Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)
1904-01-14 / nr. 12
l cărți de vizită cari purtau sub numele sau cuvintul țăran. Critica cu indignare pe acei dintre fiii de țărani cari vor să-și uite origina și abia bine-voesc a da mâna sau a răspunde unui consătean. — Nu cu astfel de idei, Ștefancel Mare ar fi putut să-șî păstreze moșia, conchide dînsul. Intr’adevăr, întâmplarea făcuse ca să dau peste un tip îmbucurător de țăran. Mai târziu, am avut ocazia să me întrețin cu diferiți alți congresiști în aceieașî chestiune și am constatat cu plăcere la mulți dintr’înșiî Ideile sănătoase și inima caldă a Săteanului de la Mărginenii-Munteni. Cu înmulțirea acestor feluri de români patrioți și desinteresați, și propagarea cât mai mult a ideilor frumoase, se va obține realizarea viitorului de aur al țărei cântat de poeți și dorit de întreaga suflare românească. Și fapta acestor țărani e cu atât mai meritoasă cu cât dînșii nu sunt îmboldiți de nici o influență din afară. Ei lucrează în mod conștient, împinși de dorința naturală de a face bine semenilor lor, scoțându-i din mizerie și ignoranță, transformându-se astfel în niște apostoli voluntari și devotați ai unei cauze sfinte. Ședința sa după amiazi Ședința se deschide la orele 2 jum. sub președinția d-lui Spiru Haret, ministrul instrucțiunei publice. Conferința d-lur. E. Zanne Se dă cuvîntul d-lui E. Zanne, inspector al băncilor populare, care își desvoltă conferința sa asupra administrațiunei Băncilor populare. Conferința explică ce este o adunare generală ordinară sau extraordinară și cari sunt atribuțiunile sale. Explică cazurile în cari se convoacă adunările extra ordinare, precum condițiunile pe cari trebue să le întrunească o adunare pentru ca deciziile sale să fie legale. Trecând la partea a doua a conferinței sale, conferențiarul explică modul după care se alege și se constitue un consiliu de administrație precum și atribuțiunile președintelui, secretarului, conoptabilului și celorlalți membri ai consiliului. Exprimă desideratul ca comptabilii să fie absolvenți ai școalelor comerciale. Consiliul de administrație îndeplinește rolul hotârîtor în mersul unei bănci. Lui i sunt încredințate averea și destinul societăței. Deci, membrii unei societăți de bancă trebue să fie unanimi spre a alege pe oamenii cei mai onorabili din comună și dotați cu spirit de inițiativă. Sătenii trebue să se ferească de a alege persoane care au legături de rudenie între ele, pentru ca membrii consiliului de administrație să se controleze între dînșii, iar nu să aranjeze treburile în familie. Continuând, conferențiarul vorbește de atribuțiunile președintelui consiliului de administrație și al casierului. E bine ca însărcinarea de secretar comptabil să nu fie îndeplinite tot de casier, căci membrii unui consiliu de administrație, după cum s’a mai spus, trebue să se controleze unii pe alții. După ce explica și atribuțiile censorilor, conferențiarul intră în cercetarea regulelor privitoare la poliție. Enumeră numeroase rasuri . In cari o poliță își pierde puterea, împrumuturile pe amanet de asemenea sunt bune, cu condiție însă ca consiliul de administrație să fie cât se poate de pesimist în ce privește prețuirea obiectelor amanetate. Un astfel de împrumut e acela al avansurilor pe producte. Explică modul după care se fac aceste operațiuni. Exprimă dorința ca fiecare bancă să aibă câte o magazie pentru producte, având în același timp grija de a se asigura în contra incendiului. In ce privește împrumuturile pe amanete constând din animale, conferențiarul spune că consiliile de administrație, înainte de a acorda aceste împrumuturi, sâ oblige pe țăran să-și capsuleze vitele. Preconisează ideia capsularea tuturor vitelor fiind ca cel mai bun mijloc spre a preveni hoțiile de vita. Trecând la o altă ordine de idei, conferențiarul vorbește de comptabilitate. Repetă că e folositor ca comptabilii băncilor populare să fie recrutați dintre absolvenții școaleilor comerciale. Amintește că acest sistem a dat cele mai bune rezultate în Transilvania, unde e adoptat. Termină urând Băncilor populare succes și spor la muncă. D. președinte dă citire telegramelor de aderare sosite de la diferite bănci populare din țară. Ședința se suspendă pentru un sfert de oră. Conferința d-lui Vintilă Sirutianu In Japonia s’a format un club care a luat drept deviză : «Asia a asiaticilor», și care are de promotori principali pe Cale și pe contele Okuma. Astfel de cluburi se vor înființa în Coreea și China. * * * * Intr’un mare banchet al «navigatorilor aerieni», ce s’a dat Vineri la New York, și la care asistau, între alții, Santos-Dumont și profesorul Langley, Walker, constructorul de mașini fier burat, a prezis că peste vr’o 2 saî se vor cumpăra astfel de mașini cum se cumpără szî automobile și că înainte de 25 ani balonul cu cârmă ,va fi devenit mijlocul de locomoțiune al tuturor, fiindcă va fi cel mai bfuin și cel mai sigur.* ¥¹ Ziarul «Berliner Tagblatt» anunță că starea sănătate a principelui Frincisc Ferdinand de Battenberg s’a îmbunătățit în chip simțitor.* *¹ ¥ Ziarul «L’Echo de Paris» spune că Deville, președintele consiliului comunal din Paris, a scris principelui Coloana, primar al Promei, că acceptă invitația ce i s'a făcut în numele orașului. Prin urmare Deville, însoțit de câțiva membrii ai consiliului comunal din Paris, se va duce la Roma pentru a asista la serbările în onoarea lui Loubel. In seara sosirei sale, Deville va asista cu colegii săi la un banchet oferit în onoarea sa de : . . . . principele Coloona la villa Lu începe prin a arata importanța . A A doua zi va asista băncilor populare. In ce privește împrumuturile, exprimă dorința ca ele să nu se facă decât pentru înlesnirea agriculturei. Sunt întreprinderi cari nu intră în resortul băncilor populare, ca, de pildă, formarea unei tovărășii pentru înființarea pepinierelor, etc. Insă, banca ar putea să încurajeze prin împrumuturi tovărășiile ce se formează de persoane din afară. Continuând, conferențiarul enumera diferitele operațiuni pe cari ar putea să le facă băncile populare, ntre acestea sunt tovărășiile pentru cumpărarea mașinelor și instrumentelor agricole. Aceste operațiuni se pot întinde și asupra culturei viermilor de mătase, cumperarei razboaelor de țesut, a aparatelor pentru stropitul viilor, etc. primind, bine înțeles, toate aceste aparate în comision. Un punct și mai esențial de care ar putea să se ocupe băncile populare e acela al semințelor. Trebue ca ele să contribue la ameliorarea calităței semințelor. Și apoi băncile populare ar putea face avansuri de produse țăranilor. Mai departe, conferențiarul vorbește de nutrețul de vite care e de asemenea o chestiune capitală. Bancile populare ar putea să lucreze cu succes și în această direcție făcând avansuri țăranilor pentru cumpărarea seminței de lucernă, etc. In ce privește cultura viței, băncile populare ar putea fi de cea mai mare utilitate facând împrumuturi tovărășiilor de producțiuni țărănești pentru cumpărarea vitelor americane. Pe lângă aceasta băncile populare ar mai putea să lucreze cu tovărășiile pentru exploatarea cuptoarelor de prune, pentru expediarea nucilor în străinătate și mai cu seamă pentru strîngerea cerealelor din comună. E de notat însă că banca nu trebue să cumpere și să vânză în coruptul său propriu, ci trebue să se mărginească la rolul de intermediară între producători și cumpărători. Operațiunile băncilor în ce privește strîngerea cerealelor vor fi în■ «eronate cu succes cu atât mai mult cu cât dosurile din Brăila si Galați la reprezentația de grin din sala «Argentina». Deville va profita de starea sa in Italia, pentru a răspunde invitațiunilor primăriilor din Milan, Neapole, Florența, Turin și Palermo și va vizita pe rând aceste diferite orașe. * • « Ziarul «Budapesti Hírlap» anunță că zilele trecute s’a surpat biserica reformată din Cehul Silvaniei (Ungaria) zidită în stil gotic in veacul al XV-lea. Guvernul maghiar a decis să o restaureze. Regina Sofia a Suediei și Norvegiei va sosi în ziua de 21 Ianuarie la Abbazia. Din Dresda se anunță ziarului «Fester Lloyd», ca s’a ameliorat cu totul starea sănătății principesei Luisa de Coburg, care se află acum in sanatoriul de la Coswig. Ea merge in fiecare seară la teatru sau la serate. * ¥ ¥ Papa Pius e citat ca martor înaintea tribunalului din Neapole, spre a depune într'o afacere de moștenire. Intr’adever, prin testamentul seu, bogatul proet Gioffrida Miloni a lăsat Papei toată averea lui, iar nepoților săi numai o sumă mică. Aceștia din urmă au atacat testamentul, afirmând că unchiul lor ar fi fost influențat pe patul de moarte. Avându-se in vedere situația internațională a Papei, lumea se întreabă cum va putea compare Pius în fața justiției. Se zvonește insa că el va renunța la această moștenire. * * ¥ «Pester Lloyd» află din Belgrad că se va introduce din nou censura presei după cum era înainte daü avansuri asupra cerealelor stripse prin intervenirea băncilor populare. Un alt câmp de activitate pentru băncile populare ar fi acela al schimbului de producțiuni între munte și vale. O altă necesitate pe care ar putea de asemenea să o satisfacă băncile populare e tovărășia de consumație, adică procurarea de cereale în anii reî pentru țăranii din comună. Apoi, afară de aceasta, băncile populare ar mai putea să îndeplinească rolul burselor muncei. Ele, la trebuință, ar putea să plaseze brațele disponibile acolo unde s’ar simți nevoia. Pentru a putea obține toate aceste rezultate trebue mai presus de toate să se studieze trebuințele reale ale fiecărei localități. In această direcție Casa centrală are un mare rol de îndeplinit. Ea va fi marea sfătuitoare a băncilor populare în tot ce privește nouile întreprinderi. Orice proiect nou trebue "trimis mai întăi" Casei centrale, care va trimite la comună Oameni speciali cari să se pronunțe în privința șanselor de izbândă a proiectului. Opera ce ați Săvîrșit-o e grandioasă. E Cea mai frumoasă manifestațiune ce s’a văzut vre-o dată la noi. Statul se interesează de aproape de soarta voastră. Mergeți înainte cu chibzuință și prudență, însă fără frică și șovăire. De acum, nu depinde de cât de noi ca opera salvatoare pe care ați început-o și aț adus-o până la acest grad de propășire, să fie încoronată de un succes desăvirșit. Serbarea de seară Azi, la orele 9 seara, s’a dat în teatrul Lupescu o mare serbare artistică în onoarea membrilor congresului. Sala teatrului, de altfel destul de mică, era literalmente plină de congresiști. A fi asistat la serbare d. ministru Haret, d. N. Săveanu, prefectul județului ; d- general Macarovici, d. Săveanu senior și mai multe personalități marcante din localitate. Serbarea s’a început prin imnul regal intonat de corul liceului, apoi s’au executat cu mare succes toate numerile unui program foarte bogat și variat. Serbarea a avut un succes desăvârșit. D na Bârsan și d-ra Dimitriu au primit câte un superb coș de flori din mâinele d-lui prefect Săveanu. Congresiștii au rămas încântați de această frumoasă serbare organizată în onoarea lor. Meslugean. UN SFAT PE ZI Băutură pentru bolnavi. — Ia două sau trei mere, taie-le în bucăți, fără sa le scurăță de coajă, și fierbe-ie, timp de un sfert de ceas, într’un litru de apă , trece prin strecurătoare, lasă ca temperatura băuturei să scadă la aceea din odaia bolnavului și dă-i să bea fără zahăr. Știri am străinătate — Prin peștii — da asasinarea regelui Alexandru și a reginei Draga. Din Brody (Austria) se anunță că un câine turbat a mușcatcolo 18 persoane și pe mai mulți câini. Câinele a fost împușcat. epiesisa in provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 11 Ianuarie 1904 Călărași Nenorocire. — Aseară birjarul D-tru Cercel, din orașul nostru, pe când ducea nană la Rosețt-Volnași pe Caiman Wagner, a răsturnat trăsura. Wagner căzând jos, și-a rupt un picior. Im in Pori.— Cu începere de astăzi, vaporul local «Cerna-Vodă», de sub comanda d-lui căpitan Gh. Nacă, și-a început cursa între Călarași-Silistra și Ostrov. l>e îa Ostrov. Ciurgiu Prinderea unor boți de vite.—Timp de aproape două luni s’au furat în comunele de pe frontiera țărei despre Bulgaria, începând de la Slobozia și până la Bujorii, boii locuitorilor din 6 comune. S’a constatat că făptuitorii sunt din jud. Teleorman, com. Plosca. In cauză sunt implicați Petre Nicolescu, zis și Gh. Negoescu, acum dispărut, care a mai suferit condamnațiuni pentru asemenea hoții, C. Fințescu, Ionița al Măriei și M. St. Plădulescu-Giureanu, toți din Plosca. (Teleorman). S’au furat în total 32 boi. Dunăreanul. Ploești Incendii. — Ein noapte a luat foc și a ars cu desăvârșire casa și dependințele locuitorului Gheorghe Cercel, din comuna Albești-Paleologu, plasa Podgoria-Cricov. Afară de aceasta s-au mai ars toate lucrurile din casă, cum și 6 bile de porumb, cari erau în pod, neputându-se scăpa nimic. Focul a luat naștere de la coșul casei.. In aceeași noapte a ars casa și toate obiectele din ea, proprietatea femeiei Ioana Văduva, din com. Urlați. Cauza incendiului este tot coșul casei, care nu era măturat de multă vreme. Sinucidere.Vierul din serviciul viei din Valea Crângului, fiind anunțat că va fi înlocuit peste câteva zile, disperat că va rămâne pe drumuri cu soția și cen 8 copii ai săi, șî-a tras un foc de pușcă în cap, sburându-șî creerii. Sărmanul om a fost transportat imediat la spitalul din Urlați, unde —poate—până în momentul de față își va fi dat sfîrșitul. Coeie. R.-Sărat Mort în tren.—Tîntarul farmacist Iorgu Dicescu, din Dorohoiu, îmbolnăvindu-se grav în urma unei răceli, înștiințat pe părintele său, preotul Șt. Dicescu, din R.Sarat, exprimându-și dorința de a merge la București, spre a se supune tratamentului medical. Preotul Dicescu plecă imediat la Dorohoiui, de unde, cu primul tren, porni, împreună cu fiul său spre București. Intre stațiile Gugești-Sihlea (R.Sărat), nefericitul tînăr—care n’are decât 25 ani— își date sufletul în brațele neconsolatului său părinte, Voinea Ștefănești incendiu.— Vineri seară, la orele li. a ars casa lui Zalman Butnaru. Bânuindu-se că Butnaru a dat foc casei, el a fost arestat și trimis la parchetul din Botoșani.Coresp. R.-Vâlcea Mort la bal. — Aseară s’a dat, în sala teatrului Adriani, un mare bal al meseriașilor și industriașilor. Pe la orele îi și jum., comerciantul Iicula Georgescu, care se afla și el in bal, mult subit. Cadavrul a fost ridicat apoi din bal și dus acasă intr’o mare jale Gamirov. Vasluia O nenorocire evitată. Pe linia Muntenii-de-Jos-Vasluia, în scopul de a face să deraieze trenul, roüi fánétori au luat cclisele de linii pe o distanță mare. In câteva locuri chiar au luat și bucăți de șină, la un pod au scos câteva pietre. Doui făptuitori au fost prinși. Ei sunt Toader și Vasile Danciuc. La dânșii s’au găsit bucățile de șine, precum și pietrile de la pod. Tot indivizii aceștia au mai amenințat, în multe rânduri, cu moartea pe șeful gărei Munteni, lăudându se că vor fura și casa de bani. Comerciant dispărut. Comerciantul Davidson, fiind declarat în stare de faliment, a dispărut din localitate, de 7 zile. Pasivul lui e de 40 mii lei. Evala. O CUGETARE l‘K 7.1 Apropiindu-te de cele sfinte, D-zeu se apropie de tine. ---Hl* *«<&£;■&&■*•—«mm Gorier judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unui autor de furturi de dosare. Cititorii își amintesc desigur de furtul unor dosare comis după îndemnul lui Ioniță Păun, de către unii practicanți ai tribunalului Ilfov, cari au fost condamnați. Unul dintre aceștia a fost și N. Stănescu, practicant la secția 3, a tribunalului, care în schimbul a 30 lei, a predat lui Ioiiță Păun un dosar în care se găsea o sentință condamnatoare pentru el. Pentru acest fapt Stănescu a fost condamnat la 8 închisoare, dar făcând apel, Curtea din București, secția 3-a, a redus din această osândă la 4 luni.* ¥ ¥ Procesul furtului de la institutul medico-militar Secția a 3-a a tribunalului Ilfov a condamnat ori la 3 ani închisoare pe Constantin Călinescu zis și Varti« Constantinescu, autorul mai multor furturi de la institutul medico-militar din Capitală. Acest individ, condamnat de mai multe ori, se introducea noaptea în dormitoarele elevilor și fura tot ce găsea. Ori înaintea tribunalului pretențiunile părții civile au fost susținute de d. advocat Neagoe R. Col-Condamnarea unei bande de pungași înaintea secției a 4-a a tribunalului Ilfov s’a judecat ori procesul — 2 — vestitului pungaș și escroc Frantz Fritz și a complicilor săî Ion Ionescu, zis și Vasile Constantinescu și Stere Stănescu. Din desbaterile urmate s-a constatat că Frantz Fritz, pentru a putea comite furturile, ușa de următorul procedeu . Dându-se drept tinichigiu, ori zidar, se prezenta proprietarilor cari auzea ei că voesc a face mici reparațiun ia casele lor, propunându-le să facă el acele reparațiuni cu un preț scăzut. Dacă proprietarul admitea oferta lui, el cerea să i se arate cu de amănuntul toate stricăciunile. In realitate scopul seu era ca să se informeze asupra poziției casei. După ce se învoia asupra prețului și lua o mică arvună, pleca promițând că se va reîntoarce a doua si ca să se apuce de lucru. Odată cunoscând poziția casei, el venea noaptea sau chiar ziua și comitea furturile. In acest mod el a comis vre-o 14 furturi între cari furtul de bijuterii de la d-na Elisa H. Pândele și despre care am mai vorbit. Lucrurile furate le da complicilor sai cari la rândul lor le vindeau cârciumarului Tănase Cristea și lui Iacob Gavrilă. Tribunalul, față de chiar mărturisirea lui Frantz Fritz, l-a condamnat la trei ani închisoare, pe complicii lui Ion Ionescu și Stere Stănescu la câte doui ani, iar pe cârciumarul Cristea Tănase și Iosif Gavrilă, ca tăinuitori, la câte un an închisoare. Frantz Fritz a fost asistat de d. advocat Hil Ighel Deleanu. * ¥ ] Eliberarea pe cauțion © a lui Al. Se. MSiclescu Se știe că sec ța a III-a a Curții de apel din București a respins apelul făcut de Al. Se. Miclescu, condamnat de tribunal la 3 ani închisoare în afacerea tăișului testament turdza. Contra acestei decisiuni el făcând recurs, a cerut Curtei lăsarea sa în libertate până după judecarea recursului, depunând o cauțiune de 200 lei. Curtea i-a admis cererea obligându-l ca să depună o cauțiune de 2000 lei. Miclescu, depunând or această sumă, va fi lăsat liber până după judecarea recursului. Termenul pentru judecarea recursului nu e încă fixat. Grefier. UN’ PROVERB PE Zi Gu nebunii n’o scoți niciodată la capăt. (Oriental). Lucrurilea la lumea Toasturi scurte.—De unăzi s’a dat un banchet al clubului presei la Filadelfia. Președintele Morton Mac Michaelsi trebuia sa ureze bună venire mesenilor. El s-a sculat și a strigat: «Domnilor, mâncați!» Zgomotoase aclamațiuni au primit acest toast mișcător. Celebrul publicist Charles Lamb, trebuind să răspundă unui toast, s’a ridicat, a salutat în dreapta și în stânga și și-a golit grav paharul marginindu-și discursul la cuvîntul: «Domnilor!» (Aplause frenetice). Un portret scump. Un portret scump, poate cel mai scump din câte s’au pomenit, este portretul lui Michel Angelo (făcut de el însuși) ce s’a găsit acum în Franța. Un englez a oferit 200.000 franci pentru acest portret, dar francezul, om bogat și el, nu vrea să-l dea. Portretul acesta a ajuns la Paris în 1802, când l’a luat din palatul Strozzi generalul Dupont del Blang și până acum, de ani mulți, nu se știa unde-i, ci se cunoștea numai o copie în gravură pe metal de pe dînsul. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 12 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 p. m. sub președinția d-lui M. Ferekyde. Banca ministerială e ocupată de d-nii D. Sturdza, Porumbaru, Vasile Lascăr și Stoicescu. Prezenți 95 din deputați. D. Moruzzi spune că au fost falsificate listee electorale de la alegerea din Mihaileni și cere lămuriri. D. V Lascăr răspunde că a fost delegat de procuror general de Iași ca să ancheteze cazul și dacă se vor găsi vinovați, dânșii vor fi pedepsiți. După cererea d-lui Porumbaru, se votează creditul pentru construcția căei ferate Bârlad-Galați. Sa ia în discuțiune proiectul de budget al ministerului de domenii. D. N. Comanescu relevează chestiunea muzeelor comerciale de o importanță foarte mare pentru țara noastră. Deocamdată, ar fi bine să se înființeze un muzeu la București, care să facă un adevărat serviciu de agenție. Acest musee ar trebui sa se ocupe nu numai cu colectarea eșantilioanelor ci să și dea diferite informațiuni asupra mărfurilor. După ce descrie cele mai importante musee din străinătate, d-sa ține să dovedească că ele influențează asupra solidității prețului și asupra mersului regulat al comerciului. Arată încercările ce s’au făcut și în țară la noi pentru a creia asemenea instituții, încercări cari au rămas zadarnice. De aceea, este absolută nevoe ca să înscriem în budget o sumă suficientă pentru a da acestor musee o viață viguroasă ca să nu fie numai niște exposițiuni de tablouri. D. Pană Buescu arată cât e de înapoiată starea agriculturei. Pădurile sunt aproape devastate, viile nu Se replanteazâ, cu toate măsurile ce le-a luat Statul, face o scurtă privire asupra stărei școalelor noastre de agricultură, care ar trebui îmbunătățită. D. Marin Petrescu spune că ar fi foarte nimerit ca să se înmulțească numărul stațiunilor agricole. ’ D-sa spune că stăm unü din punctul de vedere economic, în mare parte și din cauza lipsei unor asemenea stațiuni ; căcî, ele ne-ar permite ca să cunoaștem valoarea reală a pămîntului; de aceea o împărțire rațională pe regiuni este imperios cerută. D. N. Popp critică sistemul arendașilor, cari au adus pe țărani la sapă de lemn. D-lui propune ca să se studieze situațiunea de o comisiune aleasă din sînul Parlamentului care să avizeze la mijloacele de îmbunătățire. D. C. Brătianu arată că starea vitelor noastre lasă mult de dorit și propune ca Statul să ia măsurile necesare pentru îmbunătățirea lor. D. Stoicescu, răspunzând, spune că trebuesc modificate condițiunil» de arendare a moșiilor Statului. D-sa vizează ca exetap lu condițiunea privitoare la «jaceră», care e o cauză veoinică de neînțelegere între Stat și arendaș. D-sa spune că ea trebuește modificată în sensul ca sacera să fie înlocuită cu alte mijloace științifice de îngrășarea pămîntului. Spune că în curînd va da la lumină rezultatul anchetei industriale care va fi de un folos real pentru toți. Răspunde d-lui Brătianu asupra îmbunătățirea rasei vitelor, spunând că a menținut în budget suma de 25.000 lei pentru taurii de prăsilă. Relativ la stațiunile agricole, d-sa spune că deocamdată este suficientă una singură, care va trebui îmbunătățită. Răspunde d-lui P. Burcescu spunând că serviciul silvic al la ministerul domeniilor se ocupă foarte serios cu împădurirea; taxa de 2 la sută permite ca să ia o proporțiune mai întinsă această cultură. D sa spune că replantațiunea viilor nu se poate face pe o scară așa de întinsă, din pricină că săteanul e refractar, apoi pentru că se cer cheltueli colosale pentru replantare. Statul, la rîndul lui, nu poate răspunde la prea marele număr de cereri de port altoi, dar nădăjduește că inițiativa privată să umple toate golurile rămase. Luând în discuțiune chestia ridicată de d. N. Romanescu, relativ la muzeele de comereiu, d. Stoicescu spune că deocamdată să ne mulțumim cu starea lor embrionară. Pe măsură ce ne vom desvoltă economicește, vom procede la îmbunătățirea lor. Se ia în considerațiune proiectul de budget și se admite. După ce se validează alegerea d-lui ministru Giani, d. președinte ridică ședința la orele 4 luni. Ședința de la 12 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 și 40 m., sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d. D. Sturdza, prim-ministru și d. V. Lascăr, ministru de interne. Prezenți 78 domni senatori. Se citesc mai multe petițiuni pentru concedii, indigenate și alipiri de comune. Se dă cuvîntul d-uî senator Vericeanu, care anunță o interpelare d-lui ministru de justiție asupra art. 75 aliniatul 9 dir. procedura civilă. D. P. Grădișteanu anunță o interpelare tot d-lui ministru de justiție asupra decisiunei consiliului de disciplină a avocaților din București de a se purta roba și spune că acest lucru e o violare a drepturilor d-lor avocați și roagă Senatul să ia în discuție proectul prezentat în acest sens. D. Zamfirescu dă citire dosarului alegerea de senator de la colegiul II de Bacáu, făcută în persoana d-lui Caton Lecca și care alegere se validează. D. președinta roagă pe d-niî senatori să bine-voiască a trece în secțiuni. Ședința publică se ridică la orele 3 fix •SS.A.17 Pe stradă. Tânărul galant.—îmi dai voie, d-șoară, să-ți ofer brațul meu ? D-șoara. — Mulțumesc, d-ie, îmi ajung cele doue ale mele. Mișcare în magistratură D. Giani, ministrul de justiție, a făcut, pe ziua de 15 o. următoarea mișcare în magistratură : D G. Șișman, prim-președinte al Curtei de apel din Galați, a fost numit membru la Înalta Curte de casație, în locul defunctului M. Paleologu. D. Ei. Economu, președinte de secție la Curtea de apel din Galați, a fost înaintat prim-președinte al aceleiași Curți. D. P. Ionescu, consilier la Curtea de apel din Galați, a fost avansat președinte de secție la aceeași Curte în locul d-lui Economu, înaintat. D. M. Vidrașcu, președinte al tribunalului din Iași, a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Galați, în locul d-lui P. Ionescu, înaintat. D. D. Buzdugan, președinte al tribunalului de Ialomița, a fost înaintat președinte al tribunalul din Iași, în locul d-lui Vidrașcu. D. Lazar Munteanu, judecător de instrucție la trib. Ilfov, a fost înaintat președinte al trib. Ialomița, în locul d-lui Buzdugan. V. Al. Nicolau, judecător la trib. Ilfov, judecător de instrucțiune la Boeiași tribunal, în locul d-lui Munteanu. D. I. Ionescu-Dolj, procuror la trib. Ilfov, judecător la același tribunal în locul d-lui Nicolau. D. V. Antonescu, jude-supleant la tribunalul Ilfov, a fost numit procuror la același tribunal, in locul d-lui Ionescu-Dolj. D. G. Merlani, jude,supleant la trib. Ilfov, secția comerciala, a fost transferat in aceeași calitate, ia secția I de notariat AgilcM și comtrele București, 12 Ianuarie. Cereale In lipsă de știri senzaționale din Extremul Orient fluctuațiunile cursurilor în bursele americane se regulează actualmente după variațiunile atmosferice și după importanța ofertelor din partea cultivatorilor. Astfel, raporturile oficiale fiind ori defavorabile despre timpul care domnește în regiunile recoltelor cursurile grâului și ale porumbului au recăpătat azi perderea de alaltă îert cu un avans de ’/» până la 1 cent. pe bushel. Ultimele deptșe din interior anunță persistența secetei la recoltele din sud-vest și o cerere activă a morarilor locali. Stocurile vizibile prezintă de asemenea o diminuire importantă din cauza reducerei olertelor. Cu toată neactivitatea mișcarei exportative, prețurile grâului sunt foarte susținute din cauza marei consumațiuni locale. Grâul de primăvară care e Întrebuințat pentru fabricarea fainei s’a urcat la New-York până la 100 m. cent, adicâ mai mult de un dolar pe bushel. Grâul de toamnă disponibil se menține la 95 cnt. și are tendința de a se urca. E probabil însă, ca din cauza marei urcări provocate de chestiunea Extremului Orient, prețurile actuale să aibe a suferi o reacțiune oarecare în caz de regularea definitivă a litigiului și de restabilirea păcei între Rusia și Japonia. Prin piețele europene domnește astăzi o calmitate complectă. Cursurile sunt în scădere pe toată linia din cauza sosirei primelor expedițiuni de grâul nou din Australia. Din Argentina se dipușeaza că greva porturilor e Spre descreștere. D. G. Robescu a fost numit jude-supleant la secția de notariat, a trib. Ilfov. De la Gonsiliu semna lucrări publice să cedeze gratuit administrației Casei școalelor de pe lângă ministerul instrucțiunei Dublic», vechiul local al gărei Rimnicu-Sărat, cu dependințele ei și terenul cuprins între kilonist cele 32—IOD și 35—900, aparținând direcțiunei generale a căilor ferate române, spre a se înființa o școală model de agricultură, zarzavaturi și viticultură. ♦ Administrația Casei bisericilor va veni în ajutorul construirei celei de a doua biserici în Sinaia, cu suma de 500 lei. La ultimul prânz dat la d. ministru de domenii și d-na C. Stoicescu, au luat parte următoarele persoane: Ministrul Italiei și d-na marchisă Beccaria-Incisa ; ministrul Belgiei și d-na baroană de Beyens ; d. von Schederen; ministrul Olandei ; d-na Zoe Bengescu, mare doamnă de onoare a M. S. Reginei ; d. general Warthiadi, șeful casei militare a M. S. Regelui ; d-na și d. Scarlat Pherekyde, președinte la înalta Curte de casație ; d-na și d. profesor dr. G. Stoicescu, senator; d-na și d. Mantuano, atașat de agricultură al Austro-Ungariei ; d. conte de Monteforte, însărcinat de afaceri al Persiei; d. conte d’Arschot, secretar al legați unei Belgiri; d-na și d. Numa Frumușeanu, deputat; d. Catalani, secretar al legal,iunea Italiei; d. căpitan de marină Frunzănescu, cu d-na. ♦ Timpele monastirilor Govora și Arnota, cari sunt obiecte de mare valoare artistică fiind deteriorate, s’au luat mesurî de către administrațiunea Casei bisericilor de a se construi altele la fel când vor Ö mijloace. «■ Alaltă erî s'au întrunit în sala bibliotecei societăței de cultură «Macedo-Română» membrii consiliului de 35 al acestei societăți. Adunarea, la care a luat parte și d. Robescu, primarul Capitalei, a fost prezidată de d. dr. Leonte. S’au discutat mai multe chestiuni importante, între cari și aceea a clădirilor ce se proiectează a se face în Macedonia. D. Robescu a făcut câteva propuneri cari au fost primite cu entuziasm. ♦ In ultima ședință publică a societății istorice române, d-ni. Al. Sturdza și C. V. Obedeanu, magistrat, au desvoltat conferințele d-lor , primul tratând despre «Preistoria română» și secundul despre «Aga C. Bălăceanu.» Au luat parte la această ședință profesori universitari, de la licee, magistrați, avocați, oameni de litere, studenți și membrii si familiei Bălăceanu. ♦ Ziarul Călătoriilor,•care a apărut azi, Marți, publică următorul interesant și bogat sumar : «In ghețurile polare» (cu o ilustrație), «Castelul Kremsier», «Veneția», «Arta și regnul animal», «Regina lacurilor». Diverse, precum și continuarea celor două frumoase romane , «Floare Neagră și Floare Albă» și «Un Pompei modern». Ziarul Călătoriilor va începe să publice în numerusău viitor, sub titlul Din viața mahomedană un interesant studiu original de moravuri, datine, obiceiuri și credințe ale poporului musulman. Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ Un ziar din Capitală a publicat știrea că încrucișâtorul «Elisabeta» s’ar fi «rupt în două» la Galați. «Voința Națională» de sseară desminte categoric această știre. ♦ Românii din Caransebeș au luat inițiativa crezărei în acea localitate a unui nou gimnaziu român. ♦ M. S. Regele și M. S. Regina 80 primit în audiență pe d. dr. Pactazi, mare proprietar în Bucovina. Noul tarif vamal va cuprinde 4 volume, laterul a eșit de sub tipar. ♦ D. Paianu a inspectat ori corporalia bărbierilor din București și a găsit totul în regulă. ♦ La alegerea membrilor comitetului Corporației zidarilor, fiind două liste : una în frunte cu d. Nică M. Ionescu (Bumbu) și alta cu d. Tache Barzon, au reușit candidații celei d’intern. ♦ Elevii anului III au școalei superioare de Agricultură de la Herastran au vizitat ieri împreună cu d. profesor N. D. Popovici-Lupu, fabrica de pâine «Viața», unde li s’au dat explicațiile cuvenite de către d. Păunescu. ♦ Serbarea dată în saloanele «Liedertafel», de către comitetul cantinei telegrafo-poștale, în folosul fondului de întreținere al cantinei, serbare la care a asistat întregul personal superior în frunte cu d. director D. Berlescu, a reușit în chip desevîrșit. Au contribuit la reușita serbării d-șoarele Mitncevicî și Petrovanu, d-na Manolescu și d-nii D. Berbec, Haritonovici și Ștefan Pavlov. <. M. S. Regele a primit în audiență pe d-niî Robescu, primarul Capitalei, și G. Meitani, fost senator. Sunt inexacte știrile date de unele ziare despre boala Prințului Leopold de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui, și a Prințului de Wied, fratele M. S. Reginei. Decorațiile ce trebuiau să se acorde la 1 Ianuarie, se vor acorda la 14 Martie, cu prilejul aniversarei proclamare a regatului. ♦ D. V. Lascar, ministru d interne, a fost decorat de prințul Bulgariei cu «Meritul civil» în gradul de mare cruce, iar nu de ofițer, cum s'a spus: ^ Membrii societăței studenților în științe de Stat se vor întruni Joi 15 c. ora 9 seara, în localul societăței din str. Clemenței No. 1, urmând a se face darea de senină despre mersul societaței pe anul 1903 și alegerea unui membru în comitet. ♦ Sâmbătă, 17 Ianuarie, se va da balul alb al policlinicei, «Regina Elisabeta», în sala teatrului național. Mulțumită augustului patronaj al M. S. Reginei, și interesului a tot ce este distins și caritabil în București, acest bal promite să rvanseze în eleganță cu serbările din anii precedenți. Despre decorația sălii este de ajuns să spunem că este datorită inspirației artistice a grațioasei noastre Suverane și executată de d. arhitect Ciocârlan. Albul, deși facultativ, a fost adoptat cu unanimitate de doamnele din comitet: o rochie simplă albă, un cap pudrat sau costumat astfel în alb, aranjat cu panglici sau 0 ° R albe, totul este admis, numai albul să predomine. Costumarea este facultativă. Cotilionul va fi o serie de surprise încântătoare. ȘTIRI JUDICIARE ♦ La secția I a Curtei de apel din Capitală și la toate celelalte secții, s’a afișat cui următorul aviz: «Pe temeiul decisiunea cu No. 125 din 13 Decembrie 1903 a consiliului de disciplină al advocaților din județul Ilfov luat în conformitate cu legea, se pune în vederea tuturor d-lor advocați că, cu începere de la 1 Februarie 1904, roba este obligatoare pentru d-lor, fie pentru a răspunde la apel fie pentru a pleda și că nimeni nu va fi admis a face oficiul de avocat dacă nu se va prezenta la ședință purtând roba». ♦ Procesul d-lui Gh. Danielopol, fost decan al baroului de advocați din Capitală, a fost amânat orí din nou de secția I-a a Cursei de apel pentru ziua de 20 Februarie. ♦ D. judecător Mutnuianu, de la cabinetul 4, a continuat ori instrucția în afacerea funcționarului Räsoiu de la finanțe. D-sa a ascultat mai mulți martori, funcționari la secția de consum din direcția căilor ferate. ♦ Procesul fostului taraf Benzal, care urma să se judece ori, de secția 4-a a tribunalului Ilfov, s'a amânat pentru ziua de 8 Martie, din cauza lipsei de procedură. ♦ Parchetul de Ilfov a luat disposițiunea de a fi dați judecăței, pentru abtus de încredere, toți depositariî și vînzetorii de ziare cari vor da cu chirie ziarele cari le-au fost încredințate spre citire. Sotiri inAUlstrem Au fost înaintați sublocotenențî în rezervă în arma cavaleriei, următorii subofițeri bacalaureați : Petrescu C. din reg. 1 roșiori, în același regiment; Demetrescu C. Const. din reg. 1 roșiori, în reg. 2 ; Nenciulescu N. din reg. 6 roșiori, în reg. 5; Rădulescu E. Șt. din reg. 6 roșiori, în reg. 3 roșiori; Dumitrescu Eug. din reg. 6 călărași în reg. 5 călărași; Nasapolu G. din reg. 6 călărași, în reg. 5 călărași ; Bariton D. din reg. 6 călărași, în același; Pisan S. G. din reg. 6 călărași in reg. 9 călărași , Moisescu D. G. din reg. 11 călărași în aceiași; Popa Gh. din reg. 9 călărași în același și luca N. Sterie din reg. 10 călărași în aceiași, o le’a acordat un concediu de 8 luni în țară și străinătate căpitanului Poenaru D. din reg. 5 călărași, trecându-se în disponibilitate pe ziua de 10 ianuarie. • Ministerul de răsboiui a trimis în concediu până la liberare pe soldații din companiile afară din rânduri ai contingentului 1902. ..........«w« Aseară, la orele 9, consiliul comunal al Capitalei a ținut ședință, sub preșidenția d-lui C. F. Robescu, primar al Capitalei. Sunt prezenți 18 d nn consilieri. D. consilier Costescu-Comăneanu roagă consiliul și pe d. primar să încuviințeze a se lua măsurile cele mai drastice pentru ca toate localurile publice din Capitală și chiar bisericile să aibă cel puțin trei eșiri, deoarece, daci eventual s’ar declara un incendiu sau o panică acolo am fi expuși, și noi «el din București, să puțin ceea ce ați pățit cetățenii orașului Chicago, cu ocazia ultimului mare incendiu de la teatrul «Irochez» de acolo. D. C. F. Robescu spune că imediat, ce a luat cunoștință da catastrofa din Chicago, a numit o comisiune care a vizitat toate localurile publice și a impus diferiților antreprenori să ia măsurile de precauțiune necesară, în timp de cel mult o lună. Cât privește bisericile, chestiunea e puțin mai greu de rezolvat ; totuși primăria va lua toate mesurile, începând cu bisericile cari depind de această autoritate. D. Ep. Ciocane!]. roagă pa d. primar sa ia dispozițiuni ca opt compartimente din hala de miel sa fie rezervate spre a servi primăriei în caz de grevă a măcelarilor. D. Th. Niculescu cere ca în viitorul budget al comunei să se prevadă sumele necesare pentru îmbunătățirea stărei sanitare a Capitalei. D. C. F. Robescu, răspunzând d-lui Ciocanelli, spune că s’au rezervat deja 6 compartimente pentru orice eventualitate. Răspunzând d-lui Niculescu, d. primar spune că observațiunile acestui de consilier sunt foarte drepte și promite că se vor lua toate măsurile, pentru ca Bucureștiul să devie din ce în ce mai salubru. Ca primă măsură, spune d-sa, am dispus ca copii bolnavi de boale molipsitoare, după ce vor fi trecut perioada acută a boalei lor în spitalele obicinuite, să fie transportați la fosta cazarmă a gardei comunale, care a fost amenajată într-un fel de spital de convalescenți. Dar afară de această, continuă d. primar, trebuesc luate măsuri și pentru evacuarea tuturor caselor insalubre din Capitală, și ve promit că la primăvară această măsura va fi aplicată în modul cel mai larg. Termină spunând că atât guvernul cât și administrația comunală sunt hotărâți a lua toate măsurile pentru îmbunătățirea stărei sanitare a Copiilor. Se intră în ordinea zilei. Prima chestiune este aprobarea tablourilor de secțiuni electorale din Capitală, întocmite conform nouei legi de procedură electorală. Ele se aprobă fără discuție. Se dă citire unei adrese prin care primăria este autorizată a lua sub controlul ei averea bisericei armenești. Se decide a se numi o comisiune care să cerceteze gestiunea financiară a epitropiei acestei biserici. Se mai rezolvă câteva chestiuni de mică însemnătate și ședința se ridică la orele 10 și un sfert. A. îacovide.— . ■„ ..«ti— a» - tm--— — INFOMAȚIUNII MARȚI ♦ Din cauza abundenței de materie n’am putut publica azi urmarea romanelor «Vinovăția Janetei» și «Satanelia». ♦ Abdtă erî s’a ținut la clubul ofițerilor de rezervă adunarea generală sub preșidenția d lui general I. Algiu. S'a ales în comisiunea de verificare d-niî dr. Nichita, căpitan Racoveanu și căpitan Cămărășescu. Adunarea a decis ca să se dea în timpul lunilor Ianuarie și Februarie mai multe serate muzicale și dansante. ♦ Aialtă eri, Duminecă 11 Ianuarie, la orele 3 d. a., (24 Ianuarie st. n..) s’au făcut alegerile anuale ale consiliului de administrație al societăței italiene de ajutor reciproc și de bine-facere din București, sub președenția d-lui vice-președinte Giuseppe Piantini. Au fost aleși: D. Giusepe Piantini președinte ; d-niî Oreste Narice și Oreste Gronda, vice-președinți ; h d-niî Sartorelli Giovanni, Calotti Luigi, Bertola Carlo și Forabosco Luigi consilieri; d-niî Asquiri Silvio, Agostini Angelo și Bottinelli Raimondo revizori și d. Fantini Pietro, casier. ♦ Alaltăeri s'a făcut alegerea consiliului comunal din orașul Mihăileni. Biuroul electoral a fost prezidat de către d. Mezincescu, membru de ședință la trib. Dorohoiu. Lista liberală, în cap cu d. Giurgiovanu, a obținut 70 voturi și a fost proclamată aleasă. Opoziția prezintase la început listă, apoi a retras o. ♦ Poimâine, 15 c. va începe la prefectura poliției Capitalei un nou examen de aptitudine pentru ofițerii de sergenți. S’au înciis peste 60 candidați. ♦ In locul d-l ui D. Atanasiu, demisionat, a fost ales d. Ion Stamaliu primar al orașului Târgoviște. ♦ Sub titlul: Bin viața mahometanilor, «Ziarul’Călătoriilor», care va apare Marțea viitoare, 20 c... va începe publicarea unui interesant și instructiv studiu de moravuri, datine, obiceiuri și credințe cu privire la poporul musulman. ♦ Eli s’a împărțit în Cameră proectul de lege în virtutea căru.a socutoriză ministerul de J IV ■ IM 5TSR1 8C0B08ICB SI PIÎUSCIIRB ♦ Veniturile căilor ferate române în cursul lunei Decembrie 1903 au fost de 4 725.275 lei față cu 3.254.857 lei din luna Decembrie 1902 și față cu 5 milioane și 299 816 lei din luna Decembrie 1901. * Veniturile porturilor din taxa de cheiagiu pe luna Decembrie 1902 au fost de 199.406 lei față de 73.005 lei din aceeași lună anul 1902. De la 1 Aprilie până la 31 Decembrie 1903 veniturile porturilor au fost de 2.953.753 lei. * Încasările generale ale Statului pe luna Decembrie 1903 au fost de lei 15.441.576.SS. fața de 14.8S2 921 37 încasați în Decembrie 1902 ; rezultă deci un plus de lei 558.655.51 în favoarea exercițiului curent, încasați de la 1 Aprilie 1903 până la 1 Ianuarie 1004 . 178.914 006.80 față de 178 milioane 901.2S4.70. Rezultă deci un plus în favoarea exercițiului curent de lei 12.722.10. Față cu prevederile budgetare, încasările pe acesteOinni au dat un plus de lei 10.078.365. ȘTIRI SANITARE . Comisiunea farmaceutică a decis scoaterea la concurs pentru arendarea a două farmacii de la Constanța și a câte unei farmacii în următoarele localități: Sulina, Roșiorii-de-Vede, Lacul-Sărat, Pătârlagele, Pogoanele, Mangalia, Cetatea, Bechet, Răducăneni, Cărbunești, Țăndărei, Bicaz, Roznov, Mârășești, Vidra, Azuga, Măicănești, Broștani,Lespezi, Baiacî, Isaccea, Berești, Pitești, Govora, Ocnele Mari, Pungești, Codrești și Vida-Cârtojanî. Toate aceste farmacii au fost concesionate în mod provizoriu. ^ colier ♦ După experiențele făcute de medicii cei mai buni, rezultă că siropul d’Aubergier este cel mai bun și cel mai vie»" •5ntre leacuri pentru a combate insomnia și diferitele afecțiuni ale organelor respiratoare. * «illica garnizoană sau scandalurile din armata steramină» de locotenent Dilse, va apere in «REVISTA FOLOSITOARE». Această carte a adus un câștig de un milion intr’o singură lună. Vess anunciul d-lu« Ig. Hertz» pe uagina 4-a« Ár V-