Universul, ianuarie 1904 (Anul 22, nr. 1-29)

1904-01-24 / nr. 22

i moștenitorul baronului Moritz Hirsch, se va cununa cu fiica lordului Gerard, după ritul ro­­mano-catolic. Camera daneză se ocupă acum cu un scandal al cărui erou e fostul ministru de războiu, ge­neralul Bahnson, faimosul con­structor al fortificațiilor din Co­penhaga. Comisia financiară a stabilit că din fondul invalizilor lipsesc în­semnate sume. Comitetul cent­ral care girează aceste fonduri fără a fi controlat de către ministrul de finanțe, a recunoscut atunci că în 1889 a împrumutat, fără autorizație și în mod ilegal, suma de 140 mii coroane (196 mii de franci) pe o ipotecă de rangul 1 d-lui Bohnson, care se afla pe a­­tunci într’o situație foarte critică. Timp de 2 ani el a uitat să plă­tească dobânda. Ca recunoștință, generalul a cumpărat de la președintele co­mitetului pomenit,profesorul Bag­ger, un loc pentru clădirea for­turilor de la Gladsall, pe exor­bitantul preț de 45 jum. franci aria. S’au mai plătit lui Bagger 20 mii de franci ca indemnitate de expropiere. Camera va ordona, probabil, rambursarea tuturor acestor sume. * Vaporul englez «Boston City» s’a scufundat Duminecă, în urma unei ciocniri.* ¥ V Din Graz se anunță ziarului «Pester Lloyd» că cel mai bă­­trîn veteran al reg. 5 de infan­­terie din Szatm­ar, căpitanul Fran­cie Wieser, și-a serbat alaltă­ era a 90-a aniversare a nașterei sale. Jubilarul a luat, în bătălia de la Custozza 2 tunuri în fruntea com­paniei sale. ¥ ¥ Din Paris se anunță că starea sănătății fostului prim-ministru Waldeck-Rousseau s'a ameliorat atât de mult, în­cât deplina sa însărătoșare se dă ca sigură. * 4­, ¥ * . Se anunță din Coreea ziarului rus «Novi Krai» din Port-Arthur, că japonezii încearcă să provoace pe sub mână tulburări în acea țară, spre a avea pretext să in­­tervie, dar încercările nu le-au isbutit până acum. Zvonul că garnizoana din Seul ar vrea să se revolte spre a sili pe împăratul Coreei să se refu­gieze la legațiunea rusească a fă­cut pe acest Suveran să se ho­tărască a se pune, la nevoe, la adăpost la legațiunea Statelor­ Unite.* ¥ ¥ Rusia a cumpărat 20 mii de tone de cărbuni la Tien-Tsin. Generalul chinez Yuan-Shi-Kai a ridicat la 40.000 de oameni e­­fectivul trupelor din Pecik­, în vederea aperărei graniței man­ciuriene, în caz de răsboiu. * Ziarele chineze au publicat un memoriu adresat tronului de că­tre vice­ regele din Yunnan, care l-a depeșat, de alt­fel, celor­l­alți vice­regi cerându-le să-î sprijine părerile. Memoriul declară că Chinei îi e cu neputință să rămână neu­tră, fiind-că scopul Japoniei e de a împedica pe Rusia ca să pue mâna pe teritoriul chinez. Vice­regele sfârșește cerând noul reforme. UX SFAT PR 7.1 Umoare pentru răni la finul femeilor. — Se amestecă bine 4 deca­grame de apă de tran­dafiri, 1 jum. gram unt de mig­dale, 1 gram balsam de perce și 2 grame gumă arabică pisat fin. Cu unsoarea aceasta se unge de mai multe ori pe zi sfârcul sînului. Înainte de a se alăpta copilul, se spală sînul cu un bu­rete muiat în apă căldicică, se constata care e numărul exact de coase sustrase, precum și dacă atari fapte nu s’au comis și de alți funcționari. Iordănescu până acum rui a fost arestat și e probabil că nici nu va fi, de­oare­ce nu este nici un pericol că ar zădărnici instrucția. __________X. T. Numiri­le externi la Eforie Au fost numiți­­ externi la spitalele Eforiei, pe ziua de 1 Februarie, In baza concursului depus •. Spitalul Collect —Serviciul medi­cal , Jianu A. și Dreu­tel D., servi­ciul I chirurgical : Bruteanu M., Dumitrescu P., Danielopol D. și Pustia C. ; serviciul I­ chirurgical : M. G. Botez, Ghioculescu N­, Avra­­mescu Pop Al., Oprescu D. ; servi­ciul dermatologic: V. Gomoiu, Gr. Georgescu, Serrea E., Witing T.; serviciul oftalmologic: C.Mihăilescu, Călarășacu P., Nădejde Grigore ; serviciul de boli genito-urinare : Protopopescu Nicolae, Râsvanu Ma­ria, Bălănescu Ion și Ganea Ti­tu ; consultații medicale : Uaniteacu I., Ionescu V. ; consultații chirurgicale : Andreescu Gh., Ilotman M. Spitalul Filantropia. Serviciul I medical Marinescu N., Racoveanu N. ; Serviciul 11 medical : Nestor N., Simionescu Șt. ; serviciul chirurgi­cal : Mariim I., Eftim­iu Gr., Paș­­can C., Balaban V.; serv. gynecolo­gic : Lewonski Ecat., Iliescu Alex., Zaharescu N. ; serv. consultațiuni­­lor : F­orian Șt., Vasilescu N. Spitalul de copii.­­Serv. medical: Petrescu N., Pizani Natalia ; serv. chirurgical: Machelariu N­,Odobescu G.,Ștefănescu Elisa, Grădinescu V . Serv. boalelor contagioase : Con­­stantinescu Gh. și Antoniu . Serv. consulațiunilor : Cohl, Dumitrescu Alexandrina. Spitalul Colentina.—Serv. medi­cal : Mancaș și Iordănescu ; serv. chirurgical : Odor Elena, Bica Tra­­ian, Tomescu I., Bărbuneanu Gh. ; serv. boalelor venerice : Wexler Su­san», Fache D., Paraschivescu Ga­briela, Apostolescu I., Ponescu D. ; serv. boalelor contagioase : Don­ici G., Sp­ă­lă­țel­u I. , serv. consul­tat. i­li­nilor : Ciapăru Victoria, Leonte C. * * Fraudele de la tribunalul comercial din Capitală D. judecător Săbăreanu, de la pab. 3, a continuat ori instruc­ția în afacerea fraudelor comise de ajutorul de grefă C. Iordă­­nescu, de la trib. comercial din Capitală, și despre cari am vor­bit la timp. Declarația Gh. Iordănescu Iordănescu, ascultat ori de d. judecător, a declarat că într’ade­­văr a sustras câte­va coaie tim­brale de câte 20 lei pe cari păr­țile le anexau la acțiuni și le în­locuia cu coaie de câte 2 lei, pe cari apoi le anula, rupând cifra 0 și cuvîntul ler și rămânând nu­mai cifra 2. Coasele sustrase el le dadea apoi aprodului Ghiță Stoenescu spre a le schimba. Arestarea aprodului In urma acestei­­ declarațiuni de judecător a citat la cabinetul său și pe aprodul Ghiță Stoe­nescu. Acesta, fiind grav bolnav a­­casă și neputând veni la instruc­ție, d. judecător s’a dus chiar eri la domiciliul său din strada Orzari. La întrebarea pusă de d. ju­decător asupra numărului de coase timbrate ce i-a dat Iorda­­nescu spre a se schimba, el a declarat, că a fost trimis în mai multe r­nd­­it' de Iordănescu să vîndă coaie timbrate de câte 20 lei, dar nu-și amintește câte coaie l-a dat. Deposițiile altor martori Afară de Stoenescu, d. jude­cător a ascultat și pe mai mulți funcționari din grefă cari au de­clarat că n’au avut nici o cuno­ștință de faptul comis de Iordă­nescu și nici nu cred ca să fi avut complici, de­oare­ce el sin­gur era însărcinat cu anularea coaselor timbrate anexate la pe­tiții. D. M. D. Filipescu, antrepre­norul chioșcului de debit din pa­latul de justiție, a declarat că d-sa n’a cumpărat nici­odată coase timbrate de la Iordănescu sau de la aprodul Stoenescu. Continuarea instrucției Instrucția în această afacere va continua mai mult timp, de care­­#8 se vor face cercetări, spre a Universal­ia proftnde De la coresp. noștri particulari Pe ziua de 21 ianuarie 1904 Ploești Moarte subita.—Azi se va face înmormîntarea cunoscutului pro­prietar și industriaș G. Nassopulo, m­ort subit in urma unei congestii cerebrale. Defunctul lasă o avere de lei 3.600.000. Rănire gravă..­­Femeia Maria Gheorghe Militaru, din str. Ursari, a fost ranită grav cu baioneta de către soldatul Dumitru Gheorghe, din reg. Prahova No. 7, compania 6. Parchetele, civil și militar, au des­chis câte o anchetă. Cod­ü. T.-Severin Crimă—Ion­ Răuțiu, din Ploștina, ducând un vițel al său în grădină, la o claie cu fin, a fost pândit de G. D. Nebunul, care s’a repezit a­­supra lui cu o secure. Răuțiu a fugit în curte urmărit de către Ne­bunul, care, întâlnind în calea sa pe nevasta lui Răuțiu, i-a frânt mâna, iar copilului Constantin, i-a spart capul. Victimele sunt în cura spita­lului din Baia-de-Aramă, iar crimi­nalul a fost adus azi la parchet. Foc.—Dinu Fr. Opri și Fini al Opri au fost arestați și aduși aci, fiind inculpați că au dat foc­ unei șire mari de pae, a proprietarului Al. Poenaru din Dobra. Samosamul. Tecuciu Incendiu.­­ Astă-noapte, pe la orele trei și jumătate, un incendiu a isbucnit în sala de la catul I de la clubul conservator. Focul a luat naștere de la o scânteie căzută din cămin. A ars un biliard, preșurile și covoarele precum și draperiile. Sosind secția de pompieri, s’a lo­calizat repede incendiul. Zinc. Tirgoviște Găsit, mort. — Alaltă­ era dimi­neață, locuitorul Dinu Tudor, în vîrstă de 76 ani, din Dobra, a fost găsit mort în camera sa. Numitul a suferit de boală de i­­nimă. Nenorocire.—Din Cătunu vine vestea următoarei triste întâmplări care a costat viața locuitorului Ște­fan R. Preda. Numitul du­cându-se alaltă­ era îm­preună cu un frate al seu și 2 cum­nați la o pădure să ia lemne cu o căruță, pe când se întorcea pe o coastă, căruța s-a prăvălit peste ne­fericitul Ștefan R. Preda, sdrobin­­du-i oribil tot corpul și lăsându-l mort pe loc, înjunghiere.— Ioan P. Ivașcu, de 30 ani, din Urseiu, luându-se la ceartă cu Florea loan Petrescu, din pricina unui proces, acesta din urmă a împlântat cuțitul în pieptul lui Ivașcu. Rănitul a fost adus la spital, iar criminalul arestat. Condeiit. Roșiorii-de-Vede Un om ars de vin­.­Astă­zi, pe la orele 10 jum., a luat foc casa d-luî Nicolae Butoi. Pompa comunei a mers imediat la locul incendiului spre a-l stinge, dar mare a fost surprinderea când niște cetățeni, introducându-se ca să arunce obiectele afară, spre a nu arde, au dat de cadavrul carbonizat al lucrătorului zăpunar Drăgotin, de naționalitate sârb. Acesta, care era bolnav, ședea cu chirie la d. N. Butoi și, pe semne, încercând să facă focul cu gaz, sau adormind cu țigara în mână, a luat foc patul în care dormea și din cauza bolii ne­putând să fugă, a ars împreună cu patul. Se mai zvonește că ar fi vorba și de sinucidere, de­oare­ce nenoroci­tul Drăgotin fiind bolnav și nepu­tând să lucreze, trăia într-o mizerie complectă. Olteanul. gob py BI lFTegruitoare C-A.M­ESISI Ședința de la 22 Ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.Iă sub preșidenția d-lu­i M. Ferechide. Prezenți 91 d-nl deputați Se fac formalitățile obicinuite. D. Zarifopol adresează d-lui mi­nistru de finanțe următoarea inter­pelare: 1) Care va fi politica vamală a guvernului 2­ dacă are de gând gu­vernul să revie asupra sistemului protecționist ce a fost atât de de­­zastros pentru propășirea economică a țarei și 3) dacă guvernul a luat măsurile necesare ca să asigure in­dependența economică a trei apa­ 1 rând interesele agriculturei, acest principal izvor de bogăție națională. D. N. Ionescu, roagă Camera să ia în considerare în mod serios ce­rerea veteranilor de a fi împroprie­tăriți. D. Epurescu cere intervertirea or­dinei de zi pentru votarea împo­­mîntenirei rî-lui Streitman, ziarist. D. Stefan Ion cere același lucru în favoarea d-lui Teodorini, profesor la Conservatorul din Iași. D. Capeleanu, președintele comi­siei de petiții, se asociază părerilor exprimate de d. N. Ionescu în ches­tia veteranilor și spune ca această chestie se va putea aduce la ordinea de zi într’una din ședințele cele mai apropiate ale Adunărei. Se votează împăm­întenirea d-lui Streitman cu 56 voturi contra 6. Se repetă votul romasinul asu­pra împământenirei d-lui Sokáci și se admite. Se pune la vot proiectul de lege pentru modificarea fondului de re­zervă al căilor ferate.­­ D. Ianovici spune că acest pro­cect nu poate fi votat, de­oare­ce ar fi în contradicție cu o lege în vi­goare, aceea a budgetului cailor fe­­ra­te. Schimbările de felul acesta a le­gilor, adaogă d. Ianovici, nu pot fi legale. D. ministru răspunde că In­tot­­dea­una s’a procedat la fel în atari împrejurări , prin urmare observa­țiile d-lui Ianovici nu sunt înteme­iate. Se închide discuția și se procedă la votarea proectului. Adunarea adoptă cu 57 voturi contra 5. Se mai votează împământenirea d-lui Isidor Fărcanu, și recunoaște­rea d-lor Ion Vasile G. Grideatiu și Atanase Teodorini. Ședința se ridică la orele 4. Ședința de la 22 ianuarie 1904 Ședința se deschide la orele 2.30 m., sub președinția d-lui P. S. Aurelian. Pe banca ministerială se află d. D. Sturdza, prim-ministru. Prezenți 74 d-ne senatori. Se citește sumarul ședinței pre­cedente și se aprobă. Se citesc mai multe petițiuni re­lative la­­ dislocări și alipiri de co­mune. La ordinea zilei : Raportul comi­tetului delegaților asupra proectului de lege relativ la modificarea între­buințarea creditului­­ extra­ordinar de cei 6.650.000, deschis pe seama mi­nisterului de războiu, prin legea pro­mulgată la 27 Martie 1903. D. col. Trestianu dă citire sus­­zisului proiect. Ne­luând nimeni cuvîntul proiec­tul de lege e pus la vot și se admite. D. președinte Aurelian roagă pe d-niî senatori să bine-voiască a trece în secțiuni. Ședința publică se ridică la orele 2.40 m. ping și ’1 ciupesc ; și numai când el, cu toată opunerea lor, reu­­șește să ajungă pe logodnica sa, poate s’o ia jos. Ast­fel, daca mirele se încurcă până la ramura de sus, biata fată este constrînsă sa rămâe în vîr­­ful pomului și sa moară acolo de foame și de sete. Frumos gust !..... Depunerea unor pro­xeneți Intr’un număr precedent am arătat că poliția de siguranță a înaintat parchetului pe proxeneții Pavel Petrescu, din str. Sabine­lor, și Maria N. Coș&ru, din str. Meteori, sub inculparea că exer­­citau comercial de carne vie. De asemenea am arătat ca cu instrucția acestei afaceri a fost însărcinat de judecător Murau­­iiinu de la cat. 4. D-s» a luat ori interogatoriul acestor proxeneți și i-a depus la Văcărești. Cum ademeneau ei vic­timele ? Femeia Maria Coșaru se in­troducea sub diferite pretexte în familiile mai sărace și ademenea fetele prin diferite promisiuni ca să plece din casa părintească a­­sigurându-le că vor scăpa de să­răcie. Dacă fetele acceptau propune­rea, ea le conducea la dinsa a­­casă și, prin intermediul lui Pa­vel Petrescu, le plasa pe la di­ferite case de prostituție din țară și străinătate, fără ca părinții să mai știe de urma lor. O scenă duioasă Am întâlnit ori din întâmplare pe coridorul cabinetelor de in­strucție pe un fost funcționar care plângea. Intrebându-i care este cauza dînsul mi-a răspuns că o fiică adoptiva a sa, a fost ademenită de acești monștri și vindută la o casă de prostituție. Lumea care era adunată acolo era foarte indignată și a îndemnat pe nefericitul părinte să se adre­seze imediat d-lui judecător Mu­­ianu, ceea­ ce el a și făcut. D. judecător, întrebînd pe proxenetă că unde se află fata, ea a spus că este în Giurgiu în casa de prostituție a femeei Elena Petrescu, din strada Radu- Vodă. Maria Coșaru susține însă că fata s'a dus de bună voe acolo și că n'a ademenit-o ea. Imediat de judecător s’a a­­dresat telegrafic parchetului din Giurgiu ca să aresteze și să tri­mită la București pe acea pro­xenetă, anume Elena Petrescu, iar pe față s’o dea in primirea părintelui său. Proxeneții vor fi aduși azi îna­intea tribunalului, spre a li se confirma mandatele de arestare. ___________ X. T. * * ¥ lucruri din toată luma Câștigurile unei «ru­ste. —«La Revue Hebdomadaire»,care apare la Paris, scrie în ultimul ei număr următoarele: Câștigurile neîntrecutei artiste dramatice Sarah Bernhardt au fost de la 1867 la 1872, la Odéon, 280 franci pe lună, adică în cinci ani 16.000. In 1880 însă câștigă într-un singur an, 250 m­ii franci, în 1883 la Porte Saint-Martin, ca directoare și actrița 450 mii franci, de la 1890 la 1892 într-un turneu în America și în Aus­tralia, 2 milioane. Adunând su­mele de la 1867 la 1892, adică în primii 25 ani ai carierei sale, celebra artistă a câștigat 6 mi­lioane și jumătate de fran­ci. Mireasa pe pomi.— Lângă Lolo, in China occidentală, este acest obiceiu : in dimineața zilei de nuntă logodnica se urcă pe cea mai înălțată ramură a unui pom gros, pe când femeile din familia sa, mai în vîrstă ca ea, se așează pe ramurile mai joase, armate cu bastoane. Când se prezintă logodnicul pentru a se urca pe pom, femeile în vîrstă î i lovesc din toate părțile. 1 din­ 1.51 _A. 53 Lui Tândală îi moare nevasta. Ca bărbat plin de dragoste, îi face o înmormîntare splendidă. Sfirșindu-se totul, Tândală se duce să mulțumească nepotului său Păcală care se însărcinase cu înmorm­intarea. — Asta nu e nimica dragă unchiule, — răspunde Păcală — când vei muri d-ta am sä fac ceva și mai frumos. Alegerile de er­ Eri s’au făcut alegerile de ba­lotaj pentru colegiul 1 de Senat din Argeș și colegiul I de Ca­meră de Teleorman și Tutova. La Argeș biuroul electoral a fost prezidat de d. C. Tătăranu, con­silier la Curtea de apel din Bu­curești ; secretar era d. Aluteanu, grefier la aceeași Curte. Candidat­ d-nic : colonel Al. Budișteanu, liberal, și I. P. Co­­măneanu, conservator - cantacu­­zinist. La Teleorman, biuroul a fost prezidat de d. Sc. Popescu, prim­­președinte la Curtea de apel din București; secretar a fost d. N Brătianu, grefier la aceeași Curte. Candidat­ d­in C. C. G. Petaru, liberal,­ și C. G. Disescu, con­serva­tor-cantacuzinist. La Tutova, biuroul a fost pre­zidat de d. G. N. Raicoviceanu, consilier la Curtea de apel din Galați, secretară; V.Mihăileanu, grefier la aceeași Curte. Candidații erau d-ni. N. Bu­­joreanu, liberal; T. G. Emandi, conservator-cantacuzinist, și Lu­pu Costache, conservator-carpist. Au fost aleși d-nii. La Bârlad d. Nic. Bujoreanu, liberal, cu 123 voturi, din 265 votanți; D. Th. Emandi, conservator cantacuzinist, a obținut 114 vo­turi , iar d. Lupu Costache, con­servator-carpist, 24 voturi. Colonel Budișteanu, la Pitești, cu 110 voturi, din 210 votanți ; d. Comăneanu, conservator can­tacuzinist, a obținut 99 voturi. La T.­Măgurele d. C. Disescu, conservator-cantanuzinist, cu 233 voturi, din 431 votanți. D. C. Petraru, liberal, a ob­ținut 204 voturi. INFORMATION­ VINERI * Mâine Sâmbătă, la orele 10 dim. se va oficia în S-ta. biserică Brezoianu, parastasul de ș­ase săptămâni pentru odihna sufle­tului în veci neuitatului nostru fost director Luigi Cazzavillan. Nemăngâiala văduvă, d-na Theo­dora L. Cazzavillan, roagă pe toți amicii și cunoscuții să bine­­voiască a asista la această ce­remonie.­­ Societatea studenților în me­dicină va ține ședință publică Duminecă 25 c. ora 2 jum. d. a. în localul său din palatul băilor Eforiei. • Ü. prefect al județului Me­hedinți,Ion Igiroșeanu, a orînduit mari vinători oficiale în părțile în cari fiarele sălbatice s’au în­mulțit în mod simțitor. • Din împrumutul de un mi­lion de lei al comunei Severin, a fost reservată suma de 144.720 lei, pentru clădirea a doue școli in acel oraș. La licitația ținută în localul primăriei sau prezin­­tat 15 concurenți. D. Angello Vicelli, din Bărboși (Covurluiu), care a ofertat cu 22 la sută sub devis, a obținut lucrarea.­­ In județul Buzău s’au în­ființat posturi telefonice în urmă­toarele comune rurale : Cândești, Măgura, Palanca, Simileasca și Vernești, pendinte de oficiul Buzea. Aceste posturi, cari pe lângă convorbiri telefonice, vor mai face și servicii­ pentru primirea și ex­pedierea telegramelor interne, și de Stat, se dau în exploatare pu­blică pe ziua de 15 Febru­arie a. c. ♦ Administrația Casei școale­­lor a fost autorizată a accepta donațiunea făcută de d. Al. D. Pâcleanu, proprietar, domiciliat în Buzău. fi o națiune constând din 2 clădiri în valoare de 20.000 lei făcute cu cheltuiala­­ sale, cum și un teren în întindere de 7.419 m. p., spre a servi ca local al școlilor din comuna Simileasca, (Buzeu), și cu condițiunea c­a școala să poarte numele «Al. D. Pâcleanu». ¥ L» 7 Februarie se va da balul Jokay-clubului, la care vor azista și AÁ. U­. RR. principii moștenitori. ♦ Frații Gr’odel de Gyulafalva, cari donaseră mai înainte 40 000 lei pentru azilul Regina Elisabeta, au mai dat acum 15.000 lei pen­tru secțiunea de orbi, ce se va înființa la acel azil.­­ In Ograda (Ialomița) a în­cetat­ din viață Stoica Robru, zis și Bubuianu, în vîrstă de 120 ani.­­ Mâine, fiind aniversarea Uni­­rea­ Principatelor, magazinele vor fi închise toată ziua.­­ Societatea «Junimea Studi­oasă Medicală», cu sediul la spi­talul Caritas, va ține ședință la 25 ianuarie, orele 3 d. a. ♦ Imediat după votarea îm­prumutului de 2 și jumătate mi­lioane lei de către Corpurile le­giuitoare, primăria orașului Plo­iești va ține licitațiune pentru construirea abatoriului, care se speră că va fi gata peste 2 ani. * Din Constantin­o­pole ne vine știrea că neîntrecutul artist Er­me­te Novelli, care se află actual­mente acolo, a jucat Duminecă în prezența Sultanului, frumoasa dramă «Neguțătorul din Vene­ția» și a fost decorat cu gradul de mare ofițer al ordinului «Os­­mania».­­ «Le Temps, ce ne-a sosit ori, publică un călduros articol asu­pra atitudinei înțelepte a Româ­niei față fie situația din Penin­sula Balcanică, articol care se sfârșește ast­fel: «Românii știu ce vor și a­­cesta e cel mai sigur m­ijloc de a atinge țelul dorit. Ast­fel Ro­mânia ’și consolidează mereu si­tuația și vede prestigiul ei cres­când în fie­care zi în Europa, care ’i arată din ce în ce mai multă încredere măgulitoare». ¥ In luna Decembrie, anul tre­cut, încetă din viață la Giurgiu lenerul I. Rădulescu, laureat a­­cum două ani al unei școli ita­liene de aplicațiune și inginerie. Ziarele italiene ne aduc acum știrea că tovarășii de studii­ ai defunctului s’au făcut promoto­rii unei subscrieri pentru a-i face un bust pe care-l vor trimite în România; la aceasta au aderat ministrul cultelor italian Orlando profesorii și studenții școalei de aplicațiune. Suma subscrisă până acum, grație îngrijirilor d-lor ingineri C.­ Cinnevari, G. Gabietti, G. Manzutti, se ridică la cifra de 500 franci. ♦ Tinerul violonist român George Enescu, a obținut pre­miul de 600 lei oferit de revista pariziană Muzica, pentru cea mai bună piesă muzicală. ¥ D. Popescu, directorul pre­fecturei de Muscel, și-a reînoit demisiunea, care i-a fost primită pe ziua de 1 Februarie. ♦ S’a prelungit până la 12 Fe­bruarie sesiunea consiliului co­munal din Tg.-Jiu. ♦ La Tulcea, Dunărea e liberă de ghețuri. ♦ D. Sturdza a prezidat ori, la orele 5 d. a., un consiliu­ de miniștri, la ministerul de interne. ¥ In Februarie primăria Ca­pitalei va da, la circul Sidoli, două reprezentații în folosul să­­racilor din București. ♦ Prefectura județului Con­stanța a supus consiliului teh­nic superior spre aprobare proiec­tul pentru apărarea și conso­lidarea malurilor mării Negre dinspre partea de Nord-Est a orașului Constanța. Lucrările vor costa suma de 200 mii de lei. ¥ Primăria orașului T.-Seve­rin a supus spre aprobare con­siliului tehnic superior proiectul pentru alimentarea cu apă a halei și pentru deschiderea a 12 guri de apă în acel oraș. Lucrările sunt evaluate la 105 mii de lei. ♦ Astă-seară ver fi două prân­zuri : unul la marchizul de Pal­­lavicini, ministrul Austro-Unga­­riei, iar altul ia baronul de Re­­yens, ministrul Belgiei.­­ Sâmbătă, 24 cor. orele 9 dim., va avea loc la Catedrala catolică Sf. Iosef din str. Fân­tânei, un parastas pentru odihna sufletului lui G. B.Gronda. Fami­lia roagă pe prietenii și cunoscuții defunctului a asista la această ceremonie.­­ La palatul princiar va în­cepe Marți seria ceaiurilor, ur­mate de dani. Aceste serate se vor da în fie­care Marți.­­ Seminarul central din Bucu­rești va serba mâine aniversarea Unirei Principatelor printr'un Te- Deum oficiat la 9 jum. dim., în capela seminarului, după care va urma un concert in sala de re­cepție. ♦ D. locotenent Paul Beldi­­man, din Tîrgoviște, a avut acolo două dueluri. Primul cu spada, în manejul școalei de cavalerie, cu d. locotenent Mihăilescu. Martorii d-lui Beldiman au fost d-niî locotenenți G. Lerescu și Baltărescu , iar aceia ai d-lui Mihăilescu d-nii Ghenovici și Scărișoreanu. După 2 reprize, ce au ținut 15 minute, d. locot. Mihăilescu a fost ușor rănit la ante­braț. Imediat după aceea, d. locot. Beldiman s-a bătut în duel cu d. locotenent Mitescu. La întâia repriză, d. Beldiman a fost ușor atins la braț, iar la a doua, d. loeot Mitescu a fost rănit la ante­braț.­­ Primăria Capitalei a hotărît să urce în limitele ligei maxi­mului, taxa pe baluri de la 5 la 10 franci pe seară.­­ Ministerul de externe a pri­mit ori comunicarea oficială că d. Marcel von Svinderen, mi­nistrul Olandei, a fost înaintat ministru plenipotențiar la Was­hington, iar d. Walde­ren Beu­gers, consilier la legațiunea Olan­deză din Paris, a fost înaintat ministru la București.­­ S-a acordat medalia «Bene- Merenti» el. I d-lui profesor dr. Wilhelm Dörpfeld, prim-secretar al institutului de ar­heologie ger­man din Atena, pentru lucrările sale arr­heologice. S’a acordat aceeași medalie cl. II, d-lor . dr. Angelescu N­, far­macist, pentru scrierile și lucră­rile sale științifice ; Mircea G­R, inginer de mine, pentru scrie­rile sale; Rasidescu Ion St., ti­pograf, și Filip George, tipograf, directorul tipografiei «Minerva», pentru lucrări artistice. ¥ S’a acordat medalia «Răs­plata muncei» cl. II. d-lui Di­­m­itrescu Const., locotenent în rezervă, fost instructor militar timp de 22 ani, la școalele se­cundare din București. ♦ Membrii baroului de Co­­vurluiü vor da mâine un prinț în onoarea d-lui G. C. Șișman, fost prim-președinte al Curtei de apel din Galați, cu prilejul nu­mirei sale la Curtea de casație. ¥ Se știe că joc. «Tineri­mea artistică» organizează, la Ateneu, o expoziție pentru 9 Martie. D. Oscar Späthe, delegat spe­cial al societăței, a fost primit ami, la 10 dim. la palatul Cotro­­ceni, de către A. S. R. Prințesa Maria, care a acordat patrona­­giul Soü acestei opere artistice. Prințesa Moștenitoare va tri­­mite expoziției tablouri pictate de Ea și sora sa, marea­ ducesă de Ilessa. ♦ Serviciul maritim român va trimite în curând la Liverpool vaporul «Turnu-Severin», spre a încărca mărfuri și a face întâiul transport pe seama asociațiunei încheiate între acest serviciu și compania engleză de navigație Johnston. ♦ Studentul Alex. Procopovici, din Bucovina, vice-preșidentul so­cietăței „Junim­ea" din Cernăuți, a venit de 2 zile în Capitală spre a-șî procura de la Teatrul Național, cos­tumele istorice românești, necesare unei represin­națiuni teatrale, pe care studenții Bucovineni o vor da cu ocazia jubileului de 25 ani ai societăței „Junimea“. Se pregătesc mari serbări pentru această ocazie în Cernăuți. Intre altele doamnele bucovinene vor oferi studenților un drapel de o mare valoare artistică, ca simbol al dra­gostei lor pentru studențimea ro­mână din Bucovina. 1­. G. Procopovicî a fost condus de membrii comitetului „Uniunea studenților“ cari i au arătat orga­­nizația Universității și societăței studențești precum și principalele noastre monumente. Aseară cu trenul de 10 și 20, d. Procopovicî a părăsit Capitala ple­când la Cernăuți. Serbări­le vor av­a loc Marți 27 și Mercur! 28 Ianuarie. Tot cu această ocazie d. Onciu, profesor universitar, a fost numit membru de onoare al societăței stu­dențești «Junimea», predându-i o panglică cu inscripția: «Junimea primului seu președinte». ȘTIRI 3COLAER ¥ La examenul al 11-lea de farmacist au mai reușit urmă­torii studenți: Brumusescu, V. Bocescu, Henția și I. Gheorghiu.­­ Învățătorul D. Dumitrescu, din Ulmeni (Ilfov), a fost sus­pendat pe 6 luni, cu începere de la 1 Februarie, și apoi va fi transferat.­­ In locul d-lui I. N. Cornoiu, a fost numit d. G. Alexandrescu profesor suplinitor la liceul din Bârlad.­­ învățătorii Gr. Perianu și I. Chirică din Costești (Tutova) au fost pedepsiți, primul cu un avertisment, iar al doilea cu­ transferarea.­­ D-ra Eu­za Rozescu, învăță­toare la Ulmeni (Ilfov), a fost pedepsită cu transferarea. O­tilul ¥ A. S. R. Prințul Ferdinand va pleca mâine ori Duminecă în inspecție la T.-Severin și Cra­iova, unde va inspecta regimen­tele de roșiori. Intre 28 Ianuarie și 6 Februa­rie Prințul Moștenitor va in­specta reg. 3 roșiori, 3 călărași și divisionar de jandarmi călări din București. ♦ Senzaționalul proces al că­pitanului Urzică, de la depozitul de recrutare din Dorohoiu, va fi judecat la 20 c. de către consi­liul de războiu al corpului 4 de armată. ♦ D. căpitan Gh. Erem­ia, din arma artileriei, aflat în posiție de disponibilitate, a fost reche­mat în activitate, la reg. 1 ce­tate.­­ D. locotenent G. Pallade, din reg. 4 roșiori, a fost trecut în rezervă pentru concediu mai mare de 6 luni.­­ D. maior în rezervă î. Bai­­dac, din reg. Radu­ Negru No. 28, și d. căpitan în rezervă Dim. Mi­hăilescu, din reg. 1 Dolj, au fost șterși din controalele armatei pentru limită de vîrstă. ♦ Erî s’a judecat, de către con­siliu de revizie, al armata­, re­cursul soldatului din corpul flo­tilei Davidoi Gavrilă, inculpat pentru faptul de nesupunere. Consiliul a casat hotărârea pe motivul că comisarul regal al consiliului de disciplină n’avea gradul prevăzut de lege. Apărarea a fost susținută de d. avocat Dimitrie Manolescu, maior în rezervă. STIB! JUDICIARE . D. judecător Nicolsi­ a con­tinuat era instrucția în afacerea asasinărei Elisei Popescu la Paris. D s- a ascultat pe fetele Elena și Anica Niculescu, surori ale dispărutei Margareta Niculescu. Ele au declarat că sora lor nu e dispărută, ci se află la Constan­­tinopol și că a plecat acum de curând cu pașaport în regulă. ♦ Tribunalul Dolj, secția I-a, a judecat Miercuri procesul de ultragiu, intentat d-lui Aurel Ge­­blescu pentru insulta ce a adus vara trecută d-lui judecător de instrucție Policrat, chiar în ca­binetul său. D. Aurel Gebiescu a fost con­damnat la 3 luni închisoare.­­ Curtea de apel din Iași a condamnat la 7 luni închisoare pe Dimitrie Botez, perceptor în Valea-Rea, unde a comis falsuri în acte publice și delapidări de bani. ȘTIRI ECOXOBICIc ȘI FIXAICIARE . «Monitorul Oficial» de erî publică decretul pentru promul­garea legei prin care se deschide pe seama ministerului lucrărilor publice următoarele credite: 76.756 lei 31 lei pentru lufun­darea lucrărilor de construcțiune a clădirilor de pe linia ferată Bârlad-Galațî, ce au fost contrac­tate cu d-nia Curți­i Mallioli ; 70.590 lei 36 b. pentru lichi­darea lucrărilor de construcțiune a șoselei Boișoara-Câineni, ce au­ fost contractate cu d. V. Reale; 100.000 lei pentru lichidarea exproprierilor de pe liniile ferate de interes local și general (inclu­siv liniile Bârlad-Galațî, T.­Ocna- Moi­nești-Co­mănești-Palanca, Cra­­iova-Calafat­, Pitești - Curtea-de- Argeș și Focșani-Odobești) și 370.000 lei pentru continuarea lucrărilor de construcțiune a gărei Obor și liniile de racordare.­­ «Monitorul Oficial» de elî, publică tabloul de o umorile titlu­rilor de rentă 4‘7<, amorfisabila din 1896, împrumutul de lei 90 milioane eșil­e la sorți la tragerea de la 19 ianuarie 1904, precum și ta­bloul de numerile titlurilor de rentă 4 °,0 amorfisabila din 1898, împrumutul de lei 180 mi­lioane. eșile la sorți la tragerea din aceeași zi.­­ Im cursul anului trecut au in­trat în portul Galați 1013 bastimente de mare : românești 35, aust­riare 141, belgiane 13, bulgăreșt 14, da­neza 5, elene 199, engleze 148, fran­ceze 29, germane 48, italiene 107, olandeze 8, otomane 147,­samiote 1, suedo-norvegian­e 1, rusești 139, un­gurești 9. Bastimentele de mare, cari au e­­șit din port, au fost în immer de 1083 , românești 37, austriace 140, belgiane 140, bulgare 14 daneze 6 eline 199, engre­­e 155, franceze 29, germane 50, italiana 110, muntene­­ grene 1, olandeze 8, otomane 158, samiote 1, suedo-norvegiane 3, ru­sești 146 și ungurești 12. Dintre cele intrate, încărcate au fost 28, iar deșerte 762 ; dintre cele eșile încărcate au fost 728, iar deșerte 355. Bastimente de rîu­ri au intrat în port 3283 și au eșit 3413. Dintre cele intrate au fost româ­nești 1221, austriace 682, bulgărești 7, eline 816, engleze 8, franceze 1, germane 5, italiene 12, otomane 59, rusești 217 și ungare 275. Din cele elite au fost românești 1236, austriace 6—8, bulgărești 11, eline 900, engleze 8, franceze 2, germane 8, iun­ane 11, olandeze 2, otomane 56, rusești 222, ungurești 275. «­ Ministerul de finanțe a ho­­târ­ît ca să nu să m»î permită exportarea prin punctul Hînova, și prin urmare nici încărcările în bastimente la acel punct, de­cât numai a acelor produse agricole și forestiere cari vor proveni din localitățile depărtate cu mai mult de 15 k­ilometri de la biuroul vamal T.-Severin. In consecință, autorizațiunea care urmează a se cere minis­terului de finanțe la începutul fie­cărui an se va acorda numai a­­celora dintre producători, cari vor dovedi că produsele ce voesc a exporta prin punctul Hînova sunt recoltate exclusiv de pe te­renurile lor și ca acele terenuri nu se găsesc la depărtări mai mari de 15 km. de la zisul biu­­ron vamal. Neguțătorilor de cereale in ge­neral, ca și in­termediator­ilor cari de obiceii­ fac afaceri de spe­culă în comuna Ilinova, nu li se vor acorda asemenea acuzațiuni ȘTIRI SANITARE . In Luncavița (Tulcea), s’a ivit febra aftoasă printre vitele locuitorilor. Sunt bolnave peste 3000 vite.­­ D. dr. Al. Zaharia, cu în­cepere de Marți, 27 c., va face în fie­care Marți și Sâmbătă, la orele 5 d. a. curs liber de chi­mie agricolă în amfiteatrul insti­tutului de chimie din București. La acest curs pot asista pe lângă studenții facultăței de ști­ințe­ și persoane particulare. ȘTIRI ARTISTICE . Mâine, Sâmbătă, 24 Ianuarie, se va da, în sala băilor Eforiei, balul societăței «Gutenberg», sub patro­­nagiul d-lui Emil I. V. Socecu, pre­ședintele Corporației artelor grafice. ¥ Asociația absolvenților școale­­lor de arte și meserii va da astă­­seară, la orele 8 jum., în saloanele Edison un bal cu tombolă, sub pa­­tronagiul d-lui Stoicescu, ministru al domeniilor. ♦ Duminecă, 25 și Luni 26 Ia­nuarie, la orele 9 seara se vor da la teatrul Liric 2 reprezentațiuni extra­or­dinare de celebra dansatoare specială în composițiile lui Chopin, Artemis Golonna cu, concursul d-rei Goulé, cântăreață pariziană, al d-lui Barodin-Delvary, tenor italian pre­cum și al renumitului compozitor pianist Bela Laszky .Biletele se află de vînzare la agenția t­eatrală „Landépendante Roumaine“.­­ Sâmbătă 24 Ianuarie 1904, ora 2 p. m., va avea loc în sala Tea­trului Liric, o mare representație școlară cu piesa : „Isoria“ „Cloșca“ și „Crișan“. Dată de d. Montau­­reanu. Biletele se găsesc de vânzare la Halle L’Independance Roumaine. ECOURI . Proprietățile tonice șie ta­­ninului, puterea antimicrobică a iodului — găsesc excelentele lor efecte în vinul Nourry.­­ Fer­ga Italiani II Signor Giuseppe Pianlini, Presidents della Societâ Italiana di M. S. e di Beneficenza di Bu­­carest, prega gl’italiani qui resi­dent!, di assislerp alia cerimonia funebre ehe si farâ in sufl'ragio del defunto socio Giovanni B. Gronda alia cattedrale di S. Giu­seppe sir. Fânlânei, domani Sa­­bato 6 Febbraio st. n., alle ore 9 dei mattion. Evadarea Im­î Bercovicî, o­­trăvitorul din Semăn Cititorii noștri știu din tele­gramele trimise de coresponden­tul nostru din Roman, despre senzaționala otrăvire a cârciuma­­rului Sternberg, din localitate, de către nevasta sa, în unire nu amantul ei Moritz Bercovici, care a dispărut. Toate cercetările pentru­ găsi­rea lui Bercovici fură zadarnice. Poliția din Roman a legegrafiat tuturor polițiilor din țară, trimi­țând și semnalmentele otrăvito­rului. Pe de altă parte, soția cârciu­­marului a și fost depusă. Poliția Capitalei, mai norocoasă în cercetări, isbuti să dea de urma lui Moritz Bercovici. El fu prins și arestat. Dar pe când d­oai jandarmi, Tanase Mihai și D. Dum­itru, îl aduceai­ la poliție, otrăvitorul Moritz Bercovici isbuti să fugă și se făcu nevăzut. Acum s’au început nouî urmă­riri pentru regăsirea lui­ Rep. Conferința d-lui Livescu a fost ascultată cu multă plăcere și a­­plaudată în mod călduros. __________________R­ep. Constituirea societă­­ței agronomice Aseară sau întrunit in sala sta­tisticei generale de pe lângă mi­nisterul de domenii, membrii fondatori ai societăței agronomice precum și un mare număr de agronomi, cu scopul de a vota statutele nouei societăți. Ședința s’a deschis la ora 9 și a fost prezidată de d. Bozianu. înainte de a se începe citirea și votarea statutelor, s’a discutat chestia dacă adunarea aceasta tre­buia considerată ca o urmare a acelei din 7 ianuarie a. c. și dacă inițiativa formării acestei socie­tăți trebue pusă în­ legătură cu hotărîrea luată în anul 1892 de unii din agronomi pentru for­marea unei societăți cu aceiași menire. După mai multe discu­­țiuni, se admite inițiativa pornită la 1892 și rămasă neexecutată. Luânduise apoi în discuție sta­tutele nouei societăți, se votează pe articole cu mici modificări. La urmă se alege comitelui activ, precum urmează : Președinte : d. Eduard Ghica ; vice-președințe : G. Nicoleanu și N. N. Andronescu ; secretar-ge­­neral: Popovici-Lupa ; secretar : C. I. Corbu ; membri: Brezeanu, Bozianu, I. Berendei, G. Roman și M. Micșunescu, iar secretar de redacție d. G. Mărunțeanu. Statutele societăței recunosc ca președinte onorific pe minis­trul agriculturei, ori­ care ar fi: A mai fost ales președinte de onoare, neprevăzut de statut, d. P. S. Aurelian. Ca membri onori­fici au fost aleși d-niî. I. Kalin­­deru, P. Carp, B. Misir, N. Fi­lipescu, V. Lascar, Al. Marghi­loman, D. Dobrescu, G. Băico­­ianu, C. F. Robescu, general Algiu, G. I. Brătianu, principele Barbu Știrbei, principele D. Mo­­ruzi, D. Maiak, colonel Geor­­gescu, Sava Șomănescu, Ștefan Greceanu, C. Colibășeanu, I. N. Alexandrescu, St. Filipescu, C. Datculescu, I. Piiat­, Dr. Bucșe­­nescu, Pană Buescu, Scarlat Fe­rechide, Mișu Marghiloman, G. Gr. Cantacuzino, Marin Petres­­cu, Procopie Gazata, Cantacu­­zino Pașcanu, I. Mavrocordat, Frați I. Stroici, I. Procopie Du­mitrescu, G. Bagdat, D. Braga­­diru, V. Apostoleanu, N. N. Popp, Al. Geulescu, G. Negro­­ponte, Dimitrie Mihail, Secu­­leanu, N. Lupașcu, N. Cincu și Vârvoreanu. In timpul ședinței s’au primit adesiuni în scris, de la peste 120 persoane. La ora 12 noaptea societatea proclamându-se înființată, ședința s’a ridicat. Cal­iga. Conferința­­ de la Mesei Aseară, la Ateneu d. I. Li­­vescu, de la Teatrul Național, și-a desvoltat conferința la «D’ale Teatrului». D. Livescu, care e un artist de valoare, a vorbit mai întâi despre teatru în general relevând mare însemnătate a scestei școli, me­nită a propaga lumina prin toate clasele sociale. Vorbind în special de teatrul român, conferențiarul a făcut istoricul acestei instituții­oi na­ționale, aducând elogii memoriei artiștilor din trecut cari au format pe vremuri podoaba scenei ro­mâne. Mai departe, conferențiarul a arătat greutățile vieței de artist și s-a plâns de indiferența pu­­b­licului nostru față de acei cari își consacră viața pentru înălța­rea teatrului romii­. A arătat apoi în termeni haz­lii sporiațiunile la cari sunt ex­puși de căt­re impresarii diferi­telor teat­re, artiști cari fac tur­­neuri prin provincie. Dânșii, de multe ori pleacă cu cile mai mari speranțe, dar nu se reîn­torc de­cât cu satisfacția morală. Ultime informatiici VINERI. ♦ O delegație de veterani s’a prezentat erî d-lui Ferechide, președintele Camerei deputaților, căruia i-a prezintat o petiție ce­rând să li se dea câte 35 cotare de pământ pe granița Dobrogei și 5—10 ectare în țară, după ca­litate. ♦ Azî se va întruni la minis­terul de finanțe, comisia de ex­perți, spre a se pronunța asupra reclamațiunilor făcute de comer­cianți relativ la taxările vamale. ♦ Locuitorii comunei Vutcanî (Fălciu) au cumpărat moșia «E­­lanul», în întindere de 800 fălci, proprietatea erezilor defunctului Gastan G. Leca, cu suma de 490.000 lei. Aceasta este a 5-a moșie pe care locuitorii din acea comună au cumpărat-o în timp de 12 ani.­­ Noul regulament pentru ți­nerea concursului de muzică corală între elevii și elevele școa­­lelor secundare din țară a fost aprobat de M. S. Regele. « Sub-locotenentul Sterea Emil, din arma infanteriei, aflat în dis­ponibilitate, a fost șters din con­troalele armatei considerându-se ca demisionat, pentru că s-a că­sătorit fără aprobarea comandan­tului de corp.­­ Căpitanul Mihail George, din regim. Teleorman No. 20, a fost mutat în interes de serviciu, pe ziua de 1 Februarie, în reg. Ș­tefan-ce­-Mare No. 13. ¥ Ori după amiază s’au întru­nit la ministerul de domenii toți șefii de regiuni silvice, în con­ferință, împreună cu directorul agriculturei și au discutat în pri­vința altoirilor de vite și pomi ce se vor face la primăvară. ♦ Aseară s'a întrunit la minis­terul de domenii comisia indus­trială și a discutat asupra cere­rilor pentru acordarea de avan­­tagii spre încuragiarea industriei naționale.­­ Primăria orașului Craiova a cerut consiliului de miniștri să­­ aprobe facerea unui împrumut de GOO.OOO­lea, care împrumut să serve la plata datoriei flotante a orașului. ♦ Ca»vera meseriilor se va în­truni Marți, în localul Camerei de comerț, pentru rezolvirea a­­pelurilor meseriașilor și alte ches­tii la ordinea zilei. ¥ Ca șef al atelierelor școalei superioare de arte și meserii din Iași a fost numit d. Pastia, in­­giner-electrician, în locul d-lui Ștefan Petrescu, trecut în aceeași calitate la școala superioară de arte și meserii din București. ♦ Co­cursul pentru ofițerii de sergenți stradă s’a sfîrșit la ministerul de interne. Tabloul celor reușiți nu se va da de­cât peste câte­va zile. · Comisia permanentă a Ca­merei de comerț se va întruni săptămâna viitoare și se va o­­cupa cu chestia repaosului du­­mineral. ¥ Ele s’au făcut, de către di­recția generală a serviciului sa­nitar, mai multe numiri de sub­­chirurgi, prin diferite orașe ale țării. ¥ Mâine, la orele 4, se va în­truni la ministerul de interne comisia veterinară.­­ In urma morței profesoru­lui V. Cârnu-Munteanu, d. N. Fi­lip, directorul școalei de agricul­tură de la Herastrău, a fost nu­mit membru în consiliul perma-

Next