Universul, iulie 1904 (Anul 22, nr. 178-208)
1904-07-01 / nr. 178
In rada Via<IivosíocuIuí»-~(Vezt explicația) nai 1004 £ — f Conciiiui C îs .—Margareta. 3 : apune 7.42 i, 30 Iunie. e rurale în aplicare amanizare a coaproape nu primim vpsist sau altul, i de infirmerii 18 îmbucurătarea sanitară urale. pe de o parte sau circumntinse, iar pe o țărănimea e obicinuită a corul medical . In asemeni explicabil ea [ie foarte mare, ipil în vîrsta ni și cu dourl de epidemii, urale sunt iesimțitoare în această str .. epidemii :luce mar* ie cu înbi prin f lă moarte, miigi di nur' . te a in .filiati turte vor , îare prin .mi im In ]■'■ [UNK]/ cerilor ■ ,Ad• , *birâit ■ ce-i stă■i putere. „ 1 < iico în art ■ , cititor al . serviciului început cam n . a’și lăsa con^ilul internat acest locaș mai târziu, ■ • • lege și se vor v nni și utiliza nerii, singuri iar ■ pă- ajutor in ■varin infirmerii o familarizațâși să apre f" î a" spitalului de pot rea cât mai !*• și își poate cine va da seamă de planul de ansamblu al d-lui architect H»ase. Din cele 44 000 metri pătrați de localuri acoperite în susul căii ferate, cele 4/5 sunt astăzi în picioare și peste o lună întreaga osatură metalică va fi ridicată, iar până la Octombrie toalciarea halelor de mașini, ale industriei căilor ferate, ale secțiunilor belgiene și streine vor fi toate acoperite, împrejmuite și ga'a a fi predate decoratori. Pe partea cea faltă a căei ferate, tot la dreapta rndai fjrth», temeliile a celor 24000 metri de hale acoperite caie vor servi spre a adăposti sec/mile streine, sunt gata. Construcția va începe peste puțin, montagiul va repede terminat și acoperișurile vor fi g*a pe la sfârșitul lunei August Zece mii metri au fost rezervați pentru cazul probabil al unei măriri necesare care ar fi germinată pe la sfârșitul lui Noembrie-In jos este locul pregătit pentru Palatul sorbirilor și cartierul arab. La stânga podului și dea lungul țăriiWlu'i, 1îula T Urtb* terenurile vechiului Liege sunt nivelate și in mare parte pregătite. Mai departe este promontoriul unde se va redica monumentul Gramme și temeiile podului definitiv care va lega parcul Boverie cu ch-iul Mativa. Din partea aceasta, Palatul artelor frumoasst a eșit din pământ în mod feeric. Ansamblul e de cel mai frumos efect, și monumenta va fi o mică minune de ■ ” Puțin mai înainte, ' ire de scânduri înperimetrul palatului și. Lucrătorii de traișî încep greaua muncă zidarii vor lua mistria, ouă luni noul palat va îi pare o îndouială, prin urmare ,elOiuni cari român până la uidarea așa numitei World»r liegen«, vor fi foarte îndesătoare pentru terminarea concertă a acestei opere, atât de n portante. Dramatic accident Marți seară, mica fiică a soțiior Depage, în vârstă de două ani, locuind pe strada Verviers, de azi, căzând de pe scări drept, într’o patină, își sparse osul fruntar și își făcu o rană gravă de nas. D-na Depage, mama, luă copila leșinată in brațe și alergă spre spitalul Sf. Petru. Dar văzând sfegele curgând din rănile sărmanei cocile, mama perdu cunoștința și căzu grămadă petrecu at. Copilul fu dus în grabă la spital și mama, care își fă use rună gravă la cap, fu de asemenea transportată la spital. Schulers m rnfărm Voiajoare celebre I Am pomenit în cronica de eli despre câteva femei, cari s'au făcut celebre pe la mijlocul și sfirșitul veacului trecut, prin descrierea țărilor pe cari le-au vizitat în călătoriile lor adesea primejdioase. Astfel de călătoare exploracătre Sensilim și Hebron, la marea Moartă, spre Egipt și pustiul Thebaideî. Intre epocă mult mai târzie se provenește de o călătoare, evlavoasa protestantă Gertruda Tîgde, nevasta predicatorului norvegian Egede, care se imprt fă la 1 Maiu 1721 cu o expeziție spre Groenlanda, spre a propovădui creștinismul păgânilor de acolo și a explora Groenlanda. Și la izbânda acestei întreprinderi, de unde ei s’au întors in 1736, nu puțin a contribuit blândețea Gertrudei, care nu tumai că-și îmbărbăta solul când era cuprins de desnădejde, ci îmboldea mereu și pe cei l’alțî la rîvnă nouă prin neobosita-i pildă. Silvia. Șevîniti de menaj In câte-va articole precedente aim descris școlile de menaj și urban ; acuma voia vorbi despre școlile de menaj tip rur;u In aceste școli de gospodări rurală se învață : p epurarea laptelui, a smântânei untului și diferite brânzeturi, bucătăria simplă, îngrijirea animalelor de pe lângă casă, înmulțirea și creșterea pasărilor, țesutul pânzei, noțiuni elementare de croitorie, pentru ca gospodina casei să poată lucra singură pentru familia ei. Niște secțiuni de menaj analoage acestora descrise mai sus,” sunt foarte necesare pe lângă școale de învățătoare. In adevăr, viitoarea învățătoare fiind pregătită pentru gospodăria rurală, va putea mai târziu să predea aceste cunoștinți la țară. Și după cum învățătorii sunt obligați să facă cu elevii grădinăritul, tot a la învățătoarele să fie obligate a face cu elevele curs de gospodărie elamentară, iar Dumineca să facă șezători cu țărancele arătându-se nu numai foloasele cunoștințelor de gospodărie, ci învățându le în mod practiv, tot ce e relativ la gospodăria de țară. Până acum populația de pe la sate nu și-a dat sama absolut de loc de modul cum trebue să muncească ca să ții cât mai mul în folosul lor. Țăranca fiind și la tovarășa greutăților soțului ei, crede că cel mai bun lucru de a se face necesară, este ia să'și pui sapa la spinare și s’o plece des de dimineață la câmp, lăsând casa încuiată, iar copiii, dacă sunt mici, închizându-i în casă, șart luându-i pe câmp, unde bate un par în pământ și îi leagă cu o cârpă de picior ca să nu-î prăpădească pe câmp, din care cauză s-au și văzut atâtea întâmplări nenorocite asupra copiilor lor. Drept hrană, cu ce se aprovisionează pentru toată ziua și față cu o muncă așa de zdrobitoare ca aceea a câmpului ? O bucată de mămăligă sau de mălain, pe care o mănâncă cu crapă, sau boi’ș făcut cu buruieni. Seara rând vine prăpădită de oboseală și căldura zilei, își întinde o zdreanță de pătura și doarme fără a mai avea timp să se ocupe dinie rasei. De aceea ți se rupe inima de primindu-te prin sate sura ue gospodina cuseî; și o«și« câte-va lucruri, care o are în casă, strălucind de curățenie și aranjate astfel ca să dea un aspect îngrijit, curtea curată și plină de păsări, pretutindeni dominând ordinea. Aceste rezultate se vor căpăta ruma, înființându-se cât mai multe școli de menaj tip rural. De altfel s’a văzut importanța școlilor de menaj, deoarece au început să se înființeze și la noi în țară. Greutatea însă este de lumea tare cu greu se convinge de foloasele pe care le aduce asemenea școli. Adesea eram auzit, zicându-se că o fată poate învăța foarte bine gospodăria de la mama ei, și că nu este nevoie s-o mai dea la o școală specială. Dar știți despre ce gospodărie vorbește ? Un menaj foarte redus și făcut fără nici o regulă. Dacă șterge un praf sau face o dulceață, se crede că îndeplinește condițiunile unei bune gospodine. Adevăratul menaj e foarte complicat și prezintă atâtea varietăți încât numai cu o practică sistematic făcută și sub supraveghierea unei persoane compenote, poți ajunge a-1 mânui cum trebue. Numai după un timp îndelungat lumea se va convinge de adevărul celor spuse. După cum fluxul și refluxul se observă la țărmuri și nu in mijlocul oceanului, tot așa și efectele unei reforme nu se pot vedea decât după un timp oarecare. Cu toate acestea putem prevedea dinainte rezultate bune, căci dacă la noi s’a făcut o încercare pentru înființarea acestor școli, Elveția și Germania au dat deja dovezi de marele folos pe care-l aduc întregei societăți-Edic In rada Vo divostociilui — Vezi ilustrația — In timpul din urmă, mai ales de la ieșirea flotei din Vladivostok s’a vorbit mult de acest port rusesc din Extrenul-Oi»nt. Ilustrația noastră de astăzi arată exercițiile marinarilor ruși în rada Vladivostocului : așezarea minelor. din luntru. înt.r’o — Prin poștă — Un ziar din Bolonia publică numele spionilor din Paris, cari au încercat să obție de la căpitanul Ercolessi, arestat în Italia pentru spionaj, planul de mobilizare al corpului IV de armată italiană : Marselli, rue Therese , Otto RhonoHzer, rue Francois Bonvini, Charles Kummer, rue Duchesne și Augusto Forti,rue de Meromesnîi la. Căpitanul Ercolessi a încasat deunăzi un mandat de 1800 franci sosiți din străinătate ; se mai spune că acum câtva timp a primit o sumă de 16 mii de franci cu care și-a plătit toate datoriile, și pe care pretinde că a câștigat-o 1« loterie. Acum e sigur că guvernul italian a aflat despre această afacere de spionaj printr'un ambasador al său care, într-un raport, a afirmat că puterea pe lângă care e acreditat, posedă planurile forticațiilor Messinei și al mobilizării. La temniță, căpitanul și nevastă-sa sunt foarte abătuți și nu mănâncă. D-na Ercolessi a încercat din nou să se sinucidă. * * * Defunctul comerciant Bermann din Brema a lăsat o jum. milion de mărci pentru amploiații și lucrătorii săi și 100 mii de mărci pentru scopuri filantropice.* * * In onoarea ziariștilor germani, sosiți în exilursime la Budapesta, s’a dat Dumineca un banchet, la care primul-ministru ungur Tisza a ridicat un toast în limba germană.* ¥¹ Li Madrid domnește o căldură foarte mare. 11 persoane au murit de insolație. Băiatul cel mai mic al prințul" Asuiiitor e bolnav din cauza căldurei.* ¥¹ Drbas é, ministrul de externe al Franței, a semnat Sâmbătă seară cu ambasadorul Suediei și Norvegiei la Paris un tractat de arbitraj asemănător cu cele deja iscălite cu Anglia, Italia, Spania filjCnd UlbVîl l VUl llf UUl VO UUrbască cele mai importante limbi din lume. Pe vapoarele engleze de răsbulă vor fi cei mai buni profesori de limbi moderne.Vor fi trimiși apoi titilori în țările respective ca să se perfecționeze în vorbirea limbilor învățate. MOARTEA PROFESORULUI IONESCU-GION Publicul a fost dureros surprins eră de vestea morței cunoscutului profesor și publicist George I. Ionescu-Gion, încetat din viață era, la orele 9 jum. dim., în urma unei apoplexii cerebrale. .Nasat la 26 octombrie 1857 în orașul Pitești, a făcut liceul Sf. Sava din București, și și-a sfirșit studiile la facultatea de litere din Paris și in Belgia. Intorcându-se în țară ca doctor în litere, colabora mai mulți ani la Românul, pe atunci în floare ; articolele sale erau foarte mult apreciate. După aceea și-a început activitatea pe tărâmul literar scriind lucrări istorice de valoare, cari îl făcură cunoscut în țară. Dintre ele cităm : Ludovic XIV și Constantin Brâncoveanu, încercare asupra rațiunilor diplomatice ale Franței cu orientul european ; Pitorescul în cronicele române Entuziasmul generației trecute, studii istorice. Sima , lajnireasa, monumentala operă I istoria Bucureștilor, etc. Nemiloasa moarte nu T-a îngăduit de a sfârși Istoria Piteștilor, orașul său natal, la care lucra în timpul din urmă. Defunctul a tradus mai multe opere ale Carmen-Sylver (M. S. Regina României), precum : romanul Astra, Rute la ușă (nuvela), și Handzeichnungen (nuvele) , iar acum în urmă tradusese o altă lucrare a Reginei : Geflüsterte Wörter (cuvinte șoptite), care va apare în curind. Dinsui s’a distins și ca scriitor de cărți didactice. Ionescu-Gion a fost unul din cei mai apreciați conferențiari și conferințele sale, ținute la Ateneul din București, erau totdeauna mult gustate. Era unul dintre cei mai buni profesori de limba franceză și era mult iubit de elevii săi. A fost profesor la liceele Sf. Sava și Pazar, iar în ultimul timp la liceul Matet Basarab. A fost pe vremuri secretar general al ministerului cultelor și instrucțiunei publice, precum și inspector general al învățămîntului secundar. Regretatul scriitor a fost membru corespondent al Academiei române, comandor al ordinului Coroana României, ofițer al ordinului Steaua României, ofițer al Academiei franceze, decorat cu Rene-Merenti cl. I și cu Răsplata Mancei cl. I.* Erî s’a făcut îmbălsămarea cadavrului, care a fost transportat la biserica «Sf. Gheorghe-Nou». Inmormîntarea se va face mâine, Jouî, la cimitirul Deliu. Prin moartea lui Giov corpul didactic secundar pirde n» ":"‘l din cei mai valoriri membri ai iar 1 ji»--«*tum romana pG unii mai distinși scriitori. Vestea despre moartea lui Ionescu-Gion s’a răspândit era foarte repede în București, și imediat s'au arborat drapele negre la «Cercul profesorilor secundari», la «Clubul Tinerimei», la liceul «Mateiu Basarab», etc. B. M. imun și ajunse teafăr, cu caiul seria Vladivostok. La Berlin nimeni n'a uitat acest raid unic.* ¥ V Li Petersburg se spune că generalul japonez Kuroki formează companii de Kungușî comandate de ofițeri japonezi, spre a strica linia ferată in împrejurimile orașului Mukden.* * « Un ziar german spune că Țarina a trimis 10 mii de pachete pentru soldații ruși. Fiecare din aceste pachete cuprinde : o cămașă, un săpun, ceaiü, zahăr, tutun, hârtie pentru scrisori, o icoană și un briceag. Toate aceste daruri sunt oferite și plătite de Țarina. [ * ¥ Negustori chinezi, sosiți la Liao-tang, spun că holera și disenteria bântite cu furie printre japonezi. Disenteria ar fi pricinuită de proasta calitate a apei și a conservelor. Soldații mor în mare numer.*¹¹ Rușii au așezat 700 tunuri pe înălțimile de la nord de Port- Arthur. O CUGETA UEIM’. ZI Nu se reclamă respectul întaior opiniarilor de cât când n’au putere să ți le impui p ale tale. Solemnitatea sfințirii drapelului corporației zidarilor din Capitală ’ Era la orele 10 d. s'a făcut în biserica Sf. Apostoli solemnitatea sfințirea drapelului corporației zidarilor din Capitală. Serviciul divin a fost oficiat de preoții bisericei. Ca naș al drapelului a fost d. T. Dobresu, președintei camerei elemestrii. Au asistat la solemnitate membrii corporației în frunte cu președintele e d. Gh. M. Ionescu, d-in Em. Socec. loanin. T. Georgescu, Gh. Stănescu și Gh. Pop, membri ai camerei de meseni, președinții mai tuturor celor l’alte corporații și un public foarte numeros. După sevîrșirea actului sfințirea drapelulu’, d. Dobrescu, bătuîd ultimul cuiit la drap»l, a zi: «Dinisc prosperitate corporației zidarilor și viață îndelungată membrilor rî». După ce a mai vorbit d. Brătescu, a luat cuvîntul d. Gh. M. Ionescu, președintele zidarilor. D-sa mulțumește în numele corporației ..tuturor celor ce au avut bună-voință de a asista la solemnitate și in special d-lut T. Dobrescu, președintele camerei meseriilor, care a primit să fie naș al drapelului corporației. De la biserică membri corporației și membrii Camerei de meserii, în frunte cu muzica bersaglierilor, s’au dus la grădina Oppler. Aci s’a servit bere și s’au ținut mai multe toasturi : d. Bratescu, pentru d-nii T. Dobrescu și Gh. M. Ionescu ; d. Dobrescu pentru corporația zidarilor, etc. Seara s'a dat o serbare în folosul fondului de ajutor al corporației. Corporația zidarilor numără aproape 4000 membrii. N. T. minor. Seara se va da o serbare populară In grădina «Belvedere». Orașul va îl p&Vodrîh» Craiova Finii. Tîîhtirie.—Eri noapte, pa când locuitorul Vasile Dobre Matei, din Gruș^țeu, se întorcea din oraș spre casă, a fost întâmpinat de patru țigani, cari, după ce l’atrifuit de cei 89 lei ce avea asupra lui, l’au și bătut într’un meis îngrozitor. Autoritații o ceretează: Renorocire. —Azi dimineață pe când săteanul Tudor Petre Văduva, intra pe barba Siverinului cu cărul, un copil al sofr anume Ion, care se afla în car, a căzut jos iar roatele su trecut peste din sus. Deși n’a murit încă, totuși starea nef Ticitului copil inspiră serioase temeri. Mușcat de câine turbat.—D. Dumitru Ștefan-sen a fost mușcat de un câine turbat, pe când trecea azi pe strada Calomfire3.au. Pacientul va fi trimis în coca institutului antirabic din Capitala. Economice. — Trecrutul griului a început în cele mai multe părți. Piccolta acestei graminee întrece chiar așteptările, în schimb porumbul este perdut. Mulți îi tac așa cum este acum, verde, pentru a-1 întrebuința ca nutreț la vite. Pășunele... dar de ce pășune să vorbesc când e pământul gol, excesiva căldură a făcut să piară și cel din urmă firicel de iarbă. Termometrul a arătat era la umbră 37.* c. Lacius. pasa-întîlnes ca anin s- George I. Ionescu-Gion De la coreap. noștri particulari — Pe ziua de 28 iunie 1904 — Adjud împușcat din imprudență. —Carol Mirvald, din această comună, cumpărând o pușcă de la fierarul Costachi Avel și voind a o încerca, trase două focuri în curtea sa. Alicele trecură prin curtea și oaleî și câte-va din ele loviră la gât pe soldatul cu schimbul Ana Ion, care se ducea la tir pe strada școaleî. Rnstul a fost transportat la spital. Georji** notosanî * ii-ograma serbaret comemoretive a zilei de 2 iune. La ora 5 dimineața se va face deșteptarea poporațiunei și se va pleca în sunet de trâmbițe și lăcătușe din patru părți ale orașului, spre bariera Sulița și cazarma vînătorilor. La ora 6 jum. cortegiul, compus din reprezintanții autorităților publice, Ateneul român, corporațiile meseriașilor, socntățile, cercurile și instituțiile culturale, cu armata și cu muzica militară în frunte, se va îndrepta spre Valea Națională și apoi spre grădina Primăriei, unde vor aștepta școlile cu elevii și toți ’ -i. Ia Călărași Furi cu spargere.Azi noapte s’a spart casa lui loan G. Sighireanu, din Bordușeni, furându-i-se 40 tei argint și mai multe obiecte. Furii au rămas nedescoperiți. Cadavru găsit.—La Dunăre în dreptul comunei Bordușani, s’a găsit cadavrul unui om necunoscut. .Judiciare.— Judecătoria ocolului Călărași va judeca în ziua de 16 Iulie a. c., procesul intentat minorului Dumitru Costache Petcu, din Ciocănești-Scrbi, pentru crimă din imprudență comisă asupra minorului Maróin N. Goman. Concediu.—D. Lazăr Munteanu, președintele tribunalului nostru, a plecat în concediu. De asemenea a plecat în concediu și d. D. Chintescu, prefectul județulli, iar cu girarea afacerilor prefecturei a fost însărcinat de director N. Popescu. Timpul.— Astă-noapte a plouat în județul nostru după cum urmează : In pisa Lehliu, în comunele Plevna, Min. Viteaza și Iupșanu a plouat bine. In plasa Ciocănești n’a plouat de loc. In plasa LTziceni a plouat foarte bine peste tot. Pe linia Bordușelu-Ciuluița a plouat puțin. In plășiie Slobozia și lazu a plouat bine. In plășiie Țândârel, Rtoseți și Piua Petri numai a stropit. Pe linia Socaricî-Dudești a plouat bine. Se speră ca porumburile să dea o recoltă bună. Din port.Vaporul local Cernavoda,sub comanda căpitanului Moscopol, a adus erî la remorcă trei ceamuri cu lemne pentru oraș. De la Ostrov. Giurgiu Absolventele școalei profesionale de fete.—Următoarele eleve au absolvit școala profesională de fete din localitate : Dumitrescu Valeria, Vasile Anica, Stan Badea, Conțea Victoria, Velcea Gherghina, Dumitrescu Elisabeta și Ionescu Pitrița. — Alaltă erî s’a deschis expoziția lucrului manual, în chiar localul școalei în care au fost expuse diferite lucrări de croitorie, lingerie, etc., precum și expoziția de pictură in aquarela și desenuri după natură cât se poate de bine executate Ambele expoziții au fost vizitate de un numeros public, felicitând pe lișoara directoare Sabina Eliade.. Absolvenții gimnaziului Ion Staiorescu. Următorii elevi au absolvit gimnaziul Ion Maiorescu, în ordinea clasificației : Bajescu D. I ; Cezar P. C ; Dragoi Hr; Dumitrache N. C ; Radoslav A ; Voinea 1 ; Marinescu N. M ; Cojocaru N. M ; Nicolaide D. A ; Voiculescu Gr. u ; Crăciunescu M. fi . Cârtoiianu Rm. și prof.---- rt- *• 5 Absolve»«I .-rt«'a«I.eo.mer clăi** d'viatorii elevi au ab.X.ivit cursurile școalei comerciale în ordinea mlusificațieî: Constantin P. D . Semo N. î; Nițescu A. N. și Costea N. Oh. Teatrale.—Sâmbătă, 3 Iulie c, va avea loc în grădina Imperial o mare reprezentație dată de cicliștii români din București D. Dumitrescu și St. Niculescu, cu concursul d-ui Gh. Moceanu, profesor de gimnastică. Dunăreanul. Galați De la societatea unitara de Navigațiune.—Prin «Universul» am vorbit la timp și amănunțit asupra marei catastrofe petrecută acum câtva timp pe mare, pe bor J..I ....0„titY «Vail van» care din amoase tribune, situate în fața gridinei public« și unde se va primi defilarea în ziua marei sărbători naționale. Tot în acea zi, după cum am spus, se va face și distribuirea premiilor, pe circunscripțiile arătate*. In județ această zi va fi măreț sfird-ltorită. In dimineața zilei de 4 Iulie, inspectorii comunali împreună cu consiliile comunale, vor asista la bisericile respective unde se vor citti panaeliide în memmoria marelui er.oi și a căpitanilor sai. De aci, cu toții se vor duce la școală, sarî afară din sat, unde se vor ține discursuri, recitări, etc. După amiază se vor distribui premiile elevilor și elevelor șoaselor primare, împărțite cu această ocazie in 2Î de centre, și anume: i) școlile din cătunele Isvoarele, Pisca și Gostachi-Negri, la comuna Independența ; 2) din cătunele Lascar Gatargi, Șondreni și Traian, la Braniștea ; 3) din cătunul Malușteni la Lupescu ; 4) din cătuna Lipeni la Țuțcani ; 5) din Rîdesci, Merea, Sivna, Prodănesci la Beresei ; rî) din Gouiănescî, Gânesci și Vadenî la Gavadinesci ; 7) din Chirilescî la Rogojnî; 8) din Baiintsci la Baneasa ; 9) din Moscu și Umbrărescî la Bujor; 10) din Lunca la Jorășcî ;ii) din Smulțî și Bursucani la Dragușeni; 12) din Grăesci la Vîrlezî; 13 ) din Orbesci și Măcișenî la Corni; 1*) din Roșeau la Oancea ; 15) din Brunese la Vlădescî ; 15( din Putichioaia la Fârțănescî ;.37) din Stoicanî, Fântinele și Masta Tâmnăoanu și Scîntecsci la Frumușica ; 19) din Tatarca la Șivița ; 20) din Vînători și Odaia Manolache la Tiuc<-VI; 21) din Cișmele la Smirdan; 22) din Cina la Baleni , 23) din Mînzina la Cudalbi și 24) din Cuza-Vodă, Slobozia-Connche și Casele la Pecheș. Școlile din cătunele Satul Costi și Fileșei vor veni la Galați. După distribuirea premiilor se vor reprezenta mai multe bucăți teatrale da ocazia: Coresp. Pîvești Afacerea cîoeiorssluli Iacobsohn.Sosind la parchet actul medico-legal în afacerea dr. Iacobsolin, întocmit de către consiliul samar superior, mâine, împreună cu dosarul acestei afaceri, el va fi înaintat Camerei de punere sub acuzare, care va decide dacă este caz de urmărire contra acuzatului Jacobsohn. Dacă se va găsi caz de urmărire, atunci doctorul Jacobsohn va cere ca procesul șira să se judece într-o sesiune extraordinară a Curței cu juri, motivând această cerere prin faptul că a stat deja 5 lucri în prevenție. Este prea probabil însă ca să nu se găsească motive pentru trimiterea acuzatului înaintea Curtei cu juri, și atunci Camera de punere sub acuzare, dând o ordonanță de neurmărire, doctorul Jacobsohn să fie pus în libertate. Inspecții. Eric. colonel Beammins Boteanu, comandantul artileriei corpului III armată,a inspectat secția pompierilor din localitate, rămânând pe deplin mulțumit. — Astâzi, în vederea apropiatei vizite pe care M. S. Regele o va face bat. 9le vânători, d. socol. colonel Cocorescu a inspectat acest batalion care se află sub comanda sa. Moarte subita.—Pe când vopositorul Gh. T. Pt tre, din Buștenari, vopsea niște ferestre, a căzut jos, rămânând mort pe foc. S’a deschis o anchetă. Andtolfi.—Parchetul a delegat pe d. Iliescu, comisarul circ. IV, să facă o anchetă în privința scandalului petrecut la spitalul comunal «Ana și Gh. Constantinescu», între d-nii Ghiță Ștefanescu și Cristodor Constantinescu, intendentul și executorul testamentar al defunctului donator Gh. Constantinescu. Rănire gravi».— Cârciumarul Grigore Stoicescu, din calea Itudului, a bătut, rănind intr’un mod grav, pe copilul Gheorghe Sroescu, din care cauză acesta zace acum în spital. Gasul s’a reclamat parchetului, care anchetează: Simitire.— D. doctor I. Cantacuzino a donat suma de 100 leî pentru infirmeria din comuna Măgureni, comunicând serviciului sanitar al județului că va face cheltuiala sa o infirmerie gr o baie popuară în circ.la Călinești. * curând se va încep»« construirea de băi populare în comunele Filipești de târg și Scorțeni, iar în comuna Baicoiu a unei * infirmerii. .*. Directorul general al serviciului sanitar a anunțat că di. la 6 iulie va începe inspecțiile sale, spre a putea constata aplicarea îmbunătățirilor făcute în noua organizare a serviciului sanitar. Timpul se menține frumos în întregul județ, afară de câteva localități pe unde a plouat puțin. Treeratul grâului a început, produsul fiind mediocru. Codö. Pitești Serbarea din comuna Bascovu. Una din cele mai reușite serbări a avut loc in comuna Bascovu. In vedere că multă lume din Pitești își manifestase dorința de a lua parte la această frumoasă serbare, comitetul serbărea compus din