Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)
1904-01-01 / nr. 1
1 — JDU11 IANUARIE 1904^ Itele și anunțurile se primesc la: 1 . Bi’^zoiatiu 11 CELE DIN URMA ȘTIRI DIN LUMEA ÎNTREAGA REDACȚIA : Strada Brazoianu, 11. București Telefon.—Adresa telegrafică «Universul», București /cadrul conflictului ruso-japonez. — (Vezi explicația) 1. I ascunză și de unde dirijează operațiunile lor fără multă frică. In conflict a căzut ucis, pe când se lupta voinicește cu briganzii, agentul de poliție Anton Viletti: el era de 32 de ani și era născut la Mistretta. Inmormîntarea acestei victime a datoriei s’a făcut cu mare pompă. Brigandul Mirto era urmărit de mult de autoritățile locale, dar, fiind de o inteligență rară, a știut întotdeauna să scape din încurcătură. Acum însă îi s’a înfundat. Mama brigandului Mirto trăește încă , deoarece nnsa e foarte gra bolnavă, nu a fost până acum înștiințată de tristul sfirșit al unicului ei fiu. Anlîs zon. e anul 1908 orio decembrie.—Cuv. tolienuarie 1904.Bap- S 7.52: amine 4.56 »♦oaiwM—■»—> 3 / Decembrie, toatelor zilele trecute o altă broșură danedie legistor iei, având catii alimentare și râ», de care se ocupă tot în lucrarea iudenială una importante, târnă iu cea mai anitatea, adecă sthim al omu,teres public de sa ne îngrijim se hrănește peaceasta,evident că nu stăm îrbunas cu mult larelor civilizate. România, zi re da lucrarea d-saie, vicilul de poliție bază modernă a ătre venerabilul și or de igienă d. dr. cor »l serviciului I. Această urgantă în principiu, plica în toată risa e pe de o parte la care să supralus igienic iar pe cetățenii nu știm și nu ce supucare sunt create apărarea sănătățiimurești, cu o po Dape 300.000 le- i vorbesc de proate asemenea menesc—nu cu daui sanitari se poate ocaluri, magazine ampe de vinuri, pește, etc., etc., I probele de ceri sunt localuri cari i poate de joc n’au * agenții sanitari occident, chiar vorbesc de otel*'aminuntul viziun ci, vedere al ,,a. piețe chiar ncioase, vțc păși a, la ușile pavatei de alimențe ii și băligarului alimente ca icre, sărat, lapte bătut, conserve, murături sunt nu doar din acele care mai înainte de a fi ingerate ,“ vor spăla ori fierbe, ci cari se consumă de a dreptul». Autorul constată că, în mare parte, cetățenii nu sunt deprinși cu controlul și se supară când agenții sanitari vor să-l exercite. Mai ales, zice d-sa, trebue să ne ridicăm în contra influențelor politice și contra toleranței prea din cale afară a autorităților cari adesea ori trec cu vederea sau pedepsese cu circumstanțe atenuante asemenea abateri, numai în vederea conjuncturilor politice. «Nu e vina guvernelor în aceasta, zice d. dr. Minovici, căci e la mijloc o chestiune da educație, narele obiceiuri trecute, ca sa zicem așa, in singe, ci îndreptarea ce ti’pbue să vie, nu poate veni numai de la autorități, căci vina nu e numai de partea acestora. Trebue s’o înțeleagă și cetățeanul odată că dacă legea îi impune lui ceva ce i se pare incomod, sunt multe cazuri unde pentru protejarea lui s'a t impus norme, cari sunt tot, atât de incomode altor cetățeni. Or dacă aceștia s’ar abate sau ar fi tolerați să ocolească legea, ce ar mai zice, cetățeanul nostru cu alimentele falsificate ? Trebue deci făcută și cetățeanului educațiunea în sensul ca să se cbicinuiască a respecta legea, căci numai atunci se vor stârpi abaterile de la lege, în favoarea sau defavoarea alnui cetățean, ce se mai comit de unii membri ai autorităților. «Afară de aceste măsuri educative și de domenii mai general, se impune, însă să se ia măsuri, ca comunele urbane să facă tot posibilul pentru a organiza oricât de modest câte un serviciu chimic-igienic, un serviciu de control al alimentelor și să aibă în permanență, mai ales in hale, agenți sanitari pentru supravegherea cornurilor. Să luăm pildă de la Germania care este cea dintâi țară în ce privește luarea de măsuri igienice; legile ei sunt de o severitate extraordinară contra falsificatorilor și debutanților de alimente stricate. De aceea această țară progresează ca sănătate, ca vigoare și viață regulată. Este adevăratul popor, care știe ce vrea, care știe pentru ce trăește și cum trebue să’și prețuiască și să'și păstreze sănătatea. «E momentul cred ca să cerem celor în drept și presei să înscrie în programul lor de activitate, alăturea de o regenerare a moravurilor, și pe aceea a regenerarea fisive și igienice a neamului nostru». Are deplină dreptate de medic-legist Ml novici. Din parte ne, precum întotdeauna ne-am făcut datoria în această chestie de interes general, așa ne-o vom face și în viitor. Din Italia (Corespondență parte a ziarului »Universul») Roma, 27 Decembrie 1903. Aniversarea morței lui Victor Emanuil Astăzi, cu ocazia aniversarei morței lui Victor Emanuel al 11-lea, pe edificiile publice și pe multe ca«» private, flutura steagul de doliu. Pe piața Píiitheonului, azi,dimineață, multă lume aștepta sosirea Suveranilor și a reginei mame, cari sosiră, escortați de cuirasieri, nu suitele respective, și fură primiți la intrare de d-nii Orlando, ministrul instrucțiunei publice, senatorul Massarucci, întreg comitetul veteranilor și reprezezentanții asociațiunilor militare și ai comunei. Regina Margherită s-a rugat mult timp pa mormintul regem! Umberto. . . Terminându-se slujba religioasă, foarte simplă, Suveranii, urmați de veterani și de reprezentanțe, se înapoiază la palat. Din multe orașe italiene au sosit și asistat la aceasta comemorare mulți verehipi, trimiși de concetățenii lor respectivi. O sută de jandarmi, în mare ținută, cu ofițerii respectivi, au prezentat onoaie la Pantheon, înșirați de ambele laturi ale intrare în biserică. In general s’a dat acestei aniversari toată solemnitatea pe care o merita și Italienii au știut să facă bine lucrurile pentru «marele» lor rege. Gravele inundații din Sicilia Din Sicilia ne sosesc zilnic cei știri grave despre enormele pagube pe cari le-au cauzat acolo torențialele ploi căzute în ultimele timpuri. Apele rîului Simieto s-au revărsat, înecând toată zona destinată semănaturilor pe o întindere de mai mulți kilometri patru fi. Hidrometrul arată că înălțimea apelor în unele părți e de doun metri. Autoritățile centrale au loat măsuri, serioase și întinse pentru a veni în ajutorul victimelor acestor inundații, cari din nenorocire sunt multe. Circulația trenurilor e întreruptă în multe puncte, și aceasta contribue mult la întârzierea aducerea ajutoarelor. . Totuși,grație prevederilor luate, se speră că victimele nu vor suferi mult după urma furiei divine. Ploaia continuă a cădea neîncetat. Anieuimie »supra uciderea brigandului Mirto Conflictul dintre forță armată și banda brigandului Mirto, despre care vi s’a telegrafiat, s‘a ivit pe teritoriul Roccameuia, în una din acete cărți caracteristice ale Siciliei, perduîe printre munți, unde briganzii, pot ușor să se CRONICI F £ SEMNE Jucăriile prinților Copiii sunt niște mii regi, iar miiul regi sunt copii. Se trebue doi jucării, ca și la ceil’alțî CODII. Micile altețe de azi întrebuințează în sbordâlniciile lor aceleași jocuri ca și copiii celorr’alțî muritori. Păpușa, calul mecania, sabia de lemn, rată, ce se poate zări în apartamentele copiilor din marile palate ale Europei. In privința lor rai se ține seamă de eticheta și de protocol. Astfel, la curtea Austriei, tinerii arhiduci se amus a cum vor. împăratul Frantz Josef—unul din betrânii Suveran, a cărui inimă a fost mai mult rănită—nu vrea să se oprească sburdălniciile și izbucnirile de veselie ale prințișorilor cari ’i înconjoară: «Prin ei, spune împăratul, intră o rază de soare in marea pădure tristă a Habsburgilor». Despre un strănepot al lui Frantz Iosif se povestesc următoarele : După o boală destul de grea, i s’ar fi făgăduit să i se acorde orice va vrea. După ce se gândi, ceru să i se d-a voe să se rostogolească pe o grămadă de fin ce se afla in curtea unei ferme. In fața acestei ciudate cereri, s’a referit împăratului, care răspunse : — Dați-în voe să facă ce vrea , bunicul său Rudolf a dormit mai adesea pe pat decât în patul sc îi moale... 1. Regele Spaniei. .‘pe când era copil, a avut mai puțin noroc cu o cerere ce a făcut mamei sale, voia să se joace cu niște ștrengari cari se tăvăiau în rozom și umblați în rut;, jocul acesta îl ispitea,după cum ne ispitește și pe noi, copii și oameni mari, tot ce n’am gustat încă ! Curtea Germaniei e mai familiară decât cea a Austriei. Copiii se joacă sub supravegherea directă a părinților lor. Această supraveghere e mai curând o necurmată supunere . Prințul Henric de Prusia se juca cu bieții săi când erau mici. In acest timp micile surori stejeau într’un colț brodând și cusând. Fiii împăratului Germaniei nu visau decât lupte și cavalcade. La Curtea Angliei tinerii prinți sunt foarte războinici. Prințesa Alice d’Albany, care a devenit acum ,o mare prințesă frumoasă, ’și adora păpușa și—î atribuia o mulțime de virtuți în închipuirea copilărească, Intr'o zi păpușa, un superb bélé, dar al reginei Victoria, a căzut pe parchet și și-a sfârîmat brațul drept. Mica prințesă a scos strigăte îngrozitoare și fugă pe doica ei să cheme pe celebrul dr. Mackensie. Doica obiectând că celebrul medic h’o să se deranjeze pentru o păpușă, prințesa exclamă cu un accent tragic: — What a shame â. Ce rușine ! moartea ei va recădea asupra capului d-sale. și vea disprețuită de poporul englez. La curtea Angliei toate micile prințese și toți prințișorii au o grămadă da ji’ririi. Copiii ducelui de Gonnaught și micii Battenberg] posedă mai multe jucării decât magazinele cele mai bune asortate și numai copiii președintelui Roosevelt pot rivaliza cu ei. Alți viitori regi și regine «in spe» au mai mult gust pentru studiu și le place să muncească. Aceștia se «mută făcându-și temele și lecțiile. Silvia. Teatrul conflictului rusojaponez — Vezi ilustrația — Ilustrația noastră de astăzi reprezintă o hartă a teatrului,conflictului iscat între Rusia și Japonia, pentru Coreea. Privind această bază, cetitorii noștri își vor putea face o idee despre poziționar geografică în care se află Rusia și Japonia: Tribuna militară Armata Japonezii Ultimele noutăți sosite din Extremul Orient par a a'ăta că Rusia și Japonia ar fi in divinul prmi- rezboiu. E drept că situația Ruiei în Manciuria, și aceea a Japoniei în Coreea a ajuns, la o criză când pretențiunile reciproce nu se mai rezolva decât cu tunu, când ambele State vor vor să se discute serios. Aceste considerațiuni, cari se raportă la vecina noastră Rusia,, mă indreptățesc a face aci o scurtă expunere a organizarei prin« iei japoneze.' .Japonia e o țară foarte favorizată prin poziția sa geografică, bogăția naturală a solului ei și o climă excepțională. Cele 46 milioane de locuitori ai Japoniei sunt împărțiți în 3850 de insule a căror suprafață gobaă e de.. 400.000 km, pătrați întinzându-se de la «rhiacb'gol Filipinelor până la Kamciatka. Etnografii nu sunt incă de acord asupra originei japonezilor, cii din multe puncte de privire difr de rasa galbenă. Raporturile Japoniei cu Europa datează de mult; ele însă au luat un caracter definit de la 1997, când guvernul japonez a început să adopte civilizațiunea europeană. La acea epocă japonezii chemează la el o misiune franceză pentru organizarea generală a armatei lor. După 1978, prestigiul Franței scăzu mult, așa că japonezii s’au adresat germanilor, cari au organizat’o așa cum e azi. Armata japoneză se compune din O armată permanentă, o armată teritorială, o miliție națională și din trupe speciale provenind din insulele Hokkaido, Tson, Sunna, etc. In întregul lor, aceste forțe reprezintă în timp de pace 8.000 ofițeri și 120.000 oamenii ; pe picior de război, 12 000 ofițeri și 350 000 oameni cu 82 500 cai ,și 1116 guri de foc. Trupee de ocupațiune ale Formosei formează un grup autonom cuprinzând: 12 batalioane da infanterie, 3 escadroane de cavalerie și 3 baterii,, în total, 9.100 de oameni.Infanteria activă e armată cu pușca Midgide, o iuțeală inițială de,725 metri; armata teritorială , și milițiile au pușca Muralli, iar cavaleria are carabina Midgi. Artileriaa activă e armală cu tunul Arisakadfi.,oțel..da,75m mîntrebuințând pulberea,fără fum. Instrucția tehnică, a armatei japoneze e la înălțimea.celor Europene. O mare parte din ofițerii japonezi, și-au,făcut, studiile în școalele militare din Europa. Moralul armatei e susținut prin un mare spirit patriotic, întărit prin tradițiunile unui trecut de glorie, de ambiție foarte mare și un adine dispreț de moarte. Organizat,lupta,militară a teritoriului e specială : Țara e împărțită in 12 circumscnpțiuni trebuind să dea fiecare uncas de mobiliiare, 4 regimente de infanterie, 4 batalioane de deposit și 4 regimente de infanterie teritorială. Cavaleria și armele speciale să recrutează pe tot teritoriu. Organizarea satului-major și reglementele sunt acelea ale armatei germane. Olițerii să recrutează din ,o școala militară și,de la front. In ceea ce privește, flota japoneză, ea posedă, .actualmente cu vase capabile, prin armamentul,, viteza și organizația lor., .de a lua parte la o luptă navală, 6 cuirasate mari de la 12.,până la 15 mii tone fiecare ; 6 incrucișătoare cuirasate ,de 10 mii tone și 14 crucișătoare prologiate de, o capacitate variabilă de la 2700 până la 4300 ton e. Armata și flota rusiei în întregul eî ,e cu, mult superioară celei Japoneze, dar pe teatrul de operație din Extremul Orient, după toate infoimațiile rușii sunt azi inferiori, japonezilor. Nu trebue uitat că, distanțele ce au de parcurs rezervele ruse, pentru a ajunge din Europa în Nordul Asiei sunt colosale , și că ele trebuesc concentrate pe drumul de fer Transiberian, ce pare decât o cale și care pot organizat pentru astfel de transporturi. Mai trebue încă recunoscut că japonezii au arătat în timpul ultimulu războiu din China o inteligență vie, cunoștințe tehnice solide, o forță de rezistență și o soliditate foarte mare, tot calități chemate să servească acțiuna militară a acestui popor patriot și care are cunoștință de forța lui. ________M. Moartea lui Mihail Paleologu Era dimineață, la orele 9, a încetat din viața în locuința sa din str Paleologu No 5, în urma unei răceli fee-a căpătat în zilele Crăciunului. M'hail Pal'ologu, membri la înalta Curte de casare. M'h‘l Paplogu are 56 de ani, el e fiul lui Nicolae, Palologu, fost judecător de Curte. După ce și-a făcut studiile la Paris, venit în țară, a fost numit procuror. La 1880 a demisionat din magistratură și a fost numit director al ziarului «Tripul» profesând și avocatura. La 1890 a fost numit procuror general și apoi consilier la Curtea d»pal. In ziua de 1 ianuarie 1903, a fost numit consilier la înalta Curte de casație. Înmormântarea se va face Jeul, 1 ianuarie-196Oâ, la, orele 2 după amiază, la cimitirul Bellu Mihail Paleologu Mihail paleologu a murit de o congestie pulmonară și lasă în urma lui o soție nemângâiată și două copii. IJtirí <im strauidtattí — Prin vești: — O depeșă din New York anunță că Guadalagara, în Mexic, a fost Vineri teatrul unei îngrozitoare explozii de dinamită într-o mină. 20 oameni au fost omorîți; 40 alții sunt mai mult ori mai puțin greu răniți. Ziarul «Neue Freie Presse»" 'află că s’fur suspendat tratativele austro-maghiare asupra ■ procedureii penala militare, deoarece s’a dovedit impasibil de a se ajunge la o înțelegere între ministrul comun de războiu și între guvernul maghiar în chestia limbei în care se vor judecă procesele. * *» Papa a scris decanului corpului diplomatic din Roma, ministrul Portugaliei,ca nu mai vrea să vadă doamne decoltate la recențiunile Vaticanului. * ■ Perinelle, poreclit Chariot, arestat în afacerea crimei din Aixies-Ruins, a fost dus în libertate. ** ■ * * Ziarul «Magyar Szó » află că fostul guvernator al orașului Fiume, contele Szapáry, amestecăt in afacerea corupțiunei parlamentare, va întreprinde zilele aceste o călătorie cu vaporul,șeii, cere va dura trei sau patru ani. El va fi însoțit de fostul căpitan din marina de războiu, Dittrich. * Se anunță ca arhiepisconul austriac Kobn, acuzat că nu a respectat secretul spovedaniei, a fost invitat de Pana să renunțe la scaunul său arhiepiscopal din Olmütz. Cei 498 buzi cari refuzau să recunoască pe englezi ca stăpini în Transvaal și cari erau ținuți ca prizonieri în India, s’au îmbarcat Sâmbătă spre a se întoarce în Africa de Sud. * * Ziarele germane anunță că principele ereditar de Hohenlohe-Langenburg, regentul ducatului de Saxa-Coburg și Gotha, a sosit împreună cu familia, în localitatea Davos din Elveția. Ziarul englez «Times» primește din Montevideo știrea că Uruguayul se află în stare de războiu civil. S'au întâmplat mai multe ciocniri,fiind morți și răniți. Toate trupele garnizoanei au părăsit capitala spre a se duce în interior. Părăsirea forțată a lucrărilor agricole causeazâ populațiunea rurale grave prejudicii. A fost aruncat în aer un pod al drumului de fer« * » . Din Paris vine știrea că continuă a circula acolo zvonuri asupra boalei lui Waldeck-Rousseau. Ziarul «L’întransigeant.» spune că fostul președinte de consiliu este bolnav de cancer la float,și că are numai vr’o 15 zile de trăit.* Corespondentu!*nostru din Paris ne-a telegrafist despre falimentul bancherului Reynaud lată oarecari amănunte: Mary Rynaud, a mai dat deja de două ori faliment în ultimii 20 de ani, încurcând și pe clienții săi și a fost condamnat la închisoare , după ce și-a făcut pedeapsa, a deschis pentru a treia oară casa sa de banca. Acum el sa ruinat din nou și a fugit lăsând un pasiv considerabil și o scrisoare in care spune că pleacă la Transvaal, țara aurului, pentru a face avere și a se reîntoarce în urmă în Franța. An condamnat la moarte refugiat la Iași (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) înșî, 29 Decembrie. Am isbutit azi să descoper un caz într’adevăr senzațional, deși autoritățile au luat cele mai întinse măsuri ca el să fie cât mai ascuns. Amănuntele ce urmează, redate în chipul cel mai concis și grabnic, sunt absolut exacte, isbutind să capet confirmarea lor de la însuși eroul senzaționalei afaceri. Eroul se numește Alexandru Neculăevici Spiridon, e în vîrstă de 25 ani, și e student la facultatea de drept din Kiev. Acum câteva zile el a fost surprins de sentinelele noastre, postată pe malul Prutului, în momentul când încerca să se refugieze pe pământul României. Adus la Iași, Alexandru Nicolaevici a fost înaintat autorităților. Aci, fără a tăgădui ceva ilar vizibil emoționat, tînărul student a declarat că e un refugiat politic din Rusia, că a fost condamnat la moarte de justiția rusească ,și că, dacă mai întârzia trei ceasuri in temnița rusească, astăzi ar fi fost executat. La început, autoritățile noastre n’au crezut afirmațiunile tînărului student. Cercetându-se însă grabnic. S'a putut constata că Alexandru Nicolaevici Spiridon a încercat un atentat revoluționar la Kiev, a fost prins și judecat acolo, și a fost condamnat la moarte prin spânzurare.In ajunul execuției însă, pe la orele 2 din noapte, un număr de 80,studenți au atacat închisoarea, au spart carcera în care se afla nenorocitul lor coleg și iau scăpat. Sărmanul, deghizat în fel de feluri și în special ca femee, a străbătut pe jur mal tot drumul de la Kiev până aproape da fingkent, unde în toiul napei, deși era un ger năprasnic, sa aruncat in Prut, și înot a trecut in România. Aci a fost prins și depus la penitenciar. Ara putut vedea pe nenorocitul tiner. Are o înfățișare simpatică, energică, cu cehi mari și vii. E foarte citit, vorbește rusește, franțuzește, nemțește și românește. Printre altele, studentul Neculăevici mi-a spus : Preotul mă și împărtășise, spânzurătoarei» era ridicată... Colegii m’au salvat... Marți, bietul tînăr, îmbrăcat într'un frac subțire, dar fără palton, va fi condus de jandarmii noștri, spre a fi expulzat în Austria ca vagabond... Imiorenna O UMILTARE !»K. ZI Fericiți sunt «ceia cari pot suferi fără să murmure. Onmism in provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 29 Decembrie 90S lîcioșani Foc.— Un puternic incendiu s’a declarat ori noapte la cazarma batalionului 3 vînători. Focul a distrus cu desăvârșire un grajd Grație grabnicei intervenții a soldaților și a pompierilor, forul nu s’a întins mai departe, cu toate că foarte ușor putea să cuprindă și corpul cazărmei.Pagubele sunt mici. Infianire.La 3 Ianuarie se va ține o întrunire a membrilor clubului liberal din localitate. In această întrunire se vor lua mai multe decisiuni importante. Coresp. Craiova Crimă misterioasă. — O crimă, care desigur va da mult de lucru justiției, s’a făptuit a treia zi de Crăciun în Livezi, în împrejurările următoare . Isprăvnicelul Costica M. Pestrițu, însoțit de pândarul An Eft, plecase pe seară, conform obiceiului, să facă inspecție pe moșie. In timp ce dînșii vorbeau de una de alta, în drumul lor, se aude o detunătură și Aii cade jos mort. Pestrițu, grozav de înspăimîntat, se întoarce să vază cine este acela care a tras cu ăima , din cauza întunerecului togă n’a putut distinge decât o siluetă care se pusese pe goană. Frica l’a împiedicat să urmărească pe criminal. După ce primul moment de groază a trecut, Pestrițu s’a întors în sat unde a făcut cunoscut primarului crima. La început s’a crezut că chiar isprăvnicelul ar fi asasinul, cercetările ce au urmat însă, au stabilit că acesta n’avea nici un motiv să comită acest omor, care nu poate rezultatul decât al unui act de răzbunare. —D. procuror Virgi Boscarcuu f* at plecat în anchetă la fața locului. Altă crimă. — Ion Constantin Vârban, din Terpezița, apucându-se la ceartă cu un consătean aséu, anume Ion Dumitru Băzăvan, pentru o datorie de 2 lei, și-a înjunghiat adversarul cu un cuțit pe care-l purta la brio. Dus la spitalul din Brabova, Băzăvan a încetat a doua zi din viață. Criminalul a fost arestat și înaintat parchetului. Lucilius Constanța Pentru săraci. Camu toți anii, primăria iocală a distribuit ajutoare la săraci, dar cura suma de care dispunea comuna era mică, un comitet de doamne și domnișoare, în cap cu d-na Vârnav, au dat o serbare în salonul Elpis. Reușita acestei serbări, din toate punctele de vedere, a fost satisfăcătoare. Rezultatul serbărei e de 2200 lei, din care parte s’a distribuit, iar parte se va distribui cu ocazia anului nou. Bal.In ziua de 6 Ianuarie Liga meseriașilor de bresle tehnice din Constanta, va da un bal pentru sporirea fondului ligei, sub patronagiul d-lui Sc. Vârnav, prefectul județului. Mișcarea portului.—Deoarece navigațiunea pe Dunăre este închisă, toate vasele comerciale, ce trebuiau să încarce cereale, vor sosi în curând în portul nostru. Acum se află în port următoarele vapoare: «Serpia» încărcând cereale, «Phosplops»,încărcând petroleț , «David» obsearcând cărbuni. Afară de «eesrce»,se mai găsesc în portul nostru/ brital «Mircea», care iernează aci, corn și vaporul german de salvare «Bertilde». Bursa.—iată prețurile cerealelor vîndute la obor : Grâu arnăut 9.20—10.10 ; orz 4.70 -5.30 ; in 12.20-13 20 ; văz 9- 9.60; rapiță 4.50—6.40; porumb a.60 —7.20 ; meia 4 60. In total s’au vîndut 11.890 hectolitri grâne. Timpul friguros ; pe alocuri a dat zăpadă mare. Călărași filtru. Clima.—Eri, pe la orele 2 d. a., individul Florea ilie Covaci, ferar BSTIM P. MANET IY VINTEIA mii de fruncî, leprevezate penși sconarî, roșu liniște, ajuns? la o , cărticică de să 416 mii de io «atie îndestoate venturo știi că, în mai pot sa iau ori cea de deposit, de Jure are cont cusaiut, d-e UyGarame și din cabinetul procuratorului și porni spre casierie, a cărei ușă o deschise cu cele gone chei, încăperea casieriei era în deplină ordine. Registrul-cassa stătea deschis pa contuar, condeiul era rezimat pe călimara și toate ce 1a Iu obiecte la ronii lor. Canderul își scoase paltonul greu, îl puse în cter și se apropia da casă a cărei chee era atarnatâ la lanțul ceasornicului său. Puse în mișcare sistemul care scotea la iveală gaura cheei și care nu era cunoscut de cât de dins 1 și de Geffeure. Băgă cheia în gaură și după o sosire de un număr de ori determinat, ușa casei se deschise d'odată, împ nă fiind de un resort puternic. üarnn fficase toate «stea cu liniștea ooîk înmlâ iisă de îndată . Și arnt LCA rsrivirea ?n kriloriA. oreio. — Unde dracu îmi era mintea eri când am închis casa? De-aș avea obiceiul d'a bea, aș crede că am fost er. beat. Ia te uită ce desordine ? In adevĕr, totul era răscolit în casa de fier. Portofoliul cel mare, care conținea valori mari, era deschis și aruncat în colțul unuia dintre cele două compartimente, monezile da aur erau risipite încolo și încolo. Insă uimi’’ea lui se schimbă în groază, când luând portofoliul în mână spre a’l pune la locul lui, simți că era așa ușor ca și cum ar fi fost gol. De uită în el și dădu un strigăt de spaimă : cu adevărat portofoliul era gol. Luă un alt portofoliu care trebuia de aspri»a[a să conțină, o sumă considrabilă : era și el gol. i i... _. făcu pe amploiați să’șî rădice capetele aplecate asupra lucrului. — Ce s’a întîmplat? Oare se omoară cineva aici? se întrebau funcționarii îngrijorați. Un ușier intră în casierie fără sa bată la ușă și cum zări pe Garcin strigă : — Sorul D. Garcin a înebunit. Procuratorul nu așteptă espriațiuni și se repezi spre bincoul casieriei, urmat de aproape de alți impiegați. Bătrânul casier părea cu adevărat înebunit: făcea gesturi mari, se sbuciuma, plângea și își bătea capul cu pumnii. — Ge s’ăe întâmpla!, d-le Garcia? întrebă Pignate, apucându’i de umeri în momentul când era să’șî isbesccă capul de un părete. — Am fost jăfuit! jăfuiți re-Pignatel făcu un semn celorl’alți impiegați ca și pentru a„arâta, ca sărmanul Garcia își perduse cu adevărat mințile și cu o voce, dulce, cu acel ton care se întrebuințează, cu copiii capricioși, zise casierului : —■ Ia să vedem, scumpe Garcin. Poate că l-am înșelat. Ține-țî cumpătul. —' Am fost jăfuÎL! nu , mai e nimic, în casa, de fer, .ilurmură bătrânul care părea că o păleș ne. — Ian dai voia să observ și eu ? zisa Pignate.. . — Poftim, răspunse Garcin bătându-.Și manila în păr. Procuratorii se apropia de classir, luă în mână cele done portofolii sa uită în cale două despărțituri și murmură și dinsul spălmânat. •. •—.Day,tot ce era, aici a fost escarasitî de groază și de turbare și se priviră cu un oarecare aer de neîncredere. — Dle Garcin, vine’sî în fire pentru numele lui D-zeu.. .adună-țî ideile, și încearcă a nu spune ce s'a întîmplat, zicea în vremea asta cel’alt procurator, d. Buchalet, care sosia în acel moment. — Nu mai e nimic înăuntru,, nu mai e nimic și eu sunt răspunzător. - Să nu exagerăm, d-ie Garcin , fii mai rce, aceasta e necesar pentru liniștea tuturor Garcin își smulsa guler 1 și respira cu sgdmoi părea ca tonul care e amenințat să moară de înăbușire. Se uita când la unul, că,>u la altul cu un aer : -dá. íntripapient își frângea mâiiie. — Haide, d-ia Garcin. iniștrebue să desco^.er'.-n ton sever. .aceste cuvinte produseră un efect imediat. Bătrânul casier își îndreptă statura. Soase un oftat Suog, îșî trecu mâna pe frunte și murmură . . — Da 'îndată pe hoț. Se apropia ,de cassă,, îî exam'nă interiorul cu băgar de sah.ăv ridică, un capac de ie și băgă mâna într’o artă despățitură. — Tot a luat, tot! el clamă tinsul, până și bijuteriile d-.ștareî sui bure ! — E ■> ‘—iare neprcire, zise Pignatel; îns ă, ea se pate repara daca,vom isputi să găsim pe hol. Supuneuul, d-a G.ur’in, ușa biure,iiiu fi-tide, era încuiat. . —.D», era, și pentru c* s’o discuii, a trebuit «a să. *ntr»ba — Cassa de fer era și ea încuiată ? — Da. — Și numai d-ta și d. Lefebvre poseda , cheile și secretul pentru deschiderea ei. — D., numai noi doi, nimeni altul. — Gândeș.e-te bine, d-le Garcin, nai uitat sau nai râceți vre-o dată cheea d-tale ? — Nici o data. — Prin urmare este evident, ca hoțul s’a servit de cheea care se afla la d. Lefbure și care trebue să fi fost rătăcită. — Se puatt, răspunse casierul. Insă „ise iar îndată . — Di.! cine să fi spus hoțului sec-noi pentru deschiderea cassi, deoarece numai cu cheea or se zbate descuia? — F șd o vii rât, răspunse Pigue enind gânditor