin mulțime syonul cum că d. Navasart are într’un dulap Giurgiu Chosa din Fierbinții. — In noaptea de 20 Noembrie cor. tânărul Gheorghe Badea Dogaru,din com. Fierbinți-Vlașca, a fost lovit cu ciomagul la grumazi, în urma unor discuțiuni violente, de către Nicolae Radu Candidatu,din aceeași comună. La țipetele victimei săriră vecinii alarmați și dându-i primele ajutoare posibile îi transportară la domiciliu unde nu după mult timp sucombă. Faptul i-a comunicat parchetului de lașca telegrafic de către revizorul comunal al plășei Neajlov- Glavacioc care a fost însărcinat cu anchetarea cazului. Erîș a făcut autopsia cadavrului de către de medic primar al județului, Enășescu.—Grimnarul a fost arestat și va fi trimis înaintea judelui instructor. Mare festival artistic. — In seara zori de 5 Decembrie se va da în sala „Tepper“ un mare festival artistic, organizat de societatea Lira’Ș cu bine-voitorul concurs al mai multor doamne, d-șoare și domni, din elita Giurgiului și a mai multor artiști de la Teatrul Național din București, pentru formarea fondului fanfarei cavaleriei da Iasca, casarma reg.i0 călărași. Profit de această ocaziune, ca în termeni generali să se încerc a arăta starea înfloritoare în care se găsește acest regiment de călărași, pe care d. B. Epurescu, vizitându-i, a spus că poate servi ca model chiar străinătății. Am vizitat și eu această cazarmă, care este obiectul și admirație al tuturor acelora cari au ocaziunea de a o vizita. Ghereta cu ceasornicul și călărașul de santinelă te fac de la început să stai în foc, simțind parcă o mulțumire privindu-i. Intrând în parc, în mijlocul brazilor și pinilor, pe niște poteci bine întreținute, observind coloate o bancă unde soldații se repausează. Mergând în pavilionul principal, vezi în dreapta corpul de gardă, iar în stânga camera ofițerului de serviciu, ambele de o curățenie exemplară. Rând pe rând trecând în școli, telegraf, telefon, dormitoare, intermerii, ateliere, grajduri și magazii, găsești cea mai perfectă ordine. Din terenul mocirlos de altă dată, care forma curtea acestui regiment, astăzi o grădină de brazi, „zbu’i“ și pini. Ce contrast! Ceea ce am admirabil încă este popot,a ofițerilor înființată anul trecut, perfect amenajată anul acesta și unde ofițerii mănâncă foarte bine pe prețul de 45 lei lunar. Am căutat să pătrund în misterul care îmbracă starea de înflorire a acestui regiment și pe cât mijloacele mi-au permis, mi-am format convingerea că totul se datorește comandantului și ofițerilor acestui regiment. Comandantul, d. colonel Băjescu, nu pierde un moment de a înfrumuseța regimentul, și în raționabilitatea și inteligența, d-sale, gândește mereu la ceea ce ar mai trebui ca instrucția militară să ajungă la perfecta îndeplinire a ordinului de zi dat de M. S. Regele în ziua de 10 Mai 1902. Corpul ofițeresc al acestui regiment este un corp de elită, care ajută pe comandantul lor, cu cea mai mare conștiinciositate, dragoste și devotament. De la Atheneu.— Luni, 24 Noembrie c., d. dr. Widgenfeld își va desvolta în sala Atheneului local conferința sa tratând despre „Stări bolnăvicioase sufletești față cu justiția și opinia publică“. Diverse. Consiliul comunal local, în ultima ședință, a hotărît ca strada Oborului să poarte pe viitor numele de „strada Principelui Nicolae“. Ministerul de interne a autorizat aceasta. La 1 Decembrie se va deschide sesiunea de iarnă a Curții cu jurați din Vlașca. ,*, Societatea de gimnastică „Sf. Gheorghe“, înființată anul trecut, și-a reluat exercițiile pregătitoare în sala de gimnastică a gimnaziului „Ion Maiorescu“, sub conducerea maestrului A. Butași. Dunăreanul. Piatra-Neamț. Proces senzațional.—Cetitorii, desigur, își amintesc din amănuntele ce am înregistrat la timp de faptele frauduloase descoperita . • • i» în sarcina d-lor Ianoș Bărbulea, fost primar, Neculai Balș, fost perceptor și Vasile Bărbulescu, toți din comuna Bă^goavă, unde au ocupat , un timp îndelungat aceste funcțiuni. Y Ei sunt învinuiți de numeroase abuzuri, falsuri, mituire, etc. Pentru toate aceste acte frauduloase,t numiții fură trimiși înaintea tribunalului. Astăzi s’a înfățișat acest senzațional proces la care au fost citați aproape 150 martori. Tribunalul era format din d. Const. Alevra, președinte, și d-nii Al. Stan și Cincinat Pavelescu, judecători. Fotoliul ministerului public fu ocupat de d. substitut Ivașcu. inculpații s’au prezintat asistați de d-nii avocați Al. Blancfort, Ion Ioaniu, G. Semaca și Nicu Ioaniu. Partea civilă era asistată de d.avocat Rădulescu. Dupji ce se procedă la