Universul, decembrie 1903 (Anul 21, nr. 330-356)
1903-12-01 / nr. 330
Ki^XXi Ho 33£K—LUKI î OEQEMBÂIE1903 Y aBONAMENTI V ’ 60MA81AI S rSÉIKiTir» ' I«» 4.60.—Tíei Inni 10 isi - C.sa Sa*» Inai 20 . • Sí Un 30 40 • I Abonații pnmesc graü» , kv «CJajvsrsuJ literar* / \\ lom // Abonamentele și anunțurile se primesc la: Administratia : Strada Brazoianu. 11. București ♦ Herbert Spencer.—(vezi explicația) Calendar pe anul 1908 Ortodox Duminecă, 30 Noembrie. — Ap. Andren. Catolic Duminecă, 13 Decembrie.—Luce Soarele răsare 7.45; apune 4.35 București, 30 Noembrie. Wilhelm a primit pe comandantul yachtului pentru a-i da instrucțiuni. Pe bordul lui «Hohenzollern», care se află în șantierul militar din Kiel, se observă de câteva zile o activitate mare, care indică pregătiri de călătorie. A circulat zvonul că «Hohenzollern» se va pregăti pentru luna Februarie, spre a face o călătorie în Atlantic și în America, dar se pare că acest proiect a fost abandonat cu desăvârșire. Zila public In scrisoarea unui «abonat» al ziarului nostru se ridică o cestiune în adevăr interesantă, asupra căreia atragem deosebita atențiune a celor în drept. E vorba de numirile localităților din Dobrogea. Dacă un strein ar arunca privirea pe o hartă a României, ar rămânea desigur surprins de marea deosebire ce există între numirea localităților din județele noastre din stânga Dunării și între cele ale localităților din județele de-a dreapta ei. De cum va rai va ști puțină istorie, străinul acela nu-și va închipui că acel teritoriu aparține României. Și cum și-ar putea închipui așa ceva, când rar întâlnești o localitate cu nume românesc, și când cele mai multe sate au denumiri turcești ca : Mahmudia, Sari-Ghiol, Cara- Orman, Buiuc, Topraisar, Azaplar, Cilic-Dere, Caramanchioi, Tașpunar, Medgidie, Alacapa, Pararli, Baerambedo, Docuzioi, Gheringec, Hagilar, Gara Omer, Ortachioi, Cataloi, Hagi-Omer, Babadag, Cogealac, Carabacâ, Edilchioi, Ghiuvenli, etc. ? «Nu înțeleg, zice abonatul nostru, de ce am avea atâta condescendență față de niște numiri străine cari nici măcar frumoase nu sunt și cari, mai mult, sunt o icoană a timpurilor când acest pământ românesc era in stăpânirea musulmanului. „ «Oare când Dobrogea a trecut în stăpânirea turcească era pustie, iar satele actuale au fost înființate de colonii turci și tătari ? Nu-mi vine a crede, și mai mare e posibilitatea că acelor localități li s’au impus nume turcești, ca mai tuturor localităților din Peninsula balcanică. «Prin urmare avem un motiv destul de puternic când Dobrogea ne-a revenit iarăși nouă, de a da din nou numele vechi localităților, iar când ele s’ar fi pierdut în negura timpului, de a da alte nume românești. «N’am putea de loc fi acuzați de șovinism, căci nu suntem în cazul vecinilor noștri maghiari cari au dat numiri ungurești tuturor localităților din Transilvania și celel’alte țări, ci suntem într’un drept al nostru. «Sper, d-le redactor, că această propunere a mea va avea un sprijin în ziarul dv., căci prin românizarea complectă a Dobrogei se vor strînge și mai mult legăturile între această bucată de pământ atât de scumpă nouă și între patria mumă». • * ¥ Taxa pașapoartelor ar trebui să fie după averea persoanei care-1 cere de la autorități, iar nu egală pentru toată lumea. Aceasta e propunerea unui cititor al nostru, care avînd a îndatora pe un supus austriac, a fost la consulatul respectiv și a constatat că pentru reînoirea sau vizarea unui pașaport există diferite taxe proporționale cu averea și cu pozițiunea socială a persoanei care cere acest serviciu. Așa, de pildă, reînoirea pașaportului unui muncitor sărac e scutită de taxă ; pentru altă categorie, taxa e de 5 franci și 40 bani ; pentru un proprietar, e de 20 lei 15 bani și așa mai încolo. «M’am gândit imediat, zise cititorul nostru, că n’ar fi roa dacă s’ar alcătui o lege prin care s’ar impune celor cari solicită un pașaport, ca să-și declare singuri veniturile ce au, pentru ca taxa să se perceapă proporțional cu averea fiecăruia. Căci cine voiește să voiajeze și să cheltuiască bani in străinătate, se cuvine să dea și Statului ceva mai mult. «Să fie mai multe categorii de pașapoarte. Cine pleacă pentru comerț, să plătească o taxă; cine se duce pentru căutarea sănătății, altă taxă ; cine se duce de plăcere, altă taxă. «N’ar fi roü iarăși, dacă s’ar da un pașaport și fotografia persoanei.» Propunerea merită atenție. Din Austria (Corespondență parte a ziarului „Universul") Viena, 27 Noembrie Situația politică. Camera deputaților, care a luat era vacanță de Crăciun, a stat în tot cursul sesiunea în zodia obstrucțiune a deputaților cehi. In unele ședințe s’au prezintat numeroase moțiuni de urgență, dar nu s’a făcut nimic pe terenuul legislativ. Deputații Forscht, Choc și Baxa au ținut lungi discursuri asupra reformei Constituțiunei. In ședința de era deputatul polon Dzieduszyki a cerut guvernului și președintelui Camerei ca să convoace Parlamentul imediat după terminarea sesiunei delegațiunilor și imediat să se facă o reformă a regulamentului Camerei. Se crede că dorința deputatului polon va fi luată în considerațiune. Este însă o mare întrebare dacă Parlamentul va fi în stare ca în cursul lunei ianuarie să voteze această reformă. Primul ministru dr. Koerber a fost primit ieri în audiență de către împăratul. Un manifest al clerului german din Boemia Clerul german din Boemia a fost convocat pe ziua de Mercur, la o mare întrunire în orașul Leipa. Pentru această întrunire s’a lansat un apel, din care cităm următoarele : «Timpul nostru reclamă imperios concentrarea tuturor forțelor. Toate clasele s’au organisat spre apărarea drepturilor și intereselor lor și spre ajungerea unei ținte comune. Numai preotul german a rămas până acuma isolat, din care causă prea adesea se întîmplă, că trebue să-și vadă drepturile călcate și el însuși desconsiderat. Din ce în ce își câștigă teren convingerea, că și la cler, ca și la oricare altă clasă, este necesară apărarea proprie... Să ne unim, deci, ca să sărim toți pentru unul și unul pentru toți. Asupra dorințelor și reclamațiilor singuraticilor se trece pur și simplu la ordinea zilei, pe când vocea unei corporațiuni respectabile își stoarce ascultarea. De aceea ideea înființăm «Societatea clerului german din Boemia» a fost îmbrățișată de toți cu entusiasm. Dacă cineva mai poate avea scrupule, acestea trebue să dispară în fața faptului, că anul trecut preoții cehi încă și-au înființat o societate cu aceleași tendințe, care societate astăzi numără peste 2.000 de membri și societatea lor este aprobată de superioritatea eclesiastică. «Zece bărbați uniți, zice Mirabeau, pot să facă să tremure pe zece mii. Patruzeci de oameni organizați pot face mai mult decât o mie de neorganizați». Orale ei vigilate, ne strigă și nouă Isus Christos, iar repansatul paroh Wetzer ! CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA S Bani íoaia In Románia.—Iö Bani ín ströinátat® REDACȚIA : Strada Brezoianu, 11, București Telefon.—Adresa: telegrafică «Universul», București a tradus aceste cuvinte așa: «Frugați-vă și ve reorganisați !» Asasinat sau sinucidere Din Purkersdorf se anunță următoarele : In ziua de 7 c., două tineri părăsiră pe la orele 5 seara restaurantul gărzi. A doua zi două locuitori din Viena i-au găsit împușcați într-un șanț din apropierea podului Carol Pummer. Ei au anunțat imediat comandamentul gendarmeriei. Ambele cadavre au fost găsite de către parchet zăcând unul lângă altul. Unul dintre cadavre, care în mâna dreaptă ținea un revolver, prezenta o rană de glonte în tâmpla dreaptă, iar cell alt o rana în tâmpla stingă. In revolver se mai aflau încă patru cartușe, două fuseseră trase. Din aceste împrejurări se deduce că tînerul care ținea revolverul în mână a împușcat pe tovarășul său și apoi s’a sinucis. Un bilet care s’a găsit lângă cadavre arată numele celor două morți și cuprinde rugămintea către rudeniile lor ca să le ierte această faptă. Unul dintre cei împușcați, care a săvârșit fapta, este calfa de mecanic Andrei Happel din Viena, iar cel l alt, Eduard Pfeffer, de asemenea calfă de mecanic. Cei două tineri își cheltuiau în chefuri leafa pe care o primeau, din care cauză rudele lor le făceau imputări. Ei răspundeau mereu că-și vor lua viața. Habs. CRONIGI FEIEMIME Expresiunea feței Expresiunea feței este de mare importanță pentru impresiunea pe care fața noastră o provoacă în viața socială. Experimentatul profesor german Ernest Schulz dă o serie de indicațiuni, pentru ca cineva să se desvețe de obiceiuri neplăcute în jocul de mină, ținerea lipsită de grație a gurei, cu un cuvînt de tot ceea ce poate influența expresiunea simpatică. Abia ar fi cu putință ca pentru fiecare formă neestetică a gurei etc., să se spună mijlocul cel mai potrivit, in general se poate introduce o regulă generală pentru acele persoane cari sunt conștiente de contractările neplăcute ale colțurilor gurei, a modului de privire, etc. Aici trebue să vie în ajutor oglinda ca critic, dar nu pentru ca cineva să stea în fața ei și să facă studii cum să-și aranjeze mai frumos gura. Prin aceasta nu se ajunge la scop, căci afectațiunea va fi tot atât de respingătoare, ca și obiceiul de combătut. Trebue să se întrebuințeze oglinda pentru ca să se vadă ce espresiune urâtă a luat fața din cauza neglijenței sau din cauza obicinuinței. Formarea feței se basează mai puțin pe adaptarea unor forme noui, plăcute, decât pe desvetul obiceiurilor sale care desfigurează fața. Omul cu adevărat inteligent trebue să știe să-și stăpânească nu numai voința, ci și expresiunea feței. Ceea ce privește mișcările gure, în general, aceste nici odată nu trebuie sâ fie exonerate la vorbire, mâncare, rîs, etc., nici prea repezi și prea pronunțate. Trebue să ne ferim de asemenea ca atunci când rîdem să nu strîngem prea tare gura. Cele mai multe «fisionomii neplăcute» pe cari le întâlnim în viață au a-șî atribui neajunsurile lor lipsei de control a trăsăturilor feței, adică reoglindirea fără scrupul a însușirilor lor urîte. Aproape în toate cazurile formarea unei expresiuni neplăcute a feței, are ca bază o cauză deosebită : adaptarea trăsăturilor urîte în contactul cu semenii noștrii, ca de pildă : pizma, bucuria răutăcioasă, ura, gelozia și câte alte păcate ale vieței noastre sociale ; ce e drept, adeseori sunt și urmele pe cari le lasă în față mâhnirile, boalele, și toate suferințele sufletești profunde. Prin urmare trebue să presupunem că dacă am recunoscut cu esactitate cauza defectelor existente, deja prin simpla înlăturare a lor am făcut un pas colosal spre îndreptare. Desvețul, simpla îndepărtare a însușirilor urîte și nepotrivite va face loc unei stări normale întocmai după cum desvetându-ne de un umbletorit sau de o ținută stângăcie a corpului, nu numai că am înlăturat defectele, dar în acelaș timp în chip involuntar am adoptat adevăratul mers și dreapta ținută a corpului. Tot asemenea și prin înlăturarea trăsăturilor urîte se va putea da gure, o înfățișare firească, și plăcută. Olimpia, chemați din Italia profesorii italieni : în acest mod s’a făcut a se înțelege că cu ajutorul străinătății se căuta a exercita o presiune asupra guvernului pentru a-l constrînge să resolve chestiunea în sensul voit. Din aceleași intențiuni manifestate de organizatori se înțelegea că era vorba tocmai de o instituțiune școlară superioară, or, după dispozițiunile legei, institutele de instrucție privată pot fi create numai cu consimțimîntul guvernului și chiar pentru conferințe urmează să se obție autorizația autorităților locale. Mai sunt dispozițiile relative la dreptul de întrunire, care cer să fie avizată autoritatea politică despre convocarea oricărei adunări. Organizatorii au trecut peste toate aceste norme legale, ascunzându-se după pretextul că țin adunări private cu limitarea numărului invitaților; autoritățile locale, convinse că era vorba de o falsă aplicațiune a paragrafului, puteau ordona contramandarea întrunire. Afară de aceste împrejurări, autoritățile s’au văzut silite la asemenea măsuri și prin faptul că anunțarea inaugurării cursurilor libere italiene provocase o vie agitație în populația din Innsbruck, așa că dacă planul s’ar fi realizat, exista un serios pericol de grave manifestațiuni și de incidente cari nu s’ar fi putut împedica nici chiar cu cele mai întinse măsuri polițienești. Astfel fiind, autoritățile trebuiau să ia măsuri pentru menținerea liniștei publice, împedicând adunarea. Cred prin urmare că în toate acestea nu există nici o ofensare a legilor din partea autorităților, ci din potrivă din partea organizatorilor; de aceea nu se văz obligat a regreta nimic, cu atât mai mult, cu cât, până acum, nu s’a făcut nici un recurs contra împedicărei întrunire!». Privitor la mutarea cursurilor paralele italiane în alt oraș, guvernul a făcut în repetate rîndurî declarațiuni extrem de liniștitoare: că voește să dea studenților italieni mijlocul de a studia în limba lor într’un oraș unde ar exista toate garanțiile de o liniștită desvoltare a studiilor lor. Guvernul va menține această promisiune, dar se înțelege că realizarea ei cere pregătiri diligente, nu numai din punctul de vedere legislativ, ci și din acel care privește alegerea locului, a mijloacelor de instrucțiune și în deosebi a profesorilor cari lipsesc încă. " Lucrările pregătitoare, de domeniul legislativ, au ajuns deja la sfârșit; mai lipsesc tratativele cu cele alte ministere interesate. D. de Koerber a conchis :« In fine, cred că trebue să observ numai, că excesele și demonstrațiile nu sunt menite a încuraja sincerele și bine-voitoarele intențiuni ale guvernului, care nu se va lăsa în nici un mod a fi forțat în intențiunile sale libere prin intervenția unor factori necompetenți, în special de afară.» Faptele din Innsbruck în Camera austriacă La Camera deputaților din Viena, președintele consiliului de miniștri austriac, De Koerber, răspunzând interpelarea deputaților italieni din această Cameră, relativă la cursurile italiene libere din Innsbruck, a zis: «De mult timp se anunță în mod public instituirea unei universități libere italiene la Innsbruck, și în acest scop au fost ■1r Herbert Spencer — Vez ilustrația — O telegramă ne-a anunțat zilele trecute moartea celebrului filosof englez Herbert Spencer. Herbert Spencer s-a născut la 27 Aprilie 1820 în Derby. Tatăl său era profesor și membru al partidului politic radical. In toată opera lui Spencer, se resimte influența ideilor politice și sociale ale radicalismului. De la 13—17 ani Herbert a fost crescut de unchiul său care era preot și care i-a lăsat o mare libertate intelectuală. In anul 1837 intra ca inginer la căile ferate, funcțiune pe care o părăsi după 9 ani, când isbucni o crisă. De la 1848—1853 a fost secretar de redacție la ziarul «The Economist». Atunci publică opera sa «Statica socială». In anul 1842 publică în ziarul «Nonconformist», un articol asupra «Sferei de acțiune a guvernului», în care ’și afirmă ideile sale liberale. In filosofie Herbert Spencer este întemeietorul școalei experimentalo-evoluționistă, întemeiată pe de o parte pe teoriile lui Darwin, iar pe de altă parte pe positivismul lui Auguste Comte. In anul 1855 publică «Principiile de psihologie», iar la 1860 începu marea sa operă «Sistem de filosofie» pe care a terminat-o abia la 1896. Acum trei ani Spencer și-a serbat jubileul său de 80 de ani. Vocea lui Wilhelm al II-lia Știrea dată de ziarul «Frankfurter Zeitung», că vindecarea împăratului Wilhelm își urmează regulat cursul, așa că se prevede că, peste o săptămână el va putea recăpăta deplina posesiune a vocei sale, este acum confirmată și de ziarul Täglich Rundscheau, în care un redactor scrie că a văzut pe împărat în parcul «Sans Souci» și că l-a auzit la o oarecare distanță vorbind cu o voce clară și vibratoare, Wilhelm trecea cu două ofițeri de marină și redactorul l-a auzit spunând unuia din ei următoarele cuvinte : — Așa cred eu, dar desigur că nu sunt infailibil. Ziarul «Berliner Tageblatt» asigură că yaditul imperial «Hohenzollern» va pleca la 20 ale lunei Decembrie spre Mediterana, pentru a se afla acolo la dispoziția împăratului. Zilele treptate cititorilor „UNIVERSULUI“ Toate persoanele din Capitală și provincie cari au cumpărat «UNIVERSUL» politic de ieri Sâmbătă 29 Noembrie și de astăzi Duminecă 30 Noembrie o., și ne vor trimite cupoanele No. 23 și 24 din aceste numere, vor concura, în mod gratuit, prin tragere la sorți, la următoarele 4 premii : 1) Un frumos ceas de aur pentru damă. 2) Un ceasornic de argint pentru bărbat. 3) O elegantă galerie de metal bronzat pentru sobe. 41 port-umbrele. Spre a concura la această tragere, cititorii din provincie vor trimite prin poștă, într’un plic deschis și cu o marcă de 3 bani, sau mai bine vor depune imediat la depozitarii noștri în fiecare oraș, cupoanele No. 23 și 24 din acele numere. Cititorii din Capitală le vor depune la portarul stabilimentului «Universul». Tragerea va avea la Vineri 5 Decembrie 1903. Un palat li Cismegiu In «mossicul» său de la 28 c., Baba-Vișa sănătos a cugetat și bine a scris. Am cunoscut femei care judecă și scriu cu rost în ale literature, picture! și alte asemenea, dar pentru prima oară ved, la noi, femeea scriitoare publicând o critică brodită bine cu privire la o cestiune ca aceea intitulată: Un palat in Cișmegiu. Ultimele două expozițiuni ce avurăm confirmă cu prisosință spusele pe scurt dar bine spuse ale logicei și interesantei Baba- Vișa. In adevăr , dacă avutul acelor expoziții era aranjat într’un palat spațios și luminat, adecă într’un palat special, efectul era să fie pe deplin măreț, fiindcă obiectele expuse erau bogat interesante. Chiar cuvîntul expoziție indică că obiectele supuse vederea vizitatorilor trebuesc să fie expuse, adecă aranjate cu gust, iar nu lipsite unele de spațiu și altele de lumină și nici nu se putea să fie altfel de vreme ce localurile nu erau asortate pentru scopul urmărit, necum localuri speciale cum trebue să fie. Desigur că cei cari au vizitat micile expoziții de interes local, din străinătate, necum vizitatorii străini, trebuesc pe alocurea să se fi crezut în sînul unei magazii sau depozit, adică pe unde era strîmptoare și lipsă de lumină. Și cu toate că din cauza amorului meu național îmi calc pe inimă, totuși nne încerc de a complecta critica Babei-Vișa, fiind-că nu vom feri nici odată prea mult când este vorba de a atrage atențiunea administrației țărei într’o cestiune de interes general al țărei. Precum personal ne place a ne arăta în mod prezentabil în public, tot astfel și o expoziție cere a fi prezentată în mod avantagios pentru obiectele expuse, căci ce folos dacă obiectele sunt interesante când ele sunt înghiesuite și puse aproape la întuneric. In adevăr, bogățiile cele mai mari pierd, în ochii publicului, din valoarea lor dacă ele sunt înmagazinate în loc de a fi expuse și tot astfel obiectele cele ordinare pot câștiga în favoarea lor aprecierile vizitatorilor când sunt răsfățat așezate și bine luminate. De aceea datori suntem să recunoaștem prin câte grele dificultăți au trebuit să treacă organizatorii ultimelor două exposiții și prin urmare recunoscători să le rămânem de marea dumnealor osteneală. Apoi un asemenea palat, stând pururea la disposiția agriculturei, industriei, artelor și școalelor de meserii și profesionale, înlesnește întocmirea micelor exposiții anuale care stimulează progresul, comercial și totodată ne prepară pentru marile exposiții oficiale naționale. Acest mod de urmare îl cred cu atât mai nemerit că el poate fi considerat ca făcând parte integrantă din Educația Națională. Cât pentru costul acestui Palat al industrii și artelor, el nu va fi mai presus de mijloacele noastre dacă cel în drept vor ști să înlăture luxul și risipa care a prea domnit in toate cheltuelile noastre până a ne sdruncina și finanțele țării. Exprimând recunoștința mea soritoare, Baba-Vișa, ar fi de dorit ca guvernul să ia de pe acum cuvenitele măsuri, mai cu seamă că se proiectează pentru anul 1906. Prima expoziție oficială națională. Alea. Amănunte asupra nenorocirei din str. Pastrami (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Galați, 28 Noembrie. Aseară, după cum v’am telegrafist, în una din cele mai populate străzi din centrul orașului, locuită în majoritate de meseriași, a avut loc o dureroasă și groaznică nenorocire. Cum a provenit focul La locuința cu No. 5, etagiul al douilea, din strada Pastrama, se află atelierul de croitorie al d-lui Leizer Fitterman. In același apartament d. Fitterman locuește cu familia sa, destul de numeroasă. In una din camere, întreaga familie, afară de d. Fitterman care se afla la un ceainic din împrejurimi, se afla în jurul mesei ocupată fiind cu diferite lucrări manuale. Copila Hana în vîrstă de 9 ani, jucându-se pe lângă o masă, din nebăgare de seamă răsturnă lampa. Gazul aprinzându-se, flăcările o coprinse în întregime. D-na Haichi Fitterman, în fața primejdiei sări spre a-șî salva copila. Hainele sale însă fiind stropite și ele de gazul vărsat, flăcările o cuprinse și pe dînsa. Ceilalți membri ai familiei sărind în ajutor, avură aceiași nenorocită soartă ca și cele dintâi două. Ia mai puțin de două minute întregul interior al camerei presintă un talelou sfîșietor. Cinci ființe se scoteau în chinurile cele mai groaznice, cu moartea, scoțând țipete sfâșietoare. D-na Fitterman cu toate durerile suferite, avu curajul de a-și lua copila în brațe și a alerga pe scări în stradă. Focul, prin curentul provenit din fugă, se lățise peste ambele nenorocite, formând astfel o mare limbă de foc, și ceea ce era mai dureros, ricent, din mulțimea adunată nu își putea da seama de ce se petrecea sus în cameră, de ce se petrece sub ochiul lor în stradă. Cismarul Bereu Bazer, vecin al casei, fu primul care sări în ajutor, reușind a stinge flacăra ce cuprinsese pe d-na Fitterman. Un at vecin aruncând apă peste copită, flăcările loviră în față pe salvator arzându-l la față și mâini. Pe când în stradă se petrecea această scenă dureroasă, sus, restul familiei se căznea să se poată salva între ele, dar neputând, alergară în stradă, unde cu greu li se dădu ajutoare de public. Câte sunt victimele Autoritățile sosiră la fața locului; d. sub-comisar Brutus Ciornei, dispuse transportarea victimelor la farmacia d-lui Emil Udriscky, unde li se dădu ajutoarele medicale. Victimele sunt în număr de cinci. Bătrâna Maria, mama d-nei Fitterman, arsă la față și trup ; d-na Hailei Fitterman, mama copiilor, arsă grav la cap, față și corp ; ținerile Ghizela de 18 ani, Golda de 15 ani și Hana de 9 ani, cere dinte arse la față și mâini, iar cea din urmă arsă grav ca și mama sa la față, cap și trup. Transportarea la spital După ce li se dădură ajutoarele prime la farmacie, nenorocitele fură transportate la spitalul „Elisabeta Doamna“. Aci fură oprite numai d-na Fitterman și fiica sa Hana, cari erau mai grav rănite. Ceialți au fost trimiși acasă după ce li s’a făcut pansamentele cuvenite. In ultimul moment aflu că fetița a încetat din viață în cele mai groaznice chinuri, iar d-na Fitterman e in agonie. La vederea spectacolului, nenorocitul Fitterman căzu desperat scoțînd gemete surde de durere. Ridicat de vecini dînsul rămase aproape fără cunoștinți câteva minute. Coresp. Spaniol și Leonian, cărora le-au fost expediate. Printre cărțile lui Leon al XllI-lea a fost găsit și ciaslovul de care se servea Pontificele Pio al IX-lea pentru cetirea slujbei , ca obiect de valoare istorică, a fost reținut în bibliotecă. * Iată câteva anecdote asupra marelui cugetător englez H. Spencer, mort de curând . El mânca singur, ca și Kant. Și ca filosoful din Königsberg, nu-i plăcea să i se vorbească în timpul mesei, își ducea singur corespondența și-i placeau laudele. Nu putea să sufere pe Chamberlain și imperialismul; ura drumul de fer, oamenii de lume și pianul. Amabil cu oricine. Se înfuria iute, dacă ’i se criticau operele ; nu-î plăcea discuția și contrazicerile ’1 suparau rea. * Contele Appolngi va înființa împreună cu soții săi eșiți din partidul liberal guvernamental, un nou partid, sub șefia sa. *1 ¥ ¥ Aplicațiunea radiului la bolile de cancer, în spitalele engleze, dă resultate bune numai în cazurile ușoare, dar la cancerul adevărat radiul e tot așa de neputincios ca și razele. X, ale cărora binefaceri s’au grăbit unii a le lăudă.* ¥ * Ziarul «Budapesti Hirlap» anunță că prin cercurile politice din Budapesta se afirmă că Francisc Kossuth a arătat primului ministru, contele Ștefan Tisza, manifestul partidului independent și că, la dorința acestuia, Kossuth a făcut în el mai multe modificări. Ziarul de mai sus spune că au dreptate elementele mai independente din partidul kossuthist, că șeful lor a ajuns sub tutela lui Tisza. * * ¥ împăratul Wilhelm a adresat o cordială telegramă de condoleanță consiliului de administrație al băncei «Diskonto» cu ocazia morței directorului ei, Hansemann. ¥ ¥ Ziarele din Viena anunță că principele de coroană al Danemarcei, Frideric, a făcut o vizită contesei Stefania de Longay, care zace bolnavă în hotel imperial. Miliardarul Carnegie, obosit a dărui fonduri librăriilor și bibliotecilor publice, s-a decis a încerca o experiență care va umplea de bucurie pe toți aceia cari cred în utopii. El a donat 12 milioane și jumătate orașului său natal din Scoția pentru fondarea unui oraș «Bella». O instituție americană este însărcinată a prepara proeotul. Afară de milioane, Carnegie a dăruit orașului un mare parc. Se vor institui musicî, gimnastici, grădini botanice, etc. Afară de asta vor fi organizate pentru cetățeni serbări periodice, jocuri olimpice, pelerinagii istorice, etc.* ¥ ¥ Succesorul lordului Roberts, care părăsește postul de generalisim al armatei engleze, va fi probabil ducele de Connaught, fratele Regelui Eduard. * ¥ ¥ D. Chamberlain se bucură de atâta favoare în Australia, încât mai mulți din administratorii săi au propus a se da numele seü nouei Capitale a federațiunei australiana, cum s’a dat deja numele seu la câteva căi și piețe din oraș. O CUGETARE IM 7.1 Răbdarea e un arbor a cărui rădăcină e amară și ale căruia fructe sunt foarte dulci. ístiri din stréinfitate — Prin ușă — Un fapt nemaiauzit s’a întâmplat în apropiere de Amberien, în departamentul francez Ain. Sub pretextul de a îndrepta șira spinărea unei bătrâne cocoșate din cauza vîrstei, un individ, considerat în partea locului ca vrăjitor, o puse între două scînduri groase strîns legate între ele cu fringhii și o strînse tare. Bătrâna părea că se îndreptă, dar gemea și se văita, și când se deslegară fringhiile, sărmana... cochetă era într’adevăr puțin mai dreaptă, dar era și... moartă. * Se anunță din New-York . Celebrul profesor Langley a făcut la Washington o a doua dar dezastroasa încercare cu mașinalul de sburat, fără ajutorul balonului. Mașina s’a urcat la vr’o 50 metri, apoi a căzut într’o apă și s’a stricat.* ¥ * Zilele trecute, în urma unor disposițiuni luate de Papa Piu al IX-lea, s’a distribuit instituțiunilor eclesiastice din Roma o parte din foarte numeroasa colecție de cărți și opuscule cari au fost găsite în biblioteca defunctului Papă Leon al XlII-lea. Cele mai bune și mai de valoare opere au fost reținute și adunate în depozit separat în biblioteca Vaticanului; celel’alte au fost destinate biblotecelor colegiilor Universalio provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 28 Noembrie 1903 Craiova întrunirea de la Cercul medico-farmaceutic. — La întrunirea de aseară a acestui științific cerc, d. dr. Antonini a făcut două interesante comunicări : 1) Observațiuni asupra unui caz de «erythem nodes, de origină palustră» și 2) Câteva considerațiuni asupra «apendicitei» și în special asupra genezei boalei. Interesantele comunicări făcute de d. medic primar al orașului, bazate pe studii statistice, au atras în mod deosebit atențiunea auditorului. înainte de ridicarea ședinței au fost votați două membri noui : d. locot.-colonel Eiian și d. locotenent Pânescu, medici militari. Incendiu.Nicolae Stan Mitried, din comuna Ulubenî, ducându-se cu țigara aprinsă să ia pae dintr’o șiră, a dat naștere unui incendiu care a distrus pe lângă șira de pae și un coșar în care se aflau două boi. Ajutoarele date au fost de prisos, căci totul a fost prefăcut în cenușe. Sinucidere.Țăranul Ilie Stancu Miciță dădea de mai mult timp semne de alienație mintală, pentru care cauză era de aproape supraveghiat de familia sa. Erî, scăpând de sub supravegheri, a dispărut de acasă. Căutându-i, l’au găsit spânzur de un copac din pădurea ce se afla în marginea satului. Sărmanul om, într’un acces de nebunie, își pusese capăt zilelor. Lucilius. Constanta îngropați de mal. —Dant I. Geafer și Mustafa Mârza, din comuna Carol I, scoțând nisip din cariera Derinchioî, malul s’a surpat peste dinșii. Sărind în ajutor lucrătorii Suseni Teîemi și Regep Iusuf Gafar, cari se aflau în apropiere, ei au fost scoși într’o stare gravă. Cel mai grav rănit este Dant I. Geafer. Incendii. — Astă-noapte un incendiu violent a distrus proprietatea lui Enciu Ivan Dascalof, din Esechioift, compusă dintr’o casă cu 2 camere și un grajd. Pagubele se urcă la 1590 lei. Furt. — Prin spargerea unei ferestre, necunoscuți făcători de rele s’au introdus în casa locuitorului Al. Nicolae, furându-i suma de 300 lei și mai multe acte. Misii. Corabia Mort din bătae. — Azi noapte a încetat din viață, în spitalul județean din localitate, flăcăul Oprea Stancu Fleșean, din Dăbuleni, din cauza bătăei ce a suferit de la locuitorul Mihalache Glăvan, din aceeașî comună, în seara zilei de 26 cor. Cazul s’a reclamat chior în drept Voicu. Galați Prinderea unui dispărut.— Erî, pe când a produs prefecture de județ escorta pe indivizii Iie Cristea Alecu și Constantin Iordache Toma la parchet, aceștia, profitând de un moment când aprodul era distrat, fugiră fără a li se da de urmă. Prefectura de poliție, fiind înștiințată, delegă imediat pe comisarul Gh Constantinescu de la dißp. III cu urmărirea și prinderea lor. Din cercetările făcute, dovedindu-se că Ilie Cristea Alecu locuește în str. Covurluiu No. 61, d. comisar, însoțit de un sergent, porni într’acolo. Adaug că numitul pungaș era bine cunoscut de agenții polițienești și că se făcuse culpabil de jefuire la drumul mare. Ü. comisar întrebând pe soția și soacra pungașului unde i el, i se răspunse că nu e acasă și ceva mai mult, nu e nici în oraș. Totuși, d. comisar pătrunse în casă bănuind că cel căutat se află ascuns. Intr’adevăr, în prima odae chiar se afla Ilie Cristea Alecu, care spre marea mirare a tuturor se recomandă sub numele de N. Ionescu, adăugând că a venit în oraș la sora sa. Pungașul fiind cunoscut, comisarul îl somă să-l urmeze. Refuzînd, sergentul primi ordin să-l aresteze. Până în stradă vinovatul, care se văzu descoperit, urmă liniștit pe agenți; aci cum ajunse, prima grijă fu să lovească pe sergent și să fugă. Comisarul Constantinescu se luă după dînsul și primându-1 îl apucă de mijloc. Sbătînduse, pungașul căzu jos. In timpul acesta, femeile cari observară această luptă, alergară și începură să lovească pe comisar. Sergentul se descinse de lesac și vroi să apere pe comisar. Pungașul se ridică și vroi să smulgă revolverul de la brîul sergentului. Fiindu-i imposibil, apucă mâna dreaptă a comisarului și o mușcă cu putere, fracturându-i două degete. Sergentul apucându-l de gât, dansul se întoarse și-i mușcă și lui două degete de la mâna stângă. Cu mâinile sângerânde, comisarul Constantinescu și cu sergentul îl ținură bine, până ce îl legară cu ajutorul unei funii. In timpul acesta femeile loveau în ambii funcționari cu pumnii și picioarele. La strigătele de ajutor ale d-lui comisar și ale sergentului, nimeni nu vor să intervie. După o luptă de aproape trei sferturi de oră, pungașul Ilie Cristea Alecu putu fi ridicat și înaintat sub escortă parchetului. D. prefect Gussi felicită pe ambii funcționari pentru zelul depus, dispunând darea în judecată atât a femeilor, cât și a acelor dintre vecini cari au refuzat concursul lor pentru prinderea periculosului pungaș. Judiciare. — Curtea de apel a condamnat la o lună închisoare pe R. Georgescu, fost perceptor în județul Constanța, acuzat pentru fals în acte publice. Coresp. Focșani Proces interesant. — Astăzi tribunalul local, compus din d-nil Em. Stroica, președinte, și Antonescu membru, a judecat procesul intentat de d. Prodan, membru la Curtea de casație, d-lor Zimmer diss București și Traian Giurgea din localitate, pentru escrocherie. Iată cum stau lucrurile: D. Prodan, având nevoa de niște vițe pentru replantat pe proprietatea d--ale, s’a adresat d -lui Traian Giurgea care are agenție viticolă în localitate și i-a comandat vite pentru suma de 1750 lei. Din această sumă d. Prodan a plătit numai 600 lei, rămânând ca restul să-l dea mai târziu. D. Giurgea s’a adresat atunci d-lui Zimmer, care este reprezentant general pentru toată țara a unei firme din Arad, arătându-i comanda făcută precum și condițiunile puse de d. Prodan. D. Zimmer nu a acceptat condițiunile și a cerut d-lui Prodan ca sâ-i dea o poliță pentru suma de 1150 leî. D. Prodan a dat polița, pe care mai târziu d. Zimmer a scontat-o la societatea «Frăția». Ce s’a întâmplat însă ? Polița, ajungând la scadență, a fost protestată. D. Prodan pretinde că termenul de plată de pe poliță a fost falsificat, întrucât din ziua de 1 s’a făcut 31 . d. Prodan devena știind termenul de plată al poliței, polița s’a protestat, și prin aceasta i s’au adus daune morale. A cerut despăgubiri civile. D. procuror Călinescu, în recuisitorul ISQ, a cerut condamnarea inculpaților întrucât, a zis d-sa, fapta comisă este escrocherie și intră în prevederile articolelor 332 și 333 c.p. D. avocat I. G. Teodoru din partea inculpaților, a susținut că clienții d-sale n’au comis nici o înșelătorie. Tribunalul a rămas în deliberare, până Luni, când va da sentința. Nenorocire. — Femeia Ilinca Sprinceană,din Păunești, ducându-se cu cofele să ia apă de la urs puț cu cumpănă, fiind noroi împrejurul puțului, a alunecat și a căzut înăuntru. In cădere, ea și-a făcut câteva răni grave. Fiind scoasă din puț, după câtva timp a încetat din viață. Crimă. Astăzi s’a găsit la o șiră de pae de pe moșia Adjud, care este arendată d-lui Rappaport, un necunoscut în stare de agonie. Dus la spitalul din Adjudul-Nou, 4