Universul, martie 1904 (Anul 22, nr. 59-86)
1904-03-01 / nr. 59
V Tipuri «lisa armata japoneză.—(Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Orhidoi Duminecă, 29 Februarie.— Cuv. Gassim Romanul Catolic Duminecă, 13 Martie.--Eufrosina Soarele résara 6.19, apune 6.1 București, Februarie 1904 Fair Rreforme Continuăm a rezuma studiul d-lui T. Roată asupra reorganizării comunelor rurale. După cum am arătat, autorul cere facerea a patru mari reforme. Cea dintâia e comasarea. Astăzi, proprietatea foarte multor țărani e îmbucătățită, bucățile fiind uneori la mai mulți kilometri depărtare unele de altele. Reul acesta trebue înlăturat prin comasare, dandu-se fiecărui sătean, in schimbul bucăților de pământ, un singur lot de aceeași întindere și calitate, sau o cantitate mai mică de calitate superioară, sau o întindere mai mare de calitate inferioară—după împrejurări. Operația se va face de o comisie compusă din delegații administrației, un inginer și delegații sătenilor. Comisia aceasta verifică și titlurile de proprietate, cu drept de apel în judecătoriile de ocoale. î). Roată arată în amănunte operațiunea comasărea, atât în partea ei tehnică cât și in cea juridică. De la comasare vor fi excluse terenurile sădite cu vii, păduri, livezi de pruni, grădini cu pomi roditori, bălțile, terenurile nisipoase și toate terenurile cari sunt proprii pentru agricultură. Foloasele comasărei ar fi simțitoare. Țerenul, având tot pământul la un loc, va economisi o sumă de timp; își va apăra mai bine proprietatea ; își va împărți mai bine semănăturile,putând să și facă grădini de pomi și de zarzavaturi; își va păzi mai bine holdele; va putea să crească și să îngrașe vite, realizând beneficii frumoase (țăranul român din Banat câștigă în acest chip până la 400 lei într’o vara). Pe lângă astea, cu prilejul comasărea s'ar întrepta greșeala de la 1864, rezervându-se foc pentru islazul comunal. Odată cu comasarea ar fi de făcut și concentrarea satelor. «Cea mai mare parte din satele noastre au fost construite și așezate la voia întâmplării, în locuri roti alese și prost situate și de multe ori pe o întindere prea mare în proporție cu numărul caselor și densitatea poporațiunei și lipsite chiar de căile de comunicație. «In asemenea împrejurări, observă cu drept cuvînt autorul, p. foarte "firesc să nu se poată face nici administrație, nici instrucție și nici să se cultive și desvolte sentimentul religios al săteanului nostru"". Sunt și comune bine situate și construite, dar acestea sunt puține. In general, starea lucrurilor, în privirea aceasta, e foarte rea. Cum să se îndrepteze lucrul ? Autorul studiului e de părere să se concentreze cătunele din comună în vatra satului celui mai bine situat, sau chiar să se întemeieze vatră nouă acolo unde ar fi trebuință. Vechile sate s’ar desființa prin expropriere, dându-se locuitorilor loc în vatra satului definitiv și acordându-li-se înlesniri pentru construirea locuințelor, a cărora clădire nu ar necesita mare cheltuială. D. Roată își susține ideia cu argumente serioase și recomandăm celor ce se interesează mai de aproape de chestiune să citească desvoltările în broșură. Noi no mărginim a reproduce aci următorul pasagiu: «Prin concentrarea comunelor s’ar deslega și simplifica și mult discutata chestiune a administrației comunelor rurale. Autoritățile comunale vor fi puse în măsură a aduce la îndeplinire cu mai multă înlesnire și conștiință măsurile administrative, igienice și de siguranță. «Cele mai mari avantaje de pe urma concentrării le vor avea însă, fără îndoială, sătenii. «Comuna mărindu-se și veniturile ei sporindu-se, ea va fi in stare ca să-și clădească localuri de școală încăpătoare și higienice, așa ca fiecare copil de școală să poată învăța carte; școala și biserica vor fi la îndemâna tuturor. «Din punct de vedere sanitar, cătunele concentrate într-o singură comună, măsurile sanitare pot fi executate cu mai mult succes. Medicii pot vizita comunele și pe bolnavi cu mai mare înlesnire. «Comunele mai mari ar putea chiar să-și înființeze un mic serviciu sanitar, să înființeze o farmacie, să închirieze o trăsură pentru transportarea medicului în comunele vecine, trăsură care ar putea să servească și pentru poșta rurală, pentru comunicația cu sub-prefecturile, etc.» Intr’un numer viitor vom rezuma vederile autorului în privirea celor l’alte doue reforme. «■«ÜR» Wür«— Din Ungaria (Corespondență par!, a ziarului «Univarsul») Budapesta, 26 Februarie. Situația politică Alaltă era primul-ministru contele Tisza a prezintat Camerei Deputaților planul șeii de a schimba regulamentul Camerei astfel încât punea pe viitor stavilă acelora câtă voia fi să abuseze de libertatea cuvîntului Partidele din opoziție sau și primit cu un scandal nemaîpomenit. Primul-ministru și partidul său au manifestat insă atâta strășnicie încât nu mai era nici o îndoială că guvernul avea de gând să schimbe regulamentul Camerei chiar cu forța. Sub noul regulament nu se mai putea face obstrucțiune, deoarece președintele avea puterea ca sa dea afară pe acei deputați cari ar fi făcut gălăgie și ar fi împedecat astfel lucrările Parlamentului. Această perspectivă a speriat chiar și pe partizanii lui Ugrón. In ședința de el s'a făcut, pace între opoziție și guvern. După ce Camera a hotârît de a discuta proiectul de regulament al primului ministru se ridică președintele onorific al partidului Kassuthist, bătrânul Coloman Thaly, care întrebă pe primul ministru dacă este gata să-și retragă propunerea, în caz dacă o acțiune de pace va asigura voarea contingentului de recruți (adlauze in dreapta și în stânga). In urma acestei cereri se ridică primul-ministru,—în mijlocul unei profunde tăceri, — care declară că dacă partidele din opoziție se vor obliga a fee cât de curând posibilă votară legei recruților, el își va re!age propunerea (aplaus) furtunoase și strigate de: Trăiasă în dreapta și în stânga). Președele sună clopoțelul. In momentul acela. Coloman Thaly se ridică de pe locul seui și se duse la primul-ministru căruia a strânse mâna între aplausele furtunoase ale Camerei. Se auseau strigăte de : Trăiască Thaly ! Trăiască Tisza ! După aceea se ridicară șeiiii fracțiunilor obstrucționiste, Ugron (independent), comtele Zichy (partidul poporului) și Árpád Szentivany (în numele disidenților lui Szederkény) cari se alăturară la declarațiunile lui Koloman Thaly. In urma acestor declarațiuni, primul-ministru anunță că-șî retrage proiectul, taxându-l de nul și neavenit. (Aplause sgomotoase în toată Camera). Deputații se ridicară în picioare strigând : «Trăiască patria !» «Trăiască Tisza și Thaly!» In Cameră domnea o atmosferă atât de emoționantă încât deputații guvernamentali se îmbrățișau cu cei oposiționaiî. Contele Stefan se duse la Coloman Thaly și felicitându-l Îi zise : — Nene Coloman, D-zeu să te țină multă vreme pentru prosperitatea Camerei și a patriei. A săvîrșit un act istoric." Coloman Thaly îl mulțumi zicând ,ca contele Tisza a fost foarte înțelept și modest, întreaga presă jubilează din cauza acestei împăcări. Avântul cel mai mare îl are ziarul «Magyar Szó», organul fostului primministru baronul Banffy, care într'un prim articol sub titlul «Dumnezeu ajuta pe maghiari» exclamă între altele : «Patria maghiară este de o mie de ani, suntem cea mai veche națiune alcătuitoare de Stat, dintre popoarele culte. D-zezi din cer într’adevăr că este Dumnezeul maghiarilor, care este cu noi și nu ne părăsește. Să ridicăm în toată țara rugăciuni de slavă Dumnezeului maghiarilor!» Un fenomen rar Din Rodna se anunță, ca aîastă ori dimineață de la 7 jum. și până la 8 și 40 minute, s'a văzut acolo în direcțiune estică, în linie paralelă cu soarele (care, fiind senin încă, se vedea) un curcubeu al cărui centru era un al doilea soare, de la care în sus și în jos se vedea curcubeul, cu toate culorile ce le are, când se formează vara. Timpul era rece și sufla un vînt aspru de la nord. VS Duel sângeros Zile,Ie trecute un duel sângeros cu sabia a avut loc in orașul Cluj din Transilvania intre maeștrii de scrimă L. Sarpy și dr. Nagy. La a patra reprisa dr. Nagy a tăiat până jc os mâna dreaptă a adversarului său. El a fost pansat și apoi transportat acasă. Cauza acestui duel nu se știe cu siguranță, dar se crede că ar fi la mijloc o chestie familiară. Bocnicurile unui advocat sas Advocatul D. Carol Lang din Bistrița (Transilvania) locuiește împreună cu sora sa. Față în față cu casa d-lui Lang locuiește un locotenent de la reg. 82. Acest locotenent,obicenuit « se rade la fereastră în neglige, ceea ce supăra pe sora advocatului. Dr. Lang s’a jefuit la căpitanul companiei contra locotenentului. Căpitanul a răspuns că n’are decât să tranșeze cu locotenenții. Nemulțumit cu acest răspuns, advocatul s-a adresat comandantului de corp La ordinul acestuia, colonelul anchetând faptul, s’a informat la comitetul suprem și la președintele tribunalului și a afiat că Lang este un om bolnav, nervos și original, care s'a prezentat într-un rând desculț (kneipist) la o pertractare în fața comitelui suprem și reproșându-i-se această toaletă, a răspuns că nu există lege, care ar interzice cumva a se prezenta desculț. Conclusiunea a fost că afacerea a trebuit, sâ fie clasată. Dr. Lang a dat apoi în judecată pe comitele suprem și pe președintele tribunalului. Trbunalul i-a respins acțiunea. Dr. Lang s’a adresat acum Curțea de casație. Crișan, O CUGETARE PE 7.1 Iți porzî încrederea copiilor dacă’i pedepsești de greșeli pe cari nu le-au făcut. “ Tribuna militară Karata și ținta resi»oiului iuSo-japonez Războiul ruso-japonez a fost provocat, după cum se știe, din neînțelegerea iscată între cei două auversari asupra supremației politice și economice atât în Coreea cât și în Manciuria. Soarta armelor e chemată să hotărască azi asupra acestor neînțelegeri. Ori de câte ori se începe un războiu, prima preocupațiune a conducătorilor lui e de a fixa mijloacele prin cari se va putea constringe inamicul a cere pace. Războiul și obiectivele lui trebuesc conduse și alese, astfel, încât, după o serie de înfrîngeri, adversarul să ajungă la convingerea că continuarea resistenței i-ar f mai păgubitoare decât o pace imediată, oricât de grea ar fi ea. In 1806, după victoriile de la Jena și ocuparea Berlinului de armatele lui Napoleon, Prusieniî își deferă socoteală că orice rezistență ar fi foarte grea și că-o expunea în desmembrarea complectă a Statului prusian ; de aceea, primiră pacea, cu toate condițiile oneroase impuse de francezi. In 1866 după Sedan și înaintarea armatelor prusiene spre Viena, Austria, amenințată de o revoluție în Ungaria și de o ruină complectă a industriei sale din Boemia, fu forțată să primească pacea. In 1870, după împresurarea Parisului și învingerea tutururor armatelor de provincie, Franța nu mai putea resista decât cu pericolul de a se ruina complectamente și în oameni și în bani. Afară de aceasta, o mare oboseală cuprinse toate spiritele, cari nu mai erau capabile de energia ce se cere într’o acțiune de războiu. In One, la 1878,când trupele rusești ajunseseră la San-Stefano, Turcii erau amenințați cu ocuparea Constantinopolului și gonirea lor din Europa. In fața unui pericol așa de mare. Turcii se înclinară în fața cerințelor exagerate ale Rușilor, pe cari le primiră în întregul lor. Se vede din această expunere că resultatul unui războiu nu poate fi favorabil, decât cu condițiiieea de a putea atinge nodul vital, ca să [UNK]zic așa, al unei națiuni și a o forța sau să primească condițiunile de pace, sau să dispară, ori să sufere o calamitate mai mare decât toate perderile, ce ar resulta din încheerea unei păci imediate. Nu întotdeauna însă, războiul se prezintă în asemeni condițiuni favorabile pentru învingător. Războaele lui Napoleon ne dau două exemple faimoase în această privință : In războiul din 1808 în Spania și cel din 1812 din Rusia, ocuparea Madridului ca și a Moscovei nu putut nimici resistența acestor două State, a căror trupe continuau lupta in câmpie și cărora le rămăsese un imens teritoriu național disponibil, din care să tragă toate resursele în oameni și aprovisionamente, ce le erau necesare pentru conducerea războiului ; entuziasmul național de altă parte, era așa de mare la Spanioli și la Ruși, că armata franceză de invazie își uzase energia ei înaintea adversarilor săi. Nu exista nicăeri în Spania ca și în Rusia, acel nod vital, a cărui ocupare sau distrugere să provoace depresiunea morală și materială, care să împingă pe aceste două popoare să ceara pacea. Armatele lor se retrăgeau necontenit, în fața celor franceze, cari pe măsură ce înaintau în Spania ca și în Rusia, se usau prin tot felul de perderi și detașări. Cu drept cuvînt, efortul ofensiv al unui armate a fost comparat cu acela al unui resort, foarte mare la început când e încordat, dar care își perde din forțele sale pe măsură ce se destinde. Armata ce luptă în defensivă, pe propriul ei teritoriu, își vede din contră sporind oarecum forțele sale, așa că ajunge un moment când poate echilibra împingerea ofensivă a inamicului, ba chiar să și o învingă. Astfel s'au petrecut lucrurile și în Spania și în Rusia, când francezii au fost învinși. Pentru a reveni acum la rusojaponezî, e de observat că ambii adversari duc războiul într-o țară streină, nenorocirile, calamitățile și prădările cauzate de războiu, și în Coreea și în Manciuria. Ome de natură a-i influența mult, nici pe ruși, nici pe japonezi, căci toate neajunsurile se petrec în țară streină, adică pe spinarea altuia. Ocuparea Manciuriei fie de ruși, fie de japonezi, n’are decât o importanță relativă, asupra hotărîreî războiul, totul în această campanie va depinde de efortul bănesc ce vor fi capabili să suporte ce, douî adversari, pentru întreținerea armatei lor și de rezultatul luptelor ce se vor da pe uscat. Rușii chidluesc actualmente cam 10 milioane de lei pe zi cu armata lor de operație, cheltuială care va mnge sporindu-se pe măsură ce efectivele din Extremul Orient vor fi mărite. Cum e probabil că primele lupte importante nu se vor da înainte de patru ori cinci luni, iar efectul lor nu se va simți decât după alte trei ori patru luni, când Rușii vor ajunge să împingă pe japonezi spre Seul, dacă vor fii învingători, ar reveni că războiul nu poate fi terminat înainte de opt la zece luni, ceeace după socoteala de mai sus, ar da o cheltuială de aproape trei la patru miliarde, dacă nu mai mult. Prin ocuparea Coreei, Japonezii și-au menajat o linie de operație defensivă, în lungul acestei țări. O urmărire a Japonezilor de către Ruși în Coreea e o operație grea, lungă și chiar periculoasă, din cauza terenului, a lipsei de mijloace de tot felul și mai ales a faptului că japonezii fiind stăpâni pe mare, pot debarca detașamente în spatele Rușilor, cu care să-i hărțuiască și să-i neliniștească pe liniile lor de comunicație. Apoi stăpânirea măreî mai dă japonezilor posibilitatea să aleagă, fie în Coreea fie pe coastele Manciuriei o poziție inexpugnabilă în genul celei de la Torres-Vedras unde să vină să se sdrobească eforturile Rușilor. Chiar învingători, Rușii vor avea greutăți, așa de mari, de învins și operațiunile lor vor cere atâta timp, că e posibil ca toată energia rusă să fie învinsă de elemente și timp, maî mult decât de forțele japoneze. Intr’un cuvînt Rușiî nu pot atinge ținta lor, care e supremația în Manciuria și Coreea, decât expunsând pe japonezi din aceste țări, operațiune a cărei durată și resultat i’am judecat mai sus. Din partea Japonezilor, deși operațiunile lor vor fi ceva mai lesnicioase, nici ei însă nu vor putea ajunge la ținta de supremație în Coreea și Manciuria decâs bătând pe Rușî și expulzându-î din Manciuria. Forțele și tenacitatea Plușilor sunt cunoscute. E mai mult ca sigur că, pentru împingerea Falșilor în valea Amurului, le vor trebui japonezilor niște eforturi mai presus de forțele lor. Acest răsboiu ruso-japonez dacă își va urma desvoltarea lui naturală prin întinderea teatrului de operație, pe care se desfășoară", prin lipsa unui obiectiv puincipal, care să țărmurească și să pue sfirșit mersului operațiilor, e.chemat sa se transforme într’o serie de hărțueli, sau poate chiar și lupte importante, făr ă însă un resultat definitiv, cari se vor prefix gi, atâta timp, până când ori, unul din adversari, ori amândoiü sleiți financiarmente, ori obosiți de neajunsurile resboiului, vor consimți la pace. Exemplul resboiului din Crimea ne îndreptățește a crede că resboiul nu se va continua până la sleirea complectă a forțelor celor două adversari, mai ales că interesele și rusești și japoneze se pot împăca cu o soluție intermediară, între ceea ce cere unul și ceea ce e dispus a oferi cel l’art. M. Acolo s’au găsit registre, chitanțiere, o sumă de bani provenită din încasări, precum și alte documente scrise în limba bulgară. Olat șeff a fost șef de bandă la Boris Sarafoff și avea rangul de tvoivodă. Chiar in noaptea aceea, precum și a doua zi, directorul poliției a făcut mai multe perchiziții la diferite persoane, despre cari se crede că sunt implicate in această afacere. Interogatorul lor se face numai seara și durează până noaptea târziu. Olatșeff este deținut. Până acum n’am putut afla alte detalii exacte, căci totul se ține în cel mai strict secret. Sper însă că vom reuși în curând a complecta știrile de azi. In oraș e oarecare ferbera, tocmai fiindcă nu se știe sigur ce se petrece în afacerea acestui membru din comitetul revoluționar al lui Sarafoff. Someșanuil. 1 ..II. , .-.Jtsas-gap -ft -ta» -gstum Tipuri dif armata japoneză (Vezi ilustrația) Ilustrația noastră de astăzi reprezintă mai multe tipuri din armata japoneză, începând de la stânga spre dreapta avem : un soldat din armata colonială, în echipament de războiu, apoi unul după altul , soldat din cavaleria de linie, infanterist din gardă, locotenent-colonel, locotenent-general. După cum sa vede uniformele acestora sunt imitate după cele germane. Arestarea unui membru din comitetul macedonean (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) T.Severin, 27 Februarie. — AMENUNTE — Vom comunicat pe scurt într’o corespondență trecută arestarea unui bulgar, membru în comitetul revoluționar. Azi am reușit să capăt următoarele amănunte importante în această privință : încă cu 3—4 zile înainte de descoperirea membrului din comitetul macedo-andrianopolitan, poliția fusese informată că un individ adună in localitate bani pentru comitet. Nu s’a putut da de urma lui, deoarece ziua stătea ascuns și numai spre seară eșra în oraș. Duminecă seara, pe la orele 7, directorul poliției, trecând prin dreptul primăriei, observă un individ suspect, care a intrat la Gostea Preacoff, brutar din str. Traian. In anul trecut, chiar d. Romulus Voinescu, inspectorul general al siguranței, a făcut o perchisiție la Preacoff, bănuit ca membru al comitetului macedoandrianopolitan. Directorul poliției intră îndată în brutărie și, după câteva vorbe ce a schimbat cu individul suspect, pe care îl urmărise, l-a dus la poliție. După un interogator de peste un ceas, se constată că bănuitul se numește Slave Olatșeff’, că are relațiuni directe cu comitetul macedo-andrianopolitan și că e cumnatul cunoscutului băcan de aci, Dumitru Lic^a. In urma acestor descoperiri, directorul poliției, însoțit de subcomisarul Nișulescu, s’a dus cu Olatșeff, lad. Licea, (unde locuia arestatul) și a făcut o minuțioasă perchisiție, care a ținut aproape două ceasuri. ’ s Readonul ruso-japonez — Prin poștă — Japonezii împart în China hărți, înfățișând Port-Arthur ca distrus în întregime și ocupat de dînșii. Pe hărți se văd astfel de inscripțiuni : «Ații sunt concentrați 8.000 japonezi, aci 12 mii», etc.* * * Principalii medici din Osaka (Japonia) organizează conferențe asupra îngrijirilor de dat răniților. Flota japoneză a luat în posesiune insulele Elliott, în care a găsit depozite de cărbuni lăsate de ruși.* ¥¹ Circulă zvonul că în orașul chinez Chan-Hai-Kuan au pătruns 200 japonezi, îmbrăcați ca soldați chinezi.* ¥ ¥ O comisiune specială, numită de ministerul rus de marină, a făcut deunăzi o inspecție amănunțită a flotei din Marea Neagră. Compania rusă de navigations a primit instrucțiuni cari au silit’o să-șî limiteze serviciile ordinare și mai ales acela în afară de Marea Neagră. * ¥ ¥ Țarul a însărcinat pe secretarul de Stat pentru Finlanda ca să mulțumească din partea Senatului finlandez pentru darul de 1 milion de mărci. Această sumă a fost votată ca dovadă a dorinței populației finlandeze de a participa cu toți rușii la jertfele impuse de războiu. •** * Garter Judiciar (TRIBUNALELE CIVILE) Condamnarea unei mame denaturate O fată anume Alexandrina Radu Ciufu, din Capitală, trăind în concubinaj cu un tînăr, a dat naștere unui copil. Tinerel însă, imediat după nașterea copilului, a părăsit’o. Dânsa găsește atunci de cuviință să’și lepede noaptea copilul pe stradă unde a și fost găsit a doua zi de un gardist care l’a dus la spitalul «Maternitatea». Denaturata mamă însă a fost dată judecăței și tribunalul Ilfov, secția 6-a, a condamnat-o era la 15 zile închisoare. La interogatorul ce i s’a luat era de d. președinte, ea a spus că a trebuit să facă acest lucru, deoarece, neputând munci din cauza copilului, era expusă să moară de foame. Condamnarea unor pungași Secția a llI-a a tribunalului condamnat ori la 3 luni închisoare pentru furt pe un anume Emil Garcinski, din calea Dorobanților, din Capitala. Acesta s’a introdus noaptea în locuința d-nii Mariata Popescu din str. Pitar-Moșu și deschizând cu chef potrivite un sertar, a furat mai multa sume de bani. iar ¥ . Acelaș tribunal a condamnat eri, tot la 3 luni închisoare, și pe un vestit pungaș de buzunare numit Mitică Dragomir, care a furat unei femei de la țară un portofel cu câțiva lei. Aceasta e a 14 condamnațiune ce o suferă. Confirmarea mandatului de arestare a lii Ion Hronelly Am arătat că parchetul de Ilfov a depus la Văcărești pe Ion Hronelly, care a încercat să esprocheze pe d. C. Sidoli-Eri el a fost adus înaintea secției II-a a tribunalului spre a i se confirma mandatul de arestare. D. procuror a cerut tribunalului confirmarea mandatului, întrucât Hronelly nu apare pentru prima oară înaintea instanțelor represive El, a spus d. procuror, mai e condamnat tot pentru escrocherii odată la 6 luni și altă dată la 7 luni. Tribunalul a admis conclusiunile d-lui procuror și a confirmat mandatul. Hronelly, după cum se știe, își însușea când calitatea de grefier, când aceea de judecător și în modul acesta a reușit sâ escrocheze mai multe persoane, luându-le bani pentru a se face diferite servicii. Grailer. ■k ' ¥ ¥ .......,lWWt, ------—~ Știri din strömaltat,p — Prir. v șr,: — Ziarele germanp anunță că marele duce de Oldenburg a plecat pe vaporul «Regina Luisa» la America. Probabil că marele duce va vizita și orașele New York și Chicago.* ¥ .* Vânătorii Savère și Leblond, din Frassaiss (Franța), au ucis deunăzî un porc mistreț din cei mai teribili, în pădurea din Chaux. Animalul, care cântărea 150 de chilograme, era cunoscut de vânători sub numele de Gustav. Colții lui au o lungime de 11 centimetri și corpul său purta urmele a numeroase gloanțe. Gustav, care a fost rănit de vre-o 12 ori, reușind întotdeauna să fugă, devenea furios imediat ce vedea pe cineva trecând prin pădure. Din Scutari (Albania), vine știrea că în satul Berauche a fost ucis de câțiva soldați turci fiorosul brigand Mezet-Kuk, care de câtva timp era teroarea provinciei Scutari. Patru dintre tovarășii săi au căzut în mâna soldaților. * * * ¥ râul au fost găsite la Paris, în apropiere de marele lac din Bois de Boulogne, hainele flmenine ale unei bicicliste. Făcându-se cercetări în lac, s’a găsit cadavrul unei foarte frumoase tinere brune de 25 ani. In buzunarele rochilor ei s’a găsit un franc și 25 centime. Sa pare că e la mijloc o sinucidere, dar medicii examinează cadavrul înecatei, fiindcă are două răni la tâmplă. * « ¥ împăratul Germaniei a reținut la prânz pe mareșalul Beck, șeful marelui stat-major al armatei austro-ungare, care, după cum se știa a luat parte la înmormîntarea mareșalului Waldersee. * Din Oradea-Mare se anunță că episcopul catolic din Vața a vîndut în parcele moșia sa Köröszeg micilor proprietari de acolo în schimbul unei amortizări pe 50 de ani. Anuitatea este 5 la sută. întregul preț de viazare este 756.000 coroane. * Din Gradeș-Mare se telegrafiază. In comuna Hegykö-Kovacsi se întâmplă dese incendii. Bănuiaiă căzu asupra unui bătrân vagabond și orb, în vârstă de 70 de ani, cu numele Felföldi. Luat la răspundere de gondarmî, el strigă: «Vor mai arde multa case !». Mai mulți țărani, cari erau de fața, tăbărîră mai târziu asupra bătrânului pe care-l uciseră cu ciomegele. S'a deschis o anchetă. la închisoare, el striga: «Mă omoară la penitenciar ! Mă țin tot la secret !». S-au luat măsuri ca el să fie bine păzit în penitenciar ca nu cumva să reușească a evada. * ¥ . Procesul lui se va judeca probabil în a doua sesiune a Curței cu jurați. _ _____ IV. T. sr* ¥ teroarea de mamă a lui C. Sărăcineanu C. Mărăcineanu, autorul crimei din calea Șerban-Vodă, a adresat acum câteva zile o petițiune parchetului prin care cerea să fie adus la palatul justiție spre a face oarecari declarațiuni. Parchetul i-a admis cererea și a dispus ca el să fie adus era. Fuga. Duba penitenciarului în care se afla Mărăcineanu împreună cu alți deținuți a sosit în curtea palatului de justiție la orele 10 și jumătate și, cum nu sosise încă garda de geandarmi pedeștri de la poliție, deținuții au fost ținuți tot în dubă. La un moment dat, Mărăcineanu începe să facă gălăgie și să se bată în dubă cu ceilalți deținuți. Gardianul deschide duba,scoate pe Mărăcineanu de acolo și-l conduce într’o celulă din subsolul palatului, spre a-l închide acolo. Mărăcineanu profită de această înprejurare și trîntind jos pe gardian o ia la fugă pe coridorul de subsolul palatului cu scop să iasă din palat pe poarta despre calea Rahovei. Gardianul însă să scoată și se ia după el strigând: «Puneți mâna pe Mărăcineanu». Tîmplarul palatului, anume Matei Iacob, care tocmai trecea pe acolo, sa repede la Mărăcineanu și voește să-l lovească cu o daltă ce o avea în mână. Mărăcineanu însă urcă scările ce duc spre cabinetele de instrucție. Prinderea Gardianul, împreună cu tîmplarul, o urmăreau strigând: «Puneți mâna pe Mărăcineanu». Din întîmplare, aprodul Dumitru A. Garnpeanu de la Gib. 2 ’1 vede și repezindu-se asupra lui Mărăcineanu, reușește să'l trântească jos și să’l țină astfel până când au sosit și ceî l’alțî dour urmăritori. Apoi împreună și cu mare greutate l’au condus și închis într’o celulă de sub solul palatului. Mfirăcineana la parchet La ora 1 și jumătate Mărăcineanu a fost adus escortat de doui geandarmi înaintea d-lui procuror Lupașcu; întrebat asupra celor ce voește să declare, el a spus că n’are de făcut nici o declarație, ci a cerut să fie adus la parchet spre a se plânge de reul tratament din penitenciar unde este ținut încă la secret de și instrucția în afacerea sa e terminată. 1 In ceea ce privește încercarea de evadere, el a spus că n a voit să fugă, ci a voit să se duca singur la d. procuror-general , spre a se plânge de cele ca în /dură. Față cu încercarea lui de a evada. d. procuror a dispus ca ' pî să fie pus în ziare, ceea ce s’a și făcut imediat. Când a fost scos din cabinetul 1 d-in procuror spre a fi condus 5 < Ees Misisss-Japon (Telegramele Agenției Române, Paris, 27 Februarie. «Le Temps» află câ în cercurile militare ruse se agită proiectul că în timpul când marea va fi liberă de ghețuri, flota din Baltică să fie trimisă în Extremul Orient prin marea de fiara. Mukden, 27 Februarie. Se vestește de la cartierul general rusesc că noul corp de armată, sosit la Karbin, a fost oprit pe loc In urma știrilor contradictorii în privința debarcării trupelor japoneze în diferite puncte și a intențiunilor comandamentului japonez. Incartierarea acestor trupe numeroase este foarte dificilă din cauza frigului excesiv. Londra, 27 Fibruerie. «Agenția Reuter» află din Petersburg, cu data de eri și din sorginte privată, că flotila de torpiloare rusești a plecat din Port-Arthur în plină ziuă, la orele 7 dimineața, spre a ataca flote japoneză. Un torpilor japonez și contra-torpilorul rus «B»sposșușa din» s-au scufundat. Nu se cunoaște soarta echipagiulul de pe contra-torpilorul rus. Petersburg, 28 Februarie. «Oficial»: Amiralul Alexiev a telegrafiat Țaraîul din Mukden, cu data de 27 Februarie, următoarele : Amiralul Makarov, comandantul flotai, raportează din Port- Arthur, cu data de em. 28 Februarie, cele șase torpiloare din care patru sub comanda generală a căpitanului Matusevicî, cari au eșit în largul mărei în noaptea de 28 Februarie, au întâlnit torpiloarele inamice urmate de crucișătoare. A urmat o luptă vie, în decursul căreia torpilorul «Vlastny», asvîrlind o torpilă, scufundă un torpilor japonez. La reîntoarcere, torpilorul «Steregutsi», comandat de locotenentul Sergeev, a fost avariat, lăsându-i fără mașină. Torpilorul începu atunci să se scufunde. Celelalte cinci torpiloare reintrări !a port la orele 8 dimineața. Gând situațiunea torpilorului «Steregutsi» păra evidentă, am arborat pavilionul meu pe «Nowik» și, însoțit de crucișătorul «Bajan», m’am dus în ajutorul torpilorului în primejdie, care însă era deja înconjurat de 5 crucișători japonezi, iar escadra inamică se apropia. N’am putut scăpa torpilorul, care s’a scufundat. O parte din echipagiu a fost făcut prizonier, iar ceal’altă parte s’a înecat. Pe vasele, cari au luat parte la atacul de noapte, a fost grav rănit un ofițer, iar 3 în mod ușor. Numărul soldaților răniți sau uciși e de 18. La orele 9 dim. 14 vase de războiu inamice, adunate în fața orașului Port-Arthur, au început bombardarea, care a durat până la ora 1 după amiază. S-a calculat că inimicul a asvîrlit 154 proiectile de 12 degete. Avariile vaselor noastre sunt neînsemnate astfel că sunt gata de luptă. Perderile noastre sunt: 1 ofițer ușor rănit, un soldat ucis și 4 răniți. La începutul bombardamentului, în ziuă,, tunurile fortăreței 80 nespuns la focul inimicului. Bombardarea la o așa distanță trebue a fi considerată fără rezultate. Se raportează că s-au zărit avarii importante pe crucișătorul japonez «Tagasago», cari însă nu se pot precisa la o distanță de 50 cabluri. Câteva proiectile au fost aruncata la o distanță de 12 km. Petersburg, 28 Februarie. Comandantul din Port-Arthur raportează amănuntele următoare în privința bombardării fortăreței din acel oraș în ziua de 10 Martie st. n. Când inimicul deschise focul, bateriile noastre ripostară. Șase din vasele inimice, ascunzându-se după capul Liaoușan, au deschis focul contra fortăreței. Bombardarea a încetat la ora 1 și un sfert după amiază. Inimicul a aruncat aproape 200 de proectile. Un obuz al unei baterii a pricinuit serioase stricăciuni unui crucișător japonez. Rezultatele bombardări sunt neînsemnate. Perderile noastre sunt: 6 soldați răniți , 3 locuitori uciși și unul grav rănit. (Telegramele particulare ale ziarului « Universul» j fiincii roșilor asupra escadrei japoneza Berlin. 28. — Depeșă din Petersburg : In raportul oficial al amiralului Alexieff, către țar, se zice că alaltă ori, Joi, torpioarele rusești au eșit din portul de la Port-Arthur și au atacat torpiloarele japoneze. n această luptă, care a fost foarte vie, a fost scufundat un torpilor japonezi I'nsé