Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-14 / nr. 12

l cărți de vizită­ cari purtau sub nu­mele sau cuvintul țăran. Critica cu indignare pe acei din­tre fiii de țărani cari vor să-și uite origina și abia bine-voesc a da mâna sau a răspunde unui consă­tean. — Nu cu ast­fel de idei, Ștefan­­cel­ Mare ar fi putut să-șî păstreze moșia, conchide dînsul. Intr’adevăr, întâmplarea făcuse ca să dau peste un tip îmbucurător de țăran. Mai târziu, am avut ocazia să m­e întrețin cu diferiți alți congresiști în aceieașî chestiune și am consta­tat cu plăcere la mulți dintr’înșiî Ideile sănătoase și inima caldă a Săteanului de la Mărginenii-Munteni. Cu înmulțirea acestor feluri de români patrioți și desinteresați, și propagarea cât mai mult a ideilor frumoase, se va obține realizarea viitorului de aur al țărei cântat de poeți și dorit de întreaga suflare ro­mânească. Și fapta acestor țărani e cu atât mai meritoasă cu cât dînșii nu sunt îmboldiți de nici o influență din afară. Ei lucrează în mod conștient, împinși de dorința naturală de a face bine semenilor lor, scoțându-i din mizerie și ignoranță, transfor­­mându-se ast­fel în niște apostoli voluntari și devotați ai unei cauze sfinte. Ședința sa după amiazi Ședința se deschide la orele 2 jum. sub președinția d-lui Spiru Haret, ministrul instrucțiunei publice. Conferința d-lu­r. E. Zanne Se dă cuvîntul d-lui E. Zanne, inspector al băncilor populare, care își desvoltă conferința sa asupra ad­­ministrațiunei Băncilor populare. Conferința explică ce este o adu­nare generală ordinară sau­ extra­ordinară și cari sunt atribuțiunile sale. Explică cazurile în cari se con­voacă adunările extra­ ordinare, pre­cum condițiunile pe cari trebue să le întrunească o adunare pentru ca deciziile sale să fie legale. Trecând la partea a doua a con­ferinței sale, conferențiarul explică modul după care se alege și se con­­stitue un consiliu de administrație precum și atribuțiunile președinte­lui, secretarului, conoptabilului și celor­l­alți membri ai consiliului. Exprimă desideratul ca comptabi­­lii să fie absolvenți ai școalelor co­merciale. Consiliul de administrație înde­plinește rolul h­otârîtor în­ mersul unei bănci. Lui i­ sunt încredințate averea și destinul societăței. Deci, membrii unei societăți de bancă trebue­­ să fie unanimi spre a alege pe oame­nii cei mai onorabili din comună și dotați cu spirit de inițiativă. Să­tenii trebue să se ferească de a a­­lege persoane care au legături de rudenie între ele, pentru ca mem­brii consiliului de administrație să se controleze între dînșii, iar nu să aranjeze treburile în familie. Continuând, conferențiarul vor­bește de atribuțiunile președintelui consiliului de administrație și al casierului. E bine ca însărcinarea de secre­­tar­ comptabil să nu fie îndeplinite tot de casier, căci membrii unui consiliu­ de administrație, după cum s’a mai spus, trebue să se contro­­leze unii pe alții. După ce explica și atribuțiile cen­­sorilor, conferențiarul intră în cer­cetarea regulelor privitoare la poliție. Enumeră numeroase rasuri . In cari o poliță își pierde puterea, împrumuturile pe amanet de a­­semenea sunt bune, cu condiție însă ca consiliul de administrație să fie cât se poate de pesimist în ce pri­vește prețuirea obiectelor amanetate. Un ast­fel de împrumut e acela al avansurilor pe producte. Explică modul după care se fac aceste ope­rațiuni. Exprimă dorința ca fie­care bancă să aibă câte o magazie pen­tru producte, având în același timp grija de a se asigura în contra in­cendiului. In ce privește împrumuturile pe amanete­ constând din animale, con­ferențiarul spune că consiliile de administrație, înainte de a acorda aceste împrumuturi, sâ oblige pe țăran să-și capsuleze vitele. Preco­­nisează ideia capsularea tuturor vi­telor fiind ca cel mai bun mijloc spre a preveni hoțiile de vita. Trecând la o altă ordine de idei, conferențiarul vorbește de compta­­bilitate. Repetă că e folositor ca comptabilii băncilor populare să fie recrutați dintre absolvenții școale­­ilor comerciale. Amintește că acest sistem a dat cele mai bune rezul­tate în Transilvania, unde e adoptat. Termină urând Băncilor populare succes și spor la muncă. D. președinte dă citire telegrame­lor de aderare sosite de la diferite bănci populare din țară. Ședința se suspendă pentru un sfert de oră. Conferința d-lui Vintilă Siru­­­tianu In Japonia s’a format un club care a luat drept deviză : «Asia a asiaticilor», și care are de pro­motori principali pe Cale și pe contele Okuma. Ast­fel de cluburi se vor în­ființa în Coreea și China. * * * * Intr’un mare banchet al «na­vigatorilor aerieni», ce s’a dat Vineri la New­ York, și la care a­­sistau, între alții, Santos-Du­mont și profesorul Langley, Walker, constructorul de mașini fie­r bu­rat, a prezis că peste vr’o 2 saî se vor cumpăra ast­fel de mașini cum se cumpără szî automobile și că înainte de 25 ani balonul cu cârmă ,va fi devenit mijlocul de locomoțiune al tuturor, fiind­că va fi cel mai bfuin și cel mai sigur.* ¥­¹ Ziarul «Berliner Tagblatt» a­­nunță că starea sănătate a princi­pelui Frincisc Ferdinand de Bat­tenberg s’a îmbunătățit în chip simțitor.* *­¹ ¥ Ziarul «L’Echo de Paris» spune că Deville, președintele consiliu­lui comunal din Paris, a scris principelui Coloana, primar al Promei, că acceptă invitația ce i s'a făcut în numele orașului. Prin urmare Deville, însoțit de câți­va membrii ai consiliului comunal din Paris, se va duce la Roma pentru a asista la ser­bările în onoarea lui Loubel. In seara sosirei sale, Deville va a­­sista cu colegii săi la un ban­chet oferit în onoarea sa de : . . . . principele Coloona la villa Lu începe prin a arata importanța . A A doua zi va asista băncilor populare. In ce privește împrumuturile, ex­primă dorința ca ele să nu se facă de­cât pentru înlesnirea agriculturei. Sunt întreprinderi cari nu intră în resortul băncilor populare, ca, de pildă, formarea unei tovărășii pen­tru înființarea pepinierelor, etc. Insă, banca ar putea să încurajeze prin împrumuturi tovărășiile ce se formează de persoane din afară. Continuând, conferențiarul enu­mera diferitele operațiuni pe cari ar putea să le facă băncile populare, ntre acestea sunt tovărășiile pen­tru cumpărarea mașinelor și instru­mentelor agricole. Aceste operațiuni se pot întinde și asupra culturei viermilor de mătase, cumperarei raz­­boaelor de țesut, a aparatelor pentru­­ stropitul viilor, etc. primind, bine înțeles, toate aceste aparate în co­mision. Un punct și mai esențial de care ar putea să se ocupe băncile popu­lare e acela al semințelor. Trebue ca ele să contribue la ameliorarea calităței semințelor. Și apoi băncile populare ar putea face avansuri de produse țăranilor. Mai departe, conferențiarul vor­bește de nutrețul de vite care e­ de asemenea o chestiune capitală. Ban­cile populare ar putea să lucreze cu succes și în această direcție făcând avansuri țăranilor pentru cumpăra­rea seminței de lucernă, etc. In ce privește cultura viței, băn­cile populare ar putea fi de cea mai mare utilitate facând împrumuturi tovărășiilor de producțiuni țărănești pentru cumpărarea vitelor ameri­cane. Pe lângă aceasta băncile populare ar mai putea să lucreze cu tovără­șiile pentru exploatarea cuptoarelor de prune, pentru expediarea nucilor în străinătate și mai cu seamă pen­tru strîngerea cerealelor din comună. E de notat însă că banca nu tre­bue să cumpere și să vânză în corup­tul său propriu­, ci trebue să se măr­ginească la rolul de intermediară între producători și cumpărători. Operațiunile băncilor în ce pri­vește strîngerea cerealelor vor fi în­­■ «eronate cu succes cu atât mai mult cu cât dosurile din Brăila si Galați la reprezentația de grin din sala «Argentina». Deville va profita de starea sa in Italia, pentru a răspunde in­­vitațiunilor primăriilor din Mi­lan, Neapole, Florența, Turin și Palermo și va vizita pe rând a­ceste diferite orașe. * • «­­ Ziarul «Budapesti Hírlap» a­­nunță că zilele trecute s’a surpat biserica reformată din Cehul Sil­­vaniei (Ungaria) zidită în stil gotic in veacul al XV-lea. Guvernul maghiar a decis să o restaureze. Regina Sofia a Suediei și Nor­vegiei va sosi în ziua de 21 Ia­nuarie la A­bbazia. Din Dresda se anunță ziarului «Fester Lloyd», ca s’a ameliorat cu totul starea sănătății princi­pesei Luisa de Coburg, care se află acum in sanatoriul de la Cos­wig. Ea merge in fie­care seară la teatru sau la serate. * ¥ ¥ Papa Piu­s e citat ca martor înaintea tribunalului din Neapole, spre a depune într'o afacere de moștenire. Intr’adever, prin testamentul seu, bogatul proet Gioffrida Mi­­loni a lăsat Papei toată averea lui, iar nepoților săi numai o sumă mică. Aceștia din urmă au atacat testamentul, afirmând că unchiul lor ar fi fost influențat pe patul de moarte. Avându-se in vedere situația internațională a Papei, lumea se întreabă cum va putea compare Piu­s în fața justiției. Se zvonește insa că el va re­nunța la această moștenire. * * ¥ «Pester Lloyd» află din Belgrad că se va introduce din nou cen­­sura presei după cum era înainte daü avansuri asupra cerealelor stripse prin intervenirea băncilor populare. Un alt câmp de activitate pentru băncile populare ar fi acela al schim­bului de producțiuni între munte și vale. O altă necesitate pe care ar pu­tea de asemenea să o satisfacă băn­cile populare e tovărășia de consu­mație, adică procurarea de cereale în anii reî pentru țăranii din co­mună. Apoi, afară de aceasta, băncile populare ar mai putea să îndepli­nească rolul burselor muncei. Ele, la trebuință, ar putea să plaseze brațele disponibile acolo unde s’ar simți nevoia. Pentru a putea obține toate aceste rezultate trebue mai­­ presus de toate să se studieze trebuințele reale ale fie­cărei localități. In această direcție Casa centrală are un mare rol de îndeplinit. Ea va fi marea sfătuitoare a băn­­cilor populare în tot ce privește nouile întreprinderi. Ori­ce proiect nou­ trebue "trimis mai întăi" Casei centrale, care va trimite la comună Oameni speciali cari să se pronunțe în privința șanselor de izbândă a proiectului. Opera ce ați Săvîrșit-o e grandi­oasă. E Cea mai frumoasă manifes­­tațiune ce s’a văzut vre-o dată la noi. Statul se interesează de aproape de soarta voastră. Mergeți înainte cu chibzuință și prudență, însă fără frică și șovăire. De acum, nu depinde de cât de noi ca opera salvatoare pe care ați început-o și aț­ adus-o până la a­­cest grad de propășire, să fie înco­ronată de un succes desăvirșit. Serbarea d­e seară Azi, la orele 9 seara, s’a dat în teatrul Lupescu o mare serbare ar­tistică în onoarea membrilor con­gresului. Sala teatrului, de alt­fel destul de mică, era literalmente plină de con­gresiști. A fi asistat la serbare d. ministru Haret, d. N. Săveanu, prefectul ju­dețului ; d- general Macarovici, d. Săveanu senior și mai multe per­sonalități marcante din localitate. Serbarea s’a început prin imnul regal intonat de corul liceului, apoi s’au executat cu mare succes toate numerile unui program foarte bo­gat și variat. Serbarea a avut un succes desă­vârșit. D na Bârsan și d-ra Dimitriu au primit câte un superb coș de flori din mâinele d-lui prefect Săveanu. Congresiștii au rămas încântați de această frumoasă serbare orga­nizată în onoarea lor. Meslugean. UN SFAT PE ZI Băutură pentru bolnavi. — Ia două sau trei mere, taie-le în bucăți, fără sa le scurăță de coajă, și fierbe-ie, tim­p de un sfert de ceas, într’un litru de apă , trece prin strecurătoare, lasă ca tem­peratura băuturei să scadă la aceea din odaia bolnavului și dă-i să bea fără zahăr. Știri am străinătate — Prin peștii — da asasinarea regelui Alexandru și a reginei Draga. Din Brody (Austria) se anunță că un câine turbat a mușcat­­­­colo 18 persoane și pe mai mulți câini. Câinele a fost împușcat. epiesisa­ in provincie De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 1­1 Ianuarie 1904 Călărași Nenorocire. — Aseară birjarul D-tru Cercel, din orașul nostru, pe când ducea nană la Rosețt-Volnași pe Caiman Wagner, a răsturnat tră­sura. Wagner căzând jos, și-a rupt un picior. Im in Pori.— Cu începere de as­­tă­zi, vaporul local «Cerna-Vodă», de sub comanda d-lui căpitan Gh. Nacă, și-a început cursa între Căla­­rași-Silistra și Ostrov. l>e îa Ostrov. Ciurg­iu Prinderea unor boți de vite.—Timp de aproape două luni s’au furat în comunele de pe fron­tiera țărei despre Bulgaria, înce­pând de la Slobozia și până la Bu­jorii, boii locuitorilor din 6 comune. S’a constatat că făptuitorii sunt di­n jud. Teleorman, com. Plosca. In cauză sunt implicați Petre Ni­­colescu, zis și Gh. Negoescu, acum dispărut, care a mai suferit con­­damnațiuni­ pentru asemenea hoții, C. Fințescu, Ionița al Măriei și M. St. Plădulescu-Giureanu, toți din Plosca. (Teleorman). S’au furat în total 32 boi. Dunăreanul. Ploești Incendii. — Ein noapte a luat foc și a ars cu desăvârșire casa și dependințele locuitorului Gheorghe Cercel, din comuna Albești-Paleo­­logu, plasa Podgoria-Cricov. Afară de aceasta s-au mai ars toate lucrurile din casă, cum și 6 bile de porumb, cari erau în pod, neputându-se scăpa nimic. Focul a luat naștere de la coșul casei.­­. In aceeași noapte a ars casa și toate obiectele din ea, proprieta­tea femeiei Ioana Văduva, din com­. Urlați. Cauza incendiului este tot coșul casei, care nu era măturat de multă vreme. Sinucidere.­Vierul din servi­ciul viei din Valea Crângului, fiind anunțat că va fi înlocuit peste câte­va zile, disperat că va rămâne pe drumuri cu soția și cen 8 copii ai săi, șî-a tras un foc de pușcă în cap, sburându-șî creerii. Sărmanul om a fost transportat imediat la spitalul din Urlați, unde —poate—până în momentul de față își va fi dat sfîrșitul. Coeie. R.-Sărat Mort în tren.—Tîn­tarul farma­cist Iorgu Dicescu, din Dorohoiu, îmbolnăvindu-se grav în urma unei răceli, înștiința­t pe părintele său, preotul Șt. Dicescu, din R.­Sarat, expr­imându-și dorința de a merge la București, spre a se supune tra­tamentului medical. Preotul Dicescu plecă imediat la Dorohoiui, de unde, cu primul tren, porni, împreună cu fiul său spre București. Intre stațiile Gugești-Sihlea (R.­­Sărat), nefericitul tînăr—care n’are de­cât 25 ani— își date sufletul în brațele neconsolatului său părinte, Voinea Ștefănești incendiu.— Vineri seară, la o­­rele li. a ars casa lui Zalman But­­naru. Bânuindu-se că Butnaru a dat foc casei, el a fost arestat și trimis la parchetul din Botoșani.Coresp. R.-Vâlcea Mort la bal. — Aseară s’a dat, în sala teatrului Adriani, un mare bal al meseriașilor și industriașilor. Pe la orele îi și jum., comercian­tul I­icula Georgescu, care se afla și el in bal, mult subit. Cadavrul a fost ridicat apoi din bal și dus acasă intr’o mare jale Gam­irov. Vasluia O nenorocire evitată.­­ Pe linia Muntenii-de-Jos-Vasluia, în scopul de a face să deraieze trenul, roüi fánétori au luat cclisele de linii pe o distanță mare. In câte­va lo­curi chiar au luat și bucăți de șină, la un pod au scos câte­va pietre. Dou­i făptuitori au fost prinși. Ei sunt Toader și Vasile Danciuc. La dânșii s’au găsit bucățile de șine, precum și pietrile de la pod. Tot indivizii aceștia au m­ai ame­nințat, în multe rânduri, cu moartea pe șeful gărei Munteni, lăudându se că vor fura și casa de bani. Comerciant dispărut.­­ Co­merciantul Davidson, fiind decla­rat în stare de faliment, a dispărut din localitate, de 7 zile. Pasivul lui e de 40 mii lei. Evala. O CUGETARE l‘K 7.1 Apropiindu-te de cele sfinte, D-zeu se apropie de tine. ---Hl* *­«­<&£;■&&■*•—«mm Gorier judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unui­ autor de furturi de dosare. Cititorii își amintesc de­sigur de furtul­­ unor dosare comis după în­demnul lui Ion­iță Păun, de către unii practicanți ai tribunalului Il­fov, cari au fost condamnați. Unul dintre aceștia a fost și N. Stănescu, practicant la secția 3, a tribunalului, care în schimbul a 30 lei, a predat lui Ioiiță Păun un do­sar în care se găsea o sentință con­­damnatoare pentru el. Pentru acest fapt Stănescu a fost condamnat la 8 închisoare, dar fă­când apel, Curtea di­n­ București, secția 3-a, a redus din această o­­sândă la 4 luni.* ¥ ¥ Procesul furtului de la insti­tutul m­edico-m­ilitar Secția a 3-a a tribunalului Ilfov a condamnat ori la 3 ani închisoare pe Constantin Călinescu zis și Va­rti« Constantinescu, autorul m­ai multor furturi de la institutul m­e­dico-militar din Capitală. Acest individ, condamnat de mai multe ori, se introducea noaptea în dormitoarele elevilor și fura tot ce găsea. Ori înaintea tribunalului preten­țiunile părții civile au fost susți­nute de d. advocat Ne­ago­e R. Col-Condamnarea unei bande de pungași­­ înaintea secției a 4-a a tribuna­­­­lului Ilfov s’a judecat ori procesul — 2 — vestitului pungaș și escroc Frantz Fritz și a complicilor săî Ion Io­­nescu, zis și Vasile Constantinescu și Stere Stănescu. Din desbaterile urmate s-a cons­tatat că Frantz Fritz, pentru a pu­tea comite furturile, ușa de urmă­torul procedeu . Dându-se drept tinichigiu­, ori zidar, se prezenta proprietarilor cari auzea ei că voesc a face mici re­­parațiun ia casele lor, propunân­­du-le să facă el acele reparațiuni cu un preț scăzut. Dacă proprietarul admitea oferta lui, el cerea să i­ se arate cu de amă­­nuntul toate stricăciunile. In reali­tate scopul seu era ca să se infor­meze asupra poziției casei. După ce se în­voia asupra prețu­lui și lua o mică arvună, pleca pro­mițând că se va reîntoarce a doua si ca să se apuce de lucru. Odată cunoscând poziția casei, el venea noaptea sau­ chiar ziua și comitea furturile. In acest mod el a comis vre-o 14 furturi între cari furtul de bijuterii de la d-na Elisa H. Pândele și despre care am mai vorbit. Lucrurile furate le da complicilor sai cari la rândul lor le vindeau cârciumarului Tănase Cristea și lui Iacob Gavrilă. Tribunalul, față de chiar mărturi­sirea lui Frantz Fritz, l-a condamnat la trei ani închisoare, pe complicii lui Ion Ionescu și Stere Stănescu la câte doui ani, iar pe cârcium­arul Cristea Tănase și Iosif Gavrilă, ca tăinuitori, la câte un an închisoare. Frantz Fritz a fost asistat de d. advocat Hil Ighel­ Deleanu. * ¥ ] Eliberarea pe cauțion © a lui Al. Se. MSiclescu Se știe că sec ț­a a III-a a Curții de apel din București a respins a­­pelul făcut de Al. Se. Miclescu, con­damnat de tribunal la 3 ani închi­soare în afacerea tăișului testament turdza. Contra acestei decisiuni el făcând recurs, a cerut Curtei lăsarea sa în libertate până după judecarea re­cursului, depunând o cauțiune de 200 lei. Curtea i-a admis cererea obligân­­du-l ca să depună o cauțiune de 2000 lei. Miclescu, depunând or­ această sumă, va fi lăsat liber până după ju­decarea recursului. Termenul pentru judecarea recur­sului nu e încă fixat. Grefier. UN’ PROVERB PE Zi Gu nebunii n’o scoți nici­odată la capăt. (Oriental). Lucruri­lea la lumea Toasturi scurte.—De­ ună­­zi s’a dat un banchet al clubului presei la Filadelfia. Președintele Morton Mac Mi­­chaelsi trebuia sa ureze bună venire mesenilor. El s-a sculat și a strigat: «Domnilor, mâncați!» Zgomotoase aclamaț­iuni au pri­mit acest toast mișcător. Celebrul publicist Charles Lamb, trebuind să răspundă unui toast, s’a ridicat, a salutat în dreapta și în stânga și și-a golit grav paharul marginindu-și discursul la cuvîntul: «Domnilor!» (A­­plause frenetice). Un portret­ scump.­­ Un portret scump, poate ce­l mai scump din câte s’au pomenit, este portretul lui Michel Angelo (făcut de el însuși) ce s’a găsit acum în Franța. Un englez a oferit 200.000 franci pentru a­­cest portret, dar francezul, om bogat și el, nu vrea să-l dea. Portretul acesta a ajuns la Paris în 1802, când l’a luat din pala­tul Strozzi gene­ralul Dupont del Blang și până acum, de ani mulți, nu se știa unde-i, ci se cunoștea numai o copie în gra­vură pe metal de pe dînsul. CORPURILE LEGIUITOARE CAMERA Ședința de la 12 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 p. m. sub președinția d-lui M. Fere­­kyde. Banca ministerială e ocupată de d-nii D. Sturdza, Porumbaru, Vasile Lascăr și Stoicescu. Prezenți 95 d­in deputați. D. Moruzzi spune că au fost fal­sificate liste­e electorale de la ale­gerea din Mihaileni și cere lămuriri. D. V Lascăr răspunde că a fost delegat de procuror general de Iași ca să ancheteze cazul și dacă se vor găsi vinovați, dânșii vor fi pedep­siți. După cererea d-lui Porum­baru, se votează creditul pentru construc­ția căei ferate Bârlad-Galați. Sa ia în discuțiune proiectul de budget al ministerului de domenii. D. N. Comanescu relevează ches­tiunea muzeelor comerciale de o importanță foarte mare pentru țara noastră. De­o­cam­dată, ar fi bine să se înființeze un muzeu la București, care să facă un adevărat serviciu de agenție. Acest mus­e­e ar trebui sa se ocupe nu numai cu colectarea eșantilioa­nelor ci să și dea diferite informa­­țiuni asupra mărfurilor. După ce descrie cele mai importante musee din străinătate, d-sa ține să dove­dească că ele influențează asupra so­lidității prețului și asupra mersu­lui regulat al comerciului. Arată încercările ce s’au făcut și în țară la noi pentru a creia ase­menea instituții, încercări cari au rămas zadarnice. De aceea, este absolută nevoe ca să înscriem în budget o sumă sufi­cientă pentru a da acestor musee o viață viguroasă ca să nu fie num­ai niște exposițiuni de tablouri. D. Pană Buescu arată cât e de înapoiată starea agriculturei. Pădu­rile sunt aproape devastate, viile nu Se replanteazâ, cu toate măsurile ce le-a luat Statul, face o scurtă privire asupra stărei școalelor noas­tre de agricultură, care ar trebui îmbunătățită. D. Marin Petrescu spune că ar fi foarte nimerit ca să se înmulțească numărul stațiunilor agricole. ’ D-sa spune că stăm unü din punctul de vedere economic, în mare parte și din cauza lipsei unor asemenea sta­țiuni ; căcî, ele ne-ar permite ca să cunoaștem­ valoarea reală a pămîn­­tului; de aceea o împărțire rațio­nală pe regiuni este imperios ce­rută. D. N. Popp critică sistemul aren­dașilor, cari au adus pe țărani la sapă de lemn. D-lui propune ca să se studieze situațiunea de o com­i­siune aleasă din sînul Parlamentului care să avizeze la mijloacele de îm­bunătățire. D. C. Brătianu arată că starea vi­telor noastre lasă mult de dorit și propune ca Statul să ia m­ăsurile necesare pentru îmbunătățirea lor. D. Stoicescu, răspunzând, spune că trebuesc modificate condițiunil» de arendare a moșiilor­ Statului. D-sa vizează ca exetap lu condițiunea privitoare la «jaceră», care e o cauză veoinică de neînțelegere între Stat și arendaș. D-sa spune că ea tre­­buește modificată în sensul ca sa­cera să fie înlocuită cu alte mijloace științifice de îngrășarea pămîntului. Spune că în curînd va da la lu­mină rezultatul anchetei industriale care va fi de un folos real pentru toți. Răspunde d-lui Brătianu asupra îmbunătățirea rasei vitelor, spunând că a menținut în budget suma de 25.000 lei pentru taurii de prăsilă. Relativ la stațiunile agricole, d-sa spune că de­o­cam­dată este sufi­cientă una singură, care va trebui îmbunătățită. Răspunde d-lui P. Burcescu spu­nând că serviciul silvic al la mi­nisterul domeniilor se ocupă foarte serios cu împădurirea; taxa de 2 la sută permite ca să ia o proporțiune mai întinsă această cultură. D sa spune că replantațiunea vii­lor nu se poate face pe o scară așa de întinsă, din pricină că săteanul e refractar, apoi pentru că se cer cheltueli colosale pentru replantare. Statul, la rîndul lui, nu poate răs­punde la prea marele număr de ce­reri de port altoi, d­ar nădăjduește că inițiativa privată să umple toate golurile rămase. Luând în discuțiune chestia ridi­cată de d. N. Romanescu, relativ la muzeele de com­ereiu, d. Stoicescu spune că de­o­cam­dată să ne mul­țumim cu starea lor embrionară. Pe măsură ce ne vom desvoltă eco­­nomicește, vom procede la îmbună­tățirea lor. Se ia în considerațiune proiectul de budget și se admite. După ce se validează alegerea d-lui ministru Giani, d. președinte ridică ședința la orele 4 luni. Ședința de la 12 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2 și 40 m., sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d. D. Sturdza, prim-ministru și d. V. Lascăr­, ministru de interne. Prezenți 78 domni senatori. Se citesc mai multe petițiuni pen­tru concedii, indigenate și alipiri de comune. Se dă cuvîntul d-­uî senator Ve­­riceanu, care anunță o interpelare d-lui ministru de justiție asupra art. 75 aliniatul 9 dir. procedura civilă. D. P. Grădișteanu anunță o in­terpelare tot d-lui ministru de jus­tiție asupra decisiunei consiliului de disciplină a avocaților din București de a se purta roba și spune că acest lucru e o violare a drepturilor d-lor avocați și roagă Senatul să ia în discuție proectul prezentat în acest sens. D. Zamfirescu dă citire dosarului alegerea de senator de la colegiul II de Bacáu, făcută în persoana d-lui Caton Lecca și care alegere se va­lidează. D. președinta roagă pe d-niî se­natori să bine-voiască a trece în secțiuni. Ședința publică se ridică la orele 3 fix­ •SS.A.17 Pe stradă. Tânărul­ galant.—îmi dai voie, d-șoară, să-ți ofer brațul meu ? D-șoara. — Mulțumesc, d-ie, îmi ajung cele doue ale mele. Mișcare în magistratură D. Giani, ministrul de justiție, a făcut, pe ziua de 15 o. urmă­toarea mișcare în magistratură : D­ G. Șișman, prim-președinte al Curtei de apel din Galați, a fost numit membru la Înalta Curte de casație, în locul defunctului M. Paleologu. D. Ei. Economu, președinte de secție la Curtea de apel din Ga­lați, a fost înaintat prim-preșe­­dinte al aceleiași Curți­. D. P. Ionescu, consilier la Curtea de apel din Galați, a fost avansat președinte de secție la aceeași Curte în locul d-lui Eco­nomu, înaintat. D. M. Vidrașcu, președinte al tribunalului din Iași, a fost înaintat consilier la Curtea de apel din Galați, în locul d-lui P. Ionescu, înaintat. D. D. Buzdugan, președinte al tribunalului de Ialomița, a fost înaintat președinte al tri­bunalul din Iași, în locul d-lui Vidrașcu. D. Lazar Munteanu, judecător de instrucție la trib. Ilfov, a fost înaintat președinte al trib. Ialo­mița, în locul d-lui Buzdugan. V. Al. Nicolau, judecător la trib. Ilfov, judecător de instruc­țiune la Boeiași tribunal, în lo­cul d-lui Munteanu. D. I. Ionescu-Dolj, procuror la trib. Ilfov, judecător la același tribunal în locul d-lui Nicolau. D. V. Antonescu, jude-suple­­ant la­ tribunalul Ilfov, a fost numit procuror la același tribu­nal, in locul d-lui Ionescu-Dolj. D. G. Merlani, jude,­supleant la trib. Ilfov, secția comerciala, a fost transferat in aceeași cali­tate, ia secția I de notariat AgilcM și comtrele București, 12 Ianuarie. Cereale In lipsă de știri senzaționale din Ex­­tremul­ Orient fluctuațiunile cursu­rilor în bursele americane se re­gulează actualmente după variațiu­­nile atmosferice și după importanța ofertelor din partea cultivatorilor. Ast­fel, raporturile oficiale fiind ori defavorabile despre timpul care dom­nește în regiunile recoltelor cursu­rile grâului și ale porumbului au recăpătat azi perderea de alaltă­ îert cu un avans de ’/» până la 1 cent. pe bushel. Ultimele deptșe din interior a­­nunță persistența secetei la recoltele din sud-vest și o cerere activă a morarilor locali. Stocurile vizibile prezintă de asemenea o diminuire importantă din cauza reducerei o­­lertelor. Cu toată neactivitatea miș­carei exportative, prețurile grâului sunt foarte susținute din cauza ma­rei consumațiuni locale. Grâul de primă­vară care e Întrebuințat pen­tru fabricarea fainei s’a urcat la New-York până la 100 m. cent­, a­­dicâ mai mult de un dolar pe bus­hel. Grâul de toamnă disponibil se menține la 95 c­nt. și are tendința de a se urca. E probabil însă, ca din cauza marei urcări provocate de chestiunea Extremului­ Orient, prețurile actuale să aibe a suferi o reacțiune oare­care în caz de regu­­larea definitivă a litigiului și de res­tabilirea păcei între Rusia și Ja­ponia. Prin piețele europene domnește astă­zi o calmitate complectă. Cursu­rile sunt în scădere pe toată linia din cauza sosirei primelor expedi­­țiuni de grâul nou din Australia. Din Argentina se di­pușeaza că greva porturilor e Spre descreștere. D. G. Robescu a fost numit jude-supleant la secția de nota­riat, a trib. Ilfov. De la Gonsiliu­ s­emna­ lucrări publice să cedeze gratuit administrației Casei școalelor de pe lângă ministerul instrucțiunei Dublic», vechiul local al gărei Rimnicu-Sărat, cu dependințele ei și terenul cuprins între kilo­ni­st cele 32—IOD și 35—900, a­­parținând direcțiunei generale a căilor ferate române, spre a se înființa o școală model de agri­cultură, zarzavaturi și viticul­tură. ♦ Administrația Casei biseri­cilor va veni în ajutorul constru­irei celei de a doua biserici în Sinaia, cu suma de 500 lei. La ultimul prânz dat la d. ministru de domenii și d-na C. Stoicescu, au luat parte urmă­toarele persoane: Ministrul Italiei și d-na mar­­chisă Beccaria-Incisa ; ministrul Belgiei și d-na baroană de Be­­yens ; d. von Schederen; minis­trul Olandei ; d-na Zoe Bengescu, mare doamnă de onoare a M. S. Reginei ; d. general Warthiadi, șeful casei militare a M. S. Re­gelui ; d-na și d. Scarlat Phere­­kyde, președinte la înalta Curte de casație ; d-na și d. profesor dr. G. Stoicescu, senator; d-na și d. Mantuano, atașat de agri­cultură al Austro-Ungariei ; d. conte de Monteforte, însărcinat de afaceri al Persiei; d. conte d’Arschot, secretar al lega­ți unei Belgiri; d-na și d. Numa Fru­­mușeanu, deputat; d. Catalani, secretar al legal,­iunea Italiei; d. căpitan de marină Frunzănescu, cu d-na. ♦ Timp­ele monastirilor Go­vora și Arnota, cari sunt obiecte de mare valoare artistică fiind deteriorate, s’au luat mesurî de către administrațiunea Casei bi­sericilor de a se construi altele la fel când vor Ö mijloace. «■ Alaltă­ erî s'au întrunit în sala bibliotecei societăței de cul­tură «Macedo-Română» membrii consiliului de 35 al acestei so­cietăți. Adunarea, la care a luat parte și d. Robescu, primarul Capi­talei, a fost prezidată de d. dr. Leonte. S’au discutat mai multe ches­­tiuni importante, între cari și aceea a clădirilor ce se proiec­tează a se face în Macedonia. D. Robescu a făcut câte­va propuneri cari au fost primite cu entuziasm. ♦ In ultima ședință publică a societății istorice­ române, d-ni. Al. Sturdza și C. V. Obedeanu, magistrat, au desvoltat conferin­țele d-lor , primul tratând des­pre «Preistoria română» și se­cundul despre «Aga C. Bălă­­ceanu.» Au luat parte la această șe­dință profesori universitari, de la licee, magistrați, avocați, oa­meni de litere, studenți și mem­brii si familiei Bălăceanu. ♦ Ziarul Călătoriilor,•care a apă­rut azi, Marți, publică următorul interesant și bogat sumar : «In ghețurile polare» (cu o ilustra­ție)­, «Castelul Kremsier», «Ve­neția», «Arta și regnul animal», «Regina lacurilor». Diverse, pre­cum și continuarea celor două frumoase romane , «Floare Nea­gră și Floare Albă» și «Un Pompei modern». Ziarul Călătoriilor va începe să publice în numeru­­său viitor, sub titlul Din viața maho­me­dană un interesant studiu original de moravuri, datine, obi­ceiuri și credințe ale poporului musulman. Ziarul Călătoriilor se vinde cu 10 bani exemplarul în toată țara. ♦ Un ziar din Capitală a pu­blicat știrea că încrucișâtorul «E­­lisabeta» s’ar fi «rupt în două» la Galați. «Voința Națională» de sseară desminte categoric această știre. ♦ Românii din Caransebeș au luat inițiativa crezărei în acea lo­calitate a unui nou gimnaziu ro­mân. ♦ M. S. Regele și M. S. Re­gina 80 primit în audiență pe d. dr. Pactazi, mare proprietar în Bucovina. Noul tarif vamal va cuprinde 4 volume, laterul a eșit de sub tipar. ♦ D. Paianu a inspectat ori corporali­a bărbierilor din Bucu­rești și a găsit totul în regulă. ♦ La alegerea membrilor comi­tetului Corporației zidarilor, fiind două liste : una în frunte cu d. Ni­că M. Ionescu (Bumbu) și alta cu d. Tache Barzon, au reu­șit candidații celei d’intern. ♦ Elevii anului III au școalei superioare de Agricultură de la Herastran au vizitat ieri îm­preună cu d. profesor N. D. Po­­povici-Lupu, fabrica de pâine «Viața», unde li s’au dat expli­cațiile cuvenite de către d. Pău­­nescu. ♦ Serbarea dată în saloanele «Liedertafel», de către comite­tul cantinei telegrafo-poștale, în folosul fondului de întreținere al cantinei, serbare la care a asis­tat întregul personal superior în frunte cu d. director D. Ber­­lescu, a reușit în chip desevîrșit. Au contribuit la reușita serbării d-șoarele Mitncevicî și Petro­­vanu, d-na Manolescu și d-nii D. Berbec, Haritonovici și Ște­fan Pavlov. <. M. S. Regele a primit în audiență pe d-niî Robescu, pri­marul­­ Capitalei, și G. Meitani, fost senator.­­ Sunt inexacte știrile date de unele ziare despre boala Prințu­lui Leopold de Hohenzollern, fratele M. S. Regelui, și a Prin­țului de Wied, fratele M. S. Re­ginei. Decorațiile ce trebuiau să se acorde la 1 Ianuarie, se vor acorda la 14 Martie, cu prilejul aniversarei proclamare a regatului. ♦ D. V. Lascar, ministru d interne, a fost decorat de prințul Bulgariei cu «Meritul civil» în gradul de mare­ cruce, iar nu de ofițer, cum s'a spus: ^ Membrii societăței studen­ților în științe de Stat se vor întruni Joi 15 c. ora 9 seara, în localul societăței din str. Cle­menței No. 1, urmând a se face darea de senină despre mersul societaței pe anul 1903 și alege­rea unui membru în comitet. ♦ Sâmbătă, 17 Ianuarie, se va da balul alb al policlinicei, «Regina Elisabeta», în sala tea­trului național. Mulțumită augus­tului patronaj al M. S. Reginei, și interesului a tot ce este dis­tins și caritabil în București, acest bal promite să r­van­seze în ele­ganță cu serbările din anii pre­cedenți. Despre decorația sălii este de ajuns să spunem că este datorită inspirației artistice a gra­țioasei noastre Suverane și exe­cutată de d. arhitect Ciocârlan. Albul, de­și facultativ, a fost adoptat cu unanimitate de doam­nele din comitet: o rochie simplă albă, un cap pudrat sau costu­mat ast­fel în alb, aranjat cu pan­glici sau 0 ° R albe, totul este ad­mis, numai albul să predomine. Costumarea este facultativă. Co­­tilionul va fi o serie de surprise încântă­toare. ȘTIRI JUDICIARE ♦ La secția I a Curtei de a­­pel din Capitală și la toate cele­lalte secții, s’a afișat cui urmă­torul aviz: «Pe temeiul decisiunea cu No. 125 din 13 Decembrie 1903 a con­siliului de disciplină al advoca­ților din județul Ilfov luat în conformitate cu legea, se pune în vederea tuturor d-lor advo­cați că, cu începere de la 1 Fe­bruarie 1904, roba este obliga­toare pentru d-lor, fie pentru a răspunde la apel fie pentru a pleda și că nimeni nu va fi ad­mis a face oficiul de avocat dacă nu­ se va prezenta la ședință pur­tând roba». ♦ Procesul d-lui Gh. Danie­­lopol, fost decan al baroului de advocați din Capitală, a fost a­­mânat orí din nou de secția I-a a Cursei de apel pentru ziua de 20 Februarie. ♦ D. judecător Mutnuianu, de la cabinetul 4, a continuat ori instrucția în afacerea funcționa­rului Räsoiu de la finanțe. D-sa a ascultat mai mulți mar­tori, funcționari la secția de con­sum din direcția căilor ferate. ♦ Procesul fostului taraf Ben­­zal, care urma să se judece ori, de secția 4-a a tribunalului Ilfov, s'a amânat pentru ziua de 8 Mar­tie, din cauza lipsei de proce­dură. ♦ Parchetul de Ilfov a luat disposițiunea de a fi dați jude­­căței, pentru abtus de încredere, toți depositariî și vînzetorii de ziare cari vor da cu chirie zia­rele cari le-au fost încredințate spre citire. Sotiri inAUlstre­m Au fost înaintați sub­loco­­tenențî în rezervă în arma cava­leriei, următorii sub­ofițeri baca­laureați : Petrescu C. din reg. 1 roșiori, în același regiment; De­­metrescu C. Const. din reg. 1 roșiori, în reg. 2 ; Nenciulescu N. din reg. 6 roșiori, în reg. 5; Rădulescu E. Șt. din reg. 6 ro­șiori, în reg. 3 roșiori; Dumi­­trescu Eug. din reg. 6 călărași în reg. 5 călărași; Nasapolu G. din reg. 6 călărași, în reg. 5 că­lărași ; Bariton D. din reg. 6 călărași, în același; Pisan S. G. din reg. 6 călărași in reg. 9 că­lărași , Moisescu D. G. din reg. 11 călărași în aceiași; Popa Gh. din reg. 9 călărași în același și luca N. Sterie din reg. 10 călă­rași în aceiași, o le’a acordat un concediu de 8 luni în țară și străinătate că­pitanului Poenaru D. din reg. 5 călărași, trecându-se în disponi­bilitate pe ziua de 10 ianuarie. • Ministerul de răsboiui a tri­mis în concediu până la liberare pe soldații din companiile afară din rânduri ai contingentu­lui 1902. ..........«w« Aseară, la orele 9, consiliul co­munal al Capitalei a ținut șe­dință, sub preșidenția d-lui C. F. Robescu, primar al Capitalei. Sunt prezenți 18 d­ nn consi­lieri. D. consilier Costescu-Comă­­neanu roagă consiliul și pe d. primar să încuviințeze a se lua măsurile cele mai drastice pen­tru ca toate localurile publice din Capitală și chiar bisericile să aibă cel puțin trei eșiri, de­oare­ce, dac­i eventual s’ar declara un in­cendiu sau o panică acolo­­ am fi expuși, și noi «el din București, să puțin ceea­ ce ați pățit cetă­țenii­ orașului Chicago, cu oca­zia ultimului mare incendiu de la teatrul «Irochez» de acolo. D. C. F. Robescu spune că imediat, ce a luat cunoștință da catastrofa din Chicago, a numit o comisiune care a vizitat toate localurile publice și a impus di­feriților antreprenori să ia mă­surile de precauțiune necesară, în timp de cel mult o lună. Cât privește bisericile, ches­tiunea e puțin mai greu de re­zolvat ; totuși primăria va lua toate m­esurile, începând cu bi­sericile cari depind de această autoritate. D. Ep. Ciocane!]. roagă pa d. primar sa ia dispozițiuni ca opt compartimente din hala de miel sa fie rezervate spre a servi pri­măriei în caz de grevă a măce­larilor. D. Th. Niculescu cere ca în viitorul budget al comunei să se prevadă sumele necesare pentru îmbunătățirea stărei sanitare a Capitalei. D. C. F. Robescu, răspunzând d-lui Ciocanelli, spune că s’au rezervat deja 6 compartimente pentru ori­ce eventualitate. Răspunzând d-lui Niculescu, d. primar spune că observațiu­­nile acestui de consilier sunt foarte drepte și promite că se vor lua toate m­ăsurile, pentru ca Bucu­­reștiul să devie din ce în ce mai salubru. Ca primă măsură, spune d-sa, am dispus ca copii bolnavi de boale molipsitoare, după ce vor fi trecut perioada acută a boalei lor în spitalele obicinuite, să fie transportați la fosta cazarmă a gardei comunale, care a fost a­­menajată într-un fel de spital de convalescenți. Dar afară de această, continuă d. primar, trebuesc luate măsuri și pentru evacuarea tuturor ca­selor insalubre din Capitală, și ve promit că la­ primăvară această măsura va fi aplicată în modul cel m­ai larg. Termină spunând că atât gu­vernul cât și administrația co­munală sunt hotărâți a lua toate măsurile pentru îmbunătățirea stărei sanitare a Copiilor. Se intră în ordinea zilei. Prima chestiune este aprobarea tablourilor de secțiuni electorale din Capitală, întocmite conform nouei legi de procedură elec­torală. Ele se aprobă fără discuție. Se dă citire unei adrese prin care primăria este autorizată a lua sub controlul ei averea bise­­ricei armenești. Se decide a se numi o comi­­siune care să cerceteze gestiunea financiară a epitropiei acestei bi­serici. Se mai rezolvă câte­va ches­tiuni de mică însemnătate și șe­dința se ridică la orele 10 și un sfert. A­. îacovide.— .­­ ■„ ..­­«ti— a» - tm--— — INFOMAȚIUNII MARȚI ♦ Din cauza abundenței de ma­terie n’am putut publica azi ur­marea romanelor «Vinovăția Ja­­netei» și «Satanelia». ♦ Abdtă­ erî s’a ținut la clubul ofițerilor de rezervă adunarea ge­nerală sub preșidenția d lui ge­neral I. Algiu. S'a ales în comisiunea de ve­rificare d-niî dr. Nichita, căpi­tan Racoveanu și căpitan Cămă­­rășescu. Adunarea a decis ca să se dea în timpul lunilor Ianuarie și Fe­bruarie mai multe serate muzi­cale și dansante. ♦ Aialtă­ eri, Duminecă 11 Ia­nuarie, la orele 3 d. a., (24 Ia­nuarie st. n..) s’au făcut alege­rile anuale ale consiliului de ad­ministrație al societăței italiene de ajutor reciproc și de bine-fa­­cere din București, sub preșe­­denția d-lui vice-președinte Giu­seppe Piantini. Au fost aleși: D. Giusepe Pian­­t­ini președinte ; d-niî Oreste Na­­rice și Oreste Gronda, vice-pre­­ședinți ; h d-niî Sartorelli Gio­vanni, Calotti Luigi, Bertola Carlo și Forabosco Luigi consilieri; d-niî Asquiri Silvio, Agostini An­gelo și Bottinelli Raimondo re­vizori și d. Fantini Pietro, ca­sier. ♦ Alaltă­eri s'a făcut alegerea consiliului comunal din orașul Mihăileni. Biuroul electoral a fost prezi­dat de către d. Mezincescu, membru de ședință la trib. Do­­rohoiu. Lista liberală, în cap cu d. Giurgiovanu, a obținut 70 voturi și a fost proclamată aleasă. Opoziția prezintase la început listă, apoi a retras­ o. ♦ Poimâine, 15 c. va începe la prefectura poliției Capitalei un nou examen de aptitudine pen­tru ofițerii de sergenți. S’au înciis peste 60 candidați. ♦ In locul d-l ui D. Atanasiu, demisionat, a fost ales d. Ion Stamaliu primar al orașului Târ­go­viște. ♦ Sub titlul: Bin viața ma­­hom­etanilor, «Ziarul’Călăto­riilor», care va apare Marțea vii­toare, 20 c... va începe publicarea unui interesant și instructiv stu­diu de moravuri, datine, obice­iuri și credințe cu privire la po­porul musulman. ♦ Eli s’a împărțit în Cameră proectul de lege în virtutea că­­r­u.a so­cutoriză ministerul de J IV ■ IM 5TSR1 8C0B08ICB SI PIÎUSCIIRB ♦ Veniturile căilor ferate ro­mâne în cursul lunei Decembrie 1903 au fost de 4 725.275 lei față cu 3.254.857 lei din luna Decembrie 1902 și față cu 5 mi­lioane și 299 816 lei din luna De­cembrie 1901. * Veniturile porturilor din taxa de cheiagiu pe luna Decembrie 1902 au fost de 199.406 lei față de 73.005 lei din aceeași lună anul 1902. De la 1 Aprilie până la 31 De­cembrie 1903 veniturile porturi­lor au fost de 2.953.753 lei. * Încasările generale ale Sta­tului pe luna Decembrie 1903 au fost de lei 15.441.576.SS. fața de 14.8S2 921 37 încasați în Decem­brie 1902 ; rezultă deci un plus de lei 558.655.51 în favoarea exercițiului curent, încasați de la 1 Aprilie 1903 până la 1 Ianuarie­ 1004 . 178.914 006.80 față de 178 mili­oane 901.2S4.70. Rezultă deci un plus în favoarea exercițiului cu­rent de lei 12.722.10. Față cu prevederile budgetare, încasările pe acesteO­inni au dat un plus de lei 10.078.365. ȘTIRI SANITARE . Comisiunea farmaceutică a decis scoaterea la concurs pen­tru arendarea a două farmacii de la Constanța și a câte unei farmacii în următoarele localități: Sulina, Roșiorii-de-Vede, La­­cul-Sărat, Pătârlagele, Pogoanele, Mangalia, Cetatea, Bechet, Ră­­ducăneni, Cărbunești, Țăndărei, Bicaz, Roznov, Mârășeș­ti, Vidra, Azuga, Măicănești, Broștani,Les­pezi, Baiacî, Isaccea, Berești, Pitești, Govora, Ocnele Mari, Pungești, Codrești și Vida-Câr­­tojanî. Toate aceste farmacii au fost concesionate în mod provizoriu. ^ colier ♦ După experiențele făcute de medicii cei mai buni, rezultă că siropul d’Aubergier este cel mai bun și cel mai vie­­»" •5­ntre leacuri pentru a combate insom­nia și diferitele afecțiuni ale or­ganelor respiratoare. * «illica garnizoană sau scandalurile din armata steramină» de locotenent Dilse, va apere in «RE­VISTA FOLOSITOARE». Această carte a adus un câștig­ de un milion intr’o­­ singură lună. Vess anun­­ciul d-lu« Ig. Hertz» pe­­ uagin­a 4-a« Ár V-

Next