Universul, septembrie 1904 (Anul 22, nr. 241-269)
1904-09-15 / nr. 254
ANUL XXII, No. 251— Miercuri 13 Septembrie 1901-Fondatori : LUIGI CAZZAVILLAN UNIVERSUL CELE DIM URMĂ ȘTIRÎ DIN LUMEA ÎNTREAGĂ Prințul SwifttopqS^Mirski, noul unuistru de tairae al Rissteî. (Vezi explicația) Calendar pe anul 1904 Ortodox Marți, 14 Septembre.—(1) Înălțarea Sf. Grupî. Catolic Marți, 27 Septembre.— Cosma și Damian. Soarele răsare 5.52 ; apune 5.46 București, 14 Septembrie. Studențimea Cei cari iubesc tineretul universitar — pentru fireștile daruri și pentru că reprezintă viitorul țării — sunt de mult mâhnit de marea desbmnare ce există în finul studențimeași așteaptă cu dor s'o vadă iarăși una, luptând nu pentru mici ambițiuni de o zi, ci pentru progresul cultural și național. .Dorința de a ieși din starea tristă de astăzi și de a se îndruma pe căi mântuitoare, se manifesta de la un timp încoace în rândurile studențimii. Astăzi, avem de înregistrat un început de acțiune în această direcție și suntem bucuroși să-l semnalăm atențiunii publicului. Un comitet de student din Capitală a scos un ziar sâptămînal intitulat «Gazeta studenților», prin care-și propunea lupta contra relelor ce bântuesc astăzi studențimea și a aduna întreg tineretul sub steagul idealului național. In articolul program al primului număr, apărut Duminecă, 12 c., citim următoarele: In țara noastră studențimea are un” rol hotărît pe care-1 revendicăm astăzi și făgăduim a-1 împlini. Ea trebue să stea d’oparte, in fața efeberului dintre partide ; să se ferească de a împrumuta vreunuia numele ei atât de curăț, ca nu cumva să-l mânjească în luptele nefolositoare și nepotrivite ființei sale ; să nu dea iureș In alt partid, fie de guvernământ, fie de opoziție, oricare ar fi suferințele ei, pentru că s’ar putea pune la îndoială gândurile ei neprihănite și femeea lui Cesar nu trebue să fie nici măcar bănuită !..., iar atunci când a primit o lovitură nedreaptă, s’o dea la lumină, nu prin presa politică, ci prin propriul ei glas, și nu cu furie, nu cu necaz, nu cu poftă de răzbunare, ci cu chipul omului nedreptățit care se tângue lumea cititoare, ca singură judecător drept, care va vedea de partea cui stă vina.... Numai atunci studențimea va forma un factor în Stat, care să fie urmărit cu drag de tot ochii, de toate inimile, și numai atunci nu va șovăi nimeni când ea va chema poporul, să plângă împreună cu el, suferințele Ardelenilor mereu iubiți în coaste de valurile maghiare, ale Macedonenilor, cărora li se răpește preotul din biserică și copilul din școala română, și ale tuturor românilor risipiți pe pământul odată strămoșesc, astăzî strein. Da, căci aci stă dreptul, și nu numai atât, datoria studențimea. Un drept ș’o datorie : să păzească flacăra naționalismului. Nu că oamenii noștri de guvernământ n’ar fi destul de patrioți, nu că și-ar mânji trecutul și șî-ar primejdui viitorul nesocotind interesele fraților noștri, dar pentru că astfel’sunt timpurile astăzi incât aparține studențimea de a menține totd’auna in ordinea zilei,” nespeculată de nimeni, chestiunea națională. Din parte-ne, dorim ca unirea sa se restabilească între studenți și ca tineretul universitar să pășească viguros pe cale sănătoasă. și Ungaria (Corespondență parte a ziarului «Universul») Budapesta, și Septembrie. Situația politicii. Erî s-a ținut un consiliu de miniștri, sub președinția contelui Tisza, la care si luat parte toți membrii cabinetului. După terminarea consiliului, primul-miinistru și cu contele Khuen-Nedervary, ministru alatere pe lângă împăratul Francisc Iosif, s-au dus în clubul partidului liberal, unde au fost primiți cu aclamațiuni entusiaste, de către deputații prezenți. Un ziar oficios maghiar spune că s’a alcătuit deja proiectul de budget pe anul viitor 1905. La toate departamentele s’au făcut mari economii. Capriciile fulgerului Din Turda se anunță următoarele : Zilele acestea s’a deslănțuit asupra Turdei o furtună teribilă. Pe la orele 5 a început să cadă o ploae torențială însoțită de tunete și fulgere. In mai multe locuri a căzut trăznetul. ■ In casa meseriașului Arpad Kiss trăznetul a isbit în coș și, după cum spun membri familiei, a trecut prin plafond în dușumea, unde după o rotațiune în formă de cerc a explodat cu o detunătură puternică, așa încât s’au spart toate geamurile. Intr’o casă din vecinătate de asemenea a căzut traznetul, făcând mari ravagii ; pereții au crăpat și giurgiuvelele ferestrelor au fost aruncate la o mare distanță. Acoperișul casei s’a aprins, dar incendiul a fost stins repede. Bătae sângeroasă Din Diakovar se anunță : Alaltă erî noapte a fost o bătae sângeroasă într-o cârciumă din comuna Viskovicî, unde petrece a și mai mulți locuitori germani. Aceștia porunciră lăutarilor să cânte cântece germane. Un păstor croat opri pe lăutari să cânte nemțește, amenințându-l cu un cuțit. Un flăcău german se repezi asupra păstorului și-i trase o bătae strașnică. Vestea aceasta ajungând în sat, alergară imediat numeroși țărani croați cari înconjurară cârciuma, și unii din ei intrară in cârciumă, unde traserâ mai multe focuri de revolver. S’a iscat o bătae mare. Douăzeci de persoane au fost rănite, între cari unele mortal. Urzitorul bătăeî, păstorul croat, a primit un glonte în spate și o lovitură gravă cu un ciomag la cap. Cârciuma a fost cu totul devastată. Cârciumarul și familia sa au fugit. Autoritățile au deschis o anchetă. S’au făcut numeroase arestări. Crișan. GRONCI FEMININE Doica prințului moștenitor al Italiei Dacă regina Italiei n’ar asculta decât avuntul iubitei sale materne, o streină nu i-ar alăpta băiatul. Dar cerințele rangului ei o impedică sâ îndeplinească această funcțiune a maternităței sale. Dînsa a trebuit să se resemneze la o «locțiitoare». S'a făcut cunoscut că se cantă o doică în vîrstă de 23—26 ani, femee frumoasă, de constituție și sănătate perfecte, cu înfățișare elegantă și de o moralitate ireproșabilă. S’au ‘prezentat nume, și dintr’însele medicul reginei a ales pe o brună piemonteză, de 24 ani, nevasta unui pădurar de la Racconigi; ea are un băiat. Timp de 2 ani, dînsa nu-și va vedea nici bărbatul nici familia ; va avea o leafă de 600 franci pe lună ; după acest timp, ea va primi o rentă anuală de 1200 franci. Doica s’a și instalat în palatul regal. Aceia, cari au avut doici la copiii lor, își pot închipui ce trebue să fie doica unui prinț regal. Silvia. Reiste țerăassii (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Vasta,nü. 12 Septembre. In corespondența de erî, am, afirmat ca Butman va fi dat judecatei numai ca instigator, nu și pentru faptul că de eserbehiere, Lucrurile s’au schimbat Lsi , dînsul va fi trimis tribunalului, în baza art. 181,332 și 333 și cod. penal; iar țăranii la baza art. 170 și 171 c. p., adică cel dintîia pentru faptul de instigator la rebeliune și escrocherie, iar cei din urmă pentru faptul de rebeliune. In instrucția urmată până acum, țăranii neagă că Butan nu i-ar fi escrocat. Butman mereu susține că nu a fost el acela ce a îndemnat pe țăranii din Suhuleț, Timisa, și Dubești să se opue autorităților. Instrucția însă nu se va mărgini numai aci: alte confruntări se vor face și multe arestări sunt iminente. Zilnic se dau mandate de arestări și aducere, și aceasta pentru că în ziua revoltei nu s’a putut aresta mare parte din instigatori, deoarece au fugit și acum încă stau tot ascunși prin păduri și crânguri. Unii însă au venit aci și s’au predat. O mare solidaritate există între Butman și țărani. Până acum sunt 50 de arestați. O scenă veselă La Suhuleț. în timpul când autoritățile dresatacte de cele întîmplate, un jandarm vine și anunță că s’a găsit un em mort într’o rogojină, în tinda primăriei. Cu toții se duc atunci ln grabă să vadă ce s’a întîmplat. Un adevăr în tindă era un om învelit într’o rogojină, dar nu era mort, ci dormea de sforăia inima în el. Tras la lumină și trezit, se constată că era unul din cei mai înverșunați revoltați. Era Gh. Crețu, care în timpul când ceî-i’alțî erau scoși din primărie și duși în casa de arest, el ’șî găsise ascunzătoare, ca peste noapte să poată să dispară. Plecarea procurorului general Cu trenul de 6, d. procuror general Leonescu a plecat spre Iași. Tot timpul cât d-sa a stat aci, a fost neobosit. — Modul liniștit cum a procedat d-sa, a fost de admirat. — Faptul că nici o moarte de om nu s’a întâmplat, face pe om și care să-i aducă prinosul seu de mulțumire, căci multe case a apărat prin înțeleapta tactică, de focul unor nenorociri și mai grele ca cele de astăzi. La acesta fapte bune au luat o parte dreaptă și d-nii Tăutu și Călinescu, cari prin muncă neobosită de zi și noapte, au dus lucrurile la bun sfârșit. Arestarea lui Mărdărescu Astăzi, fiind adus de poliție la cabinetul instrucției, I. Mărdărescu, a fost arestat și trimis la arestul preventiv. Știrea aceasta a intrigat mult pe Vaslueni, deoarece acuzatul era un om liniștit, cu un oarecare trecut politic.Dînsul plânge într’una și spune că e nevinovat. El va fi judecat de tribunal, pentru faptul de înșelăciune. Depoziția lui a fost luată astăzi. S’a constatat că el de mult făcea propaganda printre țărani, ca să ceară ministerului să le dea pământ.—Acuzațiunile de înșelăciune sunt foarte grave. Licurg, UN PROVERB PE ZI Minte bine cine vine de departe. (Francez). Interview cu primarul Iașilor (Prin poștă de la corespondentul nostru particular) Iași, 12 Septembrie. Sigur că chestiunea cea mai la ordinea zilei pentru ieșeni și pentru întreaga Moldovă, este apropiata sosire în Iași a mult iubiților noștri Suveranii precum și marea solemnitate ce urmează a avea loc cu această ocazie. , In privința pregătirilor ce s’au proecat pentru primirea iluștrilor oaspeți. «Universul» a dat în diverse rînduri bogate amănunte. Unele ziare însă, au găsit cu cale sa desmință ffrmațiunile mele, publicând ca absolut sigură știrea că vizita regală a fost contramandată, deoarece, sătenii județelor din împrejurimea Iașilor fiind în agitație, s’ar manifesta ostil în fața Suveranului, când acesta va ajunge în capitala Moldovei. Vestea aceasta, da o gravitați extremă, s’a răspândit și colportat din gură în gură, astfel că deși nimeni nu putea să creadă în veracitatea ei, totuși a putut să producă o mare confuzie. Pentru ca lucrul să fie bine lămurit, și pentru ca sa nu mai încapă nici o îndoială, am crezut nimenit să me adresez la sorgintea cea mai autorizată, adică la d. C. B. Penescu, simpaticul, primar al Iașilor, cerându-i amănunte. Tot de la d. Penescu puteam să aflu noutăți în privința celor ce se vor petrece cu ocazia sfințirii bisericilor Trei-Erarhi și Sf. Niculae, precum și alte multe chestiuni privitoare la Iași Pe primarul Iașilor se găsesc scriind fiind înconjurat de o mulțime de cărți, dosare, acte, etc. Cu o bună-voință extremă, d. primar me primește, declarându-se gata de a-mi da toate lămuririle. O desmințire categoricii. — Sosirea YaloHîei regale Prima întrebare ce o fac, este în chestia svonului răspândit că M. S. Regele n’ar mai veni de teama unor manifestatiuni țărănești.D. Penescu muși poate reține indignarea și înfierează acest svon în termeni foarte aspri. «Cine poate crede—zice d sa—ei M. S. Regele ar putea vre o dată să fie obiectul unor manifestațiuni jignitoare sau neplăcute ?» «Suveranii noștri, și întreaga dinastie se bucură dă prea mult devotament, iubire și supunere din partea tuturor cetățenilor țarei românești, pentru ca să mai fie permis cuiva ca să crează în posibilitatea unui svon ca acela răspândit». .. Atunci vizita familiei regale la Iași 4 Si gură ? — Absolut sigură. M. S. Regele, Regina, prințul Ferdinand, și principesa Maria Iosesa Vineri, 1 Octombrie, orele 4 p. m. cu un tren special. Am confirmarea specială pentru aceasta și nimic n’ar mai putea să schimbe hotărîrea. Iluștrii oaspeți vor,sta aici 5 zil», și vor părăsi Iașul plecând spre Sinaia sau București, în seara de Marți 5 Octombrie, cu un tren special, după pornirea trenului ordinar al 9,0,). — Dar cărei împrejurări se datora și«1 faptul că atât perechea regală cât și perechea princiară onorează diptica dată și într’atât lașul acum când nimeni poate nu se aștepta la aceasta? — In primul rând, dragostea nestrămutată pe care Suveranii noștri o poartă celei de a doua Capitală a târfei, și în al douilea rînd, importantele inaugurări a monumentelor istorice, bisericele Treî-Erarhî și Sft. Niculae, precum și festivitatea de la seminarul Veniamin care își serbează 100 de arii de existență. 1 Programa primirel «Programa primareî, — Írai zice d. Penescu,—încă nu-i precizată în amănunțimi. Pentru mine s’a fixat o consfătuire între I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei, d-ni general Iarca, Gane, prefect de județ, Sândulescu, prefect de poliție și mine, pentru a hotărî acest program Apoi voi pleca la București și-l vom supune aprobarei d-lui Sturdza. Totuși, în trăsături generale,cum acesta va fi programul : iluștrii oaspeți vor fi primiți cu toată vrednicia și strălucirea cuvenită de către cetățeni, autorități și militari. La gară d după tradiția strămoșească, se va prezenta M. S. Regelui pâinea și sarea. După recomarmațiunile de rigoare, din sala de așteptare a gărei, se va forma cortegiul regal . Suveranii și perechea princiară ducându-se la Catedrala mitropoliei, unde ,I. I. P. S. S. Mitropolitul Moldovei și întregul cler, vor oficia un serviciu religios. De la mitropolie, întreaga asistență ,va conduce pe auguștii oaspeți la gazdele lor, anume pa M. S. Regele și Regina la palatul comandamentului, iar pa Principii moștenitori în palatul Clubului militar. Ziua a II-a La ceasurile 9 7« dim., se va face sfințirea bisericei Sft. Niculae, (clădită de Ștefan-cel-Mare și restaurată acum din nou). In cursul zilei M. 5 Regele și A. P. R. Principe:« Ferdinand vor vizită diferite instituțiuni publice, iar la ora 8 jum. seara, Perechea Regală și Perechea Princiară vor sosi la teatru, unde se va da o reprezentație de gata cu piesele «Marioara» și «Ziua Scadenței». ZIUA III-a In dimineața zilei de Duminecă 3 Octombrie, ora 9 jum., se va face sfințirea bisericei Trst-Erarchî, (clădită de Vasile Lupu, și restaurată acum din nou). In restul timpului, auguștii Suverani vor inspecta diferite școli, probabil Universitatea, spitalele, etc. Seara va avea loc la teatru a doua reprezentație de gală în onoarea Auguștiior’ ospețî cu piesa «Ufranda». La acest festival, orchestra teatrului va fi condusă de celebrul artist Löwe. Serbarea de la seminar In ziua 4-a, Luni, se va serba jubileul de 100 ani de existență seminarului «Vaslamin Costache». Slujba religioasă va fi oficiată la Mitropolie. Sfîrșindu-se. Suveranii, urmați de cler, autorități, armată și cetățeni se ie duce la seminar, unde vor ține Ales cuvîntar- I. P. S. S. Mitropolitul, M. S. Regele și ministrul Haret. Plecarea din Iași va avea '.** In ziua de 5 Octombre, după ce Auguștii oaspeți vor fi vizitat Diai intain orașul și principalele edificii publice. Alte serbări «Nici vorbă, îmi zice d. Penescu — că pe tot timpul șef erei în Iași a auguștilor noștri Suverani, vechia Capitala a Moldovei, ar fi în măreața sărbătoare și neîncetat petrecere. , «Se vor organiza diferite serbări, și chiar azi, voia interverii la direcția C. F. R. pentru reducerea cu 50 la sută a biletelor de călătorie pentru Iași, cu ocazia serbărilor ce se apropie. Un cadou Reginei și Regelui .Reprezentațiunile de gală de la teatru vor avea un succes strălucit. Pregătirile făcute pentru aceasta sunt mari. Rolul de forță îl va ține d-șoara Bârsescu. Piesele sunt scrise de Regina. Cu ocazia serbărilor de la teatru, vom oferi grațioasei Suverane și poete, operile Sale, tipărite într’o ediție specială, de lux, și cu artă deosebită. M. S. Regelui vom oferi un gingaș volum, conținând «Istoria iașilor», și care acum e deja în lucru. Situația iașilor Vorbind despre volumul «Istoria iașilor», mi-a trecut prin minte să Întreb pe d. Penescu, câte ceva asupra actualei situații a orașului nostru. — Nici vorbă, că nu-î tocmai îmbucurătoare situația acestui oraș din punctul de vedere material. Condamnat să trăiască din forțele sale proprii, izolat, lipsit de orice comunicație comercială, lașul are de luptat cu greutăți enorme pentru a se menține la nivelul ce-i impune frumusețea naturală și trecutul știu glorios. Dar veniturile comunale cum merg ? — Greu, cu atât mai greu în anul acesta, când din cauza marei crize, și, în special ,a epizotiilor de vite, taxele comunale au suferit atât de mult.Totuși, actuala administrație a isbutit să realizeze o mulțime de cerințe absolut necesare ale orașului și cari nu mai puteau sâ întârzie. «In afară de numeroasele lucrări de ordin pur higienic, am făcut numeroase străzi noui, am realizat în bună parte opera de înfrumusețare a orașului, am făcut canalizări, etc. : «E adevărat— îmi zice,d. Penescu— că nu ne-a fost tocmai ușor să facem toate acestea, când mijloacele de cari dispunem sunt atât de restrânse,dar prin muncă și tragere de inimă, le-am făcut. Viitorul Iașilor «In viitor însă și un viitor nu tocmai îndepărtat, — urmează d. Penescu— situația, din Iași se va mai îmbunătăți. Cred că diferitele industrii, cărora am dat și dați tot concursul meu, vor contribui la aceasta ; apoi marea fabrică de conserve, care cel mult peste o lună va începe a funcționa pe lângă abatorul comunal, va mai moca lașul. (nteresându-me, am aliat ca actualmente sa montează bașmnenile făt, iceî.și că zilnic se vor lucra 5000 kigr. conserve pentru export. Nota coresp. «De asemeni, foarte curând tșî vor începe activitatea atelierele de la "Frumoasa,"tn cari, 3—400 oameni vor fi în permanență ocupați. In afară de aceasta, administrația cotrinnjaiă de peste 2—3 ani, va mai fi ușurată de o mulțime de plăți, pe cari noi trebuiam să le facem. In chestia apei, ce proece are actuala administrație comunală? — Din motive binecuvîntate nu pot intra în amănunțimi. Pot numai să spun că și această chestie, cea mai capitală pentru Iași — va fi foarte curând rezolvată în condițiunile cele mai bune. , Am trei procese, și acel care va fi ales pentru realizare, va fi rezultatul unui îndelungat studiu, și o adevărată bine-facere pentru Iași. ■ — Dar fondurile pentru realizarea acestei nevoi ? La această întrebare, d. Penescu, zîmbind, îmi spune : «Am rezolvat și această chestiune. Noi n’avem nevoie de fonduri. Să mai plătească și copiii noștri, noi am plătit destun. » * Sunt «rele 2 jumetate p. m., când părăsesc pe simpaticul primar al Iașului, mulțumindu-I pentru gentilețea cu care mi-a dat amănuntele cerute pentru «Universul». Mierenna. Chestia apel Carnetul mei Ziua Crucii Doamne, Doamne !... Ziua Crucii Aui, e ziua sfintei Cruci, Când ziu’i bine la plimbau !Cu nevasta să te duci . Căci e post și rugăciune Si țvperenie pe toti in Cruce cred ca'n cruce creștini mai și... «bigoți»... ot.ce i «negru» uite, astăzî^ De creștini e ocolit. De tradiții ■ cin' n'ascultă Apoi e nenorocit !... Nu se mânca de de prune Și vin negru nu se bea, Struguri negri nu se'mbucă Că aduc la om belea... Da, belea, că cine calcă Vechiul nostru obicei: ■ Bilid vin negru, mâncând prune Ș'apoi negri strugurei, Chiar în toamnă, sau la iarnă, Cade bietul om la pat, Și bolește multe gili, Cum si gice, de... «versat!»... Ziua Crucii, gi cam tristă, Dar cu ea să ve’mpăcați, Beți vin alb, că’i bun și Vin, Și doar struguri albi mâncați... Și porniți apoi la vie Unaei chef și veselii. Căci de astăzi se începe Și culesul cel de vii... Marion. Procesul Măîeanu Ordonanța judelui de instrucție Acest pasionant proces s’a fixat a sa judeca de către Curtea cu jurați din Argeș, la 18 cor. La el va lua parte ca procuror d. Gr. Drăghici, delegat de procurorul general și d. Gostacopol, procuror de Argeș. •„Răsfoind ordonanța definitivă a d-l ui Constantin G. Rătescu,judecător de instrucție pe lângă tribunalul Argeș, găsim următoarele: In noaptea de 23 Maiü a. c., in satul Costești din acest județ, s’a petrecut una din cele mai fioroase drame conjugale. Constantin Măleanu, proprietar din localitate, având convingerea că soția sa îl înșeală, a simulat că pleacă la București și întorcându-se pe neașteptate, o surprinde în flagrant delict de adulter cu vizitiul seu, tn domiciliul conjugal. Rănit adânc în demnitatea sa de soț, face uz de revolverul cu care mai dinainte se înarmase, ucizînd pe cel ce i-a necinstit casa și împușcând pe soția infidelă, care a mai trăit până a doua zi. Astfel, într’o clipă, două existențe omenești au fost suprimate din rîndul celor vii în mod violent, în urma pornirilor pasionate ale soțului, care, când a fost chemat a răspunde de faptul comis, s-a grăbit a invoca surescitarea provocată de faptul că și-a văzut cinstea ultragiată, declarând că nu a putut suferi umilirea de a se vedea înșeiat, și a ucis pe vinovați. Această dramă de familie a impresionat mult publicul nostru a cărui curiositate a fost zilnic alimentată de știri seosaționale răspândite prin mijlocul presei, și dacă la început s’a crezut că în doita crimă din Costești, a fost rezultatul pornirilor nebune al unui soț, mai târziu s’a vezut că această dramă intră. La rândul crimelor ordinare, complicată prin intervențiunea neașteptată a fiului, pentru care aduiteteriui mamei sale vitrege nu putea fi un motiv ca să-l determine de a-șî înarma brațul pentru a răsbuna prin omor onoarea ofensată a tatălui său,—de aceea dacă unii au condamnat pe femee, care și-a ispășit vinovăția prin moarte, cei mai mulți, desigur au judecat cu asprime si 5 Bani in Românâiat«*40 Bani In shela Mare REDACȚIA ȘI ADMItriȘp 41, Strada Brezoianilii||* pe soț care singur și-a făcut dreptate executând sentința de moarte ce a pronunțat contra soției sale și a complicelui său. Mai înainte de a începe descrierea împrejurărilor în care s’a petrecut faptul, sa examinăm cine sunt peMoane se ceri,au jucat un rol în această afacere . Victima acestei drame conjugale Maria Mățeanu, era fiica decedatului Musceleanu, fost inspector de poliție la București, încetat din viață, acum 14 ani, și a d-nei Matilda Muscelianu, care la moartea soțului său a rămas impovorată cu șase copii. Marigara, cea mai mare din copii, născută la 9 Decembrie 1877, era pe atunci în etate de 12 până la 13 ani, fiind Inteligentă și cu frumoase aptitudini muzicale, a fost internată în pensionatul Dobrescu și Boiintineanu, urmând și Conservatorul din București, pregătindu-i-se astfel o educațiune, care să corespundă cu pozițiunea ce părinții săi ocupau la societate. După ce și-a terminat studiile, a făcut cunoștința tînârului student Const. G. Dimitrescu, meditatorul fratelui său. Având darul de a se face plăcută celor din jurul ei, Dumitrescu a început a o iubi și la 20 octombrie 1893, dânșii se căsătoresc. Peste puțin timp de la căsătorie, Dumitrescu este numit ajutor de judecător la Costești. La început tinerii căsătoriți au dus o viață liniștită, ca în prima zi a dragostei lor.. Intre cunoștințele pe care Dumitrescu le contractează în Costești, a fost și a familiei Măieanu. De aci înainte liniștea a dispărut în menajul lor. Timpul rezerva lui Dumitrescu surprize neplăcute, Măieanu, deși în etate destul de înaintată, însurat, și,du 6 copii, a fost atras în mrejile acestei femei și a început a vizita mai des casa amicului sou Dumitrescu. Soția lui Măîeanu, în urma unei nașteri grele, încetează din viață, și, după această împrejurare nenorocită, el remarmi liber, întâlnirile amoroase cu Marioara, încep a deveni mai frecvente și în cele din urmă Măieanu îî propune a lăsa pe Dumitrescu, deschizându-i perspectiva unei vieți luxoase, dacă-l va lua pe dînsul în căsătorie. Marioara încântată de promisiunile lui, Măieana pe care-l știa bogat și deci în măsură de a-i procura plăcerile pe care ea le dorea, primește propunerea și intentează acțiune de divorț în contra soțului ei, mutânduse cu mama sa la București în str. Păunilor 25, în casa căreia Măieanu își făcea acum în mod regulat intrarea. După pronunțarea divorțului și trecerea celor 10 luni, Marioara se stabilește cu Măieanu la Pitești, unde Câtva timp trăesc necununați, și în fine la 12 octombre 1902 se căsătoresc. După cununie Măieanu își schimbă purtarea, de unde până atunci, fusese omul cel mai galanton, cheltuind în mai puțin de douî ani suma de 9000 lei,pentru a satisface diferitele gusturi ale acestei femei caprițîpâse, acum devine sgârcit și încep s a restrînge cheltuelile. Din această cauză Marioara începea a fi nemulțumită și nu întârzia a regreta pa primul ei soț. Femeia incorigibilă, a început a înșela și pa al douilea soț, care era cu 20 ani mai în vîrstă decât densa. In cele din urmă, neglijată de Măieanu, care având un băiat la București bolnav de apendicită, lipsește o lună de zile de acasă; ea cade în brațele vizitiului Ion Gârstea Voicu, pe care cu ajutorul serviciilor ce-i oferea servitoarea Marița Gh. Dima, îl introducea aproape în Secare seară în camera de dormit, pângărind astfel culcușul bărbatului legitim.—E condamnabilă desigur femeia care încetând de a-șî iubi bărbatul, găsește plăcește în brațele altuia, dar când acel altul este vizitiul de la grajd, ce știunea atunci trebue privită din alt punct de vedere, și oricine de sigur că se va întreba, dacă nu are în fața sa, cașul unei femei isterice pe care o necesitate organică o silește să se acoboare atât de jos, degradându-șî ființa ei. Atenția pe care Marioara o dădea vizitiului Ion trimițându-i din mâncările cele mai bune’,vin, țuică și bani,'desigur că au deșteptat Miuele și în mintea celorl’alți servitori,' cărora toate aceste favoruri le atrageau atențiunea. Se zice că acest erou al dramei din Costești devenise chiar obraznic față de copil și de ceîlealți servitori ceea ce nu a întârziat ca aceste legături ce dragoste ,dintre stăpână și servitor să devie cunoscute familiei și societățein mijlocul căreia Măieanu trăia. ”, La întoarcerea lui Mâzanu din București,oarecari indiscrețiuni din partea servitorilor îi puneau în cunoștință despre cruda realitate, în ce privește conduita soției sale, și nu după multe cercetări află de la servitoarea Marița Gh. Dima despre desele și repetatele întâlniri ale soției sale cu vizitiul Ion Cârstea Voica. .Astfel aceea care servise ca intermediară între stăpână și vizitiu, acum juca rolul de trădătoare, oferind serviciile sale soțului ucigaș. Nu mai avea acum nici o îndoială,că soția sa îl înșeală cu vizitiul din curte și pentru a se convinge personal de realitatea acestui monstruos adulter, Măieanu a avut puterea să se domine și să pue cu liniște la cale o curSă, în care să atragă pe infidela soție și pe complicele său. In acest scop în ziua de Sft, Constantin (21 Maiü), scrie fiului șeii Nicolae care se afla bolnav,în spitalul Colțea rugându-i a-i face serviciul, să-i adreseze o scrisoare chemându-l la București, invocând ca motiv agravarea boalei sale, ca astfel dînsul să poată veni acolo pentru 3--4 zile, fără ca să știe Marioara că această scrisoare este simulată. In ziua de 22 Mai, Nicolae adresează părintelui son la Costești o carte poștală în sensul în care el pretinsese să l scrie, pe care Măieanu o primește în dimineața zilei de 23 Maiu. a. c. Atunci Măieanu, cu scrisoarea în mână, se adresează soției sale spunându-i că trebue să plece la București, să-și vadă copilul bolnav. Marioara nu face nici o obiecțiune, din contră, nu-și poate ascunde veselia că în lipsa soțului său va avea ocazie iarăși să guste din plăcerile adulterului,o veselie pe care Măieanu o observă, și atunci se adresează din nou către confidenta soției vinovate ca să-l ajute s'o prindă în flagrant delict și să-l omoara pe amândoi. Marioara nu pierde timpul, și spune servitoarei că în acea seară să-l aducă pe Ion în casă, astfel că aceasta, jucându-și acum rolul de trădătoare, divulgă stăpânului ordinul,ca primise de la Marioara. Măieanu deci avea siguranța că pianul îi va reuși și ca va găsi pe cei douî complici în casă. Nefiind însă destul de sigur că va putea suprima pe ambii vinovați, Măieanu caută a-și alege un complice. Cum se putea adresa mai bine decât fiului său Emanoil ? Intre acesta și Marioara exista o veche și mare dușmănie , dealtfel toți copiii lui Măieanu urau pe tînfera soție a tatălui lor, considerând’o carne o ființă care ducea pe tatal lor la lui.iă. In special pe Manoică nu-l putea suferi fiind singurul dintre copii cei mari care locuia în casa părintelui său, îngrijind de moșie și din aceasta causă multe certuri se iscau între Marioara și soțul ei, căruia dânsa Ii pretindea să-l gonească din casă. De fapt temerile copiilor nu erau lipsite de temei, deoarece Marioara pretinsese înainte de căsătorie soțului să-î facă un testament lăsându-i o parte din avere lui și ascultătorul Măreanu II lăsase prin testament autentificat de tribunalul Ilfov suma de lei zece mii. Convins și el de vinovatele întâlniri ale Marioarei cu vizitiul, găsește că a sosit momentul de a se resbuna pe soția tatălui seu și inițiat în planurile părintelui care urmarea scopul de a-și prinde nevasta în adulter, primește înseninarea de a spăla la sânge onoarea ofensată a tatălui. De aci înainte Emanoil Măjeanu apare ca autor principal în această sângeroasă dramă și afacerea nu mai poate fi privită ca un flagrant delict de adulteriu în care bărbatul înșelat își face singur dreptate; de acum ea se prezintă cu caracterul unei crime ordinare în care fiul o omoară pe mama sa vitregă. (Va urma) O CUGETARE PE ZI Omul e în fața universului ca un spectator reü așezat, care vede sau aude abia un crâmpei din scenă și vrea să dea seamă de întreaga piesă. Prințul Swiatopokl-ffiiski, noul ministru de interne al Rusiei — Vezi ilustrația — După asasinare?» ministrului de interne al Rusiei, Ulehve, Țarul a numit în locul său pe prințul Swiatopolk-Mirski, despre care se spune că are vederi mai liberale și simliniiile umane, astfel încât cu venirea sa la departamentul internelor, se inaugurează o eră nouă, ceea ce reiese din discursurile pe care le-a ținut până acum la diferite ocaziuni. Noul ministru de interne, pe când era guvernator-general al ținutului Vilna, a avut în vedere propășirea tuturor claselor poporului, fără deosebire de credință și de neam. El s’a opus cu energie în contra tendințelor de rusificare. Prințul Svyatopolk s’a născut la 1857. După absolvirea academiei militare el fu numit la 1876 comandant al gardei Țarului, și mai apoi comandant șef în Caucas. In războiul de la 1877—78 se distinse foarte mult, astfel încât la vârsta de 22 ani era adjutant al Țarului. La 1893 a fost numit mareșal al nobilimei districtului Karkow, la 1895 guvernator în Persa și la 1898 la Kekatennoslav. In anul 1900 a fost numit comandant al corpului de jandarmi și ajutor al ministrului de interne, iar după două ani guvernator la Wilna. Procesai palelor con.g.rsgr.ți-ci.n.si catolica „M ótre-ISaaxis cla .loa.“ ZIUA VI-a Ședința s'a deschis la orele 5 și un sfert d. a. Prezidează d. C. Dumitrescu- Iași. La această ședință, au luat parte d-ni inspectori Teodorii, Halița, Banu și d-ra Cancicoff. Se introduc acuzatele Măre Marie Zenie, Măre Marie Irănee și Măre Marie Pudenciene, superioarele celor trei institute din Iași, Galați și București, împreună cu ajutoarele lor. Se acordă cuvîntul d-lui Teodoru. Pledoaria d-lui Teodoru D. inspector Teodoru ia cuvîntul în replică și spune următoarele : Toate acuzațiunile pe care le am adus în raportul nostru—zice d-sa—au fost combătute și desmințite de apărare și totuși apărarea a căzut de acord cu noi, recunoscănd că institutele date judecăței consiliului profesoral au comis călcări de legi și regulamente. Cred inutil de a mai insista și a recapitula principalele capete de acuzațiune, mai ales în ceea ce privește abaterile de la regulamentele școlare, abateri recunoscute chiar de inculpați. S'au adus într’adever oarecare obiecțiune la acuzațiunile noastre căutându-se a se justifica faptele ca fiind comise prin diferite împrejurări independente de vroința direcțiunilor acestor institute și fără nici o intențiune. In ceea ce privește călcarea regulamentelor și abaterea de la obira-«,țiunile școlare ale ■ V aceastor’A«^nfefle:",rosițt în acuzațiunile menționate în raportul meu. Aceste abateri au fost încontinuu și des repetate, ceea ce se constată din repetalele anchete și somații făcute institutelor încă de la 1896 în urnă. Iar toate încercările de a se dovedi lipsa o^eî intențiunî premeditate sunt'il est'to slabe și nu* suficiențe. Numai aceste abateri de la regHiaftlant, chiar dacă a» fi și totuși instbite se merită a-și atrage o pedeapsă aspra, avându-se în vedere nesupunerea lor în conștiință, la legile noastre școlare. Am adus numeroase probe autentice și dovedite de călcările lor de lege. Apărarea afirma, că dacă s’au comis unele greșeli, apoi ele au fost comise în neștire. Dar este oare lipsă de știință când o d-ră Ferderber, de origină evree, trecută la catolicism și profesoară de religie ortodoxă la institutul din Iași, preda cursurile elevelor după un manual autograf, iar nu după cărțile didactice tipărite și recunoscuta de minister? Când d-ra Cancioff în ancheta ce făcus acest institut, descoperi abaterea, i sa raportă că deoarece uneia puncte din religia ortodoxă nu se potrivesc cu educația din acea școală, s’a văzut direcțiunea silită a admite introducerea în insitut a manualului în cestiune. Dar care mă rog, sunt punctele ce nu se potrivesc, ca educația lor școlară religioasă decât acele divergențe ce deosebesc religia noastră de acea catolică? Dacă punctele acestea au fost excluse atunci neapărat că în, acel institut nu se înaî preda religia ortodoxă ci aceea catolică. Dar, lăsând toate acestea la o parte, vom dovedi că aceste institute nu au dreptul a funcționa la noi în țară. Și iată catp, Ministerul de externe al Frapife, a trimes ministerului nostru de instrucțiune publică, la întrebarea ce î s’a făcut, o scrisoare care există anexată in dosarul afacere, prin care afirmă că institutele congragațiunei Notre Dame de Sion, nu au dreptul de a funcționa în Franța dar că totuși ele pot funcționa într’o țară streină, dacă acest lucru, autoritățile respective, îl vor permite. Or, după legile noastre școlare, nici un institut privat nu poate funcționa în țară dacă mai întâi nu este recunoscut și nu are dreptul de a funcționa în țara sa. Iată deci un motiv puternic și inevitabil pentru ca ele să fie închise. D. Xenopol care se erijează în apărătorul acestor institute, îmi va permite a-i reaminti o apreciere sinceră, a sumate d-sa de surori, d-ra Adela Xenopol, în cea ce privește cultura ce seda în aceste institute. D-ra Xenopol într-o conferință ținută nu de mult la Ateneu, declară că educația din aceste școli, din toate punctele de vedere, este detestabilă și inferioară oricărei alteia instituțiuni similare din țara, îmi mențin acuzațiunile mele fără nici o reservă și conchid cu ele trebuesc închise. Replica d-lul Xenopel Sfârșindu-și pledoaria d. Teodoru, se acordă cuvîntul d-uî Xenopol. D-sa începe prin a damonstra că în «cea ce privește abaterile de la regulamentele școlare, a dovedit în curisul pledoariei d-sa încă ele au fost accidentale și neintenționate. De altfel—continuă d-sa — aceste școli au funcționat, timp de 30 de ani, fără a fi supuse unor sarcini speciale și reglementate prin lege. Abia ,la 1896, d. Poni, pe atunci ministru de instrucție, legiferă Școlile private. Dacă e așa, atunci de ce ce încearcă acum, a se acuza instituteeie, de unele fapte săvârșite înaintea legiferărei și ieftine intenționate ? Din modul cum s’a procedat față de aceste institute, se poate conchide ușor, că o goană specială s’a întreprins contra institutelor de origină franceză. E oarecum constatat că în aceste școli se dă o educație franceză( și nu e bine, nu e frumos cano) car! nu datorim cultura și civilizația de la acest popor frate, legat cu noi prin tradiție și ginta, tocmai noi să fim nerecunoscători față de el și cultura lui. Se protejează educațiunea germană, foarte bine, dar aceasta nu ar fi un motiv, ca să ignorăm ceea ce datorim Franței. Maîerii am avut ocaziunea a vorbi cu un diplomat.Foarte surprins, el se arată de modul de procedare față de școlile catolice franceze. Sa închipuiți-vă zise interilocutorul meu— continuă d. Xenopol—că în curând să ■ schimbă starea actuală în Franța, în ce situație s’ar afla, in acest caz statul român față ce atitudinea sa puțin mogulitoare pentru Franța? , In afară de aceasta însă, sunt la noi institute private care comit călcări de legi și regulamente mai sfruntate, în care se petrec lucruri mai grave și unde propaganda și convertirile se practică pe o scară întinsă și totuși, nici o măsură nu se ia contra lor, ba ceva mai mult, nici nu se îndrăsnește a se gândi cineva la o ancheză oficială. De ce ? Adoptăm cultura germană, avem cunoștință da toate nelegiuirile lor și totuși le lăsăm nesupărate. Se va dați un exemplu. Mal vA