Universul, iunie 1904 (Anul 22, nr. 148-177)
1904-06-25 / nr. 172
H B ■ ■ nére sunt bune pana acum. Fanetele insa sunt slabe si imasurile proaste. Porumbul merge bine ; pe alocurea a inceput prafila a doua. Granele sunt admirabile. Emil, PODUL DE LA «I.A J IHEA»(Vezi explicata) * 190^ •ea Sf • ne 7.4( emor iomer in si imiri; v. aRilo strein parRuni il felul J. statis A >aro h í or po mulu iscä ( cästiltarcí icelaí DOt od uc í esti k ntő{ dreple, re ' aent< V ne a-H il am grid n mi övez €6ávite li bate. 8 uä a .r t nu i trel 626 .b — i - - 3 r de •r aexf? «'«ti >e§te leste si a(388 nicä léniád doo* ..ooo ilul. as a in<gh) ä si ,i mul isti— fart í ca 3are resa :rei-i si » to i>citat*u unui po ctut; a disparea dintre articolele de import unele ce presintau in trecut cifre destul de respectabile, precum zaharul, hartia, etc., fara a mai vorbi de faina. Ar fi rindul acum, dupa cum vedem, al produselor industriilor textile ,si, de ce nu ? ?i ar fabricatiunilor metalice. Indrumarile viitoare ale nastuintelor productiunii noastre interioare sunt indicate prin aceste comstatari. Numai atunci aceste nazuinte ’R vor fi ajuns scopul lor primordial si intru toate firesc, cand productiunea interioara va fi ajuns sa satisfaca trebuintele tarei in ce priveste toate acele articole pentru cari avem, sau trebue sa avem,brate de munca in tara noastra, indiferent chiar de materia prima, dar cu atat mai mult cand avem aci fii pe aceasta. Vor rémáneft in tot-d’a- PDa, pontra import, produsele destul de numeroase ce nu intra in categoria aceasta si a caror consumatie in tara e menita, negresit, sa sporeasca, in masura desvoltarii avutiei nationale. Din Macedonia (corespondenta part. a ziarului « Universul») Monastir (Uitalia), 17 Iunie 1901. Grav conflict intre români si arhiereul grec Jouia trecuta, la 10 c., a decedat un român cu numele de Hristea Dumitru, originar din comuna Térnova, stabilit de-o vreme incoace in orasul nostru spre cautarea sanatatei sale sdruncinate. Gazduit in casa fratelui seu, Costa Dumitru, unde sotia acestuia,Constantino, l’a ingrijit pe vreme de boala ca pe copilul séu, cand a simtit, ca sfirsitul i Ssi apropie, si-a exprimat cu lrtba de moarte dorinta de a fi inmormintat in cimitirul romanesc. In ziua incetarei din viata a bolnavului, fratele acestuia si sotia sa au cerut de la comunitatea romana un preot roman spunand ca cea din urma dorinta a desurnbtului Hristea- Dumitru a fost ca sa fie inmormintat la cimitirul romanesc, dorinta pe care dinsii o impartaiesc ca romani ce sunt. In ziua urmatoare arhieraul grec Ioachim, afland de la preotul enoria? despre cele petrecute cu privire la inmormantarea lui Hristea Dumitru, a cautat sa induplece prin emisari familia defunctului ca sa renunte la aceasta idee. Vezind insa ca fratele decedatului ?L solia sa Constantina in'<’'mortis ca sa indeplineasca .Vointa repaosatului Ior frate ,i #constatand ca persoanele care Icarl s’a adresat sunt român! de inimai "Va hotarit ca sa intervina direct" f4cond uz de asa zisele privilegii "eclesiastice cu cari a crezut ca va putea intimida pe români. Interventia arhiereului insa, cum se va vedea mai la vale, a fost zadarnica. interventia arhiereului grec Cu doua ceasuri inainte de ora fixata pentru inmormintare, arhiereul grec, fara a fi poftit de nimeni, a intrat cu torta in casa romanului decedat, violand astfel domiciliul sub protectiunea politiei. Aci arhiereul grec a operat dupa voia sa, uzand de toate mijloacele ca sa smulga de la fratele defunctului o declaratie in sensul pretentiunilor sale. VSzand ca nu ajunge la scop cu oratoria sa, a facut ca fratele reposatului Hristea Dumitru sa fie tinut in arestul preventiv timp de doua ceasuri, doar cu chipul acesta va ajunge la finta ce urmarea. Vezind in fine ca si cu acest procedeu inchizitorial nu numai ca nu reuseste sa clatine macar vointa ferma a familiei, ci din contra e apostrofat la fiecare moment de ruda defunctului, Constantina, cu blesteme pornite din constiinta ei ranila, s’a inchis manios intr’o odaie. Deja la poarta casei mortuare sosise dricul, iar inauntru patru preoti si cativa agenti de-ai «marei idei» se pregateau sä ridice pe mort. chipotele femeilor la acest act de violare serbateca se auzeau pana afara in strada. Interventia romusilor otomanii intarziasera sa se stringa la casa defunctului pentru motivul ca si preotul venit din Gope^I se amanase ca sa soseasca la ora fixata din motive independente de vointa sa. Cand publicul roman, in cap cu preotul Hristu Levu, a ajuns la fata locului a vazut dricul spitalului grecesc drept in fata casei mortuare, a fost cuprins de o mare indignare afland mai ales despre mijloacele de violenta de care a facut uz arhiereul, care inca nu parasise domiciliul mortului. Agentii politiei postati la poarta ca sa opreasca intrarea, vezind nulatiunea romanilor, care au inceput sa protesteze contra puterii arbitrare a politiei, si au graait sa declare romanilor ca panäa transarea acestui caz din parea autoritatii superioare, ei au ordin sa opreasca intrarea in asa mortuara. Romanii, la aceasta declaraiune a agentilor fortei publice, au replicat ca-i fac responsabili de toleranta lor fata cu arhiereul grec care i-a permis sa violeze domiciliul unei familii in doliu spre a viola si constiinta etica, pe baza dreptului ce -1 are poporul roman de la guvernul otoman in asemenea materie, purtarea arhiereului grec insemneaza o culcare a acestui drept ,pe lariga violarea de domiciliu sub ochii politiei. Holilia recunoscand seriozitatatea si legitimitatea acestor protestieri ale romanilor si constatand ca presiunea ce o facuse arhiereul grec asupra familiei mortului remasese fara efect, a spus ca ?i acesta va fi constrans indata sa paraseascä casa a carei intrare e interzisa. In acest moment ’’s-a facut aparitia la fata locului seful politiei, Chiamis-bey, despre care se afirma ca a devenit o unelta a consulului grec, de cand la acest consulat s’a incredintat fondurile secrete provenite din ajutoarele adunate pentru craiul distrus Crușova. De atunci acost functionar venal si corupt, isi da mere si coatere cu agentii cauzei pan-eleniste. Bruscand si apostrofand pe roman a pus mana pe revolverul unui politai ca si cum ar fost vorba sa dea o proba de dragoste pentru arhiereu si de ura contra romanilor. Romanii s’au retras adteptand rezultatul angajamentului luat de politie ca sa scoata din casa mortuara pe arhiereul grec. Dupa o consfatuire de aproape jumatate de ora cu primul pontaill, iata ca dricul grecilor e expediat pe cand inaltul prelat grec se strecoara printr'o fereastra intr’o casa vecina si de acolo sare peste ziduri ca sa iasa pe o alta casa care comunica cu o alta strada. S’a sfiit ca sa plece, trecand prin strada pe unde venise ; cativa strengari insa au ghicit la ce grele incercari e supus mitropolitul, caci repede au dat fuga in strada din dos ca sa faca haz de patania lui. Intradever rasa si potcapul lui Ioachim aveau nevoe da un serviciu special de curSare ca sa poata sa-si continue calea mai departe. De aceea s’a refugiat la farmacia sDrta',3'un grecesc, unde il astepta dragomanul consulatului grec cu care intrasura a pornit spre mitropolie, galben ca ceara. In noaptea aceleas zile a fost mare intrunire la mitropolie, unde grecii l-au declarat pe arhiereu de «anaxios» (nedestoinic) pentru patania lui. Scandalul promite a fi mare pentru ziua urmatoare. Parin. Rasboiul ruso-japonez — Prin posta — Din Mukden se anunta un fapt tipic. Acolo se vind acum pe pretul de 50 copeici sau o rubla, rugäciuni contra gioantelor japoneze. Acele rugäciuni, tiparite pe hârtie obic’nuita de gazeta, se vind cu miile.* H- 31 0 de pe$a din Mukden semnaleaza numeroase ateniale sävirjile contra statiilor ruse si ale caei ferate trans-manciuriane. Astfel la gara Manciuria 50 mii de tone de carbuni au fost incendiate. La static Olghi 20 mii stânjeni de lemne au suferit aceiasi soarta. La Harbin focid a izbucnit in 4 pucte diferite intr’un depozit de lemne dar incendiul, zarit la timp, a putut fi localizat. * T A * * Inmormantarea victimelor exploziei de pe vaporul submarin «Delfin», la Petersburg, s’a facut Dumineca dupa amiazi, in mijlocul unei mari afluente. Marele duce Alexis reprezinta pe Tar. Publicul a fost foarte micatrezind trecand 12 dricuri cu cate 2 cosciuge fiecare. * ¥ . La Tokio s'a infiintat o asociatie politica a carei influenta create din zi in zi si care se intituleaza : «Krafto Kaifuku Domei Kai». Scopul ei e de a favoriza politica de expansiune a Japoniei. Ea a facut cunoscut printr-un manifest, care a avut la Tokio un mare résunet, revendicarile pe care trebue sa le valoreze Japonia la sfirsitul rezboiului. A-1) Ocuparea definitive a Portului-Arthur ; 2) Protectoratul Japoniei asupra Coreei; 3) Cedarea de catre Rusia a insulei Sakalin, a provinciei maritime si a gurilor fluviale Ussuri ; 4) Internationalizarea caiei ferate transiberiane ; 5) Inapoierea Manciuriei Chinei. Podul de la „Laíimea”; — Vcz'i Husira fia — La 0 departare de ? 1 dm., de satul Azaclan (Dobrogea),Si incepand de la poalele muntilor Bugeac, se ridica podul proiectat de mai multi ani, dar a carui constructie a inceput in luna Decembrie a anului 1003. De o intindere considerabila, cand apele Dunarei ating cota de 1 3 m, La limra e pe acelasi nivel cu fluviul de Iran. Balta aceasta a fost totdeauna o mare piedica pentru comunicatia intre judetul Tulcea si portul Galati. A verut o largime de aproape 500 m., trecerea peste ea se facea cu poduri plutitoare si cu plute, cari, de multe ori se scufundau, inecand carale si vitele sflate pe ete. Aceste neajunsuri cari izolau cele doua piete comerciale, Tulcea 51 Galati, trebuia sa ia sfarsit. Si, pentru a se lega intre ele aceste doua mari izvoare de bogatie s’a hotarit construirea unui pod Pe o lungime de 500 m., mareiul pod e impar ft in 30 lacre a cate 16W, m. fiecare. Inaltimea sa e de 9 metri desupra apelor mici, sau 3 metri deasupra apelor mari ca acele din anul 1897, cand ajunsese prin comparatie pana la baza contrafiselor actualului pod. La aceasta se mai adauga inca 8 metri lungimea pilotilor vizati in apa. Largimea podului e de 5 m, prevazuta la ambele laturi cu cite un trotuar pentru pieton si numeroase parapete de lemn legate cu fier. La distanta de 100 metri vor fi instalate felinare, a caror numar total va fi de 10. Podul e construit, in intregime, din lemn. Pidoarele in numar de 31, sunt din pilot de stejar, compuse din manunciiuri a cate 10 piloti de 0 grosime de 300 m. unui. La baza lor s’au format chesoane de piatra uscata, spre a putea astfel resista presiunea gheturilor din timpul ernei. Grinzile si contra-zisele sunt de brad, iar podeala dubla, de stejar. Caantitatea totala a lemnaiie intrebuintata, se ridica aproximativ la 2.000 m. c., din care jumatate stejar, iar restul brad. Ferama ce a intrat in acest pod, inclusiv butoaiele legaturile, are o greutate de 20.000 kgf. Picioarele, in numar de 31, sunt din pilot de stejar. Podul acesta, care a costat 150 mii de lei, va fi dat circulate la 15 iulie. Ilustratia noastra de astazi reprezinta o parte din acest pod. 3Declaratinile deputatului roman dr. Vlad din Gomora maghiara Corespondentul nostru din Budapesta ne-a telegrafiat pe scurt, despre tumultul isbucnit In §edina de la 21 Iunie a Camerei maghiare, in care a intervenit si deputatul roman nationalist dr. Aurel Vlad, care aolemisand cu deputatul Irossuthist Szatmary (Roman de origini), zise in chestiune personala . — Deputatul Moritz Szatmary a afirmat in cuvintarea sa, despre toate nationalitatile fara deosebire ca sunt dusmane ale Statului maghiar. Szatmary.—N’am zis aceasta ! Aurel Vlad.—Domnul deputat a zis ca nationalitaitile se pun pas de pas in contradictie cu Statul maghiar. Din aceasta expresiune oratorul trage concluziunea ca Szatmary pune la indouiala patriotismul tuturor nationalitatilor nemaghiare. Acesta a fost motivul Intreruperei sale pentru a protesta in contra unei expresiuni care ar putea prezenta pe Român ca pe dusmani ai Statului maghiar. Din cauza aceasta nu a meritat vehementa apostrofa din partea deputatului Okyai care de altmintrerea corespunde temperamentului acestui deputat. Dr. Vlad declara ca a dat totdeauna expresiune sincera la aceea ce a crezut de a sa datorinta patriotic! sa spuna. El nici odata nu sa 12udit cu patriotismul séu ; aceasta este datom flacarul cet!tean si cu aceasta nimeni nu trebue sa se laude. !Strig!te la stânga : Patriotism maghiar !) Eu cunosc numai un fel de patriotism, deoarece am numai o singura partie ! (Sgomot la stânga,). (Latorul declara ca nu este partisana idee de Stat preavnnsata de baronul Banffy, a carui deviza este stacpirea tuturor nationalitatilor pentru ca sa fie coumpute. loan Rock : Aceasta este problema noastra. Aurel Vlad declara ca el s’a cuscul ca Román ,si a crescut cu limfia rmmana si este mandru ca poate fi roman. L. Olay : Aici fiecare trebue sa fie ungur, un altul nu poate intra aici. Reprezentantul fiecarei nationalitati poate lua aici loc ca unguri, in momentul insa in care se declara in contra ideei de Stat maghiar, nu mai are loc aici si noi vom ingriji ca sa nu aiba loc aici. Deputatul Vlad zice ca nu-i va putea subenda Oly, pentru ca sa-i spunä franc si cu barbarie ideile pe care le crede ca sunt bune. Sedin Ra se suspenda. La redeschidere baronul Banffy, fostul prim ministru, luand cuvintul rosti un lung discurs, in care zise intre altele , la sfirsitul decjintiST, d. deputat Aurel Vlad. A declarat, ca nu impartase de politica reprezintata prin mine. Asta e dreptul seu. Dansul crede ca Stat national nu se poate inalta cu alta politica, decat cu aceea pe care are onoarea dansul sa reprezinte. Azi numai Statele nationale au dreptul la existentai no nu ne pum impaca cu gandul, ca in patria aceasta sunt cetateni cari vorbesc si in altaj limba decat cea maghiara. Drepturile cetatenilor cari nu vorbesc urgurente le respecta, dar nu recunoste, ca nationaltateie sa$i revindice drepturile individuale. Asemenea drepturi trefenesc purtate individual. (Aprobari in stanga)., Aceia cari nu mai curisesc aceste credinte, n'aum inima lor causa crearel Statului National. , O CUGF,TAltl, H.ZI E O greutate prea mare un nume prea faimos. ^tirl din streinatíste — Prin oofiii — Un incendiu de 0 rara violenta a nimicit marea fabrica de draperii ?imobile, apartinand d-lor Rodgers R Denver, din Windsor (Anglia). Pagubele se urca la 6 milioane franci.* * 31 Ziarele maghiare anunta ca din cauza marei secete, anul acesta nu n’ia putut transporta lemne pe Mare?. In apropierea Reghinului (Transilvania) stau pe länga malurile Muresului lemne in valoare de 0 milioane coroane. * † † Din Viena se anunta ca Contesa Stefania de Lonvay, fosta principesa de coroana a Austriei, este din nou bolnava astfel incat a fost silita sa plece din castelul Bodrog Olaszi la Viena si de acolo in Elvetia. * * ¥ † A murit subit la Cassel de anevrism, Carol Breitbach, de 70 ani, unul din cei mai bun! pictori germani contimporani. La toate expozitiile germane, operile sale erau in primul rând si aveau un succes nespus. * * ¥ Bmroul Wolff, In urma cercetarilor facute la München, desminte ?tirea da’a de mai multe ziare despre moartea poetului Paul Herse. In comuna Nagy-Tétény din Ungaria s’a inaugurat Dumineca trecuta 0 statuä a imperatesei Elisabeta a Austriei. * ¥ ¥ Ziarul «Budapesti Hidap» anunta ca profesorul Eerentz Batori, de la o eoala slava din Oradea Mare se va duce in Lapland, unde va sta mai multe luni pentru ca sa studieze obiceiurile si moravurile japonezilor. * ¥ ¥ Sultanul a refuzat definitiv estradarea fratelul ?ahului Persiei, invinuit de inalta tradare si de complot contraviete! suz»ranuri! seü. Fiind nu prinul person n’are mijloace de traiü. Sultanul i a acordat o pensie lunara de 100 lire turcesti, cu conditie ca sa nu ia parte la nici 0 miscare politic. Natura (desemn), med. bronz, cl. II : Theodor I., Vasilescu D. Med. bronz cl. III. Biju L., MitiHescu M Radulescu M. Mentiune onor. , Atanasescu P., Boicescu N. Natura pictura, med. bronz clasa III-a : Constantinescu S., Georgescu Virgil. Mentiune onor.: Barboiu M., Damian E., Ionescu O , Staiovici Gh., Sirato Frantz. Cap. de expresie (pictura), mentiune onor. : Constantinescu Sofr., Georgescu V., Ioanid I., Musculiu Gr., Stanescu A. , Tomescu T., Untu Gr., Zarma T. Composite (pictura), med. bronz cl. Ill . Georgescu V., Zarma Th. Mentiune onor. : Constantinescu S , Musculin Gr., Stanescu A., Tomescu T., Untu Gr. Sectiunea sculpt. — Antic bust, med. Bronz cl. Hr. Stanescu Ion. Antic fig., mentiune onor. : Slanescu Ion. Natura (sculpture), med. bronz cl. II: Gheorghe G., Mihailescu C. Mentiune onor. : Constantinescu S., Mihaescu Marin. Cap. de expresie, med. bronz cl. II : Gheorghiade G., Mihailescu G. Med. bronz cl III : Gheorghiu I. Compositia, mentiune onorabila : Gheorghiade G., Mihailescu Const. Sectia develop Antic bust (desemn), med. bronz cl. Ill : Gheorghiu Maria, Luca Ana, Orghidan Aurelia, Paun Chiriachita, Tomescu Virginia. Mențiune onor,: Biju Alexandria, Dimiu Beat., Ghioculescu EL, Kristu Aretia, Mantu Eug., Mavrocai Asp., Nachtigal Carolina, Nicodinescu Valeria, Radulescu Ereha, Radulescu Elisa, Spiner Pepi, Zisu Ana. Antic (figura), med. bronz cl. II : Nitescu Bulimia., Med. bronz el. IlI : Capidan Natalia, Luca Ana, Stanescu Elena. Mentiune onorabila : Brasoveanu Olimpia, Burdulescu Eug.,Damianof Neveanca, Gheorgiu EL, Georgescu Florica, Ge Ion Cerna, Subotin Vasilica, Vasiliu Ana, Vasilescu Maria. Natura (desemn): med. bronz cl. II: Grigorescu Vienna, Nitescu Eufimia, Kerbanescu Olga. Medalia de bronz cl. III : Gheorghiu Maria, Maracine and Elisa, Nicotescu Marta, Stanescu Iosefina, Torand Ana. Mentiune onorabila : Apostol Maria, Capidan Natalia, Catacatz EL, Ionescu Maria, Mihailescu Elvira, Luca Ana, Mihailescu Aurelia, Orghidan Aurelia, Paun Chiriachita, Penciu Steliana, Teodorova Elena, Teodorott Ana (Buricescu),Tomescu Virginia, Urlateanu Driiisa, Zissu Marin. Estetica ist. artelor.—Med. bronz cl. Ill, Mihaescu Marin. Mentiune onor.: Baraboiu Mihail, Georgescu Virgil, uneorgaiadebn., Demetrescu S., Ploesteanu Th. Popescu Artimin, Saulescu Eduard, Stanescu Ion, Stanescu Aurel, Brasoveanu Olimpia, Filotti Eugenia, Ionescu Steliana, Macovei Maria, Mavroeni Aspasia, Nicolescu Matia, Nedelcovici Virginia, Nicodinescu Valeria, Orghidan Aurelia, Russu Elena, Rouvier Virginia, Serbanescu Stel., Tiro Cecilia, Tomescu Virginia, Zissu Ana, Zissu Viorica. Anatomie. — Med. bronz cl. III : Serbanescu Stela. Mentiune onorabila: Constantinescu Nicolae, Micelaru Decebal, Manea Grigore, Mihailescu Alex., Stanescu Ion, Teodor Isidor, Berenfeld Constanta, Gheorghiu Maria, Mavroeni Aspasia, Nicodinescu Valeria, Musceleanu Elena, Orghidan Aurelia, Penciu Steliana. lesaltatul GonotfSurilor ie sfirsk de an da la scoala tie Bela-Arta din Bucuresti Sectia elevilor Sectia picture. — Antic bust desemn, med. bronz cl. IlI . Belizarie D., Constantin G., Dumitrescu AL, Marinescu Gr. Mentiune onorabili : Mihailescu P., Mitrescu D., Norocea D., Paraschivescu T., Antic fig. (desemn), med. bronz cl. II: Comartescu I., Ionescu T. G. Med. bronz cl. III . Boicescu H., Damian E., Ioanid I., Saulescu E. Mentiune onor.: Anastasescu V., Crutescu Th., Macedonski AL, Mirescu Gr., Ploesteanu T., Slater T., Sanda N, Tâmpeanu Nic," Carustul mail I Vasierea lui Ion Botez fitorului cum e ctstazi s'a insolit Ion Botez&toru! Care ’n Iordan a botez at Pe Chris si 'ntreg popor!... D' atunc! balédul e in totui lumea cea crestina Si 'n cele sapte taine e In cap ca mai divinta... D 'aceea carciumarul, vezi, Ca om ce vrea sa creaza, In lot-d'a una vinui seu Cu apa il boleaja... D'aceea zic: «Sunit netful seu /...» Cand hati pe vr'unul bine... Caci ü «boteri» in palate, pumul, Cand reii sa ia cu tine... D'aceea zici, cand soacra la Se poarta rea haruna : — Eu 0 botei, eu ii sunt na.. !... aFac sfointa penth una /...» $i in politica, de schimb! Cumva a la portre : — «« alte ape»,—striga lop,— « S’a balédat»... Tacere !... Marion, Cernavoda Inspectie. — Astazi a sosit aci in inspectiunea batalionuliui de vanatori, d. general Nastucel. Dupa ce s’au efectuat diferite miscari, d. general a dat ordin ca trupa sa iasa la tir, unde, ca ?i la cazarma, a fost la Inaltimea comandantului ei, d. colonel Simionescu. Timpul. — Extrem de calduros. Au fost 137 ° la umbra. Paste zi, la tot d’a una sufla un vent cald si nabusitor. Se simte absoluta nevoe de ploae care, de nu va vani, chiar si porumbul va fi compromis. Wassy. Corabia incendiu groaznic. — Eri se svoni In oras cu un groaznic incendiu ameninta sa distruga com. Vadastra, aflata li o departare de jumatate ora de Corabia. Plecánd dupa informatiuni mi s’a confirmat svonul, de la serviciul pompierilor, ca un adevar este un mare incendiu si cu pompa orasului, sub comanda d-lui Puricescu, a plecat acolo din ordinul d-lui primar Busdun, spre a da ajutorul necesar la localizarea focului. Imediat am alergat la telefon Si am aflat ca tot satul este In picioare ?i ca eribilul trage continuu cu toata furia sa distruga tot ce-i este In cale. Cu tot curagiul pompierilor corabieni, cari impreuna cu d. Puricescu, comandantul lor, au Infruntat cele mai mari pericole, totusi a ars cu desaver?ire tot avutul locuitorilor Nica Ion Stancu, Florea si Ion Velica Tanase, Ivan Gh. Florea, Ion Melica, Tudor si Stancu Ion Melica, cauzandu-de pagube de peste 20.000 lei. Focul d’abia a putut fi localizat azi, cand pompa s'a inapoiat in oras si numai gratie mesurilor grabnice luate de autoritatiie comunale, s’a putut impiedica teribilul element distrugator, spre a nu preface in cenusa intreaga comuna. Necunoscandu-si cauzele incendiului, d. primar Radulescu a deschis o severa ancheta.oica. Calarasi __ Inccnnsia.— Un puternic incendiu a distrus cu desavirsire 2 vagoane din padurea Statului Bucu. Cauzele nu se cunosc. . Haiti de lupY.—In catunul Samu*, de com. Buau, s’a ivit 0 halta, mare 1161 care a mancat mai multe vite. Hőmre. — Biszu Dobrescu, din Bordusani, certandu-se cu baiatul Stefan N. Tudorache si cearta degenerand In batae, Eliseu a scos un cutit si a ranit grav pe adversar, care in agonie a fost adus la spital. Gazul se ancheteaza de d. procuror Moscu. Efectele crizei agricole. —_ Birjarii din orasul nostru, vezind ca din cauza crizei nu castiga nici intretinerea necesarS, s’au prezentat cu totit d-lul primar Ciochina, cerénd reducerea taxei. de 10 lei lunar. De la Ostrov. Caracal Incendiu.— Pe mosia comuna: Cezieni, un incendiu a distrus mai multe clni cu grâu, ale d-nei Lelia Oteteliseanu, arendasa mosiei d-nei Cezianu. Incendiul a provenit din cauza unei tigari, dar autorul care a aruncat tigara a fost imposibil ca sa fie dovedit. In mai putin de 0 ora ?1 jumatate focul a fost locaizat. Diverse.— D A. Velescu, agentul societatei «Generala», plecând in concediu pentru 15 zile, va fi inlocuit de d. Oscar Corpus. — Eri ?i azi a fost o caldura tropicala. Termometrul arata 35 grade. Pentru porumb se simte mare nevoe de ploaie. Treeratul graului a inceput,i se urmeaza cu activitate. t’tting. Calafat O moarte provenita din visine. — Locuitorul 1. Predoiu, de aici, care era foarte sanatos, mancand o mare cantitate de visini cu simburii lor, a murit, dupa o jumatate zi de chinuri ingrozitoare. Smfinilismie. — Secerisul se grabeste in toata plasa, de teama vreunui vent, care Far scutura fiind foarte uscat. Porumbul, pe unele locuri beun, in mare parte compromis din cauza secetei. Ludhetmy. ^ tom Piatra-leamUi Vizita d-lui ministru Costinescu. In timpul celor doue zil e cat d. Costinescu tu oaspetele acestui ora?, d-sa s’a ocupat cu diverse chestiuni economice ce privesc acest judet. Se stie ca d. ministru de finante este proprietarul mosiei Doamna, situata dincolo de riul’Bistrita si foarte apropiata (Jns Temilia proYlucie De la coresp. r.o)tri particular! — Pe ziua de 2 iunie 1004 — líacau Serbarea de la Borzesti.— S’au luat toate masurile pentru confortul vizitatorilor, cu ocasia serbarilor de la 2 iulie. Cateva trenuri speciale vor circula cu 0 zi mai Inainte si In ziua serbare! intre Bacati-Borzesti ?i vor stationa in dreptul satului, — unde nu este gara*—la 0 departare de 10 minute de biserica. Reducerea s’a acordat deja pentru calea ferata, astfel ca biletul de dus si intors la Borzesti va costa 3 lei si 50. • ' Azags. Botosani I’ioAo cu grindina.—Pe mosia Berzea, din com. Ringhile?U, a plouat cu grindina de mäntnea unui ou de porumbel, facand stricaciuni la grija pe 0 intindere de peste 200 faici. Stan’ca timpului si a semana Un*Sior. — Semanaturile la ge OUenila !Notite subita. — Astazi, cunoscutul comerciant Soan Ionescu, fost consilier comunal, a incetat subit din viata ; pe urma regretatului defunct au ramas 7 copii mici. Defunctul se bucura de simpatia intregului oras, asa ca toti deplang moartea sa prematura. Maiie, Mart!, va avea loc Inmormantarea, la care va participa intreg orasul. Coresp. PlOCSÍI Nenorocirea din gara Baieoiu. — Erí, pe când un tren de petrol manevra pe linia fabricei «Aurora», din gara Baieoiu, lucratorul Alexe Gheorghe, fiind cuprins Intre tampoane, a fost sdrobit intr’un mod grav. Intr’o stare disperata, vanitul a fost dus imediat In cautarea spitalului din Campina. Cocü. de acest oras, mosie din care face parte si incantatoarea padure «Peste Vale» I’e aceasta^ mos ie s’au descoperit niste bogate terenuri petrolifere ?i d. ministru de finante puse sa se faca diferite studii ?i cercetari cari dadura rezultate excelente ceea ce-i suggera fericita idee de a pune bazete unei societati romanetiti pentru exploatarea acestor terenuri. Membrii acestei societati sunt in numere 0 ?i au depus primul capital da 300.000 lei pentru trei sonde. Lucrarile au inceput si continua cu multa activitate. Dupa o sedere de doua zile in lo caitate, d. Costinescu a plecat aseara cu trenul de 9. Tot ce orasul nostru are mai distins veni la gara sa petreaca po o 1 lifra de finance. Si facu un cerc in jurul d-lui Costinescu si d. Ion Negrea, deputat, multumi d-lui ministru ln numele celebriior pentru sprijinul calduros ce Fa dat pent“' eri«»..irea nouei Unii ferate . Bistritel. D. ministru de financ zicând ca nu se putea si-a petrecut copilaria muna nu departe de ac nudea sprijinul seu gresul eonomic al ace Kosiorii de a Cazut din tren. -cand trenul de Pitesti T.Magurele, a cazut locuitorul Ion Necsutescu Bughea, judetul Musee toarete imprejurari tot fiindlu-i cald in vagon, asezandu-se pe scara din cauza caldurei a cazut jos in dreptul ca Nacsutescu (find cont la cap a fost transpor autoritatile din coma spitalul din Tecuci aspsrä ca va scapa cu Restroit si Ruso Siroana in Exlmibelul care acoperie proiectele si opera hcepe sa se rupa pu se vada o parte din generalului Europa Dupa ultimele vni manevrele facute acest general, impr Jang, au fost exaci de a catiga timpuriu sosirea ajutoar peratiuniior j^^H Europatkin se^^a mai biine Manciun de Mukden, de cüt lupta cu japonez ditinut decat acel dinsul. Nu stiu^pana la culele civiri.ihilaaLy exacte, evenimentsa le conb’ine 0 miorÄ, in orice generalul Europa de indecisiunea ?iponezilor, in timp a ingramädit la L ttale considerabil namenle, a pus a fortificatii, la adap prinderi; iar el e, sigur d’a nu mai ciziuni inferioare nezi, a luat posil,i Jang fii [lui Deng sau a dat batalie o posire §i ‘n n de el. Aceasta expune ru?t §ie de natur, grija nemarginitä In care traeste p la inceputul resbelei de 5—6 zile, fortelor ruso-japi prezenta, Teoria posibilegioase, ori inexpictie, ca §i origi cei ce s’au increzut intotdeauna constenta. Pentru a nu in parte in adancuri; cita, din,resboiul amariica deceptia dat’o franczilor f dere ce aveau a=a de reputate broon ?i Wort. E posibil ca ge patiin sa sufere o fascinatiune fatal«xercitat’o, in tot c generalilor celor unele posibi geogr topografice. Japon ratat In tot timpul done mari calitati fara seaman in lu chibzuinta in luan voia sa zic ca daca japonezii se angajesza intr'o miscare de flanc spre Liao Jang, aceasta o fac fiind siguri de spatele lor, iar daca se hotarasca ataca Liao- Jang, putem fi iarai siguri ca-L vor lua. Nu e bine a face proorociri dinainte, dar admitand Liao Jang in mainele japonezilor, care va fi situaia fortelor ruse?!!, ce ai fi la Sud de aceasta regiune ? (Telegramele Agentiei Române*, Petersburg, 23 Iunie. Dupa un ucaz imperial publi cat Istazi, un numar de 447.302 tineri vor fi chemati sub drapel din contingensul anului curent. Petersburg, 23 Iunie. Generalul Teviasev a fost numit guvernator general al Turkestanului rusesc. Dupä «Ruski Invalid», comandantul diviziunii 42 de minuig-;