Universul, iunie 1904 (Anul 22, nr. 148-177)
1904-06-01 / nr. 148
bun.e aceasta adunare generale cu teaee sau? inainte, indicand s i articolele supuse modificarei. Adwaxea ratiücä färä discntie pen sülé aeoi’dale. Se precede !» stegerea unui membru in consumi de administi s fie ?i obtind. Marin Alex»t«frescul 73 voturi d. G. Adamescu, 141 voturi. Si proclamia ales d. Marin Alexandrescu. Sedinta se ridica la ora 1. ___________ ____.. S5cs. Räsbeiul rtso-jjipones — Prin porta — Cu privire la imprejurimile nefavorabile cari au silit, pe generator Europalkin sa se retraga, ziarul «New-York Hereid> aeä in cartierul general de la Siaeyang precum si printre trupe* doraneste o mare lipsa de eete, secesare razboiului, un special de nwniticni. ’ O td'la greutate e aceea eu aium. Rusii nu sunt in stare sa ad Hieita Manciuria meritedese secesare aprovizionarei lor. * * * Peste 200 corabii japoneze de «omerte, insotite de doua cracisatoare, vor iasali in insulele ruse ale marei de Cehotzk si pe coastele Iiamdatkei, cari sunt. »«pirate, spre a prada acolo parcarile pentru cresterea fecelor a vi dreser de mare ale carer blani constitue un vetet ínacm»«L. * . * La legatiunea japoneza din Farfa a sosit raportul gehmltóu? f&iíPeki in care spune ca trupele sale irainteaza pe 4 linii in marfa cei mai repede. Lupidie, ce s’au dat in drum, au fost foarte clincene. Japonezii au cucerit pana acum Sinjan, gonind pe rusi din aceasta pozitiune.. ■ Luarea ofensivei de catre burefcli pe doua linii precum si retragerea repede a lui Kuropatien vor fi dezastroase pentru genersiií Stakelberg si Renen Jtamp. Izolarea acestor dori generali si apor incenjurarea aminturora «te jeponezi pare ca va fi urmarea neaparari a actualelor operation tactice ale generalului lit tirolez.* * » General Kírus Dragomirov, fost f*f al stotula!-maj#r general rus, «emenfiúid iaMngenie ruseat »». cum putem sä Sm noro**# «And tokrepsií noflri vineozafenseepuri in scena?i limp : pe cel polonez, fir, lawless, ture, fursa*,. indian si acurtta fi pe cel manciuriuiR.* , a a Dupa o stire din Petersburg, la Vladivostok e mizerie mare. Prininral © rasului a depefat ministerului da fin»n!,e ca din «ads* Pr jfeoifflui, a star« de asediu siprecarea taturor autoritatilor, a scoafelor si a multor postmiari, populetia a scagat cu mai mult de santestiSe. Nimeni n’are de lacra. Scampetea e ntspus», Ji&neile du mai acordi imprun Buturi. protásteíe de polite sa tue in mam si in deosebi grea esterea proprietarilor de case. Bäueile agrare scot merrü in víwzare terenorí, dar nu se glsesc eaiwpéráinrv. S% crerut büneiíor un mora leria pe tot timpul razboiului. * K «Standard» ar.unl.5 din Tientsin ca., de la lupta de la Kinceu, roful se sifesi sä faca pe chinezi se primeasca pe seama lor orasul Minwang si sa cumpere calea fferata chineza de la Est, asa ca Guina sa fie un tampon intre Ruria si Japonia. Ghinezii nu inclina *•& pi’iracassa aceastä propuner’e, dar ver sä putaeasci administra F» terilenoiuií cucerit de japonIE1. * # •Daily News» spun« ca, dupa un raport elefticn, generalul jafmnz Okijam* ar fi fost unis. Nie? in Oliger general al Japoniei nepurtatul acest nume, se crede ca e vorba de generalul Aki faiwa, emiiind aptul brigazei I-a de cavalerie. * * * Mobilizarea corpului I de armata rusä se face la Novgorod, Kings Petersburg, spre a evita telgramädirea in Gaprtala. Ptttru estosine japoneze fsc recunoasteri pe felelete ce duc cätre Liaoting, Halteng, Sai- J BÄtsi- fi Siujeni. IS* a& akmngat gainlioanele rusesti din mai multe orase, care «vean !‘hi care cadeva sute de soldati?. S’au dat lapte crancene cu acest prilej. • Se anunta ca Japonezii, inainte d’a a impresura Port-Arthur, au invitat pe atafatiT nava 1istram sa plece ori toate onorurile cuvenite. Mai mult atifat? sau folosit dfe aceaata invitatiune, numai cel francez ?i cel american nu. . IJüti PiiOVEitFTirZä-" ilie bulgaresc, acopereau refiturite fiítrate In putrefactie. In jurul Ipatrei eiert asezate mai multe instrumente de prins peste. Cine este mortul? Cu luntre* In care se gasea, cadavrul a fost adus la mai untre i s’a facut aiRop.ót. Aspectul kit era oribil : toracele aproape cu chsavenire mancat da .viermii care «JfiSTaS cu un tile ; da asmiieim si cele l’alte organe «ar äncate de aceste inelare. Sintra fageta remisi se intacta, asa ca identitatea erfitv wort sa putea urat cu usurinta stabili. Ciné éra ei? Pcnltli a se putea ala, aü fost adust mai multi pescarí din Rast fi Bistret, c»rí, dtrpä emu se stie. se conosc Intre dlnsil. De la príma aruacälurä de oehi cu totil aű fast d»* ai-ord eä cd mórt este Nieofe. Co3’.ofl. pesrar de meserie, stabil it de mai multi aní In Bistret de unde a piacai árum un an. De síimet ma a’a ma? stiut niraic de díusul. O deso»{M‘iir« care coinplica lucrwile Pe cand cercetarile parcau tfirmiante, identitatea cadavrului fiind stabilita si raportul medical conchizand la urma autopsiei la o moarte naturala, o descoperire se face, cate da alta fata lucrurior. In barca se gaseste un bilet de liberä pekracere la tara pe numele de Iacob Ivasio EP, un pasaport apartinand sceteas! persoane, un val de harci pe numele de lui Nae Florin Nedeianu, proprietar In Bistret, si o permisie de pescuire, tiberata pe numele lui Moise Ivan. Ce canta si aceste acte In barci In care era cadavrul lui Castor? Au mai fost gasite langa acest« acte si doua pung? de piai», avínd. fie care inauntru cite o moneda de 50 ban?. O triplu cispnostio Csiridonä nume,ce figurau pe actefe gasite in barca, sunt cumoscute pescarilor din Bistre?. lacob Ivariofi profesa si fitosul meseria de pescar. Mais» Ivrhi era In serviciul de lut Nedeimu. In 19Q0. acrim un an adlau, e&nd ». dispariüt. «ostast, »’a observat si lipsa celor kafti doui bulgari, car? de atunci n’att ma? dat semna da vi«?a. Ce s’au facut n’a stiut si nie? azt nu stie nimele spun pescarii. Crima sail moarte itat MS ala _I<’aptul cat« Cestor s’au gasit haitii ce mi-1 apart ineau, ca. tot kai s^sfi gasit doua pungi —de es. doua, si nu una? — si ca fiecare continea este o moneda, pe cand foarte bine ar fi putut fi amandoue tirtr’o singura punga, da mult de gandit. Nu cumi-va oare ne aflam In fata unei indnuite crime care a avut de mobil furtul ? Cart »r ii foarte natural ca Costoff sa fi ucis pe IvanclT pentru a-1 jefui ; asa s'ar esplica autele acestuia la dinsul, in apoi asasinul sa fi cazut si dinsul «cis .de mrana lui Moise Ioan, care melRnnindu-se mintal cu banii din cele dintre piuigi, a renuntat la acte care nu poteau de cät ecmiproHittä. Afacerea pentru moment este lavaluitä de raiator, rámám rá esi—. cetarnie sä facä lumina. l.neiliur. d’getarie PE zr” Gin« föptuefte päeate fi nedrsptäl! e du*ms»ul sofletutei . Giobanul prost e iubit de lup. — ---------»»-»--» --------"Miferioasa moarte a w.m bolgár (Prin posta de la comp. nostru par Hektar) Craiova, 20 Maiü. Autoriläple comunale din HastaA «estit atasta-eri parchetul, ca Intr'o luntre ce pluteste pe Dunare se afla un cadavru ce, dupa toate aparentele, pare a fi al unui bulgar. Parehetul deleagä inchiat pe d. ^tefan Ionescu, inspector comunal, si mearga la Wsiocului si sä cercetesc. in urnea acestei delegatii, d. greistu lonescu, inspector al plasei Segarcea, insotit de d. medic de plasa C. Stoenescu, se transporta la Rast. De aci, impreuna cu primarul respectiv, cu o luntre se indreapta catre vasul care plutea si In care se zicea tó era cadavrul. Aspcetul cadavrului intr’o luntre mica de pescari, ce era legata cu o sfoara de o salcie din stroval se se afla in fata Rastalui, un cadavru intrat de zimi si descosagti cere sie ars exala un pufos pestilential, zacea cu fata -n sus. O cantare de proza de casa s i un seu.Eiasiul Gons srratarului Clasa de declametie Er?, la orma, s'a incegrit, in sala Teateului National, examenul de snul 1 al clasei de declamatie. Clus»tuci Stomaiescu Din clasa d-nei Ramanescu, d-ra Fiorica Goce», s'a remarcat in dilimüa scena a Denisei, imnpreuna cu d-ra Resmerita Movila. D-ra Dumitrescu Elena a declamat cu inteligenta o scena, dir? «Candidat si reputat», iar d-ra Lucreia Stelcovisi, a zis so#rtit corecla«Primavarã» de d. N«ralambie Lecca. D-refte Rodica Nestorescu si Elena Boneiu au sustinut cu caldura o puternici scena din «Traian si Andrada» a d-lor Ventura si Leautescu. S’au remarcat de asemenea : d-ra Elena Ghirca, in «Lupte intre ferne!» si d-ra Ionescu Marie!», care a zis cu rauda varva «Guecina Zinca» din «Candidat si Deputat». Un deosebit succes au obtinut la acest examen d-ra Maria Filoti, care a declimat cu mult talent si grade poesia »Ideal» de Corbuc, si d-ra Eugenia Goloman, care a declamat «Serbuloarea mamei» de Macedonski. • D-ra Column a cucerit, prin naturalul jocului ei, bine-meritatele aplauze ale sali?,, care era api trasita de puhiin. In general, elevele d-nei Rotoanescu au dovedit o deosebita titunca si pricepere*. Glasa d-lui Notara Din cauza erei inaintate, du s’au putut prezenta, de cat o parte din elevii d-lui Notars,, remaind ca cei rati? sa fie audistr asta-zi. Dintre cei asculti s’au remarcat: D. Petrescu St. care a declamat «Viata», monalog de d. Tincu, D. Petrescu are pretioase cantati d.mve si prin munca va putea deveni un bun actor. D. I. Manolescu a declamat «Nesmreü» de d. Lecca, dovedind un joc inteligent si cumpanit. In One, cl. M. Fotino a zis «Clopotarii Slaniaulu!» cu o verva care i-a cucerit simplia sotii. Ex ameriete s’au terminat la ora 5 seara. Mac. nleralio proYtocie De la cores D. nostri particular? — Pe siua de 29 Maiu 1904 — Buzea Ci iiusi tlini m jiru den tu. - - El? pe cand Gostna I. Anton, din Valea Teancului, umbla cu un revolver Incarcat, din imprudent? a Impuscat un copil al lui Gh. Cispoi. Starea copilului mi e grav?. Siri cu difi. — Ntecunoscuti facatori de rele au pus foc la o sira cu paea d-in Gh. N. Simionescu si la casa biruitoralui Serban, din Mere?, cari au ars, cu desavirsire. —, A fost arestat si Inaintat parchetului Tanase V. Pascu, din Recent, care, din rasbunare, a pus foc casei consateanului son Ion D. Vasti. nerv. Brczgíií (Valcea) Timpul pe aiei este foarte secetos, azinoapte Insa a plouat putin. Ceea ce a facut ca pasunile pentru vite,, care erau compromise, 8a se s>ai invioreze putin. Pteíísul poromb de ps aid sufrra rauit din cauza sect tei. Posme de tot felul s-au timt tu abundenta. .Free o tótalía ststimar este mi a páni arai, ntíncepénda sì Inéi sczonid. Se pari insa, ca pe la jamatate* lene! viitoare tó őe foarte mic*|í visít»tori, de oarece bea de pe acum s’a Inceput sa se furbirreze casele de pe aici. Gioggioro. Craiova Comsamnai ca isnut inceniliator*.—Trib. Dalj, *«cita I, a con<]*ninat art la 2 sní lacrisoare si 50 de lei despagubiri pe Gheorghe N. Cstrovan, din Mischii, pentru ca a pus fnc caselor fostului séu stapas, Hristea Anghel Capraru, tot din acea comuua. Cazimea ohimit«HS~Ion Inn Bcula, din Cnsuvrtul de jos, veziead aseara pe. fica sa A.mea vorbind cu niste báeti, a d«s árpát un foc de putea In ea, ranind-o grav. Vietírea cruzime? la? Betiti a fost adusa In caátarea spitalaiui Central de «ei. I*si«.««»•!« revastititft. —Investirea ei Ion Sira Fil’p, Ion Ion Dimr.iUu si Gheorghe Ion Ciobanu, tot? din Cilate, au devastat arehiva pinta a*teí de acolo distrugind multime de acte. Efectele secetei. Din cauzi ca pe camp mi se mai gaseste nici fir de tarba, in iocuiion din Secui au bagat eu fort* vitele In tire sife si zavoaeie proprietatel. Mafia Secu? »,partine Statului. Tewlalivft »?e o.onov.—Ion Ilie Cotoi si Marin lus Catoi, padarari In plic», prinzind pe ba Ghisca Radu Matin cu pastea viteje In padure, a descürcat mai multe focuri de reviver asupra lui. Unul din gloaiele K* ranit de moarte. Se crede ca Marin nu va petea seftp» cu viata. Sweila« Constanta SIOHi-le subitä. — Astazi, la orele 4, intorcindu-se de la tribunalul local, unde fusese «tasfummat pentru escrocherie la 3 luni Inchisoare, individul Ion Cosache, de fei din Brailita, a incetat subit din viata un arestat preventiv din localitate. Imdiat a fost transportat la morga orasuluT, unde i se va face autopsia. Numitu! nu sutere» de niv.I o borta; arestau?!? cred ca moarte« e inv Western al lui Dumezeu pienten ca & tägäduit faptul de eserocherie comis »supra unei termane feme!. hr«eat. — Cititori? ziarul cu isi reamintesc ca to ziua de 22 Maiü a disparut de la domiciliul sän din Ostrov locuitorul Gheorghe Galofanu. Toate cewetarile facute au ramas zadirniie. Az? s’a gasit tu dreptul puncturii? aurait Vacuiulu? Saure, tinind de cumuna Bugeac, cadavru numitorui loftuitor. Nu s’a gasit nici o lasime, astfel ca este inlaturata presupunerea ca la .mi.stoc ar fi vre-o erirnia. i »aBift»81»riftó, din de píot, a devenit un«jStarra,"afara de plasa Silistra N’oua, unde se prevede o matta frumoasa. Fiaa az? a fost slba. 69 care de cercale au sosit in oborul vostru. Nici o cumparare nu s’a fusul In port. Pixturile cercarilor sunt aceleasi, f’ara aiel o mare sau stacheta. ClFeta. Roman C»iiei eu I Iunie sii va face tragerea la sort? a juratilor din care se va comna ne Gurtea cu jai I, ce se va deseni de la 15 luljie. In aceasta sesiune se va jurtató si importantul proces al d-nei Starmberg, sculata ca sia otravit satului despre care «Universul» a vorbt in timp. Diverse.—In urma ploilor ce au caiZut azi si erf, situatia Mementurilor s’a ameliorat mult. Utrealta In general va fi abmitatte In tot judeiul nostru. Golesp. T.Sevei’hi l>da jude eii aria de pace. —In cursul aceste? si plunin? s’att ’ judecat peste 600 procese da contra* ventie si adca In eifre rotunde : 250 dresate de politia din Severin, 150 de catre corporatii meseriasilor «anstructori si 200 de cstre prima* ri? si puidirmi? rural?. militare.— R»g. si brigada I de infanterie, sub comanda d-lui colonel Crutescu, vor execute o manevra, avend o lupta reg. 17 infanterie contra re g. de Gorj La fiecare regiment vor sate cate un escadron din refier? si o baterie din reg. lerie. Lupta se va da la Baia-de-Arainá. Toate trupele vor sta sub catnarrda 'suprcmá a d lut general de divtaié Teli. Marsul spre campul de manevra va avea Inc la 4 — 5 Iunie, luptele la 6—7, iar trupele din Severin se vor Irvapoia In garnisoana la 8 si 9 Iunie. Starea semiuailurilor In plasa Motu este rea. La Baia de Arama n’a plouat. A cazut ploaemia pe hoterele comunelor Oprisor, Drancea, Recea, Junghina, IsvoiHo si Tanina. A plouat binisor tn co-munelcBádef, Seen, Botosestí, Gruia, Isvoarele si Balacita. Semánáturile In plasa Orel slaü bine §i pe lángá Vánju-Mave cam rcü. Somesairul. fi ataregim. 5 arti- T írgo visít© Inceailiä groa ine. — Asianoante, pe la orele 12, pe un vint puternic, s’a declarat un violent incendiu la casele d-lui Const. Lazarescu, din comuna Baieni-Ranan, In ca«, se afla magazinul de coloniale si manufactura al comerciantulu Grigore Enescu. Groaznieul clement a distrus, cu tot ajutorul dat de pompa primari i,el si multi sateni, intreaga clidire ce era flivelita, cu tabla de fier si compuse din 4 odai, o sala, o bucatarie si alte atenante precum si aproape toata marfa comerciantului Enescu, din care nu a putut salva nimie, el fiind plecat la Bucuresti cu sotia sa si fiind noapte. Focul a durat pana a doua zi, la orele 5 dimineata. In privinta ca uzilor cari au provocat incendiul, nu s’a putut stabili nimic gand In momentul cand servi. S’a deschis o arubete pentru a se alia de unde a luat nastere incanditii. A fert casele cat si marfa erau asigurate. Pagubele In total se ridica la suma de 40.000 lei. Diverse. — In urma intervenire? ministerului de interne, consiliul de ministr a acordat vedere? Marta Nicolae Barbu, din Viforita, o pensiune de 50 lei lunar, pentru motivul ca sotul ei, Nicolae Barbu, In calitate de fel de garnizona,al zisei contune, a fost omortt de individul Nicolae Manolache, fa Ya 2 lea VeevszT, aeons un an si jnihítati, de oare ee era umarit ,le ffe£ u) gaj’Hizoarstfi. TiwiWf. 4*1 newgfe a pieuat, t'mp <fe vre-o beere, lo'Üftalte locäiuatä din judet. Acessia tisae bine ttceUnice a seria'ftatami'i sierra csana ni túrkorea.ti na eraö' foea, la pericol, in special porumburile. Astazi t napul a fost news, spre seara s’a laseninat, íetusi se asteaptä p'one, careva ftfinsi mult tuturor simanàtuilor. Vilié sunt frumoase, avénd rod a&iindeíit. Primete sunt de aseaienea frtamoase. Prásila porutnbuluí eontinuá. Vitele tu general sunt särvätoase. Con di'iii. U\ SEAT I*E ZI Väpsima peilor glace violet.— Moaie pi eile in disolulie da pialíra acrä (4 daca grame de piaira aerä in 4 lit ei da apä).—Adatoga §i amestecl un kilo fsrturä de radicinä vénata 51 jum. kilo ;de ferturä ordinarä. Inwgararea sac. csoperati?e «Romania» u s’a inaugurat, cu o solerabnitate deosebita, societatea coo per*li?ä «Romänia», ou vastele í sala magazine de manufarturä, maruiRRuri, haine, mobile, to eat&minte, mode si tot felul de articole de imbrocaminte pentru barbati si femei. Aceste magazine sunt instalate pe bulevardol Carol ín fata ministemtui de domenii, unde a fost odinioara ministerul de rezboie. Consiliul de administratie A eeastä socie.tete cooperalivä I are un eapital de 200.000 leT, in 18.000 aatiuni, a 25 IriLuna. Scopul societatii este, intr’un cu vinul, sa vinda eftin s i bun, I pentru a vinde mul, ?i aceasta in interesul marelui public consumator. Consiliul de administrate se compune din d-nii: colonel Costescu, dr. Mendoniche, dr. Zsigara, Th. Panciulescu, ingineri Cindali, Vasile Popescu, Ion I Radoi, profsor Borgovan, Budin, Vasile Balolescu, I. Niculescu si Ioaniu. Impiirlirea inagtaiDelyr M agazinele aoestei sooietfRi sunt impartite astfel : Raionul pentru imbr’ocaierilea barbuleasca ; raionul cu articole de menaj, de bueätärie, salá de mdn care, saloane, dormitoare, etc.; raionul de confesiuni, mode, etc. Atelierele sunt conduse : opela de confectiuni de rodi?, de d-na Ponioi, fosta profesoara la Axil, ajutata de d-na Paraschivesöo, I d-ra Dumitrescu, d-na Stavrat si d-ra lenescu. In acest atelier sunt intrebuin itate 80 de lucratoare. A téliéről de broderií e eondus i de d-ra Serbanescu ; atelierul de Ilingerie, de d-nele Sadoveanu Stroeseu; atelíerul de íxicá.1 tá ; minte, de babiloul si cunoscutul ; Daniil; atelierul de haine barbalte$ti, de d. Cristescu. S éfül rakmuluí pentcu conkc- I í,iu’ni de haine de damä, mode, etc., e de d. Th. Parasobivescu, Seful raionului pentru inabrücg; minie de barbati e d. Jugureanu s i seful raionului pentru articole de menaj e d. Trandafirescu. A dministrator al societätal e d. V. Baloles&u. Cantina ersonalul eomercial si administrativ se compune din 120 persoane, d-ne §i d-re, mare i fiarte absolvente a ^coalelor profesionale si sec und are. Personalul de fumatoare este de 200 psraoane. Tüaiä aoeustä kvme noate Ina masa, daeä voe§te, la cantina so- Icietätei, care este iustalatä tot acolo. ftinätatea, la aeeastä eantinä, e foarte mare, un dejun se poate lua cu 35 bani. Seniciel divin La ora 10 `i jumatate s’au flatat un serviete divin, pentru stintirea localului, de catre P. S. S. arhiereul Caligt lalomireanul ^i preotul biséricei din Scaune dupa terminarea serviciului divin P. S. S. Arhiereul a rostit cateva cuvinte bine sintite. * * * L a ora 11 s’a dal un banchetin onoarea préséi $i la 12 a iuat masa intregul personal al atelierelor. A ci s’aü ridtcat mal múlté toaste, pe cari din lipsa de spa■tiu nu putem sa le reproducem. M. M.■—....... Evtremu! Orient, e o himera parte rea cu care se consoleaza' arpraciuirea sufletelor rusesti. »»a áe romnale si de Intristate Port- AzibuF nu poate fi ajutat de e,at íiifS uscat. l)in areal', o parte insa gmitipite sunt de na’nvins. Pericolete unei mife orifiente de Kuropatkin de la Liao Jang spre Port-Arrhur sunt evidente. Kuropatkin dispune imprejur de fiao-Jang de 80.000 la 100.000 oameni, dar prin teplul ca a rimas inactiv septimane intregi, a losat sa-i sapa norocul unei asemeni intreprinderi si a permis japonezilor sa se concentreze si fortifice, cum le-a venit mai bine. Acum cand armata 3-a japoneza a intarit pe generalul Kuroki, nu numai ca rusii au perdut orice speranta de a respinge pe japonii de la Feng-Joang-Ceng, dar o asemenea incercare i-ar expune poate la un dezastru. Nu-i mai remâne generalului Kuropalkin da cat aoastepte sosirea corpurilor 10 si. 17 din Rusia, care nu pot sosi decat dupa doua ori trei luni, cel mai fcutand. ce se poate intâmpla pana atunci? Aceste intariri nu sosesc pe teatrul de operat», ci un corect continuu, ei picaturä cu picaturä. Europalkin í?i dl bine socoteala ca o inaintare spre Port- Arthar ar fi operatii me ksperatä dar, se pare ca el numai *ihar de a-si lua o hotirire bazata numai pe considerstiuni pur mifitare; el are sä lina socotealä chipa nu de ordine imperative. S“1pul,io de criticele si suggestiunile ce ii vin dim Petersburg, cari poate fi imping sa scape Port-Arthur, a carui perdere ar fi o lovitura teribila pentru prestigiul Rusiei nu numai in Europa dar mai ales in Asia. ésboiQÍ Rnss-Japonez Situania in Extramul Orient O privire generala F ortéié japoneze ce opereazj acLoaimente in Manc-ium sunt unpäriile acum in douä mase principale : arata 2-a, tare de 3 divizii, care face asediul cetattei Port-Airbor §i armata 1 tare 1 tot de 3 divizii, care stationeaza imprejur de Feng-Hoang Ceng. In linie dreapta cele doua mase sunt despartite printr’un spatiu cam de vr’o 150 kilometri. Dupa trecerea Jalului, araiata II japoneza, comandata de gene raiul Kuroki, a ocupat Feng- Iloang-Ceng, urmáriad si impingdnd pe Ru§i la Nord de acea slä din nrmä ioealitate pänä la 100 de kilometri. Aeeastä prima I mi.-iune indeplinitä armata ge neralului Kuroki, a luat o positie de observatie fata de generalul Kuropaikin si de dru imul ce de la Liao-Jang, prin Kao-Ping si Kin-Geu, duce spre Port-Arthur. Armata 1 japoneza, din posRia ce ocupa are rolul vechilor linii de contravalatie, fata de un intamic din afara, care ar face vr’o incercare contra corpului japonez ce ataca Port Arthur. Problemul palpitant ce ocupa toate spiritele azi, ea se sti ce resolutions va lua generálul Kuropatkin. in vederea cataslrcfei ce amenintä,.Port,-Arlhur. Aoeastä cetate >a c idea de sigur in i mflrule japonoziior, daoä nu va £i‘äjutäiä?La (tiinp, cu toate cä nu se .vedé din ce .parte i-ar pu tea veni, vr’un ajutor. Intrunirea escadrei din Baltica, cu ce* din » Telegrame particulare ale ziarului « Universal» Netinite la Patarsig din cauza lipsei de stiri Paris. 30.—Dep«s ä din Petersburg : Domnoffe aei o mare neliniste din cauza lipsei de stiri precise de la generalisimul Europatkin. Se zice ca dinsul a depesat Tarulul ca nu va putea face nimic, daca nu trimite o intarire de 400 de mii de oameni. A $ecili alle auiäuunte liua ora. CONFLICTUL DE LA PENITENCIARUL BUCOVAI (Prin posta de la corespondentul nostru particular) Bucovaf, 29 Maiü. In pripa, la orele 12,50 noaptea, v’am comun rcal telegrafic cu o mare revolta s’a declarat la penitenciarul Bucoval ’). Afi era versiunea ce circula la praf si pe care eu am dato sub rezerva, anuntand ca plea la fata boacului. intr’o träsura am placat, imediat dupa expedierea telegramei, la Bucovat,, unde am ajuns dupa o ora. In cancelaria directorului gasesc la o masa pe d. procuror Broscorescu, pe d. maior Maiiesett, comandantul piesel si pe d. locotenent Dobriceanu, ajutor de comandant. La o »llä masä ste d. Teodoresru, direclorlul pemtenciarplur, d. g.ríüer Teofanide fi d. sablocotéiunt Bades«o. Dtupa ce dau buna-seara celor prezenti, le arat mottivul care m’a adus la o afara inainte la aci fi rog pe d. Broscorescu sä bine-voiasca a-mi da detain asupra «revoltei» de care am auzit. — Nici o revolts n’a fost, imv respunse d. proomor Broscorescu, e numai un conflict intre autoritatile militare si civile ale penitenciarului. Ga proba ca este asa, e ca eu nu dresez nici un aer, aceasta v’o decie pe cuvintul meu. De altfel linistea ce domnea in jurul penitenciarului confirma spusele d-lui procuror. D. maior Mainescu, pe care de asemenea l’am rugat sa-mi dea relatii asupra acestui caz, m-a declarat ca pentru moment nu-mi poate da nici o informatie, instruirea carului fiind inea in curs. Vezéod ca de la d. maior nu pot afla nimic, am asteptat pana sä plece si apoi m’am adresat d-lui Teodorescu, directorul penitenciarului, care eu mai la bunavoinfa s’a pus la dispozitia mea. D. loconent Niculescu si d. sub-locotenent Badescu, care de asemenea segislau farä, ascultea fara a deaminti spusele d-lui Teodorescu. — Erau orele 10 jum., cand eu mä gaseam la o masa in grädiaa restaurantului din fata penitendirului, impreuna cu d-nii ofiteri Niculescu si Badescu, incepu a-mi spune d. Teodorescu. Stam linistiti si vorbeam de ale administratiei, cand d. capitan Carpeneanu, comandantul detasamentului, ese din magazin si incepe sä me postrofaze sub cuvint ca greüerul meu, d. Teofanide, de coniventa cu d. sublouot. Badescu, au inscenat un denunț de natura a-t compromite. — Nu aci se rezolva asemenea chestiuni, respunseieu d-lui capitan,ci la cancelarie. Acest respuns a enervit asa de mult pe d. capitan—cu toate ca dupa mine, urma d. Teodorescu, nu era de asa natura—incat se repezi asupra-nj? fi-mideze mai multe lovituri cu pumnul peste obraz. D.sub R. Badescu, intervenind, a fost lovit si d-sa in Invalmaseara. Incercand sa ripostez, d. capitan scoase sabia si daca sora mea nu intervenea la timp, poate ca acum nu mai eram in viatä. — Vezend furia da care era Nota — Depesa aceasta ni-a fost transmisä de oficiul Telegrafie abia ieri dimineata la orele 8.50. Prin depesa corespondentul nostru ne comunica zvonul ca s’a produs o revolta la penitenciarul Bucurei, copriuf agresoml meü, urmä eu povesilreä d. Teodofe&eti, rriß refogiai impreunä eu d-nii oöieri, insstitbrii meT, in pssä.' D. cäpUan mé urmä pänä iä Ufe. Dapä vr’on sfert de ora, profitând de un moment cänd d. capitan voie sä dea nu fiiü ce ordin gardei, estt ft me indrepti? spre Craiova de unde am vebit cu d. procuror Broscurescu, delegatul d-lu? procuror general Herescu, la care m’am adresat tutelai, si de d. maior Mainescu, comandantul pietei. Piestolui cunoasteti, termina d. Teodorescu. D. capitan Carpeneanu a fost ridicat chiar asta-seara de d. comandant al pietei, iar comanda detasamentului a fost lasata d-lux locotenent Niculescu. Asa stati lucrurile pana in oment. * * Azi dimineata intem prezentul la comenduire spre a sta fi de la autoritatile militare ameninte cu privire la acest conflict. Am gasit in cancelarie pe d. capitan Caünescu si pe d. locol. Dobriceanu, precum si pe d. capitan Carpeneanu. — Pentru ca darea de seama sä fie absolut justa, am venit d-le capitan sau flu si de la dv. rezultatu! ce rcetarilor facute. — Pana acum incä n'au inceput, imi response d. capitan Galinescu; tot ce pot sa vé spun insä, e ca afacerea nu prezintä msre gravitate ; o simpliv nem!febage?e, urmati de disputa intre d. director al penitenciarului Bucovat si d. capitan Carpfineanu, comandantul aetasamentului. — D. director Teodorescu spune insa cu totul altfel: fi observai eu. si-i comunicai cele aratate mai sus. — Pentru a afla adeverul, adrearti vß d-lui capitan Carpeneanu. ( — Sala in cate-vei cuvinte cum s’au petrecut lucrurile, incepu a-mi spune noul meu interlocutor . Veneam din ora? pe la orele 10, si vezand pe d. Teodorescu la o masa de l restaurantul din fata tetentjei, me apropiat si-i cerut cateva explicatii asupra unui caz ce privea pe un functionar al inchisoarei. D-sa imi respunse pe un ton aspru ca n’are timp sa asculte asemenea fleacuri. Atunci eu, care mé gaseam in termeni buni cu d-sa, intr’un mod prietenesc aproape, l’am impins ptin de umor. Atat si nimic mai multi Nie, sabia n’am scos sa’I lovesc, nici cu pumnii, cum zice d-sa, n’am dat. .terisfl gigá Ac es la este srtaverol, termi cá d. eäpitan Carpéneanu. Cronicar impartial, am inregistrat cele doua declaratiuni, ramaind ca ane de la ce protesza a se face sa stabileasca de partea cui este vina. 1a. I ncilims. Presimtire. CM inut.— Pasagerul de la Nr. 5 a fost lovit de apoplexie ! Ottílürul.— De sigur’i-8í prezintat conlu! färä sä'i vesleftí mai in 0)1. Sertarea soc* de gimnastie, dare la semnuri dimineata, la orele 9, a avut loc serbarea societatei de gimnastica si dare la semn din Bucuresti si impartirea premiilor. Serbarea s’a deschis eu exercitii libere si eu conté'se Ifi daíi'suri nationale, exebutite de'elevii scoa* bilor din Bucaresti, sub conducerea maestrului N. Velescu. Dupa aceea au urmat exercitii de gimnastica, tragere la tinta si concurs de serima. Comisiunea examinatoare se compunea din d-nii general Nasturel, ca presedinte, colonel Orezeanu, capitan Slamca, profesorul Niccolau, locotenenii coloneli Ghenea, Petrescu si Iordanescu si maiorii Gioran si Vivescu, ca membrr. A asistat la aceasta serbare si d. Sipsomo, al douilea ajutor de primar. La orele 12, serbarea s’a suspendat si a reinceput la orele 2 cl. a., cand a continuat jocul de oina, tragerea la jinta si violatul, in basmul societatei. In tot timpul serbarei, care a durat pana la orele 5 seara, a cantat muzica militara, in urma s’a procedat la impartirea premiilor. Seriiur—Membri. Medalia de aur : d-nii Teodoreanu C. si Savu Mihail. Medalia de argint : d nii August H. si Bedros V. Medalia de bironz: d-nii I. V. Grcu si capitan Frunzanescu. Premiu de onoare.— D-nn A. Satmari si G. Gicu. Pr. I. d. Avramescu Pap. Elevi.—Pr. II . Pancu Constantin. Pr. III: Stoenescu C. si pr. IV : Temistocle Mircea. Cina.—Pr. I : Echipa liceului «Matei Basarab» compusa din 12 elevi din cl. 3-a. Tragerea la tinta cu pistolul. — Medali de aur : d-ni locotenent-colonel Petrescu si dl. A. Satmari. Medalia de argint. — Capitan Frunzarescu; Pr. I : d. Bolintineanu, pr. II: d.maior Vivescu si pr. III: d. August Henri. Exercitii libere cu cantece si dansuri nationale. — Medalia de bronz : elevi? din cl. 3-a de la liceul Matei Basarab ; Pr. I : Elevui cl. 2 a de la liceul Matei Basarab ; elevi? cl. 3-a de la gimnaziul Sincai, elevii din cl. 4-a gimnaziul Sincai si elevii din cl. 2-a (A si B) gimnaziul Cantemir. Inot in fundul basmului. — Pr. I. Herdan Max si pr. 1 la vitezi Dane Alexandra,. Gimnastica. — Medalie de argint.—D-nii Mihailescu N., Teodorescu P. si Leonida N. Melfana de bronz. :— D-nii Dumitrescu G , Giuran G. fi Alexandrescu Cosmic. Premiu de onoare si mentune: I: d. Radulescu Elefterie,El: Corlulescu I., M-rea , Vasilescu D. fi Popescu. Pr. I : Steliu Corneliu si Constantinescu Miau ; pr. 2-lea : Darie Al., Boruzi C., Spirescu G. fi lonescu G, Ilus. Cronici medicali FRICA Frica fri.e sieiica nervoasa. Nervii stabil al gentralienei moderne supt pfienna fricei ce o vedem atat la omul nervos, individual, cat si la straturi intregi de oameni din societatea noastra. Nervosul se teme de lucruri si silDaViuni, pe cari omul saparos nisi nu le baga in seama sau cel putin nu se simte nelinistit de ele. Nervosul e constient ca frica lui e bolnavicioasa, totusl este astfel stapanit de ea, ca nu poate sa se debaraseze de ea, nici a inlatura umilrile ei. Unii din nervosi se tem de a nu tnebuni, altii de a fi loviti de dsindri ; a]fii se tem in locuri inchise, daca stie ca nu ar avea pe unde sa se retraga; alti nervosi pos^dati de astfel de idei nu se hasardeaza de a se sui in drumul de for, framvsi, etc. Una din manifestirile cele mai dese de acest gen este frica de strazi (agorafobic), ce se observa la nervosi. Aceasta stare boldevieioasa se bazeaza pe constiinta ce o are bolnavul despre starea de slabiciune a sistemului sau nervos , klein ca ar putea sa ’i se intample ceva reü trecand pe o strada, sau trebuind sa traverseze o piata, ii aduce tocmai in pozitiune de a nu putea execute aceasta miscare. O stratire de slabiciune si ideia ii paralizeaza activitatea. Daca vrea sa se forteze, capala palpitatii, sudoci, treo tursturi, devine palid, picioarele nu-1 tin. In stari analoage se afla nervosii cand sunt obiectul atentiunei publice, cand trebue sa fie vr’un discurs sau trebue sa »parai intr’dn chip care,ficare in public, etc. Pe cand nervosul se siate fricos numai In pozitiuni si situatiuni anumite, mai ales externe, ipohondricul are frica mai ales de boli, ce se gaseste peste tot focul In fiecare organ al corpului séu, a?* de pilaf, sfeol,sunt de piele neifisemnate le diagnostics numai decat pasialis, palpitafinele socolefte drept o boala gravä de stüpä ; din sedimentul de aripa, deduce ca are petre In baliéit, etc. Frica insa roade din fruptul vietei culturale a totregei soeiptärl, otravind dragostea si energia viecei la nenumerap oameni din societatea mod jerna, pervositatea, scinsa slabirea ppsi la sleirea nervoasa, este astazi o boala foarte respandit. Aceasta reactiune fiolna vieioasa a pervilor se manifesta prin pesimismul ce a acaparat straturi intregi ale societalei si-si are expresiunea in cazurile de aliena^iüne si suicid, ce si inmultesc din zi in zi, in prostitul,ia crescendo, crime, sparirea alcoolismului si in consumy crescend al mijloacelor ce aici,a nervii, precum cafea, ce»I, tulut. Starea de lucruri ar p preste altfel daca s’ar putea ca civilizalrea moderna sa se desfaspare pe o cale mai paoinica, sufletul si corpul sa fie pornit spre ideal ori mai purte materiale, ca astezi cand deviza este «a face cariera», chiar daca eu acest prilej se duce dracului si sanatatea, familia si carmele rar in aceasta goana de a face cariera, nu este numai o primejdie serioasa de a fi sdruncina nervii, deoarece e nevoe de o racordare deosebita a spiritului; dar intémpiul in acelasi timp tot stiul de emotii sufiste«!?, cari pe langa incordarea spiritului sunt un adevarat dezastru pentru nervii nofli’K . Munca zilnica in goana dupa bani, sleirea prin placerile nocturne, pe soc bleafa soranului, emotiile politice si comerciale, la curi luptele electorate si rofurile de bursa nu joaca un rol neinsemnat, etc., toate acest ne fac a intelege pricinele sleiiri nervoase a societati noastre, mai ales a profenilor, Maudsley, unul din medieii si savantii cei mai mari ai Angliei, atrage bagarea de seama, ca descendentii unei astfel de generatii sunt de obicei a tropeste si sufleteste schitozi. Paria la sosirea unei alte stari, zice regretelul prof. Krafft-Ebbing, istoria omenirai nu va mai intalpta destule pagini triste : ura de rase si clare, mizeria si infiräsitatea, dorint deferte dupa bunuri parnintaftl, in care ii toce$si puterile cele mai nobile ale sufletului si ale trupului, cu paguba ritmurior morale ale vietei(sanetatea, fericirea familiei, onoarea. Va decima da o camdata si va nenoroci pana atunci omenirea. Di*. Mi. Pollighier, las?. Intronirea Functionanilor comerciali Funationarii comerciati din Capitals au tinut ert, la orele 4 d. a., o internare publica in sala de jos a palatului .Bailor Eforiei. La aceasta intrunire au luat parte si delegati din provincie. Ca presedinte al intrunire? a fost proclamat d. Ep Gheorghiu, vice-presedintele societatei generale a functionarilor comerciali. D sä, dtrpä ee salulä pe delegál,!? din provincia, dä ciíviotol d-itii Pinlo, delegated socifetäte? foncCionarilor comerciafl din GflatT. D. Pinlo spune ca legea repausului duminical nu se respecta de loc in Galie?. Din aceasta cauza a fost delegat de functionarii comerciali din Galati ca sa intre in Bucuresti si sa intervinä pe langa comfletul central ca sa facä sa'tee'respecte si acolo legea repausului duminical. In acest sens au vorbit si d-nii Costescu, delegatul fanc|ianarilor comerciati din Braila, si Avramescu, delegatul celor din Tirgoviste. D. Sp. Gheorghiu spune ca taxa de 5 la suta La care este impus functionarul comercial e o taxa nedreapta si de aceea ar Kr. lt-fibbing. trebui ca sa se intervina pentru desfiinterea ei. D. Goskescu e de parere ca sunctionarii comerciali si lupte pentru topmlarea unei case de pensiuni si taxa de 5 k suta si se perceapa in folosul acestei case far nu to folosui SinüitorL Progups ea sa se intervisi pe langa cei in drept pentru iniintejea imei corporatiuni ai fisklionarilor comereian ca »si totul se uonta resine si dip sate*’ul lor o suma oarecat*e pentru casa psostilor. D. Costescu susttine ca provatiile sa se inchida la 8 seara pentru ca functionarii comerciali sa poata frequenta fi’ ei scoalele de adulti. si D. Gheorghi si numele co-minetului sectiunii centrste a’ functionarilor comerciali, promite ca comitetul va interveni pe tenga cei in drept pentru indeplinirea dorintelor functionarilor comerciali si in special pentru respectarea legei repausului duminical si in provincie. Dupa aceasta da citire motiunel prin care functonarii elibererati din intreaga tara protesteaza contra nerespectarei tegei repausului duminecal . Tot deodata cer ca pravaliile ssi fie inchise si in zilele de lu oi’p la orele 8 seara, pentru ce func!ionarii comerciali si poala frequente scoateri de adulti . Autoriza comiitetul central casa intervine pe langa ei in drept pentru infiinterea unei corpord-' tiani a functionarilor publici si pentru ineinterea unei case de pensiuni. ’ j Intrunirea s’a sfarsit k orele 6 si jumatete seara. 5 SPORT Rezultatul ales Dumineca, 30 Maiü O zi de alergare care nu strica seria foarte buna ce a avut anul acesta hipodromul nostru. Timp de, vicios, — adevarata zi de primaädire temporata—lupte foarte interesate*» public destul de numeros mai ales! pe peluza. ! Grajdul Negroponte II? merlins forma extraordinara ce a sratei pani ar! fi a castigat trei atarpre Reintrarea lui San Plorizel, mit of fästigat premiul ce poarta numtele lui, a fost aplaudata. In alergarea prilitarilor, Painto~ bsr, sosit a fost distantat pentru ca-I si paca greuUie. Co Hartitul. Intrunit la finele alergarilor, apreciind ca nu era de cat cava fortuit, augat de la situdiu la ce-? dit art. 46 din regulament si nu a discutat si pe cel l’alt'i ear al sconter, cari luaser'a parte a aceeasi akrgare. Poquer ajuns al 2-lea a fost astfel declarat Invirigétor. ) Pariul mutual a dat cole fo^rtf. remumeratori?. Premiti! Consillulu? gennval^-1600 melri. Esquif jGiapSűtó aí d-ini Al. Marghiloman haté dupí frumpasä luptä pe Spada fi Aube. Aü aíp’gat 4 «al. Esquif pdraaft» Í500 lel ; Spada 170 |e? fi Au&t fÓ lel. Esquif a loste adjudecat d-luí locot. Moruzi, pe phetul de 2050 le?. P. M. 2O5-.7I tremful Le Bamtero.—15fiö metri. Etardona (RotóUar) a d-iut Negroponte haté pe tfazlomim fi pa Teapot. AŰ alergat 4 caí: ElorSoM primeft# ÍK)00 lel; Hatlemimi 200 lei. P. M. 2IV32. Ieiuiul l.Filipul.— 3000 cmetri. Larceveau (Philips) al d lui}. Moruzi bate dupa lupta crimcena pe: Frigela si pe Aloufire. Au alergati cai : Lareeveau in 2000 lei . Frigela 200 lei. P. M. 20136. Premia! Colroee»? {ofiUrt).*—: 20.00 m«tri. Poquer (sub-Iocot. S&v<jpolu) al füqaUi de cavalcrie, eáftiaá cu 5 tongim? asupra tol Eynar fi Sár lene. TaraUnm sosit í-u a fost diptantet pentru liosä de grautat». Aü alergat 6 ca? : Poquer ia 750 leiy Eynar 250 lel. p. M. 20-120. Premiul Albatros (handicap,,) —2400 metri. Artless (Rossit») ale d-lui Negropotu Se câstiga dupfi splenti ida lupt& cu un gât asupra 1*1 Myrtis §iniventel. Al stergat 5 pai . Artless primeste 2400 lei; Myrtis 250 lei. P. M. 20—68. Premiul San Steorszel.—3200 netri. San Plorizel (Rosattar) al d-lui Negroponte bate pe Newmarktt si pe Polcra. San Flornel primeste 3000 lei. Newmarket 300 lei. P. M„ ^56 oefiin din teatr íei sa O lupta pe moarte ai viata cu im left.—Cin minoir englez, cu mime in Ewing, a avut in Somalia lupta inversunata cu un leu. Maiorul a auzit de 1a indigeni ca un leu a omorat mai mult cat si un om. S’a dus deci in societatea unui prieten si caute leul. Urmele !’a condu|| pana la un tu!??, unde deodata, se trezira in fatator cu regele antajaktor, gala de pretre ! Prietenul aiiorului a tras cu pufea asupra leului, care fiind numai uifor ráait, s’a arunsat asupra, vertelorilor, cari voiau sä sară dinaintea lui.Maiorul Ewing ? In iarba mare, s’a impedecat astfel a cazat. In momentul motor animalul a inceput sa-i sfusie prciorul. Companionul miorului a tras mai multe focuri, dar numai a 4-a oara a reusit sä culce teata pamant. Via (a camaradului séu insä n’a putut* mántui; el a murit in chinuri grozave. Ciuperci gigantice.—G5- láterul Maurice Touzóne semnaleazä in revista Intitulata le Bufsleüti de la Société des amis des sciences, naturelles de Rouen, dir tpansiunile extraordinare ce au ajuns ,unele ciuperci in decursul Verei anului 1902. Lycopercianii, niste specii de ciuperci, au prezentat adeverat giganti. S’au gasit la Bourgthéroude (Eure) ciuperci ce aveau 50, 58 si 60 cuitimetri de circumfereitä. Cateva zile in urma. Toate primi doua ciuperci ce aveau 30 centimetri toälipina si o nirowUfferertä mai mare de un metru. Apoi i se semnalä 0 allä ciurpercii, de care se spenau ca e una din cele mai mari ciuperci ce s’au vezut vr’o daa. _1 -Lycoperdonul de la lofrevisla avea, in adever, 40 centimetri inaltime si o circumbrinä de 2 m. si 54 cm. Forma acestor ciuperci nu e tocmai o circumferentä, ei mai degrabä scand cu o aomaliga de plussytnj^a 0 io?m| dety^l d| . sarai insuf, te |P, 1 Uri 4