Universul, mai 1904 (Anul 22, nr. 122-147)

1904-05-11 / nr. 127

Guvernul japonez ia cu chirie «cum toate vapoarele disponibile, chiar și cele mici, pentru trans­portul trupelor. Cea d­e a treia armată e desti­nată probabil a o trimeasă la Niusuang. ” . Ziarul londonez «Daily Ex­press» află din Buenos­ Aires, cu data de 4 c., că Gonzales Lugano, agent al societatei șantierelor din Mediterana, e în tratative spre a cumpera 6 vase de războiu argentine cu prețul de 3 milioane și jum­­b­re sterline. Intermediar e guvernul turcesc, care speră să le cumpere și să le remită Rusiei ca acont din da­toria sa. "* * ¥ Trei regimente de voluntari s’au format în mai puțin de o săptămână printre Georgieni,Cir­­cazieni, Indieni și populațiile mu­sulmane din Caucas. Muftiii și imami­ declarând războiul sfînt contra japonezilor, în cursul unei impunătoare ce­remonii religioase, preoții mu­sulmani au pus să jure pe Coran pe șefii voluntarilor de a învinge o zi de a muri pentru Țar. Voluntarii musulmani urmau să plece erî la Viscenza, unde­­ ia trenul spre a se d­u­c­e la războiu. O CUGETARE PE ZI Oamenii sunt prea ocupați de ei înșiși ca să mai aibă vreme să se ocupe de ceî­l­alți­ înaintări in armată Pe ziua de 9 Maiü s’au făcut ur­mătoarele avansări: Infanterie La gradul de colonel. — Saegiu Aureliu, din reg. Mihaiu-Viteazu No. 6, ca comandant al aceluiași regiment; Gărdescu I., din reg. 4 Ilfov No. 21, ca comandant al ace­luiași regiment. La gradul de locot.-colonel.—Ian­­covescu I., din reg. Tulcea No. 33, în același reg.; Nicolescu M., de la divizia 4-a, la marele stat-major, șef de secție, însumându-se la reg. 3 Romanați No. 19. Pe ziua de 10 Maia s’au făcut ur­mătoarele înaintări: La gradul de colonel.— Petrojanu I., din reg. Muscel No. 30, ca co­mandant al acelui reg. ; Cantea I., din reg. Vîlcea No. 2, in același reg. La gradul de It.-colonel.—Gheor­­hiu I, din reg. Cantemir No. 12, în același reg. ; B­linschi Pavel, din reg. Vîlcea No. 2, In același reg. ; Poltzer Ferdinand, din reg. Bacău No. 27, în același reg.; Cerchez Gh., din reg. Cantemir No. 12, în reg. Calafat No. 31. La gradul de maior. ; Constanti­­nescu G., din reg. Prahova No. 7, în același reg ; Caloenescu Al., din reg. ; -Tecuciu No. 24, în același reg.; Ursu­ George, din reg. Teleor­man No. 20, la Vlașca No. 5; Du­­mitrescu D., din reg. Muscel No. 30, în același reg . Arbore Em­., din reg. Calafat No. 31, în același reg.; Hagi G. N., din reg. Calafat No. 31, în reg. Rovine No. 20 ; Constanti­­nescu Anghel, din reg. Teleorman No. 20, în același reg.; Castriși M., din reg. ; Dâmbovița No. 22, în a­­celași reg.; Teodorescu G., din reg. Olt No. 3, în același reg.; Stătescu C., din reg. Olt No. 3, In același reg.; Glogojanu Filip, din reg. R.­­Sărat No. 9, In același reg.; Verbi­­ceanu N., din reg. Calafat No. 31, în același reg.; Antonescu Il­ie, din reg. Olt No. 3, în reg. Rovine 28. La gradul de căpitan ; Andreiu Ioan, din reg. ; Tecuciu No. 24, în același reg. ; Julea Constantin, din reg. Calafat No. 31, în același reg . Bârcă loan, din reg. ; Mehedinți No. 17, la același reg. ; Anastasiu I. Mihail, din reg. Buzeil No. 8, în același reg. ; Capeleanu Vintilă, din reg. Calafat No. 31, în reg. 17 ; Io­­nescu N. George, din batal. 7 vâ­­nători, în același batalion ; Anto­nescu Mihail, din reg. Oitu No. 3, în același reg.; Gheorghiu Theodor, din reg. Roman No. li, în același reg. ; Theodorescu Theodor, din reg. Putna No. 10, în același reg. ; Popovici loan, din reg. Ștefan cel­ Mare No. 13, la școala fiilor de mi­litari Iași; Zăgănescu George, din reg. Teleorman No. 20, în același reg. ; Șoiculescu Anastasie, din reg. Muscel No. 30, în același reg. ; Di­­mitrescu Constantin, din reg. Cala­fat No. 31, în același reg.; Șeinescu Radu, din reg. Teleorman No. 20, în același reg. ; Fărcășanu Nicolae, din batal. 5 vînători, in acilași ba­talion ; Petrovici Constantin, din reg. Ștefan­ cel-Mare No. 13, în ace­lași reg. ; Papu­ca Florian, din reg. ît.­Sărat No. 9, în același reg. ; Georgescu G. loan, din reg. Calafat No. 31, în același reg. ; Macri Ge­orge, din batalionul 3 vînători, în același batalion ; Alecsiu Alexandru, din reg. ; Racova No. 25, în același reg. ; frații Alexandru, din batal. 5 vînători, în același batalion ; Gheorghiu Dimitrie, din reg. Oltu No. 3, în același reg. ; Rădulescu Anton, din batal. 3 vînători, în a­­celași batalion ; Rădulescu Dimitrie, din batal. 6 vînători, în același bat. ; Linde Bugeniu, din bat. 8 de vână­tori, în același b­atalin; Grecescu Gri­gore, din reg. Siret No. 11, în bat. vânători; Iliescu Atanasie din reg. 2 Romanați No. 19, în același reg.; Mironescu Ioan din reg. 8 Dragoș No. 29, în reg. 32; Petriciu Nicolae din reg. Gorj No. 18, în același reg.; Găgănescu Constantin din reg . Dâmbovița No. 22 în­ acelașî reg. ; Știrbulescu Alexandru, din reg. ; Mehedinți No. 17 în același reg. ; Poenaru B. George, din reg. ; Il­fov No. 21, în același reg. ; Grigo­­rescu Grigore, din reg. Putna Mo. 10, în același reg. ; Arabu Anibal, din reg. Ștefan­ cel­ Mare No. 13, în același reg.; Sachelarie Constantin, din reg. Muscel No. 30, în același reg.; Georgescu Nicolae, din reg. Râmnicu-Sârat No. 9,în același reg.; Voiculescu Nicolae, din reg. Cante­­mir No. 12, în reg. 29 ; Gheorghiu Miltiadi, din reg. Roman No. 14,în același reg. ; Romleeanu Ioan, din reg. ; Tecuciu No. 24, în același­­ reg. ; Măruță Ioan, din reg. Radu­ Negru No. 2S, în același reg. ; Can­­tacuzino George, din bat. 2 vână­tori, în același bat.; Florescu George din reg. ; Romanați No. 19, în a­­celași reg. ; Enescu Theodor, din reg. ; Ialomița No. 23, în același reg. ; Constantinescu Arghir, din reg. Siret No. 11, în același reg. ; Lahovari Dimitrie, din regimentul Olt No. 3, în același regiment.­­ La gradul de sub-locotenent : Bă­­lanescu Dimitrie, din bat. 6 vînă­­­­tori în același batalion ; Gutuleanu Gh., din reg. 1 Mehedinți No. 17 în același ag.; Porumbaru Ion, din reg. Constanța No. 34, în același reg.; Marcovici I., din bat. 9 vînători în același batalion ; Constantinescu T., din reg. Buzău No. 8, în același reg. ; Rădulescu Nicolae, din reg. Mircea No. 32, în reg. 8 Dragosî •­fio. 29 ; Radulian I. t­., din reg. R.­Negru No. 28, în același reg. ; Stambola Sotoî, din reg. 4 Ilfov No. 21, în reg. Ștefan­ cel-Mare No. 13; Hatnog D.,­­din reg. ; Racova No. 26, în același reg.; Anastasiu C., din bat. 3 vînători, în același bat.; Nlermeziu Aristide, din reg. Ștefan­­cel­ Mare No. 13 în același reg. ; Volvoreanu Dimitrie, din reg. Dolj No. 1 în același reg. ; Corn­escu Victor, din reg. Rásboeni No. 15 in același reg.; Marinescu Ștef., din reg. Dolj No. 1 în același reg.; Ga­giu Vasile, din reg. Constanța No. 34 în același reg. ; Mavrodineanu Anton, din reg. Argeș No. 4 în a­­celași reg.; Misicescu Iosef, din reg. ; Dâmbovița No. 22 în același reg.; Cristu G. Gamba Car­tin­, din reg. Prahova No. 8, în același reg.; Flo­­rescu Stef., din reg. Dolj No. 1, în același reg.; Șomănescu T., din reg. Calafat No. 31 în același reg.; Po­­pescu C., din bat. 8 vînători în a­­celași bat.; Grecescu I., din regi­mentul Mihai-Viteazu No. 6 in a­­celașî regiment ; Popescu I. N., din reg. Mihaiu-Viteazul No. 6, ín în același reg. ; Dumitrescu N. C. din reg. Constanța No. 34, în același reg . Costescu Pandele din reg.; Me­­h .dintî, în același reg. ; Dumitrescu Al., din reg. Prahova No. 7, în a­­celași reg.; Lăzărescu C., din reg. Gorj No. 18, în același reg. ; Ma­­vrodin C., din reg. Olt No. 3 în a­­celașî reg. ; T­reuzescu Ștef., din bat. 5 vînători, în același bat. ; O­­prescu C., din bat. 2 vînători, în același bat. ; Mircea Ioan, din reg. ; Racova No. 25, în același reg. ; Gearam D. I­aralambie, din reg. Mi­­haiu-Viteazu No. 6, în același reg.; Todicescu M., din reg. Suceava No. 16, în același reg. ; Neguțescu G., din reg. ; Ilfov No. 21, în ace­lași reg. ; Popescu P., din reg. Ro­vine No. 25, în același reg. ; Bu­­tescu M., din bat. 2 vînători, în a­­celași bat.; Genoiu N., din comp. jandarmi Iași, în aceeași comp. ; Tomescu I. N., din reg. Teleorman No. 20, în același reg.; Petrov D. V., din reg. ; Dragoș No. 29, în a­­celati reg. ; Popescu A. T.,din reg. Ilfov No. 21, în același reg. ; Co­­riadhi L., din reg. Putna No. 10, în același reg. ; Pestriții Al., din reg. Prahova No. 7, în același reg. ; Costescu C., din regimentul Siret No. 11, în același regiment ; Ci­­buchi Dionisie din batalionul 6 vî­­nători în același bat. ; Popescu I. V., din reg. ; Ilfov No. 21 în ace­lași reg. ; Reni Artur, din bat. 6 vînători în același bat. ; Rotaru Di­mitrie, din reg. ; Racova No 25 în același reg. ; Ionescu V. Ștef., din reg. Suceava No. 16 în același reg.; Ioanciovici C., din reg. 2 Romanați 19 în același reg. ; Petrescu Richard, din bat. 2 vînători în același bat. ; Ganea Ștef., din reg. Șiret No. 11 în reg. ; Ialomița No. 23 ; Nică Ni­colae, din reg. Vlașca No. 5 In a­­celași reg. ; Constantinescu M., din reg. Gor. No. 18 în acelaș reg. ; loanid Toma, din reg. R. Negru No. 28 în­­ același reg. ; Mateescu V., din reg. Muscel No. 30 în același reg. ; Diaconesc­u St. N., din reg. Muscel No. 30 în același reg. ; Stân­gaci­u I., din bat. 3 vînători în a­­celași bat. ; Laugier Henri, din reg. Rovine No. 26 în același reg. ; Po­pia George, din reg. Prahova No. 7 în reg. ; Dragoș No. 29 ; Dona C., din reg. ; Ilfov No. 21 în același reg. Babic D., din reg. Rovine 26 în același reg.; Stoianovici I., din reg. Putna N. 10, în același reg.; Trifo­­escu V. C., din reg. Teleorman N. 20 în același reg.; Stănescu N., din reg. Mircea No. 32 în același reg. ; Nicolau Teodor din reg. Muscel No. 30 In același reg. ; Slivneanu Anton din reg. ; Dragoș No. 29 în același reg. ; Botez Th., din reg. Mihai­ Viteazu No. 6 în același reg. ; Ioan Georgescu, di­n reg. Siret No. 11 în același reg. ; Florescu B. î. din­ bat. 8 vânători în același bat. ; Purcă­­reanu T. din reg. R.­Negru No. 28 în același reg.; Cristodulo Em., din reg. Buzeü No. 8 in același reg.; Stánescu N., din reg. Vâlcea No­. 2 în același reg.; Cassasovici M., din reg. Teleorman No. 20 în reg. ; Ialomița No. 23 ; Vârnav C.,­­din bat. 2 vânători în același bat. ; Do­­brovici N. G., din reg. ; Racova No. 25 în același reg . Zlăteanu C., din reg. Rovine No. 26 in același reg. ; Dimitrescu M., din reg. Vlașca No. 5 în același reg. ; Zurău G. din reg. ; Tecuciu No. 24 in același reg.; Chivu I., din reg. R. S­vat.­­ No. 9 in reg. Dragoș No. 29 ; Troceanu Grig., din reg. Rovine No. 26 in același reg. ; Vizanti G., din reg. Ștefan­ cel­ Mare No. 13 in reg. ; Dragoș No. 29 ; Verk­esen­ G., din reg. Buzea No. 8 în reg. ; Ialomița No. 23; Ciornei L, din reg. Putna No. 10 în același reg. ; Șachim Ștef., din reg. Argeș No. 4 în același reg. și Milcoveanu Ștef., din reg. Olt No. 3 în același reg. Administrația La gradul de adjunct cl. I-a.;Mi­­novici Petre la corpul 4. La gradul de admistrator cl. I. — Eonomu M., în ministerul de răz­­boiu ; Băleanu­ D., la manutanța Constanța. La gradul de administrator cl. II. — Popescu C., bat. 8 vînători ; Pa­­raschivescu D., divizia de mare; Tomescu T., ministerul de război ; Davidescu C., atelierul de confecții; Urdăreanu N., închisoarea B­ucovei; Demetrian C., bat. 2 Sînătorî ; An­tonie L., manutanța Focșani ; Făr­­cășanu C., spitalul Constanța; Grosu Al., corpul I armată ; Botez I., reg. 7 Racova 25; Alexiu Gr., manutanța Craiova. La alergările de astă­zi au asis­tat și M. S. Regele cu Altețele Lor Regale Principele Ferdinand și Prin­cipesa Maria. & ¥* O­R­T Alergări la București Duminecă, 9 Ma­i 1904 Rezultatul zilei a V-a Premiul tribunelor, lei 2000, distanța 1500 metri I Edition, ií Dracaena. . La această cursă au mai alergat următorii cai: Madone, Hélène și Myrtis. Pariu mutual: 20=52, p. I. 20=32 p. II, 20=50. Premiul Criteriul«­: I lei 6450, 11 lei 1200, III lei 700, I Distanța 2400 metri, I Mătrășești, II Potera și III Dina. Au mai alergat: Te­i Pot și Rama. Pariu mutual : 20=28, p. I 20=24, pe Potera lei 20=48. Premiul Jockey-Club: I 4000 lei, 11 400 lei.­Distanța 3000 metri. 1. Newmarket­ II. Artless. Au mai alergat : AUouette II. Pariul : 20=24. Premiul Armatei : I 2000 lei, II 200 lei și III 100 lei. Distanța 3000 metri. 1. Opinca călărită de sub­locot. Romano: II. Paquer călărită de sub­­locot. Savopol : III. Binar călărită de căpitanul Perttz. Au alergat opt cai. Pariu : Opinca 20=80 p. 20=32. Paquer 20=160. 6’reiniui Sa Grace : I 2000 lei. II 300 lei. III 200 lei.—Distanța 2000 metri. I Ilazlemimi, II Tintette și III Titania. Pariuri: 20=32. Premiul Băneasa : I 2000 lei. II 200 lei.—Distanța 3000 metri. I Tombouctou, II Bon Génié. Pariuri. 20»56, On b­ani io provincie De la coresp. noștri particulari — Pe ziua de 8 Maiu 1904 — Călărași Sem­ăaîuS de la poliție. — De mai mult timp era o ură neîm­păcată între d. G. Ardeleanu, co­mandantul sergenților de oraș și Sică Antonescu, agent la biuroul de servitori. Sică Antonescu căuta în­tot­dea­­una momentul să-și râsbune pe Ar­­deleanu și ela. 8 Main. Ardeleanu fi­ind mutat la Botoșani, pe când veni să dea în primire d-luî polițaiu De­­leanu, Antonescu profită de ocazie și intră în cabinetul d-luî polițaiu, unde, cu un cuțit, vrea să tae atît pa Ardeleana cât și pe polițaiu, și a pus chiar mâinile în pieptul po­lițaiului. Dacă nu săreau în ajutor funcționarii, cât și publicul de afară, agresorul ar fi comis crima. " Din ordinul d-lui procuror Anto­nescu se află arestat la parchet, unde abea a putut fi dus de mai mulți geandarmi. Grin­dina.­ Erî seară căzând o ploae torențială cu grindină a dis­trus cu desăvîrșire 250 hectare grâu ale. d-luî Miulescu din Dudești, des­­velind și mai multe case, 165 hec­tare grâu și 65 hect. secară ale d-luî Beligrădeanu din Cocargea și 33 hectare secară ale locuitorilor din Cocargea. Pagubele sunt mari. Ui­ bărbat femee. — Ștefan Sandu din București, cunoscutul băr­bat travestit în femee, s’a prezentat la poliția noastră spre a-șî găsi stă­pân. Ei se află îmbrăcat feme­­ște. Din port.—Era sosind mai mulți muncitori bulgari în port, la revizia făcută pașapoartelor de către d. C. Marinescu, comisarul portului, s’a găsit Lazăr Donc­iu cu un pașaport fals și un bilet de identitate tot fals; el a declarat că nu are nici un ban asupra sa, iar la percheziția fă­cută s’au găsit la el 240 lti și o po­liță de 150. Cercetările continuă. El se află arestat la poliție și susține că e de fel din Giurgiu. — In cursul lunei expirate, în o­­rașul nostru s’au născut 32 copii, au murit 21 persoane și 3 s’au că­sătorit. De la Ostrov. Cernavoda Ploae torențialii. — In Ra­șova, era, pe la orele 7 și jum. seara, a început o ploae torențială cu grindină, care a durat o oră. A cauzat multe stricăciuni, distrugând cu desăvîrșire casa locuitorului Con­stantin Burnaj dimpreună cu toată gospodăria lui, precum și un ham­bar de grâu, tot asemenea și locu­itorului V. Gastalan, un porumbar, căruța și tot ce se afla în curte, în afară de vite cari au fost salvate. Din cauzarmarei furtuni și grin­dine, fructele grădinilor satului au fost distruse. Mai mulți rîmători s’au înecat. Pagubele sunt mari, semănăturile de prin văi s’au distrus. Accident. — Tot la Rașova, locuitorul Ene Burnai și fiica sa Sanda Burnai au f­ost furați de curen­tul selului ducându-i la o distanță de 300 m. Când din fericire risipindu-se selul au putut fi scăpați cu viață de către locuitorul P. Cantaragiu. Luță, Galați Crimă...D. procuror local a ple­cat astă­zi în comuna independența, unde va avea să ancheteze asupra crimei îndrăznețe comise asupra notarului Pavel Caranghel. După cât se crede, între criminal și victimă trebue să fi existat vechi animosități. Caranghel era în funcțiunea sa de aproape 15 ani. Trăiau. Târgoviște Urmările pelagrei. — Stan Ilie Neagu, în vârstă de 52 a­i­, din cătunul Gorgotenî, comuna Resvadu, duc­ându-se erî pe la fratele său Ni­colae Ilie Magu, tot din acel cătun, a încetat subit din viață,­ pe când se afla într’o pivniță. După afirma­­țiunile rudelor, moartea i-a prove­nit din cauza pelagrei, boală, de care numitul locuitor era atins de multă vreme. Parchetul a și autorizat înmor­­mîntarea, neexistând nici o bă­nuială. Nenorocirea din l’etroșița. O nenorocire, care a costat viața copilei Lița Niță Negoiu, în etate de 8 ani, s’a întâmplat alaltă-erî în com. Petroșița, în împrejurările ur­mătoare . Numita copilă plecă de acasă spre a se duce la bunica sa din cătunul vecin, Adunați. Trecând pe o punte îngustă de peste râul Ialomița, ce desparte că­tunul Pietroșița de Adunați, nefe­ricita copilă, călcând greșit, a alu­necat în râu. Cu toate că a fost văzută de niște săteni, care au și sărit să o sal­veze, ea a fost însă luată de curen­tul apei și, abia după câte­va ore a fost găsită moartă. Jalea părinților, în urma aflărei acestei trista întâmplări, a fost cât se poate de mare. Epizootia. — In comuna Văcă­rești, la vitele, cornute mari aie lo­cuitorilor, s’a declarat formal epi­zootia da hemoglobinurie proto­zoara. Serviciul veterinar al județului a luat măsuri riguroase pentru stin­gerea boalii. Furi îndru­smi-i.—Lucrătorului Stanciu Arse, de la simigeria lui Voinea Adam, din str. T. C. Bră­­tianu, era noapte, pe când dormea dus, alt lucrător, Stan Nicolae, i­a furat din buzunarul vestei cu care era îmbrăcat, tăindu-l cu un bri­ceag, suma de­­ 260 lei în hârtii a 20 lei; în urmă el a dispărut. Deșteptându-se pe la orele 2 din noapte și constatând lipsa banilor, reclamă poliției, spre a lua măsuri pentru prinderea hoțului, care se presupune că a părăsit orașul. S’a telegrafiat tuturor polițiilor pentru urmărirea și prinderea lui. Accident nenorocit. — Era, după am­iazî, pe când se afla pe câm­pul Ulmilor vagmistrul de la școala de cavalerie din orașul nostru îm­preună cu sergentul Stratulat, am­bii călărind fie-esre pe câte un cal, din nenorocire calul sergentului spe­­riindu-se, s’a cabrat și­ într'un mo­ment dat bietul sergent fu aruncat la pămînt, râmânându-i însă piciorul stâng într’o scară. Luând’o la fugă, calul târî pe ser­gent mai mulți metri. Intr’o stare desperată nefericitul sergent a fost transportat la spitalul militar ,,Regina Elisabeta“ din Bu­curești. Diverse.—Ziua de 10 Maiü se va serba și anul acesta cu o deose­bită pompă. Deja s’au ridicat arcuri de triumf pe străzile principale ale orașului, iar seara se vor face iluminații. Defilarea trupelor se va face pe Bulevard. Timpul e frumos. Condeiu. Tg­.-Jiu Masca «Columbacin».—In tot județul nostru,vitele sufer mult din causa mapei­­«Columba'era» venită din Mehedinți. Sunt constatate multe­ cazuri în cari vitele au murit și chiar la regimentul de artilerie­­din localitate s'au perdut 4 boi și sunt peste 60 cai bolnavi. Blainisteanu. Știri «i­u strein?Uate — Prin peștii — Cu toată opunerea opiniei pu­blice, autoritățile din Budapesta au dat autorizație ca să se facă acolo la sfirșitul acestei luni lupte de tauri.* * * In urma unei furtuni puternice, vaporul de persoane Țar, ce mer­gea pe Nipru de la Kiev la E­­caterinoslav, s’a ciocnit la Pro­­chorovka de o barcă încărcată cu lemne. Barca s’a scufundat și­­ lu­crători, aflători într'însa, s’au in­­erit.* * * Intre Livadia și Theba (Gre­cia) s’au ciocnit două trenuri 6Ö material, pe linia in construc­­țiune. Două inși au fost omorîțî, 3 răniți grav și 0 mai ușor. * * Vaporul francez «Circe», care se ducea de la Cardiff la Gaena cu cărbuni, a sosit în portul Sal­­muth grav avariat. A avut o ciocnire cu vaporul spaniol «Ses­­sao» care s’a cufundat. Căpitanul și 27 oameni din e­­chipagiul spaniol au fost scăpați și cinci marinari spanioli s’au înecat. ¥ * La Wermsdorff o femee a­­nume Gessner, soția, unui co­merciant, a sugrumat pe cei trei­­ ni a­­sei și apoi și-a spintecat burta. Nenorocita era nebună. ★ * * Din Viena se scrie că Vineri s'a prezentat la un comisariat de poliție din acest oraș faimoasa Francesca Holzbauer, sinucigașă de profesie, spunând că a beut o soluție de fosfor. Fu condusă la spital și căutată. Femeea Holzbauer e la a 143-a ei tentativă de sinucidere. Se anunță din Milan . In ora­șul industrial învecinat Legnano 2500 țesătoare de bumbac s’au pus în grevă, cerând sporirea salariului.« ¥ * Birtașul Carol Dörfler, din Neunkirchen (Austria), are un porc care e mare cât un vițel și cântărește 400 kilograme. * ¥ ¥ Se anunță din New-York . Afacerile­ stagnând, compania de căi ferate «Pennsylvania» a hotărît să concedieze 11 mii de funcționari ai secțiunei de vest. LX SFAT LE 7« Păstrarea anilor. — Să le muiem în apă de var și pe urmă să le păstrăm Apa de var as­­tupă porii coaje­ de ou. Groaznica­ incendiu Din calcă Moșilor — NOUI AMĂNUNTE — Pe o suprafață întinsă, aproape cât vede ochiul, începând din șoseaua Mihaiu-Bravul și întin­­zându-se în calea Moșilor până dincoace da d. Mâlăeru, pe lo­curile unde cu două zile înainte erau clădiri și locuiau atâtea fa­milii, a acum un loc viran, aco­perit de cenușa și ruine. îngrozitorul foc, care a isbuc­­nit noaptea trecută, ajutat de un vânt puternic, a pustiit totul în calea lui. Ancheta Ancheta privitoare la acest mare incendiu, s'a făcut era de către d. comisar-șef al circum­scripției 14. D-sa a făcut mai întâi cerce­tări la fața locului și din ascul­­tarea martorilor care au văzut cei dinte­ focul, a servitorilor de la chiristigii, a stabilit că incen­diul a provenit de la d. Tom­a P. Mihăilescu, din șoseaua Mi­­hai-Bravul No. 10. Pompierii au venit în grabă, dar ei n’au putut să lupte cu pu­ternicul vîrst­­>»ro, luând bucăți aprinse de cherestea, le arunca departe, peste alte clădiri, in­­cendiând vase, magazii, grajduri, în dreapta și în stânga. După cum am spus în numărul de ere, toate posturile de pom­pieri au sosit la locul sinistrului, încercându-se nu ca să stingă acel vast cuptor aprins, ci sa l localiseze, să apere împrejuri­mile. Casele Incendiate Iasă, anume, toate casele care au fost consumate până la te­melie de flăcări. Marea cherestea a d­­us Toma Mihăilescu, din șoseaua Mihai- Bravul No. 10, împreună cu clă­direa compusă dintr'o casă în­velită cu tablă și trei șoproane de scânduri pe stâlpi izolați. Sub aceste șoproane era cherestea în valoare de peste 60 000 lei. Cheresteaua este asigurată la soc. «Naționala» pentru suma de CO.0O0 lei. Mobila din casă, care a ars toată, este asigurată tot la soc. «Naționala». O altă cherestea a d-lui Teodor Moisescu, din șoseaua Mihaiü Bravul No. 9, pusă sub un șo­pron de scânduri, a ars cu de­săvârșire. Cheresteaua aceasta este asigurată la soc. «Naționala» pentru suma de 60.000 lei. Casa d-lui Cristea Stancicef, compusă din 2 camere și sală. Pagubele se urcă la 2000 lei. O mare cantitate de fân, pro­prietatea d-lui Ion Tărtășeanu, din șoseaua Mihaiu-Bravul No. 8. Pagubele se urcă aci la 3000 lei. Proprietatea d-lui locot. Cio­­vică Ion, compusă din două ca­mere mici. Pagubele sunt de 500 lei. Casa e neasigurată. Clădirea din calea Moșilor No. 402, proprietatea Creditului fun­ciar urban. Casele d-lui Costache Duțu­­lescu, compuse din patru ca­mere, tot în calea Moșilor. Pa­gubele se urcă la 4000 lei. Proprietatea d-lui Barbu Ione­­scu, din calea Moșilor No. 390, compuse din două corpuri de case, cu câte 2 camere și o sală. Depozitul de fân al d-luî Niță Rîpeanu, din șir Vaselor No. 47. Casele d-luî Ștefan Mihail, din fundătura Vaselor No. 43, com­puse din 2 camere. Aci era chi­riaș d. Bep Richard. Casele d-luî Ilie Dorobanțu, locuite de d. A. Weisman. Aci a ars bucătăria și acoperișul de la corpul cel mare de case. Casele d-nei Maria Mihăilescu, soacra d-lui Dorobanțu. Au ars două camere. Pagubele trec de 3000 lei. Panica Panica era foarte mare. Fami­liile sărace, cari locuiau în ma­joritatea acelor case, au rămas acum pe drumuri, arzându-li-se tot ce aveau. O biată femee, plângând, sco­tocea aseară mormanele de ce­nușă căutând să găsească ceva din m­obila ce avusese. Localizarea focului Incendiul a fost localizat era di­mineață la ora 9 ; focul n’a fost însă stins definitiv de­cât spre seară. In tot timpul zilei flăcă­rile apăreau pe neașteptate, când într’o parte, când în alta. Cauza acestui incendiu nu s’a putut încă stabili. Sunt toate probabilitățile însă că el n’a fost pus. » "­m In primul moment, atunci când focul ardea pe acea mare întin­dere și se întindea necontenit, se zicea că trebue să fie sub flă­cări peste 00 de clădiri. In rea­litate însă nu sunt de­cât cele de mai sus. Se mai vorbea de asemenea despre oar­e­cari accidente de per­soane, din fericire n’a fost nici unul. La locul incendiului au fost încă de la început: prefectul po­liției, primarul Capitalei, procu­rorul general, colonel Hiotu, co­mandantul garnizonei București, inspectorii de poliție, etc. Eri, în tot timpul zilei, a fost un adevărat pelerinagiu la locul dezastrului. Mach­. R.Mnl RüSO-JapoM (Telegrame particulare ale ziarului «Universul»] Cazacii primând un transport japonez Berlin, 9.—Ziarul «Berliner Tagoblat», este informat din Petersburg că un detașament de cazaci a atacat un mare transport de proviziuni și mu­­nițiuni japoneze, spre nord de rîu­l Jalu și, după ce a fugărit escorta, a rămas stăpân pe el. O erupțim­ns a rușilor din Port-Brihar Paris. 9.— Ziarul «Temps» primește o depeșă din Peters­burg, după știri din Port-Ar­thur, în care se spune că ge­neralul Stoessel a făcut cu trupele sale, o erupțiune strălucită din acea cetate, res­­pingând pe japonezi care au perdut o mie de oameni. Rușii au perdut numai 1­50 de oa­meni. Confirmarea unei știri Londra. 9.—Agenția Reu­ter confirmă știrea că japo­nezii au ocupat orașul Kai­­ping. Rușii cari se aflau aici s’au retras spre Niu-Swang. * ¥ † A se citi alte amenunțe la Ultima Oră. Congresul silvicultorilor ZIUA A III-A Aseară a avut loc în localul administrațiunea domeniului Co­roanei, ultima ședință a congre­sului silvicultorilor. Ședința s-a deschis la orele 9 și jum., sub președinția d-lui I. Kalinderu. A asistat, și d. Em. Porum­baru, ministrul lucrărilor publice, D. I. Kalinderu, referindu-se la subiectul discuțiunei din­șe­­dința precedentă, asupra lacu­nelor din codul silvic, ’șî expri­mă părerea, ca sarcina modifică­­rilor codului silvic să fie lăsată ministerului de domenii, care po­sedă deja un material însemnat în acest scop, iar nu unei comi­­siuni a congresiștilor, cum se hotărâse. In acest scop d-sa propune, a se adresa numai ministerului ci­tat o moțiune prin care să se exprime dorința congresiștilor, ca această cestiune să fie resolvată mai curând. La propunerea d-lui Kalinderu se asociază și­­ d. Ionescu-Zane. Moțiunea se pune la vot prin aclamare și se admite în unani­mitate. Cuvîntarea d-lui Antonescu La ordinea zilei discuțiunea a­­supra traverselor de fag injec­tate. Se dă cuvîntul d-lui P. An­tonescu, profesor la școala de silvicultură din Brănești. Se știe că G. F. R. având în vedere experiențele din Franța, a refuzat întrebuințarea traverse­lor de fag. pentru C. F. franceze, sub motivul că măduva acestui lemn nu e resistentă. D. Antonescu combate această părere, arătând că partea vie a fagului e o constituțiune spe­cială a lemnului, care departe de a fi defectuoasă, presinta din con­tră multe avantagii de durabili­tate. Aceasta o probează d-sa prin experiențele făcute de cunoscutul profesor silvicultor german Her­man, care combătând părerile unui alt profesor francez anume Arbois de Joutouville, a stabilit științificește că injectarea fragului are facultatea de a Întări nu numai straturile superioare ale lemnului, ci și chiar măduva lui, a cărei roșeață s’a stabilit că nu era o boală, ci din contra, o for­mațiune specială, de o resistență și durabilitate excepțională. Intr’adever, traversele de fag impregn­ate de profesorul Her­man, în experiențele sale, au dat un rezultat" atât de satisfăcător în­cât, căile ferate germane și austriaca, au respins ori­ce bă­nuială asupra durabilităței lucru­lui și au continuat a-l utiliza. Pe de altă parte d. Antonescu, arată că o experiență identică făcută de curând la Pitești, asu­pra a 100 de traverse de fag, a dat aceleași resultate satisfă­cătoare. D. Popovici-Lupu și D. Ke­­ler, vorbesc în acelaș sens. La sfârșit se procedează la con­stituirea comitetului, alegându-se membri din vechiul comitet. D. I. Kalinderu, luând apoi cuvîntul mulțumește celor de față și declară congresul închis. Cu această ocaziune d. Julius Aug. Pessiacov oferă o compo­­zițiune a sa musicală intitulată «Hora silvicultorilor» și dedicată d-lui I. Kalinderu. Ședința s’a ridicat la orele 12 și jum­etate. Lucruri din toată lama s­ a carete de bucătăirie cu ÎO.GOO lei.— In primul secol al artei tipografice erau la modă foliantele uriașe. A fost deci o surpriză din cele mai mari pentru bibliofili, când prin anii opt­zeci ai secolului XVI a început din Olanda să se răspândească un nou format de cărți, niște cărticele drăgălașe­­mititele, cari în comparație cu Goliațiî în folio, aveau înfățișa­­rea de Liliputane. Nu se mai văzuse până atunci așa ceva, cărți pe cari să le poți purta în mână, să le bagi în buzunar și să le duci ori­unde cu tine, și pe lângă aceasta să le poți cum­păra cu un preț de nimica! Era un sistem cu desăvîrșire nou, care a produs adevărată sensație. Bărbatul, care a introdus acest nou sistem, era un librar inteli­gent cu numele de Ludovic El­zevir (scris și Elsevier și Elze­­virius) din Löwen (Leuven, Lou­vain, Lovania, Lovanium), care pe la 1580 a deschis în orașul universitar Leyden un institut de editură, fiind în același timp și intendent al universității. Din momentul când a debutat pentru prima oară cu editarea lui Eu­­irop prelucrat de P. Merula, a trecut din succes în succes. E­­dițiile frumoase ale editorului o­­landez cuceriră toate piețele bi­bliografice și le găseai în toate centrele culturale de pe atunci, în Paris, Frankfurt și în alte părți. Institutul Elzevier a luat un avînt și mai mare după moar­tea întemeietorului (1617), după ce fiii lui, Mat­eia și Bonaventura, și nepotul Abraham, au împreu­nat cu editura o tipografie pro­prie. In editura Elzevierilor a apă­rut rând pe rând clasicii vechi și cei francezi, opere didactice și amusante, anecdote, satire și epigrame. Din diferite signete ale Elzevierilor, cele mai cunoscute sunt globul terestru și Minerva sub măslin cu deviza : «Ne extra d­ens». Ceea­ ce a contribuit mai mult la răspândirea acestor edi­ții pe lângă eftinătatea lor, era formatul mic de seder și duodeț. Timpul de înflorire a firmei a durat până prin opt-zeci din se­colul al XVII, când institutul s-a dizolvat. Cel mai rar exemplar din e­­diturile Elsevierilor este o căr­ticică franceză, care poartă titlul «Pastissier franțois», o carte de bucătărie fără nici o valoare li­terară. Astă­zi sunt cunoscute din această carte vre-o 30 de exem­plare, cele mai frumoase trei în Rusia. La 1870 s’a vîndut la li­citație un exemplar cu 2910 fr., la 1877, același exemplar cu 3255 fr., la o a treia licitație după două ani numai cu 2200 fr. Un alt exemplar a fost cum­părat de ducele de Chartres la 1874 cu prețul de 3000 fr., iar unele s’au vîndut cu câte 5000, ba pe la sfârșitul anilor șeapte­­zeci s’a vîndut unul chiar cu 10.000 fr. Alte exemplare rare pentru care bibliofilii plătesc mii de fr. sunt Kem­pis «Da imitationi Christi», o biblie franceză, sen­tințele lui «La rochefoucauld» etc. £ £ ^ s: Bărbatul și nevasta, întorcen­­du-se acasă, după luminățiile de la 10 Maiü. — Toțî, afară de timp, Ateeule, mi-au făcut complimente, toțî au admirat toaleta mea. — Eu, însă, am plătit’o ! — răspunse bietul bărbat suspi­nând: Alergări de cai la Brăila Jius îm înecă lG Maiü I) Premiul Debutanților (la trap). — I. Baroncea, Atena ; G. Pillat, Migdal; G. Gaetan, Vădeneanca ; D. Matak, Unda­­deto, Alii; P. Veron, Amalia ; A. Grosu, Sid II ; M. Mi­­hăescu, May Flower, deto, Lady May. II) Premiul lanca. — G. Negro­­ponte, Titania , Locot, Crăiniceanu, Cascara , G. Bădescu, Madone, A. Marghiloman, Hélène , Th. Panaș, Cleopatra. III) Prmiul Clubului Regal din Brăila (la trap).—G. Pillat, Rachel P. , G. Gaetan, Mascha , I. Veron, Gliicksmâdel; deto, Königin: Contele P. de Roma, Lou V. : G. Pillat, So­dom­a , M. Mihaescu, May Flower; deto, Grace Gum­mer. IV) Premiul Derby Román, */, singe. — G. Gaetan, Ninetta, Locot. Derzeanu, Miss ; Th. Panas, Bator. V) Premiul Societăței Centrale Agricole din București (Ia trap). — I. Baroncea, Amalia; deto, Atena; A. Grossu, Sid II ; Mister Fredy, Florida ; Mister Fredy, Mira; Mister Violet, Darvet; deto, Mafalda. VI) Premiul Societăței de Incu­­ragiare București.—A. Marghiloman Esquis . deto, Spirt; A. G. Florescu, Aube ; Th. Panas, Cleopatra. ViI) Premiul Subscriptorilor. — Locot. Crăiniceanu, Cascara ; A. G. Florescu, Aube ; A. Marghiloman, Hélène; Locot. G. Muruzi, Dra­caena ; Th. Panaș, Cleopatra. Șsița É la­ staloma Capul" Intru amintirea înființărei «Fun­­dațiunea Universitare Carol I», s’a ținut era, la ora 1 d. a., în sala cea mare a bibliotecei, con­form regulamentului, o ședință solemnă sub președinția d-lui N­­a­ret, ministru al instrucției pu­blice. D. C. Dimitrescu-Iași, recto­­rul Universităței, sub a cărui priveghere e pusă Fundațiunea, a deschis solemnitatea cu un dis­curs ocazional. In cuvintarea sa de rector a insistat asupra rolului pe care-l are biblioteca Fundațiunea în e­­duca­ția tinerimei universitare. Fie­care din nou, a spus d-sa, este produsul a doue regimuri educative, și anume educația fă­cută prin alții și aceea pe care ne-o facem prin noî înși­ne. «Exercitarea voinței noastre e singurul factor care poate distinge o formă de educație de cea­l­altă ; voința noastră este mai supusă vo­inței altuia în prima perioadă, este ceva mai liberă în a doua perioadă. Noi avem să ne dăm seamă, în timpul când ne facem singuri edu­cația, avem să ne dăm seamă de fie­care pas ce-l facem cu conștiință sub presiunea nevoilor din jur, și din contră. In prima perioadă, în educația propriu zisă, conștiința joacă un rol subordinar,—conștiința altuia își dă seamă de modul cum trebue lucrat. Timpul petrecut în învățămîntul universitar este tocmai zona mijlo­cie între cele două specii de educa­ție. este epoca în care educația prin aițiî s’a isprăvit și în care începe e­­ducația prin sine, este culminarea și încoronarea desvoltării primite în învățâmîntul secundar și în acelaș timp"îndrumarea pentru mai de­parte. Perioada anilor cari alcătuesc în­­vățămîntul universitar este o peri­oadă hotărîtoare în­ desfășurarea vieții unui om ; asupra ei trebuesc ațintite privirile profesorilor, auto­rităților școlare, dar mai ales tre­buesc s-o­ aibă în vedere studenții, fiind­că în această perioadă fie­care nu numai se formează pe sine, dar fie­care contribue a forma pe ceî­­l’alțî,— este o înrîurire reciprocă în mediul universitar. In chipul acesta fie­care pas din activitatea vieței studențești este un pas care determină un fel de a fi al studențimei și care este nota e­­ducativă a desfășurărei generațiilor unei perioade determinate univer­sitare. Cuvintele d-lui rector au fost viu aplaudate și întreaga asis­tență a aclamat pe Augustus Fun­dator. Apoi d. Al. Tzigara-Samurcaș, bibliotecarul Fundațiunea, a citit raportul către M. S. Regele des­pre mersul instituțiunei pe anul expirat. Au luat parte la această so­lemnitate : P. S. S. Episcopul Dunărei de Jos, d. loan Kalin­deru,d. prof.dr.Măldărescu, d-nii Pangrali,Onciul, Badea Cireșanu, Pompiliu Eliade, Țițeica, Louis Basset și Al. Steriade, P. S. E­­conomul Nazarie, d. Se. Iarca, precum și un mare număr de studenți și studente. La orele 2, M. S. Regele a primit în audiență pe d. minis­tru al instrucției publice dim­preună cu d. rector al Univer­­sităței și d. bibliotecar al Fun­­dațiuniî. D. C. Dimitrescu-Iași a pre­­zintat Maiestății Sale raportul asupra mersului instituțiunei, iar d. Al. Tzigara-Samurcaș un vo­lum legat, cuprinzând tezele ab­solvenților universitari din Bu­curești și Iași, tipărite in de­cursul anului din fondurile Fun­dațiunei. M. S. Regele a bine-voit să exprime l­alta’I satisfacțiune pentru progresele Fundațiunei și să încuviințeze publicarea ra­portului. C, spre a câștiga un premiu de 200 mii lei, a încercat să se sinucidă la «Hôtel de Paris», din acel oraș, trăgându-și un glonte de revolver în ceafă. Până acum nu se cunoaște încă motivul actului disperat al lui Georgescu, căci ancheta nu s’a sfîrșit încă. Sinucigașul merge spre bine, în spitalul din Tunis. ♦ Erî dimineață s’a simțit în Capitală un cutremur de pămînt.. Institutul Meteorologic ne co­munică urm­ătoarele : Cutremurul s'a simțit la orela 5.48, timp oficial. A fost o sin­gură sguduitură, ca și cum ar fi căzut o greutate de sus în jos. Cutremurul a fost înregistrat de toate­ aparatele din institut. Prințul Carol a asistat ora dimineață la serviciul divin de la seminarul Central, apoi a vizitat școala.­­ Consiliul general al județu­lui Vlașca a fost convocat în se­siune extraordinară pentru ziua de 27 Mai, a. c., spre a se o­­cupa, între altele, cu rezolvarea următoarelor cestiuni: Să aviseze asupra mijloacelor necesare spre a se veni în aju­torul comunelor pentru construc­­țiuni de școale. Să aviseze asupra construcțiu­­nei unei cai ferate de interes local de la Giurgiu la comuna Blejești, din acel județ, sau și prin­ alte puncte de racordare. « Prin «Monitorul Oficial» de erî s’au promulgat legea asupra burselor, legea pentru regularea și consolidarea drepturilor de a exploata petroleul și ozocherita pe proprietățile particulare ; s’a mai publicat tot era și regula­mentul privitor la această din urmă lege. ♦ Corespondentul nostru din Iași ne a telect rafini­eri (depeșa nu ne-a fost comunicată) că niște persoane din Rusia, sosite in acel oraș, au vestit că un corp de ar­mată, compus din 30000 oameni, a refuzat să plece­ în războiul din Extremul­­­ Orient, revoltându-se. Insubordonatul corp de armată, compus în mare parte din finlan­dezi și polonezi, se află pe linia Charkov. . Se înțelege că corespondentul nostru, fiind în imposibilitate să obție confirmarea senzaționalei știri, ne-o dă sub toată rezerva ; însă ne arată că vestea s'a răs­pândit în toate cercurile din Iași, fiind pretutindeni acreditată, și producând peste tot locul o enor­mă senzație. 0 Alexandru Păcurar, lucra­tor la tipografia seminarilă din Blaj, a plecat la 15 Martie a. o. pe jos în escursiune ca să vizi­teze orașele cele mai mar­­i­ îni Europa. Tînerul a plecat fără nici un ban către Budapesta iar de acolo a mers la Viena, unde a fost primit foarte bine de clubul român de acolo. Din Viena Alex. Păcurar se va duce în Boemia și Germania. In această căietorie este ajutat de corporațiunile turiștilor, dar nu­ î este permis să călătorească de­cât numai pe jos.­­ In curînd se vor începe con­struiri de localuri de școli în co­munele Iazu, Gioc-Sîrbî, Roseți- Volnași, Dischisenî, Chivără, O­­cagienî, Alexieni, Găzănești, Ro­șii și Bulgu din județul Ialomița. Planurile pentru aceste școli au­ și fost­­ întocmite și aprobate. ♦ Consiliul general al jud. Ia­lomița a fost convocat în sesiune extra­ordinară pe ziua de 19 Maî. ♦ M. S. Regele a aprobat re­gulamentul pentru administrarea și exploatarea băilor Statului Câ­­limănești - Căciulata, Govora și Lacul­ Sărat, regulament ce a fost publicat erî în «Monitorul ofi­cial». ♦ S’a deschis, pe seama mi­nisterului de război ș­ și asupra budgetului său pe exercițiul 1904—1905, un credit extra­or­­dinar în sumă de lei 44.071,­ bani 75, necesar spre a plăti o­­biectele, animalele și productele de hrană rechiziționate în timpul războiului din 1877—1878, de la locuitorii din 12 comune din Bul­garia. ♦ Consiliul general al județu­lui Tulcea este autorizat ca, în sesiunea extra­ordinară în care este convocat, să se pronunțe asupra cererea protoereului ju­dețului și revizorului școlar res­pectiv de a li se acorda o diurnă pentru transport la cercurile cul­turale din zisul județ.­­ D. Ion Teodoreanu a fost numit șef de ocol în serviciul domenial din Dobrogea. ♦ Cu începere de la 1 Maiü a. c., vaccinările copiilor la școala superioară de medicină­ veteri­­nară din București se fac în fie­care zi, Intre orele 8—10 dimi­neața.­­ In localul Ligei culturale s'a efectuat ori alegerea delegaților secțiune! București, cari vor parte la congresul ce se va ține în zilele de 16 și 17 curent. Au fost aleși d-ni­ : Assan Vasile, Arion Virgiliu, fiolintineanu C. St., Dr. Costi­­nescu, Dulfu Petru, Filipescu Nicu, Furcă C. N., Golescu Nicu, Grama Ioan, Kivu Athanasie, Kogălniceanu Vasile, Lecca Con­stantin, Micu Pandele, Păr, Si­­mion Popescu, Rusu­ Luca, Sei­­meanu Teodor, Strajanu Mihail, Tomulescu Christian, Vanica Anton, Dumitru Onciul. 0 Adunarea generală a corpo­rației rotarilor, dogarilor, scăra­­rilor și parchetarilor, care urma să se fie erî la clubul meseria­șilor, s’a amânat pentru Dumi­nică, 23 Maiü. ♦ Aseară la orele 8, inginerii din serviciul hidraulic, au dat la restaurantul Capșa un banchet în onoarea d-lui Anghel Saligny, directorul serviciului hidraulic, cu ocazia aniversarei a 50 de ani de la nașterea d-sale. La acest banchet, care a du­rat până la orele 11 din noapte, au luat parte 30 de persoane. ♦ La trenul accelerat de Ver­­­ciorova, care sosește la 11 și 40, s’a aprins acoperișul vagonului restaurant, din cauza schînteilor,­ de la locomobilă. Trenul a fost oprit 15 minute în câmp, între Chitila-București până ce s’a stins focul. INFO­­MAȚIUNI LMNI. ¥ Societatea «Materna» va da Joiî, 20 Maiü, la 8 seara, în parcul Cotroceni, o mare serbare. Se va reprezintă « Domnița din vis», legendă românească, jucată in pantomimă și în cavalcadă, la care vor lua parte și A. S. R. Prințesa Maria și Prințul Carol. A­poi vor fi: bălan de fiori, teatru și alte petreceri. Intrarea 5 lei de persoană , pentru militari și copii 2.50. ♦ După cum s’a anunțat în «Universul», d. Vasile Lascar, ministru de interne, va pleca la Galați, unde va sosi la 20 c. D-sa pe lângă conferințele ce le va ține la prefectură asupra nouei organizări comunale, va a­­sista și la punerea pietrei fun­damentale a palatului adminis­trativ. ♦ Societatea studenților în me­dicină din București și-a ales următorul comitet pe anul curent: Const. Demetrian, președinte ; N. Nestor și I. Jianu, vice-pre­­ședinți ; I. Papinian, secretar­­general ; Traian Nista, casier ; St. Stanculescu, bibliotecar; D. Pănescu, T. Duce, Virg. Negoe­­scu, secretari de ședință. ♦ Corespondentul nostru din Galați ne scrie că M. S. Re­gele, cu ocazia vizitărei acelui oraș, s’a interesat în de aproape, prin președintele Camerei de co­merț, de chestiunea liniei ferate Galați-Berești cum și de legă­tura cu Expresul­ Orient, pentru străinătate. M. S. a promis d-lui preșe­dinte al cam­erei de comerț du­n acel oraș că va interveni ca linia ferată Galați-Berești să devie fapt îndeplinit cât mai curând. ♦ Erî, la 2 d. a., patronii ti­pografi s’au întrunit întruna din sălile de la băile Eforiei și au discutat asupra modificărei sta­tutelor corporației artelor gra­fice. ♦ Concursul pentru ocuparea unui loc de medic secundar în chirurgie la spitalele Eforiei s’a terminat. A reușit d. dr. I. Ettin­­ger. ♦ Erî am primit niște gazete franceze din Tunis, trimise de un cititor al nostru, și în cari se spune că doctorandul Geor­gescu, plecat acum 2 ani din București ca să facă ocolul lu­ciei pe jos fără nicî un beac,

Next