Universul, noiembrie 1903 (Anul 21, nr. 300-329)

1903-11-25 / nr. 324

i^,“tsyjp­.aiw fBSHfQ fi3SBn kdaMafo^ti AHüNC füRíY _ABONAMENTE V ' ffiSABU | STffimiTiTI ’ fcei'<ui$ -Trei luni fQ tal • 6.sa Su­ss­ioni so • . fj YO­­U> 40 . î Ainsaut passeso graU» ,­­ «Un vernil Literal» / V« «Moru­­/ In streínafafo CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA: Strada Brezoianu, 11. Bugu, Telefon.—Adresa telegrafică «Universul». Ș«­ Abonamentele și anunțurile se primesc la: A. Strada Brascașiu, îl. B­ucurașt’ Calendar pe anul 1908 Ortodox lAJßl, 24 Noembrie. — Climent papa. Catolic Luni, 7 Decembrie.—Ambroise, Soarele răsare 7.39; apune 4.35 București, 24 Noembrie. Casa națională a Ro­mânilor din Ungaria In anul 1897, în adunarea generală ținută la Mediaș, (k Asociațiunea pentru litera­tura și cultura poporului ro­mân» de peste munți a hotă­­tit sâ înființeze un muzeu is­toric și etnografic al Români­lor din Ungaria și Transil­vania. In acest scop s’a făcut apel la publicul român ca să con­­tribuiască la adunarea fondu­lui­ necesar și s’a și strâns Suma de aproape 100.000 co­roane și clădirea Casei natio­nale a și început. Dar suma adunată nu e în­destulătoare și de aceea co­mitetul central al «Asocia­­țiunii», în ședința ținută la Sibiu în ziua de 29 Octom­brie anul curent, a hotărît să adreseze publicului român un HUÜ și călduros apel. Aducem și noi la cunoș­tința publicului acest apel, reproducîndu-1 aoi: «Adunarea generală a Asocia­­­țiunii pentru literatura română­­ își cultura poporului român, ți­­­nută la anul 1897 in Mediaș, a­­ hotărît înființarea unui muzeu­­ istoric și etnografic al Românilor din Ungaria și Transilvania, și publicul român apreciând după merit însemnătatea acestei insti­­tuțiuni, a întâmpinat inițiativa A­­sociațiunii cu cea mai mare în­suflețire. «Toate păturile societății ro­mânești s’au arătat pătrunse de­­ convingerea, că prin înființarea așezămîntului proectal de Aso­­ciațiune, generațiunea de astă­zî își împlinește o sfântă datorie față cu acele figuri,măriețea că­rora avem să le mulțumim re­nașterea elementului nostru și că s’ar face vinovată de ocara pos­terității, dacă nu i ar transmite neștirbită moștenirea națională ce a găsit. «Acestei convingeri și însufle­țirea poporului nostru pentru idealurile sale naționale, este a se mulțumi­tă Asociațiune deja flață­zi, abia după 5—6 ani de la imemorabila hotărîre din Mediaș, s-a și putut apuca de realișarea muzeului nostru național. «Prin contribuirile fondatorilor­­ și altor donatori, prin loteria a­­vangiată în acest scop, și în deo­sebi prin splendida donațiune de *2­.000 coroane, cu cari iluștrii bărbați D. Alexandru de Mocso­­nyi, președintele Asociaț­iuneî, și d. Zeno Mocsonyi de Foen, au­­ i-a suguirat o nouă serie de con­­­trib­uiri, fondul muzeului a cres­cut la respectabila sumă de a­­­proape 100.000 coroane și ast­fel Asociațiunea—după ce s’a îngri­jit cu toată precauțiunea de un­­ plan cât se poate mai corespun­zător,—a putut începe , ridicarea­­ falnicului palat care va avea să­­ adăpostească d­enodiile trecutu­­ri.V». productele muncii și mo­­n­mentele caracteristice ale vieței 1­ripționaîe a poporului român din­­ țară, și are speranța că îi va pu­­­­ea preda destinațiunei sale încă în decursul anului 1904. «De­oare­ce însă această casă­­ națională, acest falnic monument bu­lprui trebue creat—deși cu­m toată m­o­destia ce caracterisează jéfesp­iyiju­l nostru, dar totuși în «cin­di­țiu­nî demne de importanța unnuii popor de 3 milioane și co­respunzătoare scopului urmărit,­­­fondurile adunate până astă­zi nu a­coper încă toate spesele zi­­țîirei, și afară de aceea instala­ți­unil­e interne ale așezământului ^șrpecial încă vor reclama sume considerabile. «Din această cauză comitetul central al Asociațiunea se vede îndemnat a adresa un nou și călduros apel către publicul ro­mân, Învitând pe toți câți se in­teresează de progresul cultural al poporului nostru, ca prin mă­­rinimoase contributioni la fondul casei naționale, să pună Asocia­țiunea în posibilitate de a ter­mina acest important așezământ național în timp apropiat și în condițiune pe deplin mulțumi­toare. Din Belgia (Corespondență parte a ziarului „Universul,,) Bruxelles, 19 Noembrie. Alegerea președintelui Se­natului Senatul a procedat era la ale­gerea președintelui său. Con­tele Enric de Mérode-Westerl­oo, principe de Rubempré, nu avea competitor. Din 85 de voturi e­­mise, 75 erau valabile, dintre cari 74 obținute de dânsul. Ur­­cându-șe la biuron, președintele Senatului a mulțumit înaltei adu­nări, atribuind cu modestie amin­tire­ tatălui său, par a ocupa ace­­sș fotoliu, marea onoare care i s-a hărăzit. După ce, la rîndul său, a pronunțat pentru ultima oară elogiul ducelui de Ursel, d. de Méréde a spus că se va ins­pira de exemplul predecesorilor sâi pentru a încerca să îndepli­nească o sarcină a cărei mărime o apreciază, rugând pe Dumne­zeu să bine­cuvinteze sforțările sale. De la prima sa ședință, Sena­tul a început discuțiunea proee­­tului de lege relativ la despăgu­birile accidentelor de muncă. Este foarte puțin probabil că a­­ceastă discuțiune va lua acelea­și proporțiuni pe care le a avut la Cameră. Conclusiile raportorului unite com­isiunilor ale industriei și a­la justiției, propun întări­rea pur și simplu a proectului votat de Cameră, pentru mo­tivul destul de plausibil că sis­temul elaborat pe larg, nu ar putea fi judecat de­cât în apli­cați­une. Industriașii terei declară el însuși, că nu ar putea după acum să spue ce ar putea eși, în bine sau în rest, din noul re­gim, și că trebue așteptate re­­sult­atele lui pentru a le aprecia. Guvernul se raliază la această propossisiune care intră în vede­rile sale precum și în acele ale unei părți a adunare­ și a tezei. Dar comercianții anversezi nu o înțeleg ast­fel. D. Verspreunen, care a fost, mulți ani, președin­tele tribunalului consular di­n An­vers, s-a făcut organul virulent al protestărilor lor asigurând că, chiar ca un fel de încercare, pro­iectul de lege aplicat portului din Anvers îi ar da o lovitură fa­tală, augmentând sarcinele arma­torilor cari­­,șî-a fi dat deja atâta osteneală a lupta contra preten­­țiunei docurilor. Controlul operațiunilor elec­torale D. Vanderwalle, deputat de Malines, a depus de curând un proect de lege întărind controlul operațiunilor electorale. Prima inovație ar permite unuia dintre nași de a asista la deliberările biroului principal, operații prea­labile scrutinului. Ca a doua ino­vație, nu s’ar cere ca martorii operațiilor electorale să aibă ca­litate» de alegător. Este, într'adevăr, imposibil a se găsi în marile circumscripții, un număr suficient de alegători devotați cari consimt a îndeplini funcțiunile de martori în toate satele circumscripției. Or, toc­mai acolo se găsesc scrutătorii cel mai puțin experimentați. Re­zultă de aci că tocmai în aceste birouri unde controlul ar fi mai util, el lipsește. In fine, d. Van­­dervalle propune, în interesul controlului operațiunilor, de a face să se proclame în mod pu­blic rezultatele parțiale în toate birourile de despoiare. Dacă mar­torii ar lipsi, va fi de ajuns pro­clamarea pentru a permite câte­odată să fie relevate greșelile e­­ventuale. Sinucidere din dragoste De câte­va luni, un meșteșu­gar din Saint-Gilles, anume Fé­lix Levy, în vârstă de 25 ani, curta pe o tânără fată de pe strada Borne, anume Florida. Acum câte­va zile, aceasta din urmă întrerupsese ori­ce rela­­țiune cu amantul ei. Felix re­­simțise din cauza aceasta o a­­dâncă durere. In zadar încercase a relua raporturile cu logod­nica sa. Aceasta refuza de a-și re­vedea logodnicul. Meșteșugarul, absolut disperat, luă atunci ho­­tărirea de a muri. Se duse Mier­curi seară, pe la orele 10 jum, în strada Borne, se așeză pa pragul de șosreî Florida și își trase un foc de revolver în tâm­pla dreaptă. Nenorocitul se ros­togoli pe trotuar, murise paloș. Fratele neînduratei logodnice a­­lergă la sgomotul detunăturei, a­­duse imediat pe un doctor care n'a putut de­cât constata decesul. Autoritățile cercetează. Schaers. CRONICI FEMENINE Azistența copiilor în Anglia Am arătat în cronica mea de era cele cinci sisteme adoptate în Anglia pentru asistența copiilor de către Stat, și am spus că cel mai preferat e așa numita «co­munitate țărănească». Azi vom­ da o pildă a acestui sistem Ea se găsește în satul Bansteadj u­nde comuna Kensing­ton își trimite copiii împreună cu acel din Chelsea. S’a cumpărat o proprietate, s’a fi sădit pe ea copaci și s’a fă­cut o stradă care s’o străbată. La un capăt al acestei strada se ridică­­ casa drăguțe, unde sunt așezați toți băeții mai mari de 7 ani, sub supra­ve­ghierea unor părinți adoptivi. Fie­care casă nu trebue să cu­prindă mai mult de 32 copii. Mai departe sunt clădirile ad­ministrației care cuprind casa di­rectorului, școlile, atelierele, bru­tăria, spălătoria și sala de cusă­turi, cu o splendidă capelă par­ticulară, o mare piscină acoperită și un măreț gimnaziu. Mai departe pe stradă se află frumoasele vile ale fetelor, unde sunt primiți băeții mai mici de 7 ani. Fie­care din acele vile adă­postește 24 copii. Fie­care casă reservată fetelor are o mică spă­lătorie în care fata, de îndată ce împlinește 12 ani, ajută la spăla­tul rufelor vilei, pe când rufele mari, precum cearșafurile, etc., sunt spălate la marea spălătorie centrală. De fie­care parte sunt locurile de jocuri și grădini în care cresc toate legumele trebuincioase sa­tului. Fetele mai mari se scoală vara la 6 și la 6 jun. iarna. După vârstă, ele încep să ajute pe viața lor la lucrul de dimineața, la pregătirea dejunului, la facerea toaletei celor mici și la îmbrăca­tul lor. Dejunul se ia la 71/8 vara și la 78« iarna, după care toate acelea cari nu sunt de serviciu pe lângă mama au recreație până la ora de clasă, 8,50. Două din fetele mai mari re­mân tot­dea­una acasă, spre a a­­juta pe mama care trebuie să le predea menajul complet. După ce se sfirșește menajul, asistentele dreg hainele și rufiria până când cele­l­ alte se întorc de la școală. Atunci es toate, fie ca să se plimbe cu mama, fie ca să se ducă la locul de joc până la ora craiului. Vara ele es după ceaiu până când vine ceasul de a scălda pe cei mici și de a se culca. După cele ce preced, se vede cât de mult se menține acolo ideea vieței de familie și cât de serios trebue să fie educată fie­care fată. Viața în casele rezervate bie­­ților e asemănătoare , dar, în loc de a primi educația menageră, ei își aleg o meserie, și când au atins vîrs­ta trebuincioasă, sunt trimiși la atelier spre a primi în­­vâțămîntul tehnic. Brutăria se bucură de o mare popularitate și meseria aceasta și-o aleg mulți băețî. In atelierul croitorilor se fac reparații și se confecționează cor­­sagiile fetelor, uniiQ^tpsî^ăeților cari fac parte din fanfară, și mai toate cele­l­ate haine purtate de copii­ asistați. Tot ast­fel tinerii cizmari fur­nizează încălțăminte celor din sat ; plombierii, zugravii și dul­gherii întrețin clădirile, iar gră­dinarii cultivă legumele și florile. Atât băeții cât și fetele învață să tricoteze. Li se mai predă înotatul, ținuta și gimnastica. Cricket-ul și football, un ca­binet de lecturi, o școală de Duminecă și o muzică ajută satul ca să-și menție buna repu­tație ce a câștigat-o și care spo­rește pe tot anul. Silvia. Giusralul Petroff asupra Ghistiunii macedonene Corespondentul nostru din Ber­lin ns-a telegrafist știrea că zia­rul «Berliner Lokalanzeiger» pu­blică un interview pe cara l-a avut trimisul său special, baro­nul dr. de Wilke,cu generalul Pe­­troff, primul-ministrul al Bulga­riei. Iată câte­va pasagii mai importante din acest interview : «Declarațiunile primului mi­nistru bulgar au fost foarte paci­­nice. In Belgrad mi sa spunea că cercurile politice de acolo sunt convinse că Bulgaria nu va putea aștepta până la toamnă și va declara războiu Turciei. Cele câte­va zile pe cari le-am petre­cut in Sofia, m’au convins însă că organizatorii răscoale­ din Mace­donia sunt obosiți și slăbiți din cauza strapatelor. Afară de aceea Bulgaria este o țară muntoasă. De câte­va săptămâni zăpada acopere munții până la poalele lor ; în regiunile glaciale și pline de zăpadă nu se poartă războiul. Este peste putință ca sub aseme­nea împrejurări climaterice să se poată face pregătiri de războiu. Aceasta este și părerea genera­lului Petroff. El îmî arată munții acoperiți cu zăpadă, zicând : «Pregătiri de războiu ? Minis­trul nostru de războiu a trebuit să facă zilele acestea o călătorie de insp­eția și cât pe aci era să se înzăpăcească. Nu-mi pot în­chipui că în timpul acesta să se poată transporta în Macedonia cartușe măcar la o distanță de 200 metri. Răscoala de astă-vară, cel puțin in ceea­ ce privește armamentul, nu a fost înscenată de Bulgaria. Asta o dovedește deja faptul că între miile de arme confiscate de Turcia se aflau foarte puține puști Mannlicher, după cum avem noi, toate celelalte erau puști franceze sistem Gras, cari au fost aduse prin contrabandă din Marsilia. Bulgaria a dat răs­coale­ numai câți­va șefi. Iarna va trece în pace. Dar primăvara oare ne va­­ duce războiu ? Ge­neralul Petroff a declarat: Turcia va ceda și va trebui să cedeze ! Sultanul este iubitor de pace, despre aceasta sunt foarte con­vins. El are groază de un răz­boiu.Sentimentul său de monarh­ este foarte desvoltat și prin ur­mare trebue să ținem socoteală de el. El nu va lăsa ca să i se smulgă una dintre cele mai în­floritoare provincii ale imperiu­lui șefi, dar el se va îngriji ca reformele să fie aplicate, căci dacă nu, îl vor sili la aceasta Pu­terile. — Și cum credeți că se va face aceasta ? Oare va intra ar­mata austriacă în Macedonia,a­­vînd rolul de executor? — Nu, nu, răspunse generalul Petroff, o demonstrație navala în Dardanele va duce mai curînd la țintă și fără vărsare de sânge. «In cazul acesta Puterile vor cere garanții sigure de la Poarta otomană. Cu greu se va putea cere însă de la Sultan de a con­simți la autonomia Macedoniei. Speranțele noastre pentru frații din Macedonia nu merg atât de departe. Pe noi ne leagă inte­rese atât de comune cu Turcia, în­cât avem cea mai vie dorință ca să trăim în pace». Primul ministru Petroff zise că condiția de căpetenie pentru ca să domnească pacea în Ma­cedonia este acordarea unei am­­nestii generale, pe masă cu to­tul imparțială, de­oare­ce în caz contrar întoarcerea în patrie a refugiaților macedoneni este cu totul imposibilă, pentru că vor cădea în mâna unor judecători neîmpăcați. «Până când acești alungați vor rătăci fără pâine și fără ajutor pe pământul bulgar, i­italia în populațiunea bulgară va crește necontenit. Amnest­a este cel mai important punct din programul de reforme. Noi dorim de ur­gență ca acesta să fie realisat. Numai dacă priveliștea acestor mii de conaționali nenorociți nu va mai irita spiritele, opinia pu­blică din Bulgaria se va­ liniști, iar noi vom putea spera că, după trecerea iernei, chestiunea mace­doneană va fi coaptă pentru o resolvare pacinică și fără vărsare de sânge». Hainele templului lui An­tonin și Faustina din vila BerghisB — Vizî ilustrația — In nm­perul nostru de erî am dist ca ilustrație o vedere a fa­țadei vilei Borghese, pe care a cumpărat-o or­așul Roma. Astăzi dăm o vedere a ruinelor tem­plului din parcul acestei vile, con­sacrat lui Antoniu și soției sale Faustina. In această vilă se află 15 cor­puri de case și în curînd se vor clădi și altele pe cheltuiala Sta­tului, în care se vor păstra co­lecțiile de antichități. Știri din străinatate — Prin vești — In ședința de Sâmbătă a Reich­­srathului austriac deputatul Kom­­mer în numele seu și a mai mul­tor colegi a făcut o propunere pentru despărțirea în două a băncei Austro-Ungare, așa că încă înainte de încheierea noului pact să se organizeze atât în Aus­tria cât și în Ungaria bancă na­țională independentă. <­ Ziarele din Praga anunță că contele Rudolf Chotek, fratele principesei Hohenberg, soția ar­hiducelui moștenitor al Austro- Ungariei, Francisc Ferdinand, a încetat din viață. Ministerul de războiu al Au­­stro-Ungariei sa ocupă serios cu cestiunea permutărea ofițeri­lor ungari la regimentele din Un­garia. Ministrul, general Pitreich, a adresat un ordin tuturor tru­pelor și comandanților școalelor militare. In acest, ordin se cere trimiterói rapoartelor despre o­­fițeri­, cari aparțin acestor cor­puri. Acei ofițeri supuși ungari, cari au­­ făcut pași pentru a-și câștiga n­aturalizarea în Austria, vor rămâne la trupele ce se re­crutează pe teri­torul țărilor re­prezentate în consiliul imperial. Ziarele ungurești anunță că po­liția a arestat pe fiul primarului Broser din comuna Vermeș (co­­mitatul Bistrița-Năsăud)care fal­sifica monede de câte 5 coroane. In pivniță s’a descoperit o ma­șină care servea la fabricarea mo­nedelor,. Tatăl seu nu știa nimic. ** * Gons|fiul comunal al capitalei Ungari­i a aprobat proiectul pre­zentat pentru un monument­­ al independenței Ungariei, care va fi ridicat pe una dintre piețele principale ale Budapestei. * * * Ziarul «Daily Telegraph» pri­mește din New­ York știrea că Regele Petre al Serbiei a anun­țat urcarea sa pe tron Președin­telui Roosevelt printr-o scrisoare autografă transmisă prin mijlo­cirea ambasadorului american din Berlin ; în urma acestei scrisori, Roosevelt a decis a numi un re­­prezintant al Statelor­ Unite pe lângă Curtea L­ibiei și a trimis și dânsul o scrisoare autografă Regelui Petre. ¥ * Ziarul «Daily Expres» primește din New­ York știrea că se dis­cută acolo un proces între două companii miniere pentru niște m­ine din Alaska. Minele fuseseră descoperite de exploratori, cari vânduse separat drepturile lor la diferite companii. Acum toate drepturile sunt­ concentrate la două singure companii, dar fie­care din ele pretinde a poseda toată­ întinderea minieră. Veni­tul anual al acestor mine e de 5 milioane, și se zică că depozitul lor valorează peste o jumătate de miliard de franci. *1 * * Corespondentul londonez al ziarului«Birmingham Daily Post» zice că Suveranii Italiei au tri­mis suveranilor Angliei o cordială scrisoare de mulțumire pentru plăcerea simțită cu ocazia vizi­te­­lor în Anglia și în special la Windsor. Victor Emanuel al III-lea vor­bește în scrisoare de cadrele maeștrilor italieni pe cari le-a vă­zut­ la castelul din Windsor și oferă regelui Eduard al VII-lea de a-i trimite câte­va opere ale maeștrilor școalei florentine. * 4­ _ ¥ In­spitatul din Kassel (Ger­mania) a murit zilele acestea ba­ronul Bracked, care fusese odi­nioară ofițer în garda nobilă a a Papei, după aceea intră în serviciul lui Napoleon și parti­cipă la expediția mexicană. Aici intrând în serviciul împăratului Maximilian avansa până la gra­dul de lt.-col. După executarea împăratului, baronul și-a înche­iat cariera militară și a trăit dând lecții de limbi și scriind pe la ziare.* 4­4 Ziarele ungurești anunță că arh­imandritul sârb George Lie­­ticî va fi ales episcop sârbesc la Timișoara (Ungaria). * 4 4 Ziarul «Budapesti Hirlap» a­­nunță că toți dulgherii capitalei Ungariei s’au pus în grevă. * 4 4 Din Paris se anunță că cunos­cutul erou de la Fashoda, co­lonelul Marchand, s’a logodit cu soția divorțată a politicianului Georges Hugo. 4 4 4 Tunelul Simplon din Elveția, se va deschide la 30 Iunie 1905. * * 4 In toamna viitoare se va inau­gura în orașul Zombor din Un­garia o statue în memoria genera­lului de honvezi Iosef Schneider care în anul 1848 a fost spînzu­­rat la Arad ca rebel în urma or­dinului comandantului armatei austriace.* *4 . Curtea cu jurați din Hamburg a condamnat pe fostul medic primar al spitalului israelit de acolo, milionarul dr. Hagenow, la 18 luni închisoare pentru ju­rământ fals. O telegramă din Sofia anunță că șeful statului major al arma­tei bulgare, generalul Ilieff, și-a dat dimisia din causa unei certe cu ministrul de războiu, colone­lul Savoff; sub-șef al statului major este fostul emigrant colo­nelul Dimitrieff.­ Din Breslau se anunță că, în urma direcțiunei false, un tren de marfă a intrat în remisa pentru locomotive. Cinci funcționari ai trenului au fost grav răniți. O femee care spăla geamurile remisei a fost o­­morîtă. Locomotiva și 15 vagoane au fost sfărîmate. O CUGETARE PE ZI E mai bine să-ți vinzi marfa de­cât conștiința. ...... I ■ „ a» «’ » ^ ............ I ..r­ eniversul­ii provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 22 Noembrie 1903 Buzcu Focul din Pintin­eni.— Intr’o corespondență anterioară am vorbit despre un groaznic incendiu care a isbucnit în com. Păr ținem, prefă­­când în cenușe moara, povarnia și o casă a d-lui R. Ridulescu. Pagu­bele sunt evaluate la cifra de 10 mii lei. Locuitorii Ion Damian Vâlcu și Ion St. Radu, cari au dat ajutoa­rele de salvare, și cari au fost grav răniți, au fost internați în cura spi­talului din Pâtârlagele. Ancheta este condusă de jandarmii din Pătâr­­lagele. Dispărut.­ Autoritățile au în­ceput cerce­tarile pentru descoperi­rea individului Ghiorghe, al cărui prenume nu se știe, si care a dis­părut din serviciul d-lui Stoica Con­stantin din Pleșcoiu, furând diferite obiecte de valoare. Ram­iro. Bacan Furt de 2800 fei —D. H. Fe­ferman, mare comerciant de cereale din localitate, avea în serviciul seu pe un anume Elias înger, căruia îi încredința bani spre a face diferite cumpărături de cereale. Zilele trecute de Feferman încre­dința numitului înger suma de 2800 lei spre a face niște plăți în Roman și cari trebuiau făcute în acea zi chiar. Trecu ziua, dar înger nu se mai înapoia în Bacău, cum trebuia, trecu și a doua zi fără ca ei să se mai întoarcă.—A treia zi Feferman, bă­nuind că s’ar fi întâmplat ceva, te­­legrafiază poliției din Roman spre a cerceta de urmele lui E. Inger, dar i se răspunde că nu a fost văzut prin Roman. Atunci Feh­rman telegrafiază po­lițiilor din orașele prin cari trece calea ferată până la Hamburg și a­­colo poliția prinde pe înger, înștiin­țează pa­ct. Feierman ca i-a prins și la percheziția făcută se găsesc asupra lui numai 1800 lei, restul fiind cheltuit de înger pe drum. incendiu.—Astă-noapte,la orele 10, un început de incendiu s’a de­clarat la casele din str. Ernei No. 5, în dosul localului „Eden“.—Focul a luat naștere în bucătărie de la sobă; a ars plafon­ul odăeî și mai multe lucruri. Casele sunt proprietatea d-lui G. Leonescu și erau asigurate la socie­tatea «Generala». Pagubele s’au evaluat la o mie de lei. După 2 ore de muncă, pompierii au reușit a stinge focul, care ame­nința să ia proporțiuni mari. Mersul scarlatinei. — Epide­mia de scarlatina se întinde din ce în ce mai simțitor în orașul nostru, D. dr. Blasianu, inspector sanitar, a inspectat era orașul și spitalul re­comandând d-lor doctori măsuri e­­nergice de combaterea epidemiei. Primăria a primit azi de la Di­recția serviciului sanitar un ordin telegrafic prin care­ cere să anga­jeze medici suplimentari, toți bol­­navii săraci să fie internați în spi­tal iar cei bogați să fie bine izolați, poliția să supravegheze și să urmă­rească toate cazurile , vaccinarea să înceteze. Toate birjele din oraș au fost de­­sinfectate, asemenea toate autorită­țile și localurile publice. Mod­erate.­­ Funcționarii din Bacǎu au ținut o întrunire Sâmbătă seara, când au pus bazele unei so­cietăți artistico-literare în localitate. Azar­i. Craiova Nenorocire.­Cititorii își amin­tesc de o încercare de spargere, fă­cută acum câte­va zile la cârciuma­­rul Ion Preda din Tîrgul de săptă­mână. De atunci neguțătorul umbla tot­dea­una armata de teamă de a nu cădea victimă unui nou atac din partea tîlharilor. Din cauza aceasta era să se în­tâmple aseară o nenorocire mare: un om putea să fie omorît. Dar să povestim faptele : Lucrătorul italian Pietro Ciclea se întorcea astă-noapte pe la orele 10, din oraș, unde se cam chefuise. Știind cârciuma lui Preda în dru­mul seui, voi să intre pentru a bea ultimul pahar, la botul calului, cum s’ar zice. Cârciumarul însă în­chi­­sese , atunci Pietro voi să intre prin dos. D'abia trecuse pragul porței, când o detunătură îl făcu să tre­sară ; a doua detunătură îl impre­siona și mai mult, și cum nu l’ar fi impresionat când glonțul tras îl și lovise î­ntre coaste. Atunci sărmanul lucrător, având înr­ o destulă putere, voi să iasă din curte spre a scăpa de ploaia de gloanțe, când se simți apucat cu putere de mâini. Toți crezuseră că aveau înaintea lor pe adevăratul hoț, acela care încer­case spargerea din zilele trecute. La lumină însă se văzu greșala făcută, căci Pietro este cunoscut ca un om foarte cinstit, și atât cârciu­­marul cât și lucrătorul mulțumiră Domnului că nu s’a întâmplat o ne­norocire mai mare. Rana lui Pietro, din fericire, este ușoară. Furt.—In lipsa de acasă a d-lui Vasile P. Vasilescu, din str. Târ­­gului, hoții s’au introdus printr’o fe­reastră în casă și au furat de acolo rofii multe, costume de haine, albi­turi și alte lucruri. Urmărirea pungașilor. — Constatându-se că de la un timp mulți indivizi, fără nici un căpătâiu, s’au pripășit prin orașul nostru, d. prefect da poliție a luat dispozițiuni ca auxiliarii d-sale să cerceteze de aproape pe toți din această catego­rie, cari nu fac de­cât furturi sau spargeri, și să-i trimeatâ pe la ur­mele lor dacă alt­ceva nu planează asupra lor. In special tavernele și cafenelele ordinare de noapte, vor fi mai de a­­proape supravegheate, căci pe acolo se adună acești indivizi.­­ Inspecție.—D. Vrăbiescu, prefec­tul județului, va pleca din nou săp­tămâna ce vine, să inspecteze mai multe ceaune din județ. D-sa va fi însoțit în această inspecție de me­dicul primar și inginerul șef al districtului. Instrucția recruților. — In­strucția preliminară a recruților, cari formează noul contingent, este terminată. In curând li se vor da și arme. Lucilius, Călărași Croacă.­Azî­noapte, pe la orele 10, Grigore Ursea Neagu, din co­muna Smirna, a fost omorît în do­miciliul ISO, de către Ion N. Mun­­teanu și fiii săi Tom­a și Alexandru. Criminalii au fost arestați, afară de Alexandru care a dispărut. Militare. — D. general Sergiu Băicoianu, comandantul corpului 3 armată, a inspectat erî trupele din garnizoana locală, după care însoțit de d-nii coloneii Cocea și Zlăteanu s’a îndreptat spre gară luând trenul spre comandamentul sau. De la Obor. — In timpul de la 16—21 Noembrie s’au vindut în O­­bor, următoarele cereale : 1994 chile porumb, cu 32—40 lei chila. 222 chile grâu cu 52—70 lei chila. 66 chile orz cu 28—30 lei chila. 16 chile merți cu 38 lei chila. 6 chile secară cu 38—40 lei chila. 2 chile rapiță cu 29 lei chila. De la Ostrov. Dorohoiu Febra - aftoasă. — închiderea târgului de vife.—Febra,-aftoasă care bântue în localitățile din zona vete­rinară Prutul, departe de a se stinge, se ivește pa zi ce trece în alte lo­calități, învecinate cu cele infectate. In momentul de față bântuet la Mi­toc, Gotușca, Drăgușeni, Horodiștea, Bivol, Darabani, iar azi dimineață prefectura a fost anunțată telefonic că s’a mai ivit și la Hudeștii-Mare. După cum se știe, a fost detașat un medic veterinar din T.­Severin, d. dr. Georgescu, cu aducerea la îndeplinire a măsurilor luate pentru combaterea epidemiei. Față cu proporțiile ce le ia epi­zootia, consiliul sanitar a dispus în­chiderea târgului de vite din orașul nostru. Această dispoziție s-a luat conform unui articol din legea po­liției veterinare sanitare care pre­vede că târgurile de vite vor fi în­chise când febra aftoasă va bântui în localități la o depărtare de 40 km. de ele.Darabani, o localitate infectată de f­loră, e departe de oraș cu 29 km. Hudeștiî-Marî, unde de aseme­nea s-a ivit erî epizootia, e la o de­părtare de 23 km. de oraș.­ Numai aducerea vitelor pentru a­­bater e îngăduită, sub anumite con­dițiunî însă, vitele aceste aducân­­du-se numai din acele localități ne­­infectate încă. Aduse la abator, tăe­­rea lor nu se poate face, până ce mai intéia nu sunt examinate de medicul veterinar. Tîrgul de vite, după cum ar fi aflat, va fi închis cel puțin câte­va luni, de­oare­ce după legea poliției veterinare, tîrgurile de vite nu­ se deschid de­cât în urmă cu două săptămâni după stingerea complectă a epizootiei. Habe doctorese.—Femeea A­­glaia Ion Enache, din Zamostea, suferind de o boală internă, în loc de a chema un doctor, recurse la ajutorul unei babe, Rarița Căli­­nescu, care făcea pe «doctoreasa» în sat. Aceasta, pentru a o «lecui», afumă casa cu burueni și o lasă singură timp de câte­va ceasuri în casă. Când intră înăuntru să se con­vingă de efectul tratamentului ei, Aglaia Enache murise asfixiată. Sinucidere.­Din Adîncata vine vestea că fata Domnica Ilie Luca, suferind de o boală de inimă, plecă de acasă și se înecă în iazul satului învecinat, Hănțești. Bruno. ' . '­­ ... i:15&.Ct­it.O suma de 8000 lei, numeroase biju­­t­erii și acte de valoare. Atunci cu un curaj demn de lau­dă, d-niî Mamigeaisn, Iancu Pe­­trescu și Davidescu se repeziră în odaia incendiată, și cu prețul vieței lor, reușiră a scoate afară­­ dulapul, încă 5 minute de întârziere și du­lapul ar fi căzut prada flăcărilor. Stingerea incendiului. — După o muncă de aproape 4 ore, pompierii reușiră, pe la orele 4.30 dim., a lo­caliza incendiul. Pagubele.— Casele erau asigurata la societatea Dacia pentru suma de 20.000 lei. Mobila, tot la această societate, a fost asigurată pentru 18.000 lei. Pa­gubele însă nu trec de 10.000 lei. Cauzele incendiului.­Nu se poate ști cu siguranță nici locul, nici cauza care a provocat incendiul. Se bănuește însă că d-na Sultana Bog­dan, umblând mai de­vremi într’o cămară cu luminarea aprinsă, atunci s’ar fi aprins ceva acolo, și mai tîr­­ziu incendiul a isbucnit ’cu furie. S’a deschis o anchetă spre a se sta­bili cauzele incendiului. De la ăîilcov. Focșani Groaznic incendiu. — Astă­­noapte, pe la orele 12 și jum., un puternic incendiu s’a declarat la lo­cuința d-lui Tudoriță O. Navasarie, din str. Vergula 8. Incendiul, favo­­risat de lipsa de apă și de puțin vânt, a consumat întreaga clădire scăpând numai niște magazii în cari se aflau lemne. Panica.­­Imediat ce s’a declarat incendiul, o panică grozavă se iscă printre vecini. Incendiul amenin­țând să se propage și la locuințele vecine, fie­care căuta să-șî scape a­­vutul și a-l plasa în focuri sigure. Cei di­nt­iü cari sosiră la locul in­cendiului fură : d-nil Mamigonian, polițai; Iariu Petrescu, Davidescu, comisari ; și sub comisarii Petrescu Mihail și Popeanu. D. I­­. Ștefănescu, comandantul pompierilor, aflând de isbucnirea incendiului, n’a mai aș­teptat sosirea pompierilor, ci a ple­cat direct la foc. Ajutoarele.—Cel d’Intöiü lucru pe care d. Mam’gonian și sub­alternia sei, l’au făcut, a fost ca să ce scoată pe cât posibil lucrurile din casă, într’adever deși fumul îi asfixia, toți năvăliră în case și împreună cu d. avocat Teodor reușiră să scoată afară mobila, dulapurile și un pian. S’a cercat a fi ținut în loc focul, dar apa lipsea și cu atât mai mult lipseau donițe cu care să fie cărată. Sosirea pompierilor.—Imediat so­siră și pompierii. Acum incendiul era în furia lui ; de scăpat casele era imposibil. S’a căutat a se feri casele vecine și în același timp s’a­ apărat o magazie în care se aflau cai la două vagoane lemne de foc. 8000 lei scăpați.—In timpul când incendiul era în elementul lui,și cînd fie­care era ocupat fie a scoate lucru­rile din casă, fie a seconda pe pom­pieri la stingerea focului, se răs­pândi prin mulțime syonul cum că d. Navasart are într’un dulap Giurgiu Ch­osa din Fierbinții. — In noaptea de 20 Noembrie cor. tână­rul Gheorghe Badea Dogaru,din com. Fierbinți-Vlașca, a fost lovit cu cio­magul la grumazi, în urma unor discuțiuni violente, de către Nicolae Radu Candidatu,din aceeași comună. La țipetele victimei săriră vecinii alarmați și dând­u-i primele ajutoare posibile îi transportară la domiciliu unde nu după mult timp sucombă. Faptul i-a comunicat parchetului de­­ lașca telegrafic de către revi­zorul comunal al plășei Neajlov- Glavacioc care a fost însărcinat cu anchetarea cazului. Erî­ș a făcut autopsia cadavrului de către de medic primar al jude­țului, Enășescu.—Grim­narul a fost arestat și va fi trimis înaintea ju­delui instructor. Mare festival artistic. — In seara zori de 5 Decembrie se va da în sala „Tepper“ un mare fes­tival artistic, organizat de societa­tea Lira’Ș cu bine-voitorul con­curs al mai multor doamne, d-șoare și domni, din elita Giurgiului și a mai multor artiști de la Teatrul Na­țional din București, pentru forma­rea fondului fanfarei cavaleriei da­­ Iasca, casarma reg.­i0 călărași. Profit de această ocaziune, ca în termeni generali să se încerc a a­­ră­ta starea înfloritoare în care se găsește acest regiment de călărași, pe care d. B. Epurescu, vizitându-i, a spus că poate servi ca model chiar străinătății. Am vizitat și eu a­­ceastă cazarmă, care este obiectul­­ și admirație al tuturor acelora cari au ocaziunea de a o vizita. Ghereta cu ceasornicul și călăra­șul de santinelă te fac de la înce­put să stai în foc, simțind par­că o mulțumire privindu-i. Intrând în parc, în mijlocul bra­zilor și pinilor, pe niște poteci bine întreținute, observi­nd­­ colo­­­ate o bancă unde soldații se repausează. Mergând în pavilionul principal, vezi în dreapta corpul de gardă, iar în stânga camera ofițerului de ser­viciu, ambele de o curățenie exem­plară. Rând pe rând trecând în școli, telegraf, telefon, dormitoare, inter­­merii, ateliere, grajduri și magazii, găsești cea mai perfectă ordine. Din terenul mocirlos de altă dată, care forma curtea acestui regiment, astă­zi o grădină de brazi, „zbu’i“ și pini. Ce contrast! Ceea­ ce am admirabil încă este po­­pot,a ofițerilor înființată anul trecut, perfect amenajată anul acesta și unde ofițerii mănâncă foarte bine pe prețul de 45 lei lunar. Am căutat să pătrund în misterul care îmbracă starea de înflorire a acestui regiment și pe cât mijloa­cele mi-au permis, mi-am format convingerea că totul se datorește comandantului și ofițerilor acestui regiment. Comandantul, d. colonel Băjescu, nu pierde un moment de a înfrumuseța regimentul, și în ra­­ționabilitatea și inteligența, d-sale, gândește mereu la ceea­ ce ar mai trebui ca instrucția militară să a­­jungă la perfecta îndeplinire a ordi­nului de zi dat de M. S. Regele în ziua de 10 Mai­ 1902. Corpul ofițeresc al acestui regi­ment este un corp de elită, care ajută pe comandantul lor, cu cea mai mare conștiinciositate, dragoste și devotament. De la Atheneu.— Luni, 24 No­embrie c., d. dr. Widgenfeld își va desvolta în sala Atheneului local conferința sa tratând despre „Stări bolnăvicioase sufletești față cu jus­tiția și opinia publică“. Diverse.­ Consiliul comunal lo­cal, în ultima ședință, a hotărît ca strada Oborului să poarte pe viitor numele de „strada Principelui Ni­colae“. Ministerul de interne a au­torizat aceasta. La 1 Decembrie se va deschide sesiunea de iarnă a Curții cu jurați din Vlașca. ,*, Societatea de gimnastică „Sf. Gheorghe“, înființată anul trecut, și-a reluat exercițiile pregătitoare în sala de gimnastică a gimnaziu­lui „Ion Maiorescu“, sub conduce­rea maestrului A­. Butași. Dunăreanul. Piatra-Neamț. Proces senzațional.—Cetito­rii, de­sigur, își amintesc din a­mă­­nuntele ce am înregistrat la timp de faptele frauduloase descoperita . • • i» în sarcina d-lor Ianoș Bărbulea, f­ost primar, Neculai Balș, fost percep­­tor și Vasile Bărbulescu, toți din comuna Bă^goavă, unde au ocupat , un timp îndelungat aceste funcțiuni­. Y Ei sunt învinuiți de numeroase a­­buzuri, falsuri, mituire, etc. Pentru toate aceste acte frauduloase,t­ nu­­miții fură trimiși înaintea tribuna­lului. Astă­zi s’a înfățișat acest senza­­țional proces la care au fost­ citați aproape 150 martori. Tribunalul era format din d. Const. Alevra, pre­ședinte, și d-nii Al. Stan și Cinci­­nat Pavelescu, judecători. Fotoliul ministerului public fu ocupat de d. substitut Ivașcu. inculpații s’au prezintat asistați de d-nii avocați Al. Blancfort, Ion Ioaniu, G. Semaca și Nicu Ioaniu. Partea civilă era asistată de d.avocat Rădulescu. Du­pji ce se procedă la

Next